P9_TA(2020)0266

Continuarea dezvoltării uniunii piețelor de capital (UPC): un acces mai bun la finanțarea de pe piețele de capital, în special pentru IMM-uri, și o mai mare participare a investorilor mici

Rezoluția Parlamentului European din 8 octombrie 2020 referitoare la continuarea dezvoltării uniunii piețelor de capital (UPC): un acces mai bun la finanțarea de pe piețele de capital, în special pentru IMM-uri, și o mai mare participare a investitorilor mici (2020/2036(INI))

(2021/C 395/11)

Parlamentul European,

—	având în vedere raportul din octombrie 2019 al Grupului la nivel înalt pentru uniunea piețelor de capital,

—	având în vedere raportul din 10 iunie 2020 al Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital,

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 9 iulie 2020 intitulată „Pregătirea pentru schimbări. Comunicare privind gradul de pregătire la sfârșitul perioadei de tranziție între Uniunea Europeană și Regatul Unit” (COM(2020)0324),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 8 martie 2018 intitulată „Planul de acțiune privind FinTech: pentru un sector financiar european mai competitiv și mai inovator” (COM(2018)0109),

—	având în vedere pachetul de măsuri privind redresarea piețelor de capital, propus de Comisie la 24 iulie 2020,

—	având în vedere Rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la crearea unei uniuni a piețelor de capital (1),

—

având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital (2),

—	având în vedere rezultatele Studiului periodic al BCE referitor la accesul la finanțare al întreprinderilor,

—	având în vedere Previziunile economice din vara anului 2020 realizate de Comisie,

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A9-0155/2020),

întrucât toate acțiunile întreprinse pentru crearea unei uniuni a piețelor de capital (UPC) ar trebui să aibă drept obiectiv principal să îmbunătățească gama de opțiuni de finanțare mai atractive, mai stabile și mai sustenabile oferite întreprinderilor și cetățenilor, protejând totodată stabilitatea economică, reducând la minimum riscul financiar și protejând în mod adecvat interesele investitorilor mici, ale pensionarilor și ale consumatorilor, cu scopul de a stimula participarea financiară și de a transforma deponenții în investitori; întrucât accesul la finanțarea prin capitaluri proprii pentru IMM-uri, antreprenori și economia socială a devenit și mai crucial în vederea redresării în urma pandemiei de COVID-19;

B.	întrucât piața internă a UE se caracterizează prin concurență deschisă, un cadru de reglementare, dependența de standarde internaționale și cooperarea în domeniul supravegherii; întrucât, prin urmare, strategia UPC ar trebui să se bazeze pe aceleași principii;

întrucât nivelul finanțării necesare pentru redresarea economiei UE creează o necesitate imperativă de a investi în mod înțelept și sustenabil pentru generațiile viitoare; întrucât UPC ar trebui să contribuie în mod semnificativ la tranziția către o economie sustenabilă, competitivă și rezilientă care să completeze investițiile publice, în conformitate cu Pactul verde european; întrucât în prezent se elaborează un cadru pentru facilitarea investițiilor sustenabile; întrucât acest cadru face parte integrantă din eforturile UE, în cadrul UPC, de a corela finanțele cu nevoile economiei și cu agenda de dezvoltare durabilă a Uniunii;

D.	întrucât piețele de capital din UE ar putea ajuta cel mai mult economia și redresarea economică atât de necesară atunci când sunt transparente, competitive, reziliente, compensate central și susținute de o reglementare echitabilă;

E.	întrucât anumiți investitori au o toleranță mai mare la risc decât alții și întrucât nu toate întreprinderile pot avea acces la finanțare de pe piața de capital și beneficia de aceasta;

întrucât crearea unui activ sigur pentru zona euro este esențială pentru integrarea financiară și dezvoltarea unei UPC; întrucât un activ sigur în UE este necesar pentru crearea unei piețe europene de obligațiuni integrate, profunde și lichide, ca piesă centrală a UPC, care ar putea servi drept punct de referință în stabilirea prețurilor din zona euro pentru evaluarea obligațiunilor, a acțiunilor și a altor active, și de asemenea, ca garanție în toată zona euro;

întrucât majoritatea acțiunilor întreprinse până în prezent în vederea realizării UPC se îndreaptă în direcția cea bună, deși mai multe obiective nu au fost atinse, iar importanța creditării bancare în comparație cu capitalul a crescut efectiv în ultimii ani; întrucât mai sunt încă multe de făcut în ceea ce privește convergența, precizia, eficacitatea și simplificarea măsurilor adoptate; întrucât o viziune ambițioasă pentru proiectul UPC este esențială pentru a depăși sensibilitățile naționale și pentru a consolida impulsul pentru finalizarea UPC cu scopul de a face din UE o piață atractivă pentru investițiile străine de capital și de a crește competitivitatea acesteia pe piețele mondiale;

întrucât dezvoltarea unei UPC se realizează în paralel cu aprofundarea uniunii economice și monetare și, în special, cu finalizarea uniunii bancare; întrucât, în Rezoluția sa din 19 iunie 2020 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2019 (3), Parlamentul îndeamnă la finalizarea uniunii bancare prin crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor; întrucât uniunea bancară va rămâne, de asemenea, incompletă atât timp cât nu dispune de un mecanism de sprijin credibil pentru Fondul unic de rezoluție; solicită, de asemenea, să se ia în considerare necesitatea de a institui și crea un mecanism de stabilizare fiscală pentru zona euro în ansamblu; întrucât UPC trebuie să fie completată de măsuri de politică anticiclice pentru a asigura accesul egal la finanțare și la oportunități de investiții în întreaga UE;

întrucât reglementările financiare, în special în domeniul bancar și al auditului, au fost modificate recent ca răspuns la pandemia de COVID-19; întrucât finanțarea pe piețele de capital este necesară pentru a crește capacitatea totală de finanțare și pentru a reduce dependența de creditare bancară în UE; întrucât un sector bancar bine capitalizat va continua să joace un rol important în finanțarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor;

întrucât lipsa unui mecanism centralizat cu informații publice ușor accesibile, fiabile, inteligibile și comparabile constituie unul dintre motivele pentru care întreprinderile întâmpină dificultăți în a găsi investitori; întrucât investitorilor le este dificil să evalueze societățile noi și mici, cu un istoric comercial scurt, împiedicând astfel deschideri inovatoare, în special din partea antreprenorilor tineri;

întrucât experiența marii recesiuni economice a dat naștere unui consens potrivit căruia arhitectura instituțională a zonei euro are nevoie de reforme pentru a-și spori capacitatea de a face față șocurilor economice mari; întrucât, în această privință, literatura de specialitate din domeniul economic constată de obicei că o absorbție mai mare a șocurilor în Statele Unite rezultă în principal dintr-o repartizare mai eficientă a riscurilor private prin intermediul piețelor de credit și de capital;

întrucât IMM-urile au reprezentat 99,8 % din totalul întreprinderilor din sectorul întreprinderilor nefinanciare din UE-28, generând 56,4 % din valoarea adăugată și 66,6 % din numărul de locuri de muncă în sectorul respectiv; întrucât microîntreprinderile au reprezentat 93 % din sector, IMM-urile mici 5,9 % și IMM-urile medii doar 0,9 % (4);

întrucât criza socială și economică generată de COVID-19 și de măsurile de izolare va avea un impact negativ deosebit asupra IMM-urilor și i-ar putea afecta în mod similar pe deponenții individuali; întrucât răspunsul UE la COVID-19 prin intermediul Planului european de redresare ar trebui să asigure o injecție importantă de capital și să fie completat de stimulente pentru promovarea finanțării bazate pe piață și reducerea dependenței de creditarea bancară, pentru a crește accesul întreprinderilor europene la finanțare și a construi o economie rezilientă a UE, a menține locurile de muncă și capacitatea de producție a statelor membre;

întrucât complexitatea scandalului în care este implicat furnizorul german de servicii de plată Wirecard, o întreprindere cotată pe DAX30 care a solicitat inițierea procedurilor de insolvență la 24 iunie 2020, relevând deficiențe existente în cadrul de reglementare european, necesită o evaluare atentă pentru a stabili premisele greșite care au permis ca un comportament fraudulos de o amploare uriașă să poată trece neobservat atâta timp; întrucât adaptările la arhitectura europeană de supraveghere pentru raportarea financiară, inovarea financiară, plăți și domeniile conexe, inclusiv auditul și finanțarea combaterii spălării banilor/combaterii terorismului, au fost din nou evidențiate ca o necesitate urgentă în lumina acestui ultim scandal;

întrucât UPC trebuie să mobilizeze cererea cu amănuntul; întrucât, pentru a atinge un astfel de obiectiv, investitorii mici trebuie să treacă printr-o schimbare a culturii investiționale; întrucât o astfel de schimbare se va produce numai atunci când investitorii mici se conving că investițiile pe piețele de capital sunt de dorit, în același timp fiind expuși unor riscuri acceptabile și clar definite; întrucât Comisia ar trebui să exploreze oportunități suplimentare de a comunica cu privire la beneficiile proiectului privind UPC, de exemplu cu o schimbare a denumirii care să reflecte legătura directă dintre economiile cetățenilor UE și investițiile în creșterea economică și redresarea în perioada de după pandemia de COVID-19, astfel cum a sugerat Grupul la nivel înalt pentru uniunea piețelor de capital;

întrucât, conform unor rapoarte recente și a unor sondaje orientate către consumatori (5), majoritatea investitorilor europeni mici au preferințe de sustenabilitate și doresc să țină seama de factorii și riscurile de mediu, sociale sau de guvernanță în deciziile lor de investiții, însă rareori primesc produse compatibile;

întrucât mișcările de piață rezultate în urma pandemiei de COVID-19 au acționat ca un veritabil „test de rezistență” pentru robustețea întregului ecosistem financiar și ar trebui să fie urmate de o evaluare detaliată a beneficiilor și a deficiențelor actualului manual de reglementare al UE privind stabilitatea financiară și supravegherea financiară;

întrucât ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană aduce modificări structurale sistemului financiar al UE; întrucât, după Brexit, piețele europene de capital vor avea un caracter policentric, confruntându-se cu un risc mai mare de fragmentare în UE; subliniază importanța promovării politicilor și a măsurilor, inclusiv a unei abordări robuste a accesului țărilor terțe pe piața UE și a unui sistem dinamic de monitorizare a regimurilor de echivalență, care să asigure reziliența, conectivitatea și competitivitatea piețelor financiare ale UE, precum și stabilitatea acestora și condiții de concurență echitabile; întrucât echivalența nu poate fi acordată decât în cazul în care se consideră că regimul de reglementare și supraveghere și standardele țărilor terțe relevante respectă cerințele relevante prevăzute de legislația UE pentru a asigura condiții de concurență echitabile;

S.	întrucât tehnologia financiară are potențialul de a satisface anumite nevoi ale IMM-urilor și ale investitorilor mici, permițând modalități descentralizate de funcționare și crescând eficiența,

Finanțarea întreprinderilor

ia act de Comunicarea Comisiei din 24 septembrie 2020 intitulată „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune” (COM(2020)0590); insistă asupra necesității de a finaliza uniunea piețelor de capital pentru a contribui la redresarea economică și socială după pandemia de COVID-19; solicită Comisiei să își asume un angajament mai ferm de a realiza progrese reale cu privire la aspecte precum legislația în materie de supraveghere, impozitare sau insolvență, care reprezintă încă obstacole majore pentru integrarea reală a piețelor de capital din UE;

solicită eliminarea barierelor și a birocrației, după caz, inclusiv simplificarea și aplicarea mai proporțională a legislației, în cazurile relevante și atunci când se asigură stabilitatea financiară, pentru a diversifica sursele de finanțare pentru întreprinderile europene, cu un accent deosebit pe IMM-uri, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu capitalizare medie, astfel încât să se promoveze capacitatea acestora de a avea acces la piețele de titluri de capital, precum și accesul investitorilor mici și mari la oportunități de investiții mai diverse, pe termen lung și mai competitive; subliniază nevoia de a reduce tendința existentă de favorizare a îndatorării; subliniază că situația actuală face ca întreprinderile europene și, în special, IMM-urile să fie mai fragile și mai vulnerabile; solicită introducerea unui „test pentru IMM-uri” pentru evaluările de impact la fiecare inițiativă UPC;

constată că măsurile necesare pentru a se asigura că IMM-urile, inclusiv întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu capitalizare medie, își găsesc calea către piețele financiare includ facilitarea cercetării în domeniul investițiilor, simplificarea definiției IMM-urilor în cadrul legislației UE relevante și facilitarea cerințelor de emisiune; solicită statelor membre să reechilibreze tendința de favorizare a îndatorării în cadrul sistemului de impozitare; sprijină revizuirea regimului Directivei privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II) pentru stimulentele cercetării privind investițiile în IMM-uri;

solicită Comisiei să elaboreze o propunere legislativă privind „titlurile garantate europene” (ESN) ca nou instrument de finanțare cu recurs dublu pentru bănci, care ar putea contribui la îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare în UE; reamintește că aceste titluri ar putea fi orientate către obiective specifice, cum ar fi sprijinirea IMM-urilor în tranziția către o economie mai competitivă și sustenabilă și în canalizarea finanțării către economia reală;

invită Comisia să consolideze feedbackul obligatoriu transmis de bănci atunci când refuză cererile de creditare ale IMM-urilor, întrucât un feedback mai cuprinzător ar putea oferi IMM-urilor cu cereri refuzate posibilitatea de a-și adapta abordarea comercială și de a extrage învățăminte;

solicită integrarea și îmbunătățirea piețelor de capital europene pentru a le face cât mai atractive, competitive și reziliente, mai ales în contextul retragerii Regatului Unit din UE;

subliniază importanța fundamentală a creșterii capacității de absorbție a riscurilor din zona euro;

subliniază că țările din zona euro își pot îmbunătăți capacitatea internă de a face față șocurilor macroeconomice, în special prin reducerea efectivă a vulnerabilităților din economiile, sectoarele bancare și finanțele lor publice; consideră în plus că reziliența economică trebuie îmbunătățită prin reforme structurale care să sprijine creșterea potențială și să crească flexibilitatea;

subliniază că piețele financiare eficiente și integrate sunt o condiție prealabilă pentru o repartizare eficientă a riscurilor private în zona euro; consideră că o UPC autentică ar putea contribui în mod semnificativ la diversificarea și reducerea riscurilor;

10.

constată scăderea piețelor de oferte publice inițiale în UE, ceea ce reflectă atractivitatea lor limitată în special pentru întreprinderile mai mici; subliniază, în acest sens, că IMM-urile se confruntă cu sarcini administrative și costuri disproporționate ale respectării cerințelor de cotare; consideră că ar trebui îmbunătățite eficiența și stabilitatea piețelor financiare și ar trebui facilitată cotarea la bursă a societăților; încurajează crearea și acordarea de prioritate unui fond privat paneuropean de mari dimensiuni, un fond pentru ofertele publice inițiale, care să ofere sprijin IMM-urilor; observă că este necesar să se asigure un mediu atractiv pentru IMM-uri în perioada anterioară și ulterioară ofertelor publice inițiale;

11.

salută ideea unui Forum la nivel înalt pentru a institui un punct unic de acces european care să colecteze informații despre întreprinderile din UE prin interconectarea registrelor și a bazelor de date ale întreprinderilor naționale și UE existente, ca modalitate de a ajuta întreprinderile, în special în statele membre mai mici, în atragerea de investitori; subliniază că întreprinderile ar trebui să poată controla disponibilitatea datelor lor în cadrul punctului unic de acces european; invită Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru un punct unic de acces european pentru informații financiare și nefinanciare cu privire la societățile europene cotate și necotate la bursă, respectând totodată, după caz, principiul proporționalității; solicită Comisiei să eficientizeze cerințele de transparență prevăzute de Directiva privind prezentarea de informații nefinanciare și pe cele prevăzute de Regulamentul privind taxonomia și Regulamentul privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare;

12.

solicită să se analizeze dacă tratamentul intereselor minoritare ale filialelor în temeiul Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) poate descuraja cotarea pe piețele bursiere, având în vedere preocupările legate de stabilitatea financiară și orice valoare adăugată pentru finanțarea economiei reale;

13.

solicită accelerarea dezvoltării capitalului de risc al UE și a piețelor de capital privat în temeiul unui cadru comun și transparent pentru Fondurile europene cu capital de risc (EuVECA) (6), prin creșterea disponibilității fondurilor pentru investițiile cu capital de risc, dezvoltarea unor fonduri mai mari de capital de risc în stadiu incipient și avansat, scheme de stimulente fiscale pentru capitalul de risc și investiții realizate de investitori providențiali, precum și o piață activă a ofertelor publice inițiale pentru societățile sprijinite de capitalul de risc; subliniază că aceste scheme de stimulente fiscale ar trebui să fie concepute astfel încât să fie viabile și responsabile din punct de vedere economic și social și să fie supuse unei monitorizări și evaluări sistematice;

14.

subliniază necesitatea creșterii transparenței și a reducerii fragmentării pe piețele europene ale capitalului de risc; subliniază necesitatea stimulării Fondului european de investiții pe termen lung (ELTIF), a Fondurilor europene cu capital de risc (EuVECA) și a Fondurilor europene de antreprenoriat social (EuSEF) pentru a dezvolta vehicule paneuropene pentru capitalul privat; sprijină revizuirea Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung (7), inclusiv analizarea eventualelor ajustări specifice ale calibrărilor prudențiale conexe în cadrele de reglementare bancare și de asigurare, protejând în același timp stabilitatea financiară, ca o modalitate de a permite investitorilor mici să se implice în finanțarea pe termen lung a întreprinderilor necotate, a proiectelor de infrastructură și a investițiilor sustenabile, pentru a valorifica pe deplin potențialul ELTIF;

15.

solicită măsuri de revitalizare a piețelor securitizării din Europa, făcându-le atractive pentru emitenți și investitori; solicită autorităților europene de supraveghere și Comisiei să finalizeze toate standardele tehnice de reglementare; solicită simplificarea și eficientizarea cerințelor de reglementare pentru informare, criterii simple, transparente și standardizate (STS), verificarea STS și furnizarea de parametri simpli și sensibili la risc pentru evaluarea transferului semnificativ al riscului;

16.

ia act de propunerile privind securitizarea prezentate la 24 iulie 2020 în cadrul pachetului privind redresarea piețelor de capital; solicită Comisiei să evalueze modul în care modificările specifice ale Regulamentului privind securitizarea ar putea elibera capacitatea de finanțare, astfel încât să se evite o reducere a împrumuturilor bancare europene, abordând, în același timp, preocupările legate de stabilitatea financiară, având în vedere faptul că natura anumitor securitizări sintetice ar putea crea riscuri prudențiale și sistemice specifice; consideră că o astfel de evaluare specifică ar putea include realinierea tratamentului aplicat securitizărilor în numerar și celor sintetice din cadrul bilanțului, a tratamentului aplicat capitalului de reglementare și a lichidității cu cel al obligațiunilor garantate și al împrumuturilor, precum și o revizuire a cerințelor de informare și de diligență pentru securitizarea de către terți, obligațiunile garantate și securitizarea simplă, transparentă și standardizată (STS);

17.

invită Comisia să evalueze impactul asupra stabilității financiare al eventualelor măsuri specifice, aliniind și simplificând legislația privind piața valorilor mobiliare, să faciliteze redresarea rapidă după criza provocată de COVID-19, să faciliteze investițiile în economia reală, în special în IMM-uri, și să permită noilor veniți și noilor produse să intre pe piață, menținând protecția consumatorilor și integritatea pieței și încurajând, în același timp, investițiile transfrontaliere de capital și comerțul transfrontalier; în plus, invită Comisia să evalueze dacă este necesară revizuirea Regulamentului privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR), inclusiv a obligației de tranzacționare a acțiunilor și a obligației de tranzacționare a instrumentelor derivate, pentru a elimina fricțiunile care pot afecta capacitatea întreprinderilor din UE de a obține capital în acest moment, în special având în vedere sfârșitul perioadei de tranziție între UE și Regatul Unit;

18.

regretă subdezvoltarea pieței UE în ceea ce privește finanțarea participativă în comparație cu alte economii majore; salută noul set uniform de criterii pentru normele la nivelul întregii UE convenite în decembrie 2019 (2018/0048(COD) pentru a ajuta la soluționarea acestei situații și a încuraja finanțarea transfrontalieră a întreprinderilor; solicită Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a noilor reguli pentru a reacționa și a propune modificări dacă nu se observă îmbunătățiri semnificative în finanțarea participativă ca alternativă de finanțare pentru IMM-uri; invită Comisia și statele membre să informeze în mod activ IMM-urile cu privire la instrumentele alternative de finanțare de care dispun;

19.

invită Comisia să exploreze inițiative de stimulare a dreptului de participație al angajaților la capital, pentru a promova implicarea directă a deponenților individuali în finanțarea economiei, precum și ca instrument de îmbunătățire a guvernanței corporative și de dezvoltare a unei culturi a capitalului de risc;

20.

invită Comisia să promoveze implicarea directă a deponenților individuali în finanțarea economiei, luând în considerare posibilitatea rentabilității investiției pentru investitorii mici;

21.

invită Comisia să revizuiască regimul de disciplină în materie de decontare în temeiul Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR), având în vedere criza provocată de pandemia de COVID-19 și Brexitul;

Promovarea investițiilor și a produselor financiare transfrontaliere și pe termen lung

22.

solicită statelor membre să își modifice cadrele fiscale naționale pentru a reduce obstacolele fiscale din calea investițiilor transfrontaliere, inclusiv procedurile pentru o rambursare transfrontalieră către investitori, inclusiv investitorii mici, a impozitului reținut la sursă pentru dividende atunci când este în joc dubla impunere; consideră că astfel de proceduri ar trebui să fie gestionate în mod transparent, pe o platformă digitală paneuropeană, și ar trebui să le permită investitorilor să determine rentabilitatea investiției lor în timp real; invită statele membre să colaboreze îndeaproape cu OCDE și cu proiectul său privind scutirile de taxe și sporirea conformității (TRACE), pentru a reechilibra favorizarea îndatorării care penalizează finanțarea inovației prin investiții private și pentru a stimula oportunitățile de investiții pe termen lung pentru investitori, cu scopul de a ajuta cetățenii UE să obțină o rentabilitate mărită a economiilor pe termen lung;

23.

consideră că modificarea cadrelor fiscale naționale în mod unilateral în cadrul UE pentru a reduce obstacolele fiscale în calea investițiilor transfrontaliere va îngreuna în continuare aplicarea normelor fiscale fragmentate pe care societățile trebuie să le respecte atunci când își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, cu costuri numeroase, și va oferi posibilități suplimentare de evitare a obligațiilor fiscale; își reiterează apelul către statele membre de a conveni asupra adoptării simultane de propuneri referitoare la baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), luând în considerare avizul Parlamentului, care include deja conceptul de înființare virtuală permanentă și formule de repartizare; invită statele membre să niveleze pozițiile divergente privind CCCTB, având în vedere importanța acestui instrument pentru crearea unui cadru care să favorizeze securitatea, să prevină dubla impunere, să reducă costurile administrative, sporind astfel investițiile transfrontaliere;

24.

subliniază importanța creșterii securității juridice pentru investițiile transfrontaliere, mărind eficiența și eficacitatea procedurilor naționale de insolvență și armonizând în continuare normele privind guvernanța corporativă, inclusiv o definiție comună a „acționarului” pentru a facilita exercitarea drepturilor acționarilor și implicarea în relația cu entitățile beneficiare de investiții la nivelul UE; subliniază importanța asigurării unui cadru solid de protecție juridică pentru investițiile transfrontaliere în cadrul UE după încetarea tratatelor bilaterale de investiții din interiorul UE; invită Comisia să propună inițiative legislative și/sau să prezinte recomandări statelor membre, după caz;

25.

subliniază importanța investițiilor de capital pe termen lung ale participanților pe piețele financiare pentru sprijinirea unor întreprinderi europene independente din Uniune, a unor sectoare strategice puternice și reziliente, a unei creșteri economice sustenabile și a prosperității în beneficiul cetățenilor UE;

26.

subliniază că este necesar să se continue progresele în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării unui cadru de reglementare unic și autentic pentru serviciile financiare pe piața internă, inclusiv în ceea ce privește definițiile și standardele comune privind finanțarea sustenabilă; invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să se axeze pe utilizarea instrumentelor de convergență în materie de supraveghere și să mărească eficiența acestora;

27.

subliniază necesitatea de a promova furnizarea de pensii, în special în ceea ce privește pensiile din cadrul celui de al doilea și al treilea pilon, având în vedere schimbările demografice masive cu care se confruntă Uniunea; salută produsul paneuropean de pensii personale (PEPP); constată că PEPP este un pilon de pensii complementare și voluntare, suplimentar față de sistemele naționale de pensii publice; reamintește că tratamentul fiscal va fi un element esențial pentru adoptarea viitoarelor PEPP; reamintește recomandarea Comisiei din 26 iunie 2017 prin care invită statele membre să se asigure că PEPP sunt supuse aceluiași tratament fiscal ca produsele naționale de pensii pentru a deveni o opțiune pentru deponenți; solicită o evaluare completă, bazată pe dovezi a pieței PEPP, inclusiv în ceea ce privește existența unor condiții de concurență echitabile, înainte de următoarea revizuire legislativă a Regulamentului privind PEPP;

28.

încurajează statele membre să promoveze sisteme de pensii finanțate, ca modalitate de aprofundare a rezervelor de capital european disponibile pentru investiții pe termen lung, și să îmbunătățească dinamica pieței și stimulentele pentru investiții; consideră că pensiile finanțate ar trebui să fie revitalizate și să devină mai atractive; solicită măsuri pentru depășirea obstacolelor în calea coexistenței sistemelor de pensii publice și private; încurajează participarea investitorilor în produsele pe termen lung la politicile de stimulare fiscală concepute să genereze un impact economic și social benefic și să promoveze condiții de concurență echitabile în ceea ce privește furnizorii și tipurile de produse;

29.

încurajează Comisia să ia în considerare introducerea unui sistem „de minimis” al UE sau de exceptare pentru distribuirea către investitori profesionali și/sau semiprofesionali în cadrul Directivei privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM);

30.

reamintește faptul că Directiva Solvabilitate II necesită o revizuire până la sfârșitul anului 2020 și că Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) va oferi Comisiei consultanță tehnică, inclusiv învățăminte desprinse în urma pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce privește acoperirea riscurilor legate de pandemie, în urma consultărilor cu diferite părți interesate; solicită Comisiei și EIOPA să aprecieze, pe baza unei evaluări specifice a impactului, beneficiile potențiale și justificarea prudențială a ajustării cerințelor de capital pentru investiții în capital și datorii private, în special ale IMM-urilor, eventual și prin intermediul abordării bazate pe modele interne, pentru a se asigura că cerințele de capital pentru asigurători și fondurile de pensii nu descurajează investițiile pe termen lung; încurajează eliminarea rapidă a scutirilor naționale și reducerea „suprareglementării” în punerea în aplicare națională a Directivei Solvabilitate II;

31.

subliniază necesitatea creării și stimulării disponibilității unor active sustenabile adecvate; încurajează Comisia să prezinte o inițiativă legislativă pentru un standard al UE privind obligațiunile verzi; solicită continuarea discuțiilor privind crearea unui activ sigur european, bazat pe o evaluare de către Comisie a propunerii privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane și a posibilelor evoluții, pentru a consolida rolul internațional al monedei euro, pentru a stabiliza piețele financiare și pentru a permite băncilor să-și diversifice portofoliile;

32.

subliniază că normele prudențiale adecvate care să asigure o capacitate de absorbție a pierderilor sunt esențiale pentru a menține stabilitatea financiară, asigurându-se, în același timp, un echilibru prin care să se garanteze îmbunătățirea capacității instituțiilor financiare de a investi și de a credita economia reală și a competitivității UE la nivel mondial; invită Comisia, în punerea în aplicare a standardelor finalizate Basel III, să acorde atenția cuvenită ponderilor de risc aplicabile investițiilor bancare în capitaluri proprii, în special capitaluri pe termen lung ale IMM-urilor;

33.

subliniază că UPC ar trebui să fie consecventă și coerentă cu Pactul verde european și, în special, cu Planul de investiții pentru o Europă durabilă și cu taxonomia UE pentru activități sustenabile; consideră că UPC ar trebui să vizeze direcționarea investițiilor către proiecte verzi și competitive, contribuind astfel la agenda durabilă a UE;

Arhitectura pieței

34.

subliniază necesitatea ca autoritățile de supraveghere europene și naționale să colaboreze eficient și efectiv pentru a-și soluționa diferențele, în direcția unei convergențe autentice în materie de supraveghere și să promoveze un model european comun de supraveghere și aplicare, ghidat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), pentru a reduce obstacolele existente în calea operațiunilor financiare transfrontaliere; ia act de importanța ESMA, EIOPA și a Autorității Bancare Europene (ABE) în acest proces, respectând, de asemenea, rolul autorităților naționale competente (ANC), astfel cum este prevăzut în revizuirea recent convenită a Sistemului european de supraveghere financiară (SESF); reamintește, în plus, necesitatea reformării structurii de guvernanță a autorităților de supraveghere europene pentru ca acestea să fie mai independente de supraveghetorii naționali;

35.

invită Comisia, în vederea creșterii potențiale a eficienței, să ia în considerare posibilitatea de a acorda treptat ESMA competențe de supraveghere directă, inclusiv supravegherea directă a anumitor segmente de piață, cum ar fi contrapărțile centrale ale UE și depozitarii centrali de titluri de valoare și punctul unic de acces european, precum și puteri mai mari de intervenție asupra produselor; subliniază, de asemenea, necesitatea desemnării unui singur supraveghetor european, în cooperare cu ANC relevante, pe baza unui manual comun de reguli și a unor competențe comune de intervenție asupra produselor, pentru supravegherea activităților legate de criptoactive cu un caracter transfrontalier semnificativ în UE;

36.

își exprimă îngrijorarea cu privire la recentul scandal care a implicat societatea germană de tehnologie financiară Wirecard; în acest sens, solicită Comisiei și autorităților competente din UE să evalueze în ce măsură acest scandal poate fi atribuit deficiențelor cadrului de reglementare al UE în domeniul auditului și al supravegherii și dacă autoritățile de supraveghere naționale și ale UE dispun de suficiente mijloace pentru a supraveghea în mod eficace marile instituții financiare transfrontaliere cu modele de afaceri complexe care implică jurisdicții diferite ale țărilor terțe și multiple niveluri corporative; invită să se extragă învățăminte din acest caz în legătură cu dezvoltarea ulterioară a cadrului european de reglementare și supraveghere, în special în ceea ce privește planul de acțiune privind UPC; consideră că aceste concluzii ar trebui să examineze dacă supravegherea directă la nivel european în domenii specifice ar fi putut împiedica acest eșec și dacă ar fi justificată o reformă ambițioasă a guvernanței autorităților europene de supraveghere, cu un rol mai important în reducerea obstacolelor existente în ceea ce privește operațiunile financiare transfrontaliere; reiterează în special solicitarea adresată Comisiei de a analiza cum poate fi îmbunătățită funcționarea sectorului contabil, inclusiv prin audituri comune;

37.

subliniază concurența, alegerea și accesul la infrastructurile de piață la nivelul UE ca principii fundamentale pentru diversitatea mecanismelor de tranzacționare în cadrul UPC, cu excepția cazului în care un astfel de acces ar pune în pericol stabilitatea financiară; constată cu îngrijorare că, în ultimii ani, o pondere tot mai mare a fluxurilor de tranzacționare a fost canalizată către locurile de tranzacționare cu cerințe de transparență limitate și subliniază că aceste tranzacții nu contribuie în mod semnificativ la formarea prețurilor; constată că nivelurile de tranzacționare bilaterală în afara locului de tranzacționare rămân ridicate; pledează pentru o tranziție autentică către tranzacții bursiere competitive pe piețele de capitaluri și instrumente financiare derivate europene, asigurând totodată condiții de concurență echitabile între diferite locuri de tranzacționare;

38.

consideră că, dacă dispun de finanțare corespunzătoare, operatorii societății civile și reprezentanții consumatorilor în domeniul serviciilor financiare pot să ofere o perspectivă de neprețuit și o evaluare independentă factorilor de decizie și autorităților de reglementare;

39.

subliniază necesitatea de a progresa în direcția unor standarde europene comune pentru a reduce riscul de fragmentare care rezultă din aplicarea opțiunilor și a puterii de apreciere naționale;

40.

observă că reglementarea serviciilor financiare este un demers foarte complex, cu reglementări la nivel internațional, european și național; încurajează toți actorii relevanți să reducă această complexitate pentru a asigura proporționalitatea reglementării financiare și pentru a elimina sarcinile administrative inutile; constată, de asemenea, că proporționalitatea regulamentelor financiare poate duce uneori la o complexitate sporită și invită Comisia și statele membre să se angajeze la eforturi semnificative de a eficientiza și armoniza normele existente și viitoare, eliminând treptat scutirile naționale, după caz, și împiedicând suprareglementarea dreptului UE la nivel național; subliniază că regulamente cu termene clare pentru tranziție și eliminarea treptată a regimurilor existente pot construi o cale uniformă și constantă către convergența normativă;

41.

își reiterează apelul formulat în Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare, conform căruia Comisia ar trebui să realizeze, la fiecare cinci ani și în cooperare cu autoritățile europene de supraveghere, cu mecanismul unic de supraveghere (MUS) și cu Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), o evaluare completă, cantitativă și calitativă, a impactului cumulat al normelor UE privind serviciile financiare asupra piețelor financiare și asupra participanților săi la nivelul UE și al statelor membre pentru a identifica deficiențele și lacunele, pentru a evalua performanța, eficacitatea și eficiența normelor privind serviciile financiare și pentru a se asigura că aceasta nu împiedică concurența echitabilă și dezvoltarea economiei și să raporteze Parlamentului; regretă că, până în prezent, nu a fost realizată nicio astfel de evaluare;

42.

invită Comisia să prezinte o foaie de parcurs detaliată pentru a consolida robustețea ecosistemului financiar, extrăgând lecții din beneficiile și deficiențele actualului manual al UE privind stabilitatea și supravegherea financiară, astfel cum au fost identificate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19; ia act de recomandările recente ale CERS, în special cu privire la riscurile de lichiditate care decurg din apelurile în marjă și riscurile de lichiditate ale fondurilor de investiții;

Investitorii mici

43.

subliniază că nu există o piață solidă fără o bază largă de investitori; este preocupat de faptul că angajamentul investitorilor mici față de piețele financiare rămâne scăzut; afirmă necesitatea creșterii portofoliului de opțiuni adecvate de investiții pentru investitorii mici; solicită măsuri de promovare a investițiilor mici având în vedere provocările demografice cu care se confruntă UE prin creșterea participării investitorilor mici pe piețele de capital prin intermediul unor produse de pensii personale mai atractive, mai transparente și mai adecvate; solicită inițiative care să vizeze în special investitorii mici, inclusiv facilitarea dezvoltării unor instrumente de comparație europene independente, bazate pe web, pentru a ajuta investitorii mici să stabilească produsele cele mai potrivite în ceea ce privește riscurile, rentabilitatea investițiilor și valoarea pentru nevoile și preferințele lor particulare, precum și promovarea stimulentelor pentru produsele competitive de mediu, sociale și de guvernanță (MSG) și produsele asociate în mod normal cu cel mai mare avantaj din punct de vedere economic;

44.

regretă cu îngrijorare că dispozițiile privind protecția consumatorilor și a investitorilor din mai multe compartimente sectoriale ale legislației UE privind serviciile financiare sunt slab aliniate, ceea ce duce la o complexitate excesivă pentru intermediarii financiari și clienții individuali; invită Comisia să adopte o abordare mai orizontală și mai armonizată în ceea ce privește protecția consumatorilor și a investitorilor în legislația UE privind serviciile financiare, adaptată la transformarea digitală și ecologică, pentru a asigura niveluri de protecție eficace și coerente la nivelul tuturor produselor financiare și furnizorilor financiari;

45.

subliniază importanța creșterii încrederii investitorilor pe piețele de capital, favorizată de o protecție solidă a investitorilor și sprijinită de participanții la piață cu cunoștințe financiare;

46.

subliniază necesitatea unor condiții de concurență echitabile între firmele de servicii financiare și firmele de tehnologie digitală, atât timp cât nu se aplică o abordare universală; subliniază că accesul la piețele financiare ar trebui să fie posibil pentru toate întreprinderile în cadrul principiului „aceeași activitate, aceleași norme”; constată că acest principiu este deosebit de relevant în domeniile tehnologiei financiare și al inovării financiare și că accesul reciproc la datele financiare ar trebui să fie echilibrat de nevoia de a avea condiții de concurență echitabile la nivelul tuturor furnizorilor și al tipurilor de produse;

47.

subliniază că piața unică a serviciilor financiare de retail este foarte subdezvoltată; constată că achiziționarea de produse de servicii financiare de retail, cum ar fi împrumuturi ipotecare sau produse de asigurare transfrontaliere, este foarte neobișnuită și plină de obstacole; consideră că participanții la piața de retail ar trebui să poată profita cu ușurință de piața unică pentru a accesa produsele de servicii financiare de retail la nivel transfrontalier pentru a obține mai multe opțiuni și produse mai bune; invită Comisia să pună în aplicare un nou plan de acțiune pentru serviciile financiare de retail, care să instituie o strategie ambițioasă pentru a elimina obstacolele din calea serviciilor financiare transfrontaliere de retail, precum și eliminarea taxelor inutile și excesive pentru aceste servicii;

48.

solicită îmbunătățirea informării și comparabilității informațiilor-cheie și eliminarea informațiilor care induc în eroare din legislația privind produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări (PRIIP), deficiențe care ar trebui abordate în cadrul următoarei revizuiri; se așteaptă ca legislația referitoare la PRIIP de nivelul 2 privind documentul esențial al investitorilor să respecte legislația privind nivelul 1, în special în ceea ce privește furnizarea de informații precontractuale exacte, corecte, clare și care nu induc în eroare și metodologiile legate de scenariile de performanță, precum și să asigure comparabilitatea între diferite produse de investiții; constată importanța asigurării atât a faptului că informațiile privind performanțele anterioare sunt disponibile pentru investitori, cât și a faptului că performanțele anterioare nu pot fi utilizate ca indicator pentru a prezice profiturile viitoare; regretă întârzierile în adoptarea legislației în domeniul PRIIP de nivel 2 care se va suprapune cu prima revizuire a PRIIP și va mări incertitudinea juridică și costurile pentru părțile interesate; insistă asupra faptului că viitoarea revizuire ar trebui să prevadă documente de informare standardizate și accesibile prin citire optică, permițând astfel comparabilitatea digitală; invită Comisia și autoritățile europene de supraveghere să își coordoneze propunerile pentru modificările respective de nivel 1 și nivel 2 într-un mod care să garanteze un grad ridicat de previzibilitate atât pentru intermediari cât și pentru clienții de retail;

49.

îndeamnă Comisia să clarifice diferențierea între investitorii profesionali și micii investitorii la toate nivelurile MiFID, făcând posibilă adaptarea tratamentului clienților în funcție de cunoștințele și experiența acestora pe piețe; consideră că este important să se permită ca investitorii mici să fie considerați investitori profesionali pe baza unor criterii clare, la cerere; solicită Comisiei să aibă în vedere dacă introducerea unei categorii de investitori semiprofesionali ar răspunde mai bine realității participării pe piețele financiare și, pe baza constatărilor sale, să evalueze dacă ar fi nevoie sau nu de introducerea unei astfel de categorii; alternativ, solicită Comisiei să aibă în vedere o flexibilitate sporită în ceea ce privește clasificarea clienților, și anume prin opțiuni de neparticipare la anumite obligații și opțiuni de participare pentru anumiți clienți sau de eficientizare a criteriilor existente pentru investitorii profesionali;

50.

i s-a adus la cunoștință că actualul cadru de raportare din MiFID II și Regulamentul privind infrastructura pieței europene (EMIR) este foarte costisitor și complex, împiedicând eficacitatea sistemului; consideră că ar trebui analizată o simplificare a acestuia, ținând cont pe deplin de experiența actuală, explorând posibilitățile de simplificare a legislației și asigurând că aceasta nu servește în niciun fel la subminarea obiectivelor stabilite pentru MiFID II și EMIR și nu împiedică normele privind integritatea pieței, transparența, protecția consumatorilor și stabilitatea financiară;

51.

solicită modificarea legislației pentru a asigura accesul la consultanță independentă din partea intermediarilor financiari, fără promovarea necorespunzătoare a produselor financiare fabricate intern și cu o evaluare amănunțită a produselor de la o gamă de producători și pentru a asigura o comercializare echitabilă a produselor financiare; constată că ESMA a adoptat o viziune nuanțată asupra unei interdicții potențiale asupra stimulentelor și invită Comisia să exploreze abordări alternative, cu efecte similare asupra alinierii intereselor de-a lungul întregului lanț de distribuție; este de acord că rolul stimulentelor în intermediere și distribuție ar trebui să fie examinat suplimentar pentru a se asigura că nu apar conflicte de interese și că consultanța financiară este furnizată în mod corect, transparent și adecvat investitorilor;

52.

subliniază că „clientul misterios” este un instrument de supraveghere important care poate îmbunătăți considerabil coerența și eficacitatea protecției consumatorilor în întreaga UE; invită ESMA să valorifice pe deplin noile sale competențe de coordonare, promovând exerciții de tipul „clientul misterios” la nivelul întregii UE pentru a identifica practicile de vânzare neconforme și pentru a se asigura că orice constatare a nerespectării normelor de protecție a consumatorilor și de conduită în afaceri este urmată de acțiuni adecvate de asigurare a respectării normelor;

53.

propune Comisiei să analizeze posibilitatea creării unui cont individual de economii la nivelul UE, ca o completare a sistemelor naționale, care ar putea depăși fragmentarea piețelor naționale prin funcționarea uniformă și pe piețe eterogene, asigurând portabilitatea și securitatea economiilor;

54.

insistă asupra faptului că investitorii mici vor face parte integrantă din agenda finanțării sustenabile și din agenda de dezvoltare durabilă a UE; invită Comisia să se asigure că metodologia de etichetare a taxonomiei este clară și înțeleasă de investitorii mici;

Educația financiară

55.

constată că lipsa alfabetizării financiare și a accesului la informații publice răspândite despre piețele financiare se numără printre factorii care explică lipsa culturii capitalului propriu în UE; subliniază că educația financiară este necesară pentru a le permite consumatorilor să își cunoască drepturile și să înțeleagă riscurile asociate participării pe piața financiară, pentru a accelera implicarea investitorilor mici pe piețele financiare, pe baza unei cunoașteri mai bune, a unei încrederi sporite și a conștientizării riscurilor; îndeamnă Comisia să lanseze și să sprijine programe în statele membre pentru a încuraja alfabetizarea financiară și digitală printr-o serie de instrumente, inclusiv presa digitală și platformele de comunicare socială, pentru a implica cetățenii și întreprinderile, în special prin intermediul agențiilor publice înființate în acest sens; solicită furnizorilor de servicii financiare să faciliteze într-o mai mare măsură participarea investitorilor mici pe piețele de capital și să sprijine depășirea preferinței lor pentru economii prin crearea unei culturi a capitalului de risc, în conformitate cu profilul lor de risc;

56.

subliniază că educația financiară este un instrument pe termen mediu ale cărui efecte sunt limitate din cauza inevitabilelor prejudecăți cognitive, a vitezei schimbării pe piețele financiare și a complexității lor efective; subliniază că educația financiară nu poate înlocui accesul la consultanță financiară profesională fiabilă și imparțială; constată că programele privind participația angajaților la capital sunt printre cele mai eficiente mijloace de creștere a gradului de conștientizare și alfabetizare financiară a cetățenilor adulți din UE;

57.

consideră că o cetățenie mai informată și mai bine educată cu privire la problemele financiare este benefică pentru sistemele democratice, contribuie la stabilitatea sistemelor financiare și promovează transparența și obligațiile de informare ale instituțiilor financiare; invită Comisia să propună o revizuire a Recomandării Consiliului „Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții” și să introducă alfabetizarea financiară drept competență-cheie de sine stătătoare; încurajează, de asemenea, instituțiile financiare să dezvolte și să pună în aplicare programe care să vizeze extinderea alfabetizării și a capacității financiare, creând oportunități de incluziune financiară pentru toți cetățenii;

58.

îndeamnă statele membre, precum și, după caz, autoritățile regionale, locale sau alte autorități competente, să aibă în vedere includerea sau extinderea alfabetizării financiare în toate programele școlare, din învățământul preuniversitar până la cel universitar, cu programe evolutive adaptate nevoilor elevilor și studenților și care să vizeze dezvoltarea autonomiei în domeniul financiar; sugerează că astfel de programe ar trebui să includă cel puțin concepte financiare de bază, cum ar fi dobânda compusă, profituri și anuități și distincția dintre obligațiuni și acțiuni; sugerează includerea alfabetizării financiare în Programul privind evaluarea internațională a elevilor (PISA);

Digitalizarea și datele

59.

consideră că digitalizarea serviciilor financiare poate fi un catalizator pentru mobilizarea capitalului și ar putea contribui la depășirea fragmentării piețelor financiare în UE, reducând în același timp obstacolele și mărind eficiența supravegherii; subliniază că digitalizarea nu ar trebui să conducă nici la arbitraj de reglementare și nici la reducerea protecției clienților, la reducerea siguranței sau la riscuri la adresa stabilității financiare; subliniază că un cadru UE cu standarde înalte de securitate cibernetică, inclusiv privind protecția vieții private și a datelor, ar putea contribui la UPC; observă că finanțele digitale au un element puternic de flux de capital care atrage investițiile transfrontaliere; constată că un astfel de cadru al UE ar trebui să fie adecvat în primul rând pentru era digitală și neutru din punct de vedere tehnologic;

60.

invită Comisia să acționeze pentru punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru finanțele digitale pentru un acces mai bun la serviciile financiare, oferind o selecție mai largă și crescând eficiența operațiunilor;

61.

invită Comisia să utilizeze revizuirile viitoare ale regulamentelor privind serviciile financiare pentru a încuraja implicarea investitorilor și a acționarilor prin intermediul instrumentelor digitale;

62.

subliniază necesitatea ca piețele europene să poată concura la nivel mondial; invită Comisia să creeze un mediu favorabil pentru produsele financiare inovatoare și competitive ale UE, cu o acoperire globală pentru a atrage capital străin și investiții străine și pentru a promova competitivitatea UE pe piețele mondiale, menținând în același timp un nivel ridicat de reglementare prudențială și stabilitate financiară; reiterează necesitatea unei reprezentări mai simplificate și mai codificate a UE în organizațiile și organismele multilaterale, în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 12 aprilie 2016 referitoare la rolul UE în cadrul instituțiilor și organismelor financiare, monetare și de reglementare internaționale (8);

63.

subliniază că criptoactivele devin un canal de finanțare netradițional pentru IMM-uri, în special pentru ofertele inițiale de monede care au potențialul de a finanța întreprinderi nou-înființate și în curs de extindere inovatoare; insistă în această privință că este nevoie de orientări clare și consecvente la nivelul UE cu privire la aplicabilitatea proceselor existente de reglementare și prudență la criptoactive, care, în conformitate cu legislația UE, sunt considerate instrumente financiare, pentru a le oferi acestora securitate normativă și a evita condiții de concurență inechitabile, alegerea unei instanțe mai favorabile și arbitraj de reglementare pe piața internă;

64.

ia act de faptul că s-au dezvoltat structuri de oligopol în domeniul serviciilor financiare și, de asemenea, că unele întreprinderi tehnologice mari au devenit actori importanți pe piața serviciilor financiare; invită Comisia să monitorizeze și să investigheze modul în care avantajele competitive inerente acestor operatori pot denatura concurența pe piață și pot prejudicia interesele consumatorilor și inovarea; subliniază că nu ar trebui să se creeze factori de descurajare pentru a furniza date de piață în primul rând și că ar trebui să se efectueze o analiză cuprinzătoare privind costurile și disponibilitatea datelor de piață pentru toți participanții la piață;

65.

subliniază că spațiile de testare pot fi un instrument adecvat pentru consolidarea inovării și a competitivității sectorului serviciilor financiare; subliniază că orice spațiu de testare, inclusiv un spațiu de testare paneuropean, ar trebui să urmărească să obțină un echilibru între obiectivul de stimulare a inovării și stabilității financiare și protecția investitorilor și a consumatorilor, luând în considerare dimensiunea, semnificația sistemică și activitatea transfrontalieră a întreprinderilor în cauză; solicită Comisiei să valorifice experiența acumulată la Forumul european pentru facilitatorii din domeniul inovării pentru a evalua dacă un cadru comun al UE pentru un spațiu de testare paneuropean pentru serviciile financiare ar oferi avantaje suplimentare pentru inovarea financiară;

66.

solicită eforturi concentrate pe menținerea unor condiții de concurență echitabile bazate pe accesul transfrontalier la date și un nivel ridicat de protecție a datelor consumatorilor și a confidențialității acestora, garantând că UE este un cadru cu standarde ridicate de securitate cibernetică care să favorizeze UPC;

Rolul UE pe piețele mondiale

67.

subliniază că Europa concurează pentru capital pe o piață mondială și că, drept urmare, piețele de capital europene mai profunde, mai integrate, mai bine reglementate, mai stabile, mai eficiente și mai reziliente sunt esențiale pentru protejarea suveranității economice a Europei, pentru încurajarea utilizării monedei euro în țările terțe și pentru atragerea investitorilor străini; consideră că ieșirea Regatului Unit din UE face acest obiectiv și mai important și că ar trebui urmărit în conformitate cu criterii transparente bazate pe reguli și nu de la caz la caz;

68.

reiterează faptul că legislația UE prevede posibilitatea de a considera normele țărilor terțe ca fiind echivalente pe baza unei analize tehnice, proporționale și bazate pe riscuri și că astfel de decizii ar trebui luate printr-un act delegat; reamintește că UE poate retrage în mod unilateral orice decizie de echivalență și că orice deviere de la standardele de reglementare ale UE ar trebui monitorizată îndeaproape; invită Comisia, în cooperare cu autoritățile europene de supraveghere, și, după caz, cu ANC să instituie un sistem dinamic de monitorizare a regimurilor de echivalență în cazul existenței unor divergențe de reglementare și de supraveghere cu țări terțe care ar putea implica riscuri potențiale pentru UE în ceea ce privește stabilitatea financiară, transparența pieței, integritatea pieței, protecția investitorilor și a consumatorilor și condiții de concurență echitabile; subliniază că Comisia ar trebui să dispună de proceduri de urgență pentru retragerea deciziilor de echivalență în cazul în care este necesar să acționeze rapid, ținând cont de consecințele potențiale ale retragerii de urgență a unei decizii de echivalență; subliniază necesitatea de a se asigura că supraveghetorii UE au competențe directe de supraveghere în cazul în care activitățile anumitor întreprinderi din țări terțe recunoscute în cadrul de echivalență al UE pot afecta stabilitatea financiară, piețele ordonate sau protecția investitorilor;

69.

reamintește necesitatea de a asigura interoperabilitatea cadrului de reglementare al UE cu principii convenite la nivel internațional în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară și al Consiliului pentru Stabilitate Financiară;

70.

solicită luarea de măsuri pentru a consolida rolul internațional și utilizarea monedei euro, prin finalizarea uniunii economice și monetare, a UPC și a uniunii bancare, prin sprijinirea elaborării unor indicatori de referință europeni pentru piețele de mărfuri, precum și prin consolidarea rolului monedei euro ca monedă de referință;

71.

consideră că, în cadrul relațiilor viitoare cu Regatul Unit, ar trebui garantate condiții de concurență echitabile după perioada de tranziție, promovând astfel stabilitatea piețelor financiare ale UE;

72.

încurajează sectorul financiar al UE să se pregătească pentru numeroasele provocări tehnice legate de transferul activităților comerciale de la Londra în UE; reamintește că BCE, CERS, AES și Comisia Europeană au concluzionat că participanții pe piață ar avea nevoie de cel puțin 18 luni pentru a-și reduce în mod semnificativ expunerea la contrapărțile centrale din Regatul Unit; ia act, în acest context, de decizia Comisiei de a acorda Regatului Unit un statut de echivalență pe o perioadă de 18 luni în cazul unui Brexit fără acord; reamintește că deciziile de echivalență pot fi retrase unilateral în orice moment de către Comisie, în special în cazul în care cadrele țărilor terțe diferă, iar condițiile de echivalență nu mai sunt îndeplinite;

o o

73.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, autorităților europene de supraveghere și Băncii Centrale Europene.

(1) JO C 265, 11.8.2017, p. 76.

(2) JO C 11, 12.1.2018, p. 24.

(3) Texte adoptate, P9_TA(2020)0165.

(4) Raportul anual privind IMM-urile europene 2018/2019 elaborat de Comisia Europeană.

(5) A se vedea, de exemplu: https://2degrees-investing.org/wp-content/uploads/2020/03/A-Large-Majority-of-Retail-Clients-Want-to-Invest-Sustainably.pdf

(6) Regulamentul (UE) nr. 345/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc (JO L 115, 25.4.2013, p. 1).

(7) JO L 123, 19.5.2015, p. 98.

(8) JO C 58, 15.2.2018, p. 76.