P9_TA(2020)0327

Bilanțul alegerilor europene

Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2020 referitoare la bilanțul alegerilor europene (2020/2088(INI))

(2021/C 425/11)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 10, 14 și articolul 17 alineatul (7),

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 20 și 22,

—	având în vedere Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special articolele 21, 39 și 52 alineatul (1),

—	având în vedere Declarația cu privire la articolul 17 alineatele (6) și (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană, anexată la Actul final al Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona,

—	având în vedere Declarația universală a drepturilor omului, în special articolul 21,

—	având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, în special articolul 25,

—	având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD), în special articolul 29,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale, în special principiul 1 al acestuia,

—	având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2018/994 a Consiliului din 13 iulie 2018 de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (1),

—	având în vedere Decizia (UE) 2018/937 a Consiliului European din 28 iunie 2018 de stabilire a componenței Parlamentului European (2),

—	având în vedere Decizia (UE, Euratom) 2018/767 a Consiliului din 22 mai 2018 de stabilire a perioadei pentru cea de a noua alegere a reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct (3),

—	având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/673 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 mai 2018 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (4),

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2019/493 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 martie 2019 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1141/2014 în ceea ce privește o procedură de verificare cu privire la încălcări ale normelor privind protecția datelor cu caracter personal în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (5),

—	având în vedere Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană, astfel cum a fost modificat (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene (9),

—	având în vedere rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de stabilire a perioadei pentru cea de a noua alegere a reprezentanților în Parlamentul European prin vot universal direct (10),

—	având în vedere rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European (11),

—	având în vedere decizia sa din 16 iulie 2019 privind alegerea Președintelui Comisiei (12),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la ingerințele electorale externe și dezinformarea în procesele democratice naționale și europene (13),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 februarie 2019 referitoare la stadiul dezbaterii privind viitorul Europei (14),

—	având în vedere decizia sa din 18 iunie 2020 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (15),

—	având în vedere raportul de informare al Comitetului Economic și Social European din 20 martie 2019 pe tema „Drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile pentru Parlamentul European”,

—	având în vedere activitatea Uniunii Interparlamentare privind egalitatea de gen, în special planul său de acțiune pentru parlamente care țin seama de dimensiunea de gen,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale (A9-0211/2020),

întrucât alegerile europene din 2019 au înregistrat cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani, de 50,66 % (o creștere de opt puncte procentuale în comparație cu 2014), transmițând un semnal pozitiv că interesul cetățenilor europeni pentru evoluțiile de la nivelul UE este în creștere și că ei consideră că legislația UE le influențează viața de zi cu zi; întrucât această cifră ascunde totuși diferențele mari dintre statele membre, rata absenteismului a rămas ridicată și, prin urmare, trebuie depuse eforturi pentru a crește participarea la alegerile europene;

întrucât rezultatele sondajului Eurobarometru comandat de Parlamentul European după alegerile europene din 2019 demonstrează că starea economiei și a mediului au fost cele două priorități principale pentru alegători, ceea ce indică clar că cetățenii care au participat la alegerile europene doresc intensificarea acțiunilor la nivelul UE în aceste două domenii de politică, care intră în sfera competențelor partajate între UE și autoritățile naționale (16);

întrucât alegerea potrivită a unui sistem electoral creează mediul adecvat pentru ca cetățenii să creadă în dreptul lor democratic fundamental de a-și vota reprezentanții democratici și, totodată, pentru ca reprezentanții politici să-și asculte alegătorii și să le reprezinte interesele și, prin urmare, generează autoeficacitate în rândul cetățenilor;

întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru, rata de participare crescută la vot s-a datorat, în parte, participării în mai mare măsură a tinerilor, deși persoanele cu vârsta de peste 40 de ani continuă să participe într-o măsură mult mai mare la vot; întrucât peste 50 % din tineri votează din simțul datoriei civice și ca reacție la urgența climatică;

E.	întrucât implicarea permanentă a societății civile a jucat un rol crucial în crearea unui discurs pro-european înaintea alegerilor europene;

întrucât prezența mai ridicată la vot a avut de-a face și cu faptul că partidele pro-europene au înregistrat un avans datorită voturilor primite de la generațiile tinere, care au contribuit la majoritatea pro-europeană din Parlamentul European, dar ar trebui luate ca un avertisment rezultatele euroscepticilor, populiștilor și mișcărilor naționaliste, care amenință proiectul de integrare al UE;

întrucât prezența mai mare la vot este și un semn că cetățenii UE doresc ca UE să acționeze rapid, democratic și efectiv în chestiuni importante, cum ar fi ocuparea forței de muncă, costul vieții, dumpingul social, schimbările climatice, migrația, protecția drepturilor fundamentale și democratizarea;

H.	întrucât este nevoie să ne folosim de toate mijloacele de comunicare cu mai multă eficiență și proactivitate, inclusiv de tehnologia digitală, pentru a promova o legătură puternică între deciziile politice luate la nivelul UE și sentimentul alegătorilor că au o conexiune cu instituțiile UE;

întrucât, deși egalitatea de gen în rândul deputaților Parlamentului European s-a îmbunătățit (femei în procent de 41 % în 2019 față de 37 % în 2014), Parlamentul nu este încă echilibrat din punctul de vedere al genului; întrucât aceste cifre ascund diferențele majore dintre statele membre și numeroasele provocări care mai trebuie biruite pentru realizarea parității de gen;

J.	întrucât Ursula von der Leyen este prima femeie care ocupă funcția de Președinte al Comisiei Europene; întrucât 13 dintre comisari sunt femei, reprezentând cea mai mare proporție de comisare din istorie;

K.	întrucât societatea diversă și multiculturală a Europei trebuie să fie mai bine reprezentată în Parlamentul European;

întrucât 15 state membre limitează încă drepturile de vot ale persoanelor cu dizabilități, împiedicând astfel participarea relevantă și reprezentarea acestor cetățeni în procesele democratice; întrucât, ca o consecință a normelor naționale, aproximativ 800 000 de cetățeni ai UE nu și-au putut exercita dreptul de vot la ultimele alegeri europene din cauza dizabilităților sau a problemelor lor de sănătate mintală;

întrucât schimbările demografice și procesul de îmbătrânire a societăților noastre sunt factori care vor conduce la creșterea numărului de persoane care locuiesc în centre de îngrijiri de lungă durată și în spitale; întrucât ar trebui să se încurajeze aplicarea pe scară mai largă a măsurilor specifice și oficiale adoptate în numeroase state membre în beneficiul acestor persoane;

întrucât termenul de înscriere pe listele electorale variază semnificativ între statele membre, de la 90 de zile la 3 zile înainte de data alegerilor; întrucât Raportul de informare al CESE privind drepturile efective ale persoanelor cu handicap de a vota la alegerile europene recomandă închiderea listelor electorale cu cel mult două săptămâni înainte de ziua alegerilor;

întrucât, potrivit raportului comun al Federației europene a organizațiilor naționale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA) și al Fundației „Abbé-Pierre” (17), în Uniunea Europeană există 700 000 de persoane fără adăpost și aproape 9 milioane de gospodării cu condiții improprii de locuit; întrucât această cifră a crescut cu 70 % într-un interval de 10 ani; întrucât persoanele fără adăpost se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce privește participarea la vot;

întrucât reforma Actului electoral din 1976, astfel cum a fost adoptată de Parlamentul European în rezoluția sa legislativă din 4 iulie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 (18), nu este încă pe deplin ratificată de trei state membre;

Q.	întrucât Parlamentul ar trebui să își susțină mai ferm propunerile de modificare a Actului electoral, care mai trebuie ratificate de unele state membre, și să militeze pentru norme electorale europene unificate;

R.	întrucât rezultatul alegerilor europene din 2019 a dus la apariția unei noi majorități parlamentare alcătuite din diferite grupuri politice cu o identitate pro-europeană clară;

întrucât în urma alegerilor din 2019 nu a fost ales un Președinte al Comisiei din rândul diferiților candidați cap de listă, deoarece Consiliul s-a opus, lucru ce a scăzut încrederea în acest proces; întrucât alegerea Președintelui Comisiei depinde de asigurarea sprijinului majorității deputaților în Parlamentul European; întrucât numai unii dintre cetățenii UE care au participat la alegerile europene au avut convingerea că votul lor poate avea un impact real în procesul de alegere a Președintelui Comisiei Europene, lucru ce evidențiază faptul că cetățenii UE trebuie sensibilizați la acest proces;

întrucât procesul candidaților cap de listă nu este încă dezvoltat pe deplin; întrucât acest proces duce lipsă, printre altele, de posibilitatea ca acești candidați să fie candidați oficiali, lucru ce ar face posibil ca toți alegătorii europeni să își voteze candidatul cap de listă pe care îl preferă și să știe cine sunt candidații la președinția Comisiei și cum au fost ei selectați de partidele politice europene; întrucât Parlamentul a menționat această chestiune în decizia sa din 7 februarie 2018 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană (19);

întrucât sistemul candidaților cap de listă trebuie să fie îmbunătățit urgent printr-o reflecție în profunzime în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, ținând seama de caracterul proporțional al sistemului electoral european, și trebuie să fie gata de aplicare la următoarele alegeri europene din 2024; întrucât această reflecție ar trebui să privească inclusiv rolul politic de facto al Comisiei și al Președintelui său, precum și orice modificare aferentă a procesului decizional al Uniunii;

întrucât faptul că doar 8 % din cei care au răspuns la sondaj au declarat că au votat la ultimele alegeri pentru a influența alegerea următorului Președinte al Comisiei Europene (20) reliefează că procesul de selecție a Președintelui Comisiei Europene trebuie lămurit urgent și trebuie să devină mai transparent pentru alegători;

întrucât propunerile instituționale cum ar fi listele transnaționale, menționate de Parlament în rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la componența Parlamentului European, plasarea partidelor și a mișcărilor politice europene într-o poziție mai centrală în alegerile europene, transformarea Consiliului într-o a doua cameră legislativă a Uniunii, așa cum a propus în rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene sau introducerea posibilității ca partidele și mișcările politice europene să formeze coaliții preelectorale ar putea contribui la transformarea alegerilor europene într-un scrutin european unic, spre deosebire de situația actuală, în care aceste alegeri sunt o colecție de 27 de alegeri naționale separate;

întrucât procesul de examinare a declarațiilor de interese și audierile comisarilor desemnați de Parlamentul European au reprezentat un pas important în creșterea gradului de responsabilitate a Comisiei față de Parlament și față de public, în general; întrucât acest proces poate și ar trebui să fie îmbunătățit mai mult în viitor;

întrucât procesele democratice, atât de la nivelul statelor membre, cât și de la nivelul UE, au fost luate drept țintă de puteri străine, uneori în asociere cu actori interni, pentru a influența rezultatul alegerilor și a șubrezi Uniunea; întrucât mecanismele instituite de instituțiile UE, cum ar fi codul de bune practici împotriva dezinformării și sistemul de alertă rapidă pentru alegeri, au contribuit la reducerea ingerințelor externe în timpul campaniei electorale;

întrucât solicitările Comisiei către platformele de comunicare socială înainte de alegeri au creat confuzie și au avut consecințe nedorite, cum ar fi interzicerea publicității politice la nivel european, care este unul dintre principalele instrumente prin care partidele politice europene pot fi identificate și recunoscute de alegători în campaniile electorale pentru alegerile europene; întrucât, în special în această privință, instituțiile ar trebui să conceapă o abordare interinstituțională care să aibă un impact pozitiv asupra securității și stabilității procesului electoral; întrucât codul de bune practici are un caracter pur voluntar și se concentrează pe transparență, și nu pe limite reale, cum ar fi publicitatea politică țintită;

AA.

întrucât partidele și fundațiile politice europene sunt factori de facilitare a unei dezbateri politice europene reușite, atât în timpul, cât și în afara alegerilor europene, și ar trebui să devină mai vizibile; întrucât, în virtutea acestui rol important, partidele și fundațiile politice europene ar trebui să asigure o transparență financiară maximă a fondurilor pe care le gestionează, în special a fondurilor provenite din bugetul UE;

AB.

întrucât partidele politice europene se confruntă cu diverse restricții de desfășurare a campaniilor electorale în timpul alegerilor europene, inclusiv cu limitarea posibilității de a finanța campanii și activități comune cu partidele naționale care le sunt membre, și nu au voie să facă campanie pentru referendumurile naționale asupra chestiunilor europene;

AC.	întrucât apariția unor partide și mișcări politice noi înaintea alegerilor europene a demonstrat interesul cetățenilor pentru inovarea politică;

AD.	întrucât normele naționale divergente pentru constituirea partidelor și accesul la alegerile europene rămân un obstacol semnificativ în calea inovării politice și a creării unei dezbateri politice paneuropene reale;

AE.	întrucât s-a raportat că, din cauza organizării înregistrării alegătorilor în Regatul Unit, aproximativ un milion de cetățeni europeni au fost privați de posibilitatea de a-și exercita dreptul de a vota la alegerile europene,

salută prezența mai mare la vot la alegerile europene din 2019, care demonstrează că tendința de scădere a prezenței la vot în Europa poate fi inversată, dar, în același timp, își exprimă dezamăgirea față de rata în continuare ridicată a absenteismului și față de faptul că aproape jumătate din totalul alegătorilor eligibili din întreaga UE nu au votat; recunoaște rolul important al campaniilor conduse de instituțiile UE și de organizațiile societății civile pentru a crește rata de participare la vot, în special rolul campaniei Parlamentului „De data asta, votez!”; subliniază că trebuie întreprinse mai multe acțiuni la nivel local, regional, național și european pentru a stimula alegătorii să participe la alegerile europene; este de părere că rata mai mare de participare la vot arată că tot mai mulți cetățeni consideră că UE reprezintă nivelul adecvat de la care trebuie abordate provocările vremurilor noastre, cum ar fi economia și creșterea sustenabilă, schimbările climatice și protecția mediului, inegalitățile sociale și de gen, revoluția digitală, promovarea libertății, a drepturilor omului și a democrației, demografia și preocupările geopolitice precum migrația și politica externă, securitatea și rolul UE în lume; îndeamnă, așadar, toate instituțiile UE să își asume responsabilitatea și să acționeze în conformitate cu mandatul care le-a fost încredințat, direct sau indirect, de cetățeni;

este încrezător că prezența alegătorilor la vot își poate continua tendința de creștere dacă alegătorii și candidații au o legătură mai solidă unii cu ceilalți și își asumă mai mult răspunderea unii față de ceilalți și dacă provocările și programele politice de la nivelul UE sunt dezbătute în toate statele membre;

salută creșterea substanțială a participării tinerilor la alegeri; solicită din nou Consiliului și Comisiei să țină seama de preocupările tinerilor, care sunt esențiale pentru viața generațiilor viitoare, prin intermediul consultărilor publice și al Conferinței privind viitorul Europei; recomandă statelor membre să reflecteze la armonizarea vârstei minime a alegătorilor, pentru a crește și mai mult gradul de participare a alegătorilor tineri;

salută faptul că echilibrul de gen în Parlament s-a îmbunătățit în urma ultimelor alegeri; subliniază totuși că mai sunt necesare îmbunătățiri pentru a realiza un echilibru de gen adevărat în Parlament și recunoaște că există diferențe semnificative între statele membre, de la o pondere de peste 50 % a femeilor alese în Parlamentul European până la a nu fi ales nicio femeie în aceste funcții; solicită statelor membre și instituțiilor Uniunii să ia toate măsurile necesare pentru a promova principiul egalității dintre bărbați și femei în întregul proces electoral; pune accentul, în acest sens, pe importanța listelor electorale echilibrate din punctul de vedere al genului; invită Comisia ca, în cooperare cu Parlamentul și cu alte organisme precum Comisia de la Veneția, să formuleze recomandări adresate statelor membre în vederea creșterii reprezentării femeilor în Parlamentul European și solicită introducerea unor liste de candidați pe care numărul candidaților să fie egal cu numărul candidatelor, de exemplu, prin folosirea „listelor-fermoar” sau a unor metode echivalente, deoarece în multe state membre nu există legi care să asigure paritatea politică la alegeri;

ia act de faptul că doar câțiva deputați din Parlamentului European fac parte din minorități etnice, lingvistice și din alte minorități (21); consideră că combaterea rasismului și eliminarea excluziunii și a discriminării este o datorie care decurge din valorile UE și din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi la nivel național și european pentru ca minoritățile să fie incluse pe liste și alese într-o măsură mai mare și invită statele membre și partidele politice care participă la alegerile europene să adopte măsuri proactive pentru a crește reprezentarea grupurilor subreprezentate;

reamintește, în acest context, dificultățile deosebite cu care se confruntă romii în domeniul participării politice, în special în ceea ce privește accesarea procedurilor de înregistrare a alegătorilor, printre altele, din cauză că nu au documente de identitate; invită statele membre să consolideze educația și prezența la vot a alegătorilor romi;

observă că se pot face recomandări similare în ceea ce privește exercitarea drepturilor de a alege și a fi aleși ale cetățenilor cu dizabilități; reamintește cu deosebită îngrijorare faptul că, în întreaga Uniune, un număr estimat de 800 000 de cetățeni cu dizabilități nu au putut vota în 2019, din cauza normelor naționale; invită statele membre să intensifice schimbul de bune practici pentru a facilita accesul persoanelor cu dizabilități la secțiile de votare; evidențiază că, pentru alegătorii cu dizabilități, modalitățile practice de vot sunt la fel de importante ca accesul la informații sau accesul la secția de votare;

invită statele membre să garanteze faptul că toate persoanele cu drept de vot, inclusiv cetățenii UE care trăiesc în afara țării lor de origine, persoanele fără adăpost și deținuții care beneficiază de un astfel de drept în conformitate cu legislațiile naționale, își pot exercita acest drept;

constată că culturile electorale divergente au dus la constituirea unei serii de sisteme electorale diferite; recomandă stabilirea unor reglementări, recomandări și orientări clare care să asigure o apropiere legislativă în direcția unei legi electorale europene unificate și a sufragiului egal pentru cetățenii UE, în special în ceea ce privește dreptul de a înregistra un partid și de a fi ales, accesul la urne, prezentarea candidaților, accesibilitatea, votul prin procură sau prin corespondență, precum și zilele alegerilor;

10.

recunoaște buna organizare a procesului electoral în cadrul alegerilor europene din 2019, în pofida incertitudinii generate de ieșirea Regatului Unit din UE; subliniază, în acest context, refacerea fără probleme a componenței Parlamentului European după Brexit, datorită clauzei de salvgardare prevăzută de rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European;

11.

încurajează statele membre să aloce mai multe resurse consulatelor, în perspectiva alegerilor din 2024, pentru a permite intensificarea controalelor și sensibilizarea cetățenilor la faptul că votul multiplu este ilegal;

12.

invită statele membre să își îmbunătățească legislația pentru a facilita accesul la vot al persoanelor fără adăpost; subliniază că solicitarea de a face dovada reședinței pentru a putea vota, astfel cum prevede Directiva 93/109/CE a Consiliului din 6 decembrie 1993 de stabilire a normelor de exercitare a dreptului de a alege și de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetățenii Uniunii care au reședința într-un stat membru în care nu sunt resortisanți (22), poate conduce la excluderea persoanelor fără adăpost în țările în care acestea nu au posibilitatea de a obține o adresă administrativă; recomandă ferm eliminarea cerinței privind dovada reședinței, pentru a le înlesni votarea cetățenilor fără adăpost, care sunt cetățeni cu drepturi depline ai UE;

13.

este de părere că motivul pentru care procesul candidaților cap de listă nu a reușit să dea un Președinte al Comisiei Europene după alegerile din 2019 este, în primul rând, pentru că nu s-a îmbunătățit aplicarea principiului candidaților cap de listă în urma experienței din 2014 și, în al doilea rând, din cauză că procesul nu le-a fost explicat cetățenilor europeni și aceștia nu l-au înțeles; intenționează să reformeze procesul democratic de alegere a Președintelui Comisiei înainte de următoarele alegeri europene din 2024; constată totuși că alegerea Președintelui Comisiei depinde întotdeauna de obținerea sprijinului majorității deputaților în Parlamentul European, astfel încât rezultatele alegerilor să fie luate în considerare pe deplin, așa cum se prevede în Tratatul de la Lisabona;

14.

subliniază rolul important al viitoarei Conferințe privind viitorul Europei în dezbaterea referitoare la chestiunile instituționale, inclusiv în contextul rezultatelor alegerilor europene din 2019; salută viitoarea declarație comună a celor trei instituții ale UE referitoare la Conferința privind viitorul Europei și cere să fie adoptată urgent; reamintește angajamentul Președintei Comisiei de a aborda subiecte legate expres de procesele democratice și de chestiunile instituționale, inclusiv în contextul conferinței, fără a aduce atingere deciziilor conferinței privind lista de priorități care trebuie abordate;

15.

subliniază faptul că alegerea Comisiei și a Președintelui său depinde de majoritatea deputaților din Parlament, ceea ce necesită, de facto, formarea unei coaliții printr-un acord programatic, așa cum s-a întâmplat la alegerea Comisiei Von der Leyen;

16.

este de părere că nimic nu împiedică partidele și mișcările politice europene să formeze coaliții înainte de alegerile europene și, așadar, să prezinte un program comun și un singur candidat cap de listă pe coaliție;

17.

consideră că rezultatul alegerilor europene a consolidat dimensiunea politică a alegerii Comisiei Europene și, prin urmare, a crescut necesitatea unui control mai precis și mai obiectiv al declarațiilor de interese ale comisarilor desemnați; în plus, consideră că acest proces a pus în evidență că este nevoie de o evaluare tehnică și imparțială a declarațiilor de interese ale comisarilor desemnați; sprijină următorul proces de reflecție din cadrul Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO) și al Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) privind crearea unui organism de etică independent, care ar putea fi dotat cu resursele corespunzătoare; subliniază totuși că aprobarea sau respingerea fiecărui comisar desemnat și a colegiului comisarilor este, în ultimă instanță, un exercițiu politic plasat ferm în sarcina Parlamentului European;

18.

insistă ca tuturor alegătorilor europeni să li se permită să își voteze candidatul preferat la funcția de Președinte al Comisiei; afirmă, așadar, din nou că candidații cap de listă ar trebui să poată candida oficial la următoarele alegeri în toate statele membre, să fie aleși de un partid politic european și să reprezinte un program electoral european unificat; subliniază că, având în vedere sistemul electoral proporțional al UE, alegerea Președintelui Comisiei Europene ar trebui să depindă de capacitatea sa de a obține sprijinul majorității deputaților în Parlamentul European;

19.

scoate în evidență că modificările dreptului primar al UE propuse în prezentul raport, care reflectă rolul politic mai important al Comisiei în cadrul UE, ar trebui să prevadă și responsabilitatea individuală și colectivă a Comisiei față de Parlament și Consiliu, precum și transformarea Consiliului într-o a doua cameră legislativă a Uniunii;

20.

propune reformarea legii electorale și a deciziei privind componența Parlamentului European, prevăzând atât îmbunătățiri imediate pentru viitoarele alegeri, cât și o foaie de parcurs convenită și obligatorie care vizează îmbunătățiri după viitoarele alegeri;

21.

recunoaște că, în pofida faptului că reforma convenită a legii electorale nu a fost încă ratificată de unele state membre, ar putea fi discutate următoarele elemente, care ar putea îmbunătăți procesul electoral european, inclusiv în contextul Conferinței privind viitorul Europei;

—	noi metode de votare la distanță pentru cetățeni în timpul alegerilor europene, în circumstanțe specifice sau excepționale;

—	norme comune de admitere a candidaților la alegeri și norme comune privind campaniile și finanțarea;

—	standarde armonizate pentru drepturile de a alege și de a fi ales în toate statele membre ale UE, inclusiv o reflecție asupra reducerii la 16 ani a vârstei minime a alegătorilor în toate statele membre;

—	dispoziții privind perioadele de absență a deputaților, de exemplu, în cazul concediului de maternitate, al concediului pentru creșterea copilului sau al unei boli grave;

22.

își repetă solicitarea de înființare a unei autorități electorale europene cu un mandat de monitorizare a punerii în aplicare a orientărilor și a dispozițiilor referitoare la legea electorală europeană; recomandă să se consolideze mecanismele de schimb între birourile electorale naționale sub coordonarea autorității electorale europene;

23.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că au apărut mereu dovezi privind producerea unor ingerințe și campanii de dezinformare, adesea însoțite de indicii ale unor influențe externe, în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019; elogiază eforturile depuse de Comisie și de alte instituții pentru a combate ingerințele externe pe durata campaniei electorale, în special prin intermediul grupului operativ East Stratcom al SEAE; reliefează însă că resursele financiare și umane necesare pentru a contracara aceste atacuri asupra democrației europene, inclusiv la nivel național, depășesc de multe ori resursele europene cumulate destinate acestui scop; îndeamnă Comisia și statele membre să crească semnificativ finanțarea pentru combaterea ingerințelor externe; subliniază că trebuie să se dea întâietate îmbunătățirii educației pe care o primesc copiii de la o vârstă timpurie în domeniul utilizării mass-mediei și al competențelor civice, în societate, în ansamblu, și în școli, pentru a dezvolta gândirea critică a cetățenilor și a le permite să identifice informațiile nedovedite și legăturile cu informații verificabile;

24.

consideră că ingerința nelegitimă în procesele electorale nu este un fenomen exclusiv străin; consideră că algoritmii care promovează conținut ai platformelor de comunicare socială trebuie analizați și, dacă este cazul, reglementați pentru a se asigura că informațiile furnizate cetățenilor nu sunt părtinitoare și că li se protejează dreptul la informare în timpul campaniilor electorale și după acestea;

25.

consideră că dificultățile întâmpinate în ceea ce privește publicitatea politică pe platformele de comunicare socială demonstrează că normele privind campaniile trebuie armonizate la nivelul întregii Uniuni, în special atunci când alegerile europene conduc de facto la campanii paneuropene în care necesitatea de a respecta 27 de regimuri juridice diferite într-un spațiu digital creează obstacole și insecuritate juridică pentru partidele și mișcările politice;

26.

îndeamnă Comisia și Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a combate eficace ingerințele externe și dimensiunea internă și cea externă a dezinformării, să se implice pe deplin în dialogul cu Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea (INGE) a Parlamentului European, recent înființată, și să ia în considerare toate recomandările acesteia, de îndată ce își formulează concluziile și înainte de următoarele alegeri europene; încurajează Comisia și Consiliul să colaboreze mult mai strâns cu Parlamentul referitor la aceste aspecte, deoarece protecția instituțiilor noastre democratice este o competență de bază a Parlamentului European;

27.

recunoaște rolul important pe care îl au partidele, mișcările și fundațiile politice europene în promovarea unei dezbateri politice europene; evidențiază însă că, din cauza măsurilor restrictive adoptate la nivel european și național, partidele politice europene nu pot participa pe deplin la campaniile electorale europene; în plus, accentuează că acestea nu au voie să facă campanie în referendumurile ce privesc chestiuni europene, cum ar fi acordurile de comerț internațional sau referendumul din 2016 din Regatul Unit privind apartenența la UE; solicită ca legislațiile de la nivel național și legislația UE să se alinieze mai mult, pentru a garanta condiții de concurență echitabile la nivelul întregii UE pentru alegerile europene; propune ca vizibilitatea partidelor și mișcărilor politice europene să fie îmbunătățită prin afișarea denumirilor și a logourilor lor pe buletinele de vot și recomandă ca aceleași informații să fie afișate și pe toate materialele utilizate în campaniile electorale pentru alegerile europene;

28.

consideră că manifestele partidelor politice europene ar trebui să fie cunoscute înainte de alegeri, ceea ce necesită reguli clare și transparente privind desfășurarea campaniilor; subliniază că normele electorale europene trebuie să promoveze democrația partidelor europene, inclusiv prin impunerea obligației ca partidele naționale care participă la alegerile europene să afișeze logoul partidului european de care țin alături de logoul național pe buletinul de vot;

29.

propune să se modifice Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (23) pentru a permite partidelor și fundațiilor politice europene să participe pe deplin la spațiul politic european, să desfășoare campanii, să poată folosi fondurile de campanie și participa la alegerile europene, să-și facă finanțarea mai transparentă, mai ales în ceea ce privește gestionarea finanțării din bugetul UE și atunci când finanțarea provine de la partide membre, și să interzică donațiile din partea organismelor private și publice din țări terțe; subliniază totuși că ar putea fi admise cotizații de membru ale partidelor din statele membre ale Consiliului Europei, în vederea promovării legăturilor politice paneuropene, cu condiția ca acest lucru să aibă loc într-un cadru de transparență sporită;

30.

subliniază că manifestele partidelor europene nu aveau încă o pondere relevantă în dezbaterea politică înaintea alegerilor din 2019; regretă profund cazurile în care această dezbatere s-a concentrat pe subiecte naționale, și nu pe chestiuni ce țin de UE, fără a avea vreo legătură directă cu elaborarea politicilor UE; consideră că dimensiunea europeană a alegerilor poate fi îmbunătățită considerabil prin furnizarea mai multor informații cetățenilor cu privire la deciziile luate de UE și la impactul acestor decizii asupra vieții lor de zi cu zi;

31.

consideră că introducerea unei săptămâni europene anuale care să se desfășoare simultan în toate parlamentele naționale, cu dezbateri între deputați în parlamentele naționale, comisari europeni, deputați în Parlamentul European și reprezentanți ai societății civile cu privire la programul de lucru al Comisiei, ar sprijini crearea unor sfere publice interparlamentare conectate și ar îmbunătăți comunicarea acțiunilor europene la nivel național;

32.

solicită o strategie coordonată la nivel european pentru a asigura acoperirea mediatică a alegerilor europene, în special prin asigurarea faptului că sunt dezbătute agendele politice ale diferitelor forțe politice europene, că sunt invitați candidații care participă la alegerile europene din diferite state membre și că sunt acoperite evenimentele de campanie;

33.

încurajează instituțiile publice de radiodifuziune să găzduiască și să difuzeze dezbateri între candidații cap de listă, precum și între candidații la funcția de deputat în Parlamentul European, ca parte a mandatului lor de a informa publicul;

34.

consideră că rezultatul alegerilor europene este un semnal clar că este nevoie de o reflecție instituțională profundă, care să le permită cetățenilor, societății civile și reprezentanților lor să modeleze viitorul Uniunii; subliniază că pandemia de COVID-19 a făcut și mai urgent un proces de reformă instituțională la nivel european; invită, prin urmare, toți partenerii instituționali să își asume responsabilitatea și să organizeze o Conferință privind viitorul Europei care să fie ambițioasă, interactivă și favorabilă incluziunii, deschisă cetățenilor, societății civile și reprezentanților acestora și care să consolideze democrația reprezentativă și reziliența UE prin obținerea unor rezultate concrete și să dea curs concluziilor conferinței, care ar trebui să aducă schimbări semnificative politicilor și arhitecturii instituționale a UE și să reîmprospăteze proiectul european;

35.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului European, Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 178, 16.7.2018, p. 1.

(2) JO L 165 I, 2.7.2018, p. 1.

(3) JO L 129, 25.5.2018, p. 76.

(4) JO L 114 I, 4.5.2018, p. 1.

(5) JO L 85 I, 27.3.2019, p. 7.

(6) JO L 304, 20.11.2010, p. 47.

(7) JO C 366, 27.10.2017, p. 7.

(8) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.

(9) JO C 252, 18.7.2018, p. 201.

(10) JO C 390, 18.11.2019, p. 170.

(11) JO C 463, 21.12.2018, p. 83.

(12) Texte adoptate, P9_TA(2019)0002.

(13) Texte adoptate, P9_TA(2019)0031.

(14) Texte adoptate, P8_TA(2019)0098.

(15) Texte adoptate, P9_TA(2020)0161.

(16) Eurobarometrul 91.5, „The 2019 Post-Electoral Survey – Have European Elections Entered a New Dimension?” (Sondaj după alagerile din 2019 – Au intrat alegerile europene într-o nouă dimensiune?), Parlamentul European, septembrie 2019.

(17) FEANTSA și Fundația „Abbé-Pierre”, „Fifth Overview of Housing Exclusion in Europe 2020” (A cincea imagine de ansamblu a excluziunii de la locuințe în Europa în 2020), iulie 2020.

(18) JO C 118, 8.4.2020, p. 246.

(19) JO C 463, 21.12.2018, p. 89.

(20) Eurobarometrul 91.5, septembrie 2019.

(21) Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2020 intitulată „Raport privind alegerile pentru Parlamentul European din 2019” (COM(2020)0252).

(22) JO L 329, 30.12.1993, p. 34.

(23) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.