P9_TA(2020)0277

Drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale

Rezoluția Parlamentului European din 20 octombrie 2020 referitoare la drepturile de proprietate intelectuală pentru dezvoltarea tehnologiilor din domeniul inteligenței artificiale (2020/2015(INI))

(2021/C 404/06)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 4, 16, 26, 114 și 118,

—	având în vedere Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice,

—	având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (1) și Orientările Comisiei privind o mai bună legiferare (COM(2015)0215),

—

având în vedere Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) privind drepturile de autor, Tratatul OMPI privind interpretările și execuțiile și fonogramele și Documentul de poziție revizuit al OMPI din 29 mai 2020 privind politicile în materie de proprietate intelectuală și inteligență artificială,

—	având în vedere Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (2),

—	având în vedere Directiva 96/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 1996 privind protecția juridică a bazelor de date (3),

—	având în vedere Directiva 2009/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (4),

—	având în vedere Directiva (UE) 2016/943 a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale (5),

—	având în vedere Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE („Regulamentul general privind protecția datelor”) (7),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană (8),

—	având în vedere Regulamentul (UE) 2019/1150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online (9),

—	având în vedere Cartea albă a Comisiei Europene din 19 februarie 2020, intitulată „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere” (COM(2020)0065),

—	având în vedere activitatea Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială instituit de Comisie,

—	având în vedere comunicările Comisiei intitulate „O strategie europeană privind datele” (COM(2020)0066) și „O nouă strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

—	având în vedere Orientările privind examinarea efectuată în cadrul Oficiului European de Brevete din noiembrie 2019,

—	având în vedere documentul de lucru privind economia digitală 2016/05 al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei și al Institutului său pentru Studii Tehnologice Prospective, intitulat „O perspectivă a politicii economice asupra platformelor online”,

—	având în vedere orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2019-2024) intitulate „O Uniune mai ambițioasă: agenda mea pentru Europa”,

—	având în vedere rezoluția sa din 16 februarie 2017 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la normele de drept civil privind robotica (10),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, al Comisiei pentru transport și turism și al Comisiei pentru cultură și educație,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A9-0176/2020),

A.	întrucât cadrul juridic al Uniunii pentru proprietatea intelectuală urmărește să asigure promovarea inovării și a creativității, precum și accesul la cunoștințe și informații;

întrucât articolul 118 din TFUE prevede că legiuitorul Uniunii stabilește măsuri pentru crearea drepturilor europene de proprietate intelectuală (DPI) pentru a asigura protecția uniformă a acestor drepturi în întreaga Uniune; întrucât piața unică promovează condițiile pentru o creștere economică mai puternică pentru a asigura prosperitatea cetățenilor Uniunii;

C.	întrucât evoluțiile recente din domeniul inteligenței artificiale (IA) și al tehnologiilor emergente similare reprezintă un progres tehnologic considerabil, care creează oportunități și provocări pentru cetățenii, întreprinderile, administrațiile publice, creatorii și sectorul apărării din Uniune;

D.	întrucât tehnologiile IA pot face dificilă trasabilitatea drepturilor de proprietate intelectuală și a aplicării lor la operele generate de IA, împiedicând, astfel, creatorii umani ale căror opere originale sunt utilizate pentru a alimenta aceste tehnologii să fie remunerați în mod echitabil;

întrucât scopul de a face ca Uniunea să devină lider mondial în domeniul tehnologiilor IA trebuie să cuprindă eforturi pentru a recâștiga și salvgarda suveranitatea digitală și industrială a Uniunii, pentru a-i asigura competitivitatea și pentru a promova și proteja inovarea și impune o reformă structurală a politicii industriale a Uniunii, astfel încât aceasta să se afle în avangarda tehnologiilor IA, respectând în același timp diversitatea culturală; întrucât poziția de lider mondial a Uniunii în domeniul IA necesită un sistem de proprietate intelectuală eficace care să fie adecvat pentru era digitală, permițând inovatorilor să introducă noi produse pe piață; întrucât, pentru protejarea sistemului Uniunii de brevetare împotriva abuzului, care este în detrimentul dezvoltatorilor inovatori din domeniul IA, sunt esențiale garanții solide; întrucât este necesară o abordare centrată pe om a IA, care să fie în conformitate cu principiile etice și cu drepturile omului, pentru ca tehnologia să rămână un instrument în serviciul cetățenilor și al binelui comun;

întrucât Uniunea reprezintă nivelul adecvat de reglementare în domeniul tehnologiilor IA pentru a evita fragmentarea pieței unice și dispoziții și orientări naționale diferite; întrucât un cadru de reglementare pe deplin armonizat al Uniunii în domeniul IA va avea potențialul de a deveni un criteriu de referință normativ la nivel internațional; întrucât noile norme comune pentru sistemele de IA ar trebui să ia forma unui regulament pentru a stabili standarde egale în întreaga Uniune și întrucât legislația trebuie să fie pregătită pentru viitor pentru a se asigura că poate ține pasul cu dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii și trebuie să fie urmată de evaluări detaliate ale impactului; întrucât securitatea juridică contribuie la dezvoltarea tehnologică, iar încrederea cetățenilor în noile tehnologii este esențială pentru dezvoltarea acestui sector, deoarece consolidează avantajele competitive ale Uniunii; întrucât cadrul de reglementare care reglementează IA ar trebui, prin urmare, să inspire încredere în siguranța și fiabilitatea IA și să asigure un echilibru între protecția publică și stimulentele pentru afaceri pentru investițiile în inovare;

întrucât IA și tehnologiile conexe se bazează pe modele computaționale și algoritmi, care sunt considerate metode matematice în sensul Convenției Brevetului European (CBE) și, prin urmare, nu sunt brevetabile ca atare; întrucât metodele matematice și programele de calculator pot fi protejate prin brevete în temeiul articolului 52 alineatul (3) din CBE atunci când sunt utilizate ca parte a unui sistem IA care contribuie la producerea unui efect tehnic suplimentar; întrucât impactul unei astfel de protecții potențiale prin brevete ar trebui evaluat în detaliu;

întrucât IA și tehnologiile aferente se bazează pe crearea și executarea unor programe informatice care, ca atare, fac obiectul unui regim specific de protecție a drepturilor de autor, prin care numai expresia unui program pentru calculator poate fi protejată, și nu ideile, metodele și principiile care stau la baza oricărui element al acestuia;

I.	întrucât se acordă un număr din ce în ce mai mare de brevete în domeniul IA;

întrucât progresele înregistrate de IA și de tehnologiile conexe ridică semne de întrebare cu privire la protecția inovării în sine și la aplicarea DPI la materialele, conținutul sau datele generate de tehnologiile IA și de tehnologiile conexe, care pot fi de natură industrială sau artistică și care creează diferite oportunități comerciale; întrucât este important în acest sens să se facă distincția între creațiile umane asistate de IA și creațiile generate în mod autonom de IA;

întrucât tehnologiile IA și cele aferente depind foarte mult de conținutul preexistent și de volumele mari de date; întrucât accesul tot mai transparent și deschis la anumite date și baze de date fără caracter personal din Uniune, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, precum și interoperabilitatea datelor, care limitează efectele de blocare, vor juca un rol crucial în dezvoltarea IA europene și în sprijinirea competitivității întreprinderilor europene la nivel mondial; întrucât colectarea datelor cu caracter personal trebuie să respecte drepturile fundamentale și normele de protecție a datelor și necesită o guvernanță adaptată, și anume în ceea ce privește gestionarea datelor și transparența datelor utilizate în dezvoltarea și implementarea tehnologiilor IA, iar acest lucru pe parcursul întregului ciclu de viață al unui sistem bazat pe IA,

ia act de Cartea albă a Comisiei Europene intitulată „Inteligența artificială – O abordare europeană axată pe excelență și încredere”, precum și „strategia europeană privind datele”; subliniază că abordările prezentate în aceasta sunt de natură să contribuie la deblocarea potențialului unei IA centrate pe om în UE; constată, cu toate acestea, că aspectul referitor la protecția drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) în contextul dezvoltării tehnologiilor IA și a celor aferente nu a fost abordat de către Comisie, în ciuda importanței majore a acestor drepturi; subliniază necesitatea creării unui spațiu european unic de date și consideră că utilizarea sa va juca un rol important în inovare și creativitate în economia Uniunii, care ar trebui stimulate; subliniază că Uniunea ar trebui să joace un rol esențial în stabilirea principiilor de bază privind dezvoltarea, introducerea și utilizarea IA, fără a-i împiedica progresele sau a aduce atingere concurenței;

subliniază faptul că dezvoltarea IA și a tehnologiilor conexe în sectoarele transporturilor și turismului va aduce beneficii în materie de inovare, cercetare, mobilizare a investițiilor și beneficii economice, societale, de mediu, publice și de siguranță considerabile, făcând, totodată, aceste sectoare mai atractive pentru noile generații și creând noi oportunități de angajare și modele de afaceri mai sustenabile, dar subliniază că nu ar trebui să dăuneze oamenilor sau societății;

subliniază importanța creării unui cadru de reglementare funcțional și pe deplin armonizat în domeniul tehnologiilor IA; sugerează ca un astfel de cadru să ia mai degrabă forma unui regulament decât a unei directive, pentru a evita fragmentarea pieței unice digitale europene și pentru a promova inovarea;

invită Comisia să ia în considerare cele șapte cerințe esențiale identificate de orientările grupului de experți la nivel înalt, pe care le-a salutat în comunicarea sa din 8 aprilie 2019 (11), și să le pună în aplicare în mod corespunzător în toate actele legislative din domeniul IA;

subliniază faptul că dezvoltarea, introducerea și utilizarea tehnologiilor legate de IA, precum și dezvoltarea economiei datelor la nivel mondial necesită abordarea unor aspecte tehnice, sociale, economice, etice și juridice importante în diferite domenii de politică, inclusiv DPI și impactul acestora asupra domeniilor de politică respective; subliniază că, pentru a debloca potențialul tehnologiilor IA, este necesar să se elimine barierele juridice inutile, pentru a nu împiedica dezvoltarea sau inovarea în domeniul economiei datelor în curs de dezvoltare a Uniunii; solicită realizarea unei evaluări a impactului în ceea ce privește protecția drepturilor de proprietate intelectuală în contextul dezvoltării tehnologiilor IA;

subliniază importanța-cheie a protecției echilibrate a drepturilor de proprietate intelectuală în ceea ce privește tehnologiile IA, precum și caracterul multidimensional al unei astfel de protecții și, în același timp, subliniază importanța asigurării unui nivel ridicat de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, a creării de securitate juridică și a consolidării încrederii necesare pentru a încuraja investițiile în aceste tehnologii și a asigura viabilitatea pe termen lung a acestora și utilizarea lor de către consumatori; consideră că Uniunea are potențialul de a deveni un lider în crearea de tehnologii bazate pe IA dacă adoptă un cadru de reglementare operațional care este evaluat periodic în lumina evoluțiilor tehnologice și prin implementarea politicilor publice proactive, în special în ceea ce privește programele de formare și sprijinul financiar pentru cercetare și pentru cooperarea dintre sectorul public și cel privat; reiterează necesitatea asigurării unei marje de manevră suficiente pentru a permite dezvoltarea de noi tehnologii, produse sau servicii; subliniază că instituirea unui mediu favorabil creativității și inovării prin încurajarea utilizării tehnologiilor IA de către creatori nu trebuie să se facă în detrimentul intereselor creatorilor umani, și nici în cel al principiilor etice ale Uniunii;

consideră, de asemenea, că Uniunea trebuie să abordeze diferitele dimensiuni ale IA prin definiții care să fie neutre din punct de vedere tehnologic și suficient de flexibile, astfel încât să se aplice viitoarelor evoluții tehnologice, precum și utilizărilor ulterioare; consideră că este necesară continuarea reflecției privind interacțiunile dintre IA și drepturile de proprietate intelectuală, atât din perspectiva oficiilor pentru proprietate intelectuală, cât și a utilizatorilor; consideră că provocarea de a evalua aplicațiile IA necesită o serie de cerințe în materie de transparență și dezvoltarea unor noi metode, de exemplu sistemele de învățare adaptivă pot fi recalibrate după fiecare intrare, ceea ce face ca anumite divulgări ex-ante să fie ineficiente;

subliniază importanța transparenței și a responsabilizării în utilizarea algoritmilor de către serviciile de streaming, pentru a se putea mai bine garanta accesul la conținuturi culturale și creative sub forme diverse și în mai multe limbi, precum și accesul echitabil la operele europene;

recomandă să se pună accentul pe evaluarea sectorială și pe tipuri a implicațiilor în materie de DPI ale tehnologiilor IA; consideră că o astfel de abordare ar trebui să ia în considerare, de exemplu, nivelul de intervenție umană, autonomia IA și importanța rolului și a sursei datelor și materialului protejat prin drepturi de autor utilizate și posibila implicare a altor factori relevanți; reamintește că orice abordare trebuie să găsească echilibrul potrivit între necesitatea de a proteja atât resursele, cât și eforturile și cea de a stimula creația și schimbul; este de părere că ar trebui realizată o cercetare mai amănunțită a momentului în care se atribuie valoarea originii umane a datelor în cadrul algoritmilor IA; este de părere că tehnologiile disruptive cum este IA le oferă atât întreprinderilor mici, cât și celor de mari dimensiuni oportunitatea de a dezvolta produse lidere de piață; consideră că toate întreprinderile ar trebui să beneficieze de o protecție a DPI la fel de eficientă și de eficace; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ofere sprijin întreprinderilor nou-înființate și IMM-urilor prin intermediul programului privind piața unică și al centrelor de inovare digitală, pentru a le proteja produsele;

10.

propune să se evalueze în special impactul și implicațiile tehnologiei IA și a tehnologiilor conexe în sistemul actual de legislație privind brevetele, protecția mărcilor și a desenelor și a modelelor, dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv aplicabilitatea protecției juridice a bazelor de date și a programelor pentru calculator, precum și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate („secrete comerciale”) împotriva dobândirii, utilizării și divulgării lor ilegale; recunoaște potențialul tehnologiilor IA în vederea îmbunătățirii aplicării DPI, în ciuda necesității unei verificări și revizuiri umane, în special atunci când sunt implicate consecințe juridice; afirmă, de asemenea, necesitatea de a evalua dacă este necesar să se actualizeze dreptul contractual pentru a proteja mai bine consumatorii și dacă normele în materie de concurență trebuie să fie adaptate pentru a aborda disfuncționalități de piață sau abuzuri în economia digitală, necesitatea de a crea un cadru juridic mai cuprinzător pentru sectoarele economice implicate în IA, permițând astfel întreprinderilor europene și părților interesate relevante să se dezvolte, precum și necesitatea de a crea securitate juridică; subliniază că protecția proprietății intelectuale trebuie întotdeauna reconciliată cu alte drepturi și libertăți fundamentale;

11.

reamintește că metodele matematice ca atare sunt excluse din categoria celor brevetabile, cu excepția cazului în care acestea sunt utilizate într-un scop tehnic în contextul invențiilor tehnice, care sunt brevetabile numai dacă sunt respectate criteriile aplicabile referitoare la invenții; reamintește în plus că, în cazul în care o invenție se referă fie la o metodă care implică utilizarea de mijloace tehnice, fie la un dispozitiv, scopul său, considerat în ansamblu, este, de fapt, de natură tehnică și, prin urmare, nu este exclus de la brevetare; subliniază, în acest sens, rolul cadrului de protecție a brevetelor în ceea ce privește stimularea invențiilor din domeniul IA și promovarea diseminării acestora, precum și necesitatea de a crea oportunități pentru întreprinderile și întreprinderile nou-înființate europene de a promova dezvoltarea și adoptarea IA în Europa; subliniază faptul că brevetele esențiale pentru standarde joacă un rol fundamental în dezvoltarea și difuzarea noii IA și a tehnologiilor conexe și în asigurarea interoperabilității; invită Comisia să sprijine instituirea unor standarde industriale și să încurajeze o standardizare oficială;

12.

ia act de faptul că protecția prin brevet poate fi acordată cu condiția ca invenția să fie nouă și să nu fie de la sine înțeleasă și să implice o activitate inventivă; ia act, de asemenea, de faptul că legislația privind brevetele implică o descriere cuprinzătoare a tehnologiei subiacente, care poate reprezenta o provocare pentru anumite tehnologii ale IA, având în vedere complexitatea raționamentului; subliniază, de asemenea, provocările juridice legate de ingineria inversă, care reprezintă o excepție de la protecția prin drepturi de autor a programelor pentru calculator și protecția secretelor comerciale, care, la rândul lor, sunt de o importanță crucială pentru inovare și cercetare și care ar trebui să fie luate în considerare în mod corespunzător în contextul dezvoltării tehnologiilor IA; invită Comisia să evalueze posibilitățile ca produsele să fie testate în mod corespunzător, de exemplu în mod modular, fără a crea riscuri pentru deținătorii de DPI sau pentru secretele comerciale ca urmare a divulgării masive a unor produse replicate cu ușurință; subliniază că tehnologiile IA trebuie să fie deschis disponibile în scopuri de educație și cercetare, de exemplu pentru metode de învățare mai eficace;

13.

ia act de faptul că autonomizarea procesului creativ de generare de conținut de natură artistică poate ridica probleme legate de proprietatea asupra DPI care acoperă un asemenea conținut; consideră, în acest sens, că nu ar fi oportun să se dorească dotarea tehnologiilor IA cu personalitate juridică și subliniază impactul negativ al unei astfel de posibilități asupra stimulentelor pentru creatorii umani;

14.

subliniază diferența dintre creațiile umane asistate de IA și creațiile generate de IA, aceasta din urmă creând noi provocări în materie de reglementare în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, cum ar fi aspecte legate de proprietate, calitatea de inventator și remunerarea adecvată, precum și aspecte legate de posibila concentrare a pieței; consideră în plus că DPI pentru dezvoltarea tehnologiilor de IA ar trebui diferențiate de DPI atribuite potențial pentru creații generate de IA; subliniază că, atunci când IA este utilizată doar ca instrument pentru a asista un autor în procesul de creație, cadrul actual al proprietății intelectuale rămâne aplicabil;

15.

consideră că creațiile tehnice generate de tehnologia IA trebuie protejate în temeiul cadrului juridic privind DPI pentru a încuraja investițiile în această formă de creație și pentru a îmbunătăți securitatea juridică pentru cetățeni, întreprinderi și, întrucât aceștia se numără printre principalii utilizatori ai tehnologiilor IA pentru moment, inventatori; consideră că operele produse în mod autonom de agenți artificiali și roboți ar putea să nu fie eligibile pentru a beneficia de protecția prin dreptul de autor, pentru a respecta principiul originalității, care este legat de o persoană fizică, și întrucât conceptul de „creație intelectuală” se referă la personalitatea autorului; invită Comisia să sprijine o abordare orizontală, bazată pe dovezi și neutră din punct de vedere tehnologic a dispozițiilor comune și uniforme privind drepturile de autor, aplicabile operelor generate de IA în Uniune, dacă se consideră că aceste opere ar putea fi eligibile pentru a beneficia de protecția prin dreptul de autor; recomandă ca drepturile de proprietate, în cazul în care acestea există, să fie atribuite numai persoanelor fizice sau juridice care au creat munca în mod legal și numai în cazul în care au fost acordate autorizații de către titularul dreptului de autor în cazul utilizării unor materiale protejate prin drepturi de autor, cu excepția cazului în care se aplică excepțiile sau limitările în materie de drepturi de autor; subliniază importanța facilitării accesului la date și schimbul de date, a standardelor deschise și a tehnologiei cu sursă deschisă, încurajând în același timp investițiile și stimulând inovarea;

16.

ia act de faptul că IA face posibilă tratarea unui număr mare de date legate de stadiul actual al tehnologiei sau de existența DPI; ia act, în același timp, de faptul că IA sau tehnologiile conexe utilizate pentru procedura de înregistrare la acordarea drepturilor de proprietate intelectuală și pentru stabilirea răspunderii pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală nu pot constitui un substitut pentru controlul uman efectuat de la caz la caz, pentru a asigura calitatea și corectitudinea deciziilor; ia act de faptul că IA capătă în mod progresiv capacitatea de a executa sarcini care sunt, de regulă, îndeplinite de oameni și subliniază, prin urmare, necesitatea de a institui garanții adecvate, inclusiv sisteme de proiectare cu procese de control și revizuire bazate pe principiul „human-in-the-loop” (necesitatea factorului uman), transparență, responsabilitate și verificarea proceselor IA de luare a deciziilor;

17.

ia act de faptul că, în ceea ce privește utilizarea datelor fără caracter personal de tehnologiile IA, utilizarea legală a operelor protejate de drepturi de autor și a altor materiale și date conexe, inclusiv a conținutului preexistent, a seturilor de date și a metadatelor de înaltă calitate, trebuie să fie evaluată având în vedere normele existente privind limitările și excepțiile de la protecția drepturilor de autor, cum ar fi excepția privind extragerea textului și a datelor, astfel cum se prevede în Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe în cadrul pieței unice digitale; solicită clarificări suplimentare în ceea ce privește protecția datelor în temeiul legislației privind drepturile de autor și potențiala protecție a mărcilor comerciale și a desenelor și modelelor industriale pentru operele generate în mod autonom prin aplicații ale IA; consideră că schimbul voluntar de date fără caracter personal între întreprinderi și sectoare ar trebui promovat și ar trebui să se bazeze pe acorduri contractuale echitabile, inclusiv acorduri de acordare a licențelor; subliniază mizele pentru DPI ce derivă din crearea de deep fakes (falsuri ultrarealiste) pe baza unor date înșelătoare, manipulate sau pur și simplu de o calitate îndoielnică, indiferent dacă aceste deep fakes conțin date care pot face obiectul drepturilor de autor; își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca manipularea în masă a cetățenilor să fie utilizată pentru a destabiliza democrațiile și solicită intensificarea acțiunilor de sensibilizare și de educare în domeniul mass-mediei, precum și punerea la dispoziție a unor tehnologii bazate pe IA de urgență pentru a verifica faptele și informațiile; consideră că o evidență fără caracter personal și auditabilă a datelor utilizate de-a lungul ciclului de viață al tehnologiilor bazate pe IA, în conformitate cu normele de protecție a datelor, ar putea facilita urmărirea utilizării operelor protejate prin drepturi de autor și, prin urmare, o mai bună protecție a titularilor de drepturi și ar putea contribui la protecția vieții private; subliniază că tehnologiile IA ar putea fi utile în contextul asigurării respectării DPI, dar ar necesita o revizuire umană și o garanție că orice sisteme decizionale bazate pe IA sunt pe deplin transparente; subliniază că orice viitor regim al IA nu poate eluda cerințele posibile pentru tehnologiile cu sursă deschisă în cadrul licitațiilor publice sau nu poate împiedica interconectivitatea serviciilor digitale; ia act de faptul că sistemele de IA se bazează pe software și pe modele statistice, care pot include erori; subliniază că producția de IA nu trebuie să fie discriminatorie și că unul dintre cele mai eficiente moduri de reducere a prejudecăților în sistemele de IA este de a asigura, în măsura în care acest lucru este posibil în conformitate cu dreptul Uniunii, faptul că un volum maxim de date fără caracter personal este disponibil în scopul formării și al învățării automate; invită Comisia să reflecteze asupra utilizării datelor din domeniul public în acest scop;

18.

subliniază importanța punerii în aplicare pe deplin a strategiei privind piața unică digitală pentru a îmbunătăți accesibilitatea și interoperabilitatea datelor fără caracter personal în UE; subliniază că strategia europeană privind datele trebuie să asigure un echilibru între promovarea fluxului de date, accesul pe scară largă și utilizarea în comun a datelor, pe de o parte, și protecția DPI și a secretelor comerciale, pe de altă parte, respectând, în același timp, normele privind protecția datelor și confidențialitatea; subliniază necesitatea de a evalua, în acest context, dacă normele Uniunii privind proprietatea intelectuală constituie un instrument adecvat pentru protecția datelor, inclusiv a datelor sectoriale necesare pentru dezvoltarea IA, reamintind că datele structurate, cum ar fi bazele de date, care beneficiază de protecția proprietății intelectuale, nu pot fi considerate, în mod normal, date; consideră că ar trebui furnizate informații cuprinzătoare cu privire la utilizarea datelor protejate de proprietatea intelectuală, în special în contextul relațiilor dintre platforme și întreprinderi; salută intenția Comisiei de a crea un spațiu european unic al datelor;

19.

ia act de faptul că Comisia examinează oportunitatea adoptării de măsuri legislative cu privire la chestiuni care au un impact asupra relațiilor dintre operatorii economici al căror scop este acela de a beneficia de date fără caracter personal și salută o posibilă revizuire a Directivei privind bazele de date și o eventuală clarificare a aplicării Directivei privind protecția secretelor comerciale ca un cadru generic; așteaptă cu interes rezultatele consultării publice lansate de Comisie cu privire la strategia europeană privind datele;

20.

subliniază că este necesar ca Comisia să urmărească să ofere o protecție a proprietății intelectuale bazată pe echilibru și inovație, în beneficiul dezvoltatorilor europeni de IA, să consolideze competitivitatea internațională a întreprinderilor europene, inclusiv împotriva unor tactici litigioase abuzive și să asigure securitate juridică maximă pentru utilizatori, îndeosebi în cadrul negocierilor internaționale, în special în ceea ce privește discuțiile în curs privind IA și revoluția datelor la nivelul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI); salută transmiterea recentă de către Comisie a opiniilor Uniunii cu ocazia consultării publice a OMPI referitoare la proiectul de document de poziție privind politicile în materie de proprietate intelectuală și inteligență artificială al OMPI; reamintește, în acest sens, datoria etică a Uniunii de a sprijini dezvoltarea în întreaga lume prin facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul IA, inclusiv prin limitări și excepții pentru activitățile de cercetare și de extragere a textului și a datelor la nivel transfrontalier, astfel cum se prevede în Directiva privind drepturile de autor și drepturile conexe în cadrul pieței unice digitale;

21.

este pe deplin conștient de faptul că, pentru a se concretiza pe deplin, progresele înregistrate în domeniul IA vor trebui însoțite de investiții publice în infrastructură, formare în domeniul competențelor digitale, precum și îmbunătățiri majore ale conectivității și interoperabilității; subliniază, prin urmare, importanța unor rețele 5G sigure și sustenabile pentru implementarea deplină a tehnologiilor de IA, dar și, mai important, a activităților necesare privind nivelul infrastructurii și securitatea acestora în întreaga Uniune; ia act de activitatea intensă de brevetare în materie de IA care se derulează în prezent în sectorul transporturilor; se declară îngrijorat de faptul că acest lucru poate determina inițierea unui număr foarte mare de acțiuni în justiție, care vor dăuna întregului sector, și pot afecta și siguranța traficului dacă nu se adoptă fără întârziere legislație privind dezvoltarea tehnologiilor conexe ale IA la nivelul Uniunii;

22.

aprobă faptul că Comisia dorește să invite actorii principali din sectorul producției – constructorii de mijloace de transport, inovatorii din domeniile IA și al conectivității, prestatori de servicii din sectorul turismului și alți actori din lanțul valoric al sectorului autovehiculelor – să convină asupra condițiilor în care ar fi dispuși să facă schimb de date;

23.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(2) JO L 130, 17.5.2019, p. 92.

(3) JO L 77, 27.3.1996, p. 20.

(4) JO L 111, 5.5.2009, p. 16.

(5) JO L 157, 15.6.2016, p. 1.

(6) JO L 172, 26.6.2019, p. 56.

(7) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(8) JO L 303, 28.11.2018, p. 59.

(9) JO L 186, 11.7.2019, p. 57.

(10) JO C 252, 18.7.2018, p. 239.

(11) „Cum construim încrederea cetățenilor într-o inteligență artificială centrată pe factorul uman” (COM(2019)0168).