P9_TA(2020)0005

Pactul ecologic european

Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (2019/2956(RSP))

(2021/C 270/01)

Parlamentul European,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul ecologic european (COM(2019)0640),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2018 intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773) și analiza aprofundată care sprijină această comunicare,

—	având în vedere programul de acțiune pentru mediu al UE până în 2020 și viziunea sa pentru 2050,

—	având în vedere Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), Protocolul de la Kyoto la aceasta și Acordul de la Paris,

—	având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD),

—	având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

—	având în vedere raportul Agenției Europene de Mediu (AEM) din 4 decembrie 2019 intitulat „Mediul european – starea și perspectivele pe 2020”,

—

având în vedere Raportul special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) intitulat „Încălzirea globală cu 1,5 oC”, cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC (AR5) și raportul de sinteză la acesta, Raportul special al IPCC privind schimbările climatice și terenurile și Raportul special al IPCC privind oceanele și criosfera într-o climă ce suferă schimbări,

—	având în vedere raportul Programului ONU pentru Mediu pe 2019 privind decalajele în materie de emisii, publicat la 26 noiembrie 2019, și primul său raport de sinteză din decembrie 2019 privind producția de combustibili fosili (raportul pe 2019 privind decalajele la nivelul producției),

—	având în vedere Raportul de evaluare globală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice al Platformei interguvernamentale științifico-politice privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES) din 31 mai 2019,

—	având în vedere raportul Comitetului internațional pentru gestionarea resurselor din cadrul Programului ONU pentru Mediu, intitulat „Perspectivele privind resursele mondiale pe 2019”,

—	având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

—	având în vedere convențiile și recomandările Organizației Internaționale a Muncii (OIM),

—	având în vedere Carta socială europeană revizuită a Consiliului Europei,

—	având în vedere Pilonul european al drepturilor sociale,

—	având în vedere cea de-a 26-a Conferință a părților la CCONUSC, care va avea loc în noiembrie 2020, precum și faptul că toate părțile la CCONUSC trebuie să își majoreze contribuțiile stabilite la nivel național, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris,

—	având în vedere cea de-a 15-a Conferință a părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP15), care va avea loc în Kunming, China, în octombrie 2020, în cadrul căreia părțile trebuie să decidă asupra cadrului global post-2020 pentru oprirea pierderii biodiversității,

—	având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la schimbările climatice – o viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, în conformitate cu Acordul de la Paris (1),

—	având în vedere Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 privind schimbările climatice, care va avea loc la Madrid, Spania (COP25) (3),

—	având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019,

—	având în vedere articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

întrucât prezenta rezoluție constituie prima reacție de ordin general a Parlamentului la comunicarea Comisiei privind Pactul ecologic european; întrucât, pe măsură ce lucrările privind Pactul ecologic vor avansa, Parlamentul va prezenta poziții mai detaliate privind anumite măsuri și acțiuni de politică și va face uz de toate prerogativele sale legislative pentru a examina și modifica propunerile Comisiei cu scopul de a se asigura că acestea vin în sprijinul tuturor obiectivelor Pactului ecologic,

subliniază nevoia stringentă de a fi adoptate măsuri ambițioase pentru a contracara schimbările climatice și provocările de mediu, a limita încălzirea globală la 1,5 oC și a evita pierderea masivă a biodiversității; salută, prin urmare, Comunicarea Comisiei privind Pactul ecologic european; împărtășește angajamentul Comisiei de a transforma UE într-o societate mai sănătoasă, durabilă, echitabilă, justă și prosperă, cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră (GES); lansează un apel ca tranziția necesară către o societate neutră din punctul de vedere al efectelor asupra climei să aibă loc până cel târziu în 2050 și ca această tranziție să devină o reușită europeană;

subliniază că tuturor persoanelor care trăiesc în Europa ar trebui să li se acorde dreptul fundamental la un mediu sigur, curat, sănătos și sustenabil și la un climat stabil, fără discriminare, iar acest drept trebuie să fie realizat concret prin politici ambițioase și trebuie să fie pe deplin executoriu prin sistemul de justiție la nivel național și la nivelul UE;

este ferm convins că Pactul ecologic european trebuie să promoveze o abordare integrată și bazată pe principii științifice, reunind toate sectoarele pentru a le plasa pe același drum spre același obiectiv; consideră că integrarea diferitelor politici în vederea unei viziuni holistice este adevărata valoare adăugată a Pactului ecologic european și, prin urmare, ar trebui consolidată; consideră Pactul ecologic un catalizator pentru o tranziție societală incluzivă și nediscriminatorie, care are ca obiective-cheie neutralitatea climatică, protecția mediului, utilizarea sustenabilă a resurselor și sănătatea și calitatea vieții cetățenilor la nivel planetar,

subliniază că Pactul ecologic ar trebui să se afle în centrul strategiei europene pentru o nouă creștere sustenabilă, cu respectarea limitelor planetei, și pentru crearea de oportunități economice, stimularea investițiilor și asigurarea de locuri de muncă de calitate; consideră că acest lucru va aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor europene și va determina crearea unei economii moderne, eficiente în utilizarea resurselor și competitive, a cărei creștere va fi decuplată de emisiile globale de GES, utilizarea resurselor și generarea de deșeuri de către UE; insistă ca Pactul ecologic sa determine realizarea unui progres social prin îmbunătățirea bunăstării tuturor și reducerea inegalităților sociale, a dezechilibrelor economice dintre statele membre și a decalajelor dintre genuri și generații; consideră că o tranziție justă nu trebuie să lase în urmă nici persoane, nici regiuni și trebuie să soluționeze inegalitățile sociale și economice;

consideră că obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD) ar trebui să se afle în centru procesului european de elaborare și implementare a politicilor, astfel încât UE să promoveze un model al dezvoltării umane compatibil cu sănătatea planetei; subliniază, în acest sens, că Pactul ecologic european trebuie să combine drepturile sociale, integritatea mediului, coeziunea regională, sustenabilitatea, precum și adaptarea la viitor și competitivitatea la nivel mondial ale sectoarelor industriale, în beneficiul tuturor;

subliniază că Pactul ecologic trebuie să aibă ca obiectiv o economie prosperă, echitabilă, sustenabilă și competitivă, care aduce beneficii tuturor în toate regiunile Europei; consideră că Pactul ecologic ar trebui să creeze oportunități economice și să asigure echitatea dintre generații; subliniază importanța respectării și consolidării dialogului social la toate nivelurile și în toate sectoarele pentru a asigura o tranziție echitabilă; atrage atenția asupra necesității includerii unei perspective de gen în acțiunile și obiectivele Pactului ecologic, inclusiv integrarea dimensiunii de gen și a unor acțiuni receptive față de genuri; reiterează faptul că tranziția către o economie cu impact neutru asupra climei și către o societate sustenabilă trebuie realizată în paralel cu punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și insistă ca toate inițiativele luate în cadrul Pactului ecologic european să fie pe deplin compatibile cu Pilonul european al drepturilor sociale;

subliniază că, pentru ca Uniunea să atingă obiectivele Pactului ecologic, trebuie mobilizate investiții publice și private substanțiale și consideră că aceasta este o condiție prealabilă pentru succesul Pactului ecologic; consideră că UE trebuie să ofere investitorilor siguranță și previzibilitate pe termen lung în materie de reglementări, precum și un cadru financiar adecvat, resurse adecvate și stimulente de piață și fiscale pentru o tranziție ecologică de succes, care să aducă cu sine o schimbare pozitivă și sustenabilă în termeni sociali, industriali și economici; reiterează faptul că Pactul ecologic ar trebui să plaseze Europa pe calea unei creșteri sustenabile pe termen lung, a prosperității și bunăstării, asigurând conceperea politicilor noastre sociale, economice și de mediu de o manieră care să garanteze o tranziție echitabilă;

subliniază că provocările de la nivel mondial în legătură cu schimbările climatice și deteriorarea mediului impun un răspuns la nivel mondial; subliniază că UE trebuie să dea dovadă de o atitudine ambițioasă și că trebuie să fie mobilizate și alte regiuni ale lumii, pentru ca eforturile depuse să fie coordonate; atrage atenția asupra locului de frunte pe care îl ocupă UE la nivel mondial în ceea ce privește măsurile de mediu și cele climatice;

propune ca toate măsurile din cadrul Pactului ecologic să se bazeze pe principii științifice și pe evaluări holistice ale impactului;

10.

recunoaște responsabilitatea instituțională a Parlamentului de a-și reduce amprenta de carbon; propune ca Parlamentul să adopte propriile măsuri de reducere a emisiilor, inclusiv să își înlocuiască flota de vehicule cu vehicule cu emisii zero, și invită urgent toate statele membre să convină asupra unui sediu unic pentru Parlamentul European;

Creșterea nivelului obiectivelor climatice ale UE pentru 2030 și 2050

11.

consideră că introducerea la nivelul UE a unui angajament cu putere juridică privind atingerea unui nivel neutru al efectelor asupra climei până cel târziu în 2050 va fi un instrument puternic de mobilizare a forțelor societale, politice, economice și tehnologice necesare pentru această tranziție; evidențiază cu fermitate faptul că această tranziție reprezintă un efort comun al tuturor statelor membre și că fiecare stat membru trebuie să contribuie la realizarea neutralității climatice a UE până cel târziu în 2050; invită Comisia să prezinte până în martie 2020 o propunere de act legislativ al UE privind clima;

12.

solicită elaborarea unei legi europene ambițioase privind clima, care să aibă un obiectiv obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel intern și la nivelul întregii economii privind atingerea unui nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero până cel târziu în 2050, fiind incluse în această lege ținte intermediare la nivelul UE pentru 2030 și 2040, care trebuie finalizate până cel târziu la data adoptării acestei legi de către colegiuitori, pe baza unor evaluări ale impactului, precum și un cadru de guvernanță solid; subliniază că actul legislativ privind clima trebuie să reflecte cele mai avansate cunoștințe științifice, având scopul de a limita încălzirea globală la 1,5 oC, și că acesta ar trebui actualizat în funcție de evoluțiile cadrului juridic al UE și de ciclul revizuirilor Acordului de la Paris; consideră că actul legislativ privind clima trebuie să includă și componente specifice privind adaptarea, în special să ceară tuturor statelor membre să adopte planuri de acțiune în vederea adaptării;

13.

solicită ca obiectivul UE pentru 2030 privind reducerea emisiilor de GES la nivel intern să fie majorat până la 55 % față de nivelul din 1990; îndeamnă Comisia să elaboreze cât mai curând o propunere în acest scop, pentru a permite Uniunii să adopte această țintă cu titlu de contribuție actualizată stabilită la nivel național (CSN), cu mult înaintea COP26; solicită, de asemenea, ca această țintă să fie inclusă ulterior în actul legislativ european privind clima;

14.

consideră că UE trebuie să joace un rol activ și să își asume rolul de forță călăuzitoare în pregătirea COP26, în cadrul căreia părțile ar trebui să își asume angajamente colective privind schimbările climatice, care să reflecte cele mai ambițioase obiective cu putință; având în vedere acest lucru, consideră că UE ar trebui să adopte creșterea CSN cât mai devreme în 2020, pentru a încuraja alte țări din afara UE, în special marii poluatori, să procedeze la fel; subliniază, în acest context, necesitatea de a cădea de acord asupra unei CSN majorate înaintea summitului UE-China din septembrie, precum și înaintea summitului UE-Africa;

15.

recunoaște că statele membre ar putea să aibă traiectorii diferite pentru realizarea neutralității climatice până cel târziu în 2050 în mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de faptul că diferite țări au puncte de plecare și resurse diferite și că unele evoluează mai repede decât altele, dar că tranziția ecologică ar trebui transformată într-o șansă economică și socială pentru toate regiunile Europei;

16.

atrage atenția asupra faptului că emisiile nete vor trebui reduse la aproape zero în toate sectoarele economiei, pentru a contribui astfel împreună la realizarea obiectivului privind neutralitatea climatică; invită Comisia să prezinte, acolo unde este necesar, propuneri bazate pe evaluări ale impactului, în vederea revizuirii măsurilor legislative ale UE în domeniul climei și al energiei până în iunie 2021, pentru a atinge obiectivele majorate pe termen mediu și lung privind clima; invită, de asemenea, Comisia să valorifice potențialul suplimentar al altor acte legislative ale UE de a contribui la combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi Directiva privind proiectarea ecologică, legislația UE privind deșeurile, măsurile legate de economia circulară și Regulamentul privind gazele fluorurate; subliniază, în plus, că soluțiile bazate pe natură pot ajuta statele membre să își atingă obiectivele în privința reducerii emisiilor de GES și a biodiversității, dar insistă ca acestea să vină în completarea reducerii emisiilor de GES la sursă;

17.

consideră că noile obiective majorate privind GES impun adaptarea în consecință a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS); invită Comisia să revizuiască rapid Directiva privind ETS, inclusiv prin adaptarea factorului linear de reducere, a regulilor pentru alocarea cu titlu gratuit a certificatelor și prin analiza eventualității stabilirii unui preț minim pentru emisiile de dioxid de carbon;

18.

având în vedere diferențele persistente de la nivel mondial privind obiectivele climatice, sprijină intenția Comisiei de a elabora un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon compatibil cu normele OMC; consideră că dezvoltarea unui astfel de mecanism face parte dintr-o strategie mai amplă pentru o economie a UE competitivă și decarbonizată, care sprijină obiectivele climatice ale UE, asigurând totodată condiții echitabile de concurență; ia act de opinia Comisiei că un astfel de mecanism ar fi o alternativă la măsurile privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon care sunt luate în prezent în cadrul EU ETS; insistă ca măsurile în vigoare care vizează relocarea emisiilor de dioxid de carbon să nu fie revocate până la instituirea unui nou sistem și invită Comisia ca, înainte de a prezenta orice propunere, să efectueze o analiză aprofundată a diferitelor forme pe care ar putea să le îmbrace mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon înainte de revizuirea legislației privind clima, care este preconizată pentru iunie 2021; consideră că viitorul mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon ar trebui să mențină stimulentele economice pentru o tranziție ecologică reușită, precum și pentru pionierii din domeniul climei și ar trebui să sprijine existența în UE a unei piețe a bunurilor produse cu emisii de carbon reduse; consideră, de asemenea, că acest mecanism ar trebui să asigure un preț efectiv al carbonului în UE, promovând în același timp stabilirea de tarife pentru emisiile de carbon din alte regiuni ale lumii; consideră că mecanismul trebuie să țină seama de particularitățile fiecărui sector și că ar putea fi introdus treptat în anumite sectoare, evitând în același timp toate costurile administrative suplimentare nejustificate, în special pentru IMM-urile europene;

19.

salută propunerea planificată de revizuire a Directivei privind impozitarea energiei în ceea ce privește aspectele de mediu, în vederea aplicării principiului „poluatorul plătește”, ținând totodată seama de politicile fiscale interne și evitând aprofundarea inegalităților;

20.

salută adoptarea unei strategii noi și mai ambițioase a UE privind adaptarea la schimbările climatice; reamintește că UE și statele sale membre trebuie să depună mai multe eforturi pentru contracararea schimbărilor climatice, consolidarea rezilienței, prevenire și pregătire; subliniază necesitatea de a mobiliza investiții publice și private pentru adaptare și solicită ca politicile de cheltuieli ale UE să fie cu adevărat coerente, astfel încât adaptarea și reziliența la schimbările climatice să fie criterii esențiale pentru orice finanțare din partea UE în legătură cu acest domeniu; în același timp, consideră că prevenirea catastrofelor, pregătirea și reacția în caz de catastrofe trebuie să constituie un instrument puternic de asigurare a solidarității, dotat cu resurse suficiente; solicită ca fondurile din bugetul UE și resursele comune pentru mecanismul UE de protecție civilă să fie alocate în mod consecvent și în măsură suficientă;

21.

salută anunțul privind lansarea de către Comisie a unui pact european pentru climă; subliniază că Pactul european pentru climă trebuie să reunească cetățenii, regiunile, comunitățile locale, societatea civilă, întreprinderile (inclusiv IMM-urile) și sindicatele ca participanți activi în tranziția către neutralitatea climatică, pe baza unui dialog real și transparent și a unui proces participativ, inclusiv în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor; consideră că este importantă cooperarea cu părțile interesate din sectoarele energofage și cu partenerii sociali vizați, în special cu lucrătorii, muncitorii, ONG-urile și cu mediul academic, pentru ca acestea să poată contribui la găsirea unor soluții durabile pentru tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon;

Aprovizionarea cu energie curată, sigură și la prețuri accesibile

22.

subliniază rolul central al energiei în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES și salută obiectivul Comisiei de a continua decarbonizarea sistemului energetic, astfel încât UE să poată ajunge la emisii nete egale cu zero până cel târziu în 2050; cere să se revizuiască Directiva privind energia din surse regenerabile în acord cu această ambiție, stabilind obiective naționale obligatorii pentru fiecare stat membru; salută, în plus, prioritatea acordată eficienței energetice; în acest context, invită Comisia și statele membre să aplice principiul „eficiența energetică pe primul loc” în toate sectoarele și politicile, ceea ce este fundamental pentru a reduce dependența energetică a UE și emisiile generate de producția de energie, asigurând, în același timp, locuri de muncă la nivel local în renovări și reducând facturile la energie ale cetățenilor; cere să se revizuiască Directiva privind eficiența energetică (DEE) și Directiva privind eficiența energetică a clădirilor (DEEC), în concordanță cu obiectivul UE de a crește nivelul de ambiție în materie de climă, și să se pună în aplicare cu mai multă strictețe, prin intermediul unor obiective naționale obligatorii, acordând o atenție deosebită cetățenilor vulnerabili și ținând seama, în același timp, de nevoia de previzibilitate economică pentru sectoarele în cauză;

23.

subliniază că pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris, asigurarea respectării la nivel național și la nivelul Uniunii este crucială; roagă statele membre și Comisia să asigure convergența planurilor naționale în domeniul energiei și climei cu obiectivele UE; reamintește că statele membre au competența de a decide cu privire la propriul mix energetic în limitele cadrului UE pentru climă și energie;

24.

subliniază că, pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de climă și durabilitate, toate sectoarele trebuie să își mărească ponderea energiei din surse regenerabile și să elimine treptat combustibili fosili; solicită o revizuire a orientărilor TEN-E înainte de a adopta următoarea listă de proiecte de interes comun (PIC) pentru a alinia cadrul legislativ la prioritatea instalării rețelelor inteligente și a nu rămâne legați de investiții cu emisii ridicate de dioxid de carbon; subliniază că se impune o abordare strategică față de nodurile energetice din UE, pentru a realiza cele mai eficace investiții în surse regenerabile de energie; salută, prin urmare, anunțul referitor la o strategie pentru energia eoliană offshore; consideră că politicile UE ar trebui să consolideze în mod special inovarea și introducerea unor sisteme durabile de stocare a energiei și a hidrogenului curat; scoate în evidența nevoia de a ne asigura că utilizarea unor surse de energie precum gazele naturale are loc doar într-o etapă de tranziție, dat fiind obiectivul de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050;

25.

subliniază că este esențial să se asigure o piață energetică funcțională, complet integrată, centrată pe consumator și competitivă în Europa; atrage atenția asupra importanței interconexiunilor transfrontaliere pentru a realiza o piață a energiei pe deplin integrată; consideră îmbucurător anunțul Comisiei că va propune, până la jumătatea anului 2020, măsuri pentru integrarea inteligentă și subliniază că o mai mare integrare a pieței UE a energiei va juca un rol important în întărirea securității aprovizionării cu energie și în realizarea unei economii cu zero emisii nete de GES; subliniază că trebuie alocate fonduri corespunzătoare pentru Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei pentru a întări și a intensifica cooperarea regională între statele membre;

26.

insistă că până în 2020 trebuie eliminate rapid subvențiile directe și indirecte la combustibili fosili în Uniune și în fiecare stat membru;

27.

salută valul anunțat de renovări ale clădirilor publice și private și încurajează factorii de decizie să se concentreze pe renovarea școlilor și spitalelor, a locuințelor sociale și a locuințelor închiriate, pentru a ajuta familiile cu venituri reduse; subliniază necesitatea de a renova stocul de clădiri existente astfel încât să le aducă consumul de energie aproape de zero, pentru a obține neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până cel târziu în 2050: subliniază că sectorul clădirilor are un potențial ridicat de economisire a energiei și un potențial de a produce energie din surse regenerabile la fața locului, ceea ce poate stimula ocuparea forței de muncă și ajuta IMM-urile să se extindă; consideră că un cadru legislativ inteligent și orientat spre viitor este esențial; de aceea, consideră binevenite propunerile de a reduce obstacolele normative naționale în calea renovării și revizuirea Regulamentului privind materialele de construcție; cere aplicarea riguroasă a obligațiilor de renovare a clădirilor publice ale statelor membre, în conformitate cu DEE; încurajează promovarea construcțiilor din lemn și utilizarea materialelor de construcție ecologice;

28.

subliniază că tranziția energetică trebuie să fie sustenabilă social și să nu agraveze sărăcia energetică și apreciază angajamentul Comisiei în acest sens; consideră că comunitățile care se luptă cu sărăcia energetică trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a participa la tranziția ecologică prin educație și servicii de consultanță și prin stimularea investițiilor pe termen lung; pledează pentru acțiuni specifice, în strânsă cooperare cu statele membre, și pentru schimbul de bune practici, cu scopul de a reduce sărăcia energetică, sprijinind, totodată, accesul egal la instrumente de finanțare pentru renovări vizând eficiența energetică; consideră că costurile cu renovările pentru eficiența energetică nu ar trebui suportate de gospodăriile cu venituri mici; subliniază, de asemenea, rolul încălzirii centralizate în furnizarea de energie la prețuri accesibile;

29.

sprijină, în general, ideea unor măsuri bazate pe piață, ca unul dintre instrumentele de realizare a obiectivelor climatice; exprimă rezerve totuși față de ideea de a include emisiile din sectorul construcțiilor în EU ETS, deoarece acest lucru ar putea lua răspunderea din mâinile autorităților publice și ar putea duce la facturi mai mari la energie pentru locatari și proprietarii de locuințe; consideră că orice astfel de măsuri necesită o analiză suplimentară;

Mobilizarea industriei pentru o economie curată și circulară

30.

consideră că tranziția către o bază industrială modernă, foarte eficientă în utilizarea resurselor, neutră din punctul de vedere al efectului asupra climei și competitivă în UE până în 2050 reprezintă o încercare și o șansă-cheie și salută anunțul Comisiei că va prezenta în martie 2020 o nouă strategie industrială, precum și o strategie pentru IMM-uri; subliniază că competitivitatea industrială și politica privind clima se consolidează reciproc și că reindustrializarea inovatoare și fără efecte negative asupra climei va crea locuri de muncă locale și va asigura competitivitatea economiei europene;

31.

subliniază că strategia industrială ar trebui să se concentreze pe stimularea lanțurilor valorice pentru produse, procese și modele de afaceri viabile și sustenabile din punct de vedere economic, menite să asigure neutralitatea climatică, eficiența utilizării resurselor, circularitatea și un mediu netoxic, menținând și sporind competitivitatea internațională și evitând delocalizarea industriilor europene; sprijină poziția Comisiei potrivit căreia industriile mari consumatoare de energie, cum ar fi cea siderurgică, chimică și de fabricare a cimentului sunt cruciale pentru economia europeană, iar modernizarea și decarbonizarea acestora este crucială;

32.

invită Comisia să asigure coeziunea economică, socială și teritorială pe perioada tranzițiilor, acordând o atenție deosebită regiunilor celor mai defavorizate, zonelor afectate de tranziția industrială (în principal regiuni cu mine de cărbune și zone dependente de industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi industria siderurgică), zonele slab populate și teritoriile cu mediu vulnerabil;

33.

subliniază că strategiile industriale și pentru IMM-uri trebuie să stabilească foi de parcurs clare pentru a oferi un pachet cuprinzător de stimulente pentru inovare și implementarea de tehnologii deschizătoare de drumuri, pentru noi modele de afaceri sustenabile, precum și pentru eliminarea tuturor obstacolelor normative inutile; roagă UE să sprijine pe fruntașii în domeniul combaterii schimbărilor climatice și resurselor, prin intermediul unei abordări neutre din punct de vedere tehnologic, care să fie în concordanță cu cele mai bune cunoștințe științifice disponibile și cu obiectivele pe termen lung ale UE în materie de climă și mediu; subliniază rolul captării și stocării dioxidului de carbon în condiții de siguranță pentru mediu pentru ca industria grea să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei dacă nu sunt disponibile opțiuni de reducere directă a emisiilor;

34.

reamintește că tehnologiile digitale au un rol fundamental în sprijinirea tranziției ecologice, de exemplu prin faptul că îmbunătățesc eficiența resurselor și eficiența energetică și că asigură o mai bună monitorizare a mediului, precum și prin beneficiile aduse climei de digitalizarea completă a transmisiei și distribuției și aplicațiile inteligente; consideră că o strategie industrială ar trebui să cuprindă, conform propunerii, transformările ecologică și digitală și să identifice obiectivele-cheie și obstacolele care împiedică exploatarea deplină a potențialului tehnologiilor digitale; invită Comisia să elaboreze strategii și să asigure finanțare pentru introducerea de tehnologii digitale inovatoare; în același timp, subliniază cât este de important să se amelioreze eficiența energetică și performanțele în materie de economie circulară în sectorul digital însuși și salută angajamentele Comisiei în această privință; solicită Comisiei să pună la punct o metodologie de monitorizare și cuantificare a impactului tot mai pregnant al tehnologiilor digitale asupra mediului, fără a crea sarcini administrative inutile;

35.

subliniază că strategia industrială trebuie să acorde atenția cuvenită impactului asupra forței de muncă, precum și formării, recalificării și perfecționării profesionale a lucrătorilor; invită Comisia să analizeze îndeaproape dimensiunea regională a acestei strategii, având grijă ca nimeni să nu fie lăsat în urmă; stăruie asupra faptului că strategia trebuie să cuprindă un dialog social în care lucrătorii să fie pe deplin implicați;

36.

se pronunță pentru un nou plan de acțiune ambițios pentru economia circulară, care trebuie să vizeze reducerea amprentei ecologice și de consum de resurse a producției și consumului din UE, oferind în același timp stimulente atractive pentru inovare și întreprinderi și piețe viabile pentru produse circulare care nu afectează clima și nu sunt toxice, având ca priorități-cheie eficiența utilizării resurselor, poluare zero și prevenirea generării de deșeuri; subliniază sinergiile puternice dintre politicile în domeniul climei și economia circulară, în special în industriile mari consumatoare de energie și cu emisii ridicate de dioxid de carbon; solicită stabilirea unui obiectiv la nivelul UE privind utilizarea eficientă a resurselor;

37.

invită Comisia să propună obiective pentru colectarea separată, reducerea deșeurilor, reutilizare și reciclare, precum și alte acțiuni specifice, cum ar fi răspunderea extinsă a producătorilor în sectoare prioritare cum ar fi deșeurile comerciale, textilele, materialele plastice, produsele electronice, construcțiile și industria alimentară; îndeamnă Comisia să elaboreze măsuri de sprijinire a pieței materialelor reciclate în Europa, inclusiv standarde comune de calitate, precum și obiective obligatorii privind utilizarea materialelor recuperate în sectoare prioritare, acolo unde este posibil; subliniază cât este de important să se dezvolte cicluri de materiale netoxice, să se înlocuiască într-un ritm mai alert substanțele care suscită motive de îngrijorare deosebită și să se promoveze cercetarea și inovarea pentru dezvoltarea de produse netoxice; invită Comisia să aibă în vedere măsuri de răspuns față de produsele importate care conțin substanțe sau componente interzise în UE, și crede că ele nu ar trebui reintroduse pe piața UE a produselor de consum prin activități de reciclare;

38.

sprijină măsurile de politică pentru produse durabile, inclusiv o legislație care să lărgească domeniul de aplicare al proiectării ecologice, făcând produsele mai durabile, reparabile, reutilizabile și reciclabile și un program intens de lucru în materie de etichetare ecologică începând cu 2020 care să includă telefoanele inteligente și alte echipamente informatice noi; cere propuneri legislative privind dreptul de a repare, eliminarea uzurii morale programate și încărcătoare comune pentru echipamentele informatice mobile; sprijină planurile de propuneri legislative ale Comisiei pentru garantarea unui lanț valoric sigur, circular și durabil pentru toate bateriile și se așteaptă ca această propunere să includă cel puțin măsuri privind proiectarea ecologică, obiective de reutilizare și reciclare și aprovizionarea durabilă și responsabilă social; subliniază necesitatea de a crea un cluster solid și durabil de baterii și de stocare în Europa; subliniază necesitatea de a promova consumul și producția locale pe baza principiilor de refuz, reducere, reutilizare, reciclare și reparare pentru a opri strategiile comerciale de obsolescență programată, prin care produsele sunt concepute astfel încât să aibă o durată de viață scurtă și să trebuiască să fie înlocuite și pentru a adapta consumul la limitele planetei; consideră că dreptul la reparație și asistența continuă pentru serviciile IT sunt absolut necesare pentru a se ajunge la un consum sustenabil; solicită ca aceste drepturi să fie incluse în legislația UE;

39.

îndeamnă Comisia să intensifice măsurile UE împotriva poluării cu materiale plastice, în special în mediul marin, și solicită restricții mai ample la articolele din plastic de unică folosință și înlocuirea lor; sprijină elaborarea unor acte legislative care să vizeze problema ambalării excesive și să ofere garanția că toate ambalajele care nu sunt reutilizabile sau reciclabile într-un mod viabil din punct de vedere economic în UE nu sunt autorizate pe piața UE până cel târziu în 2030, asigurând în același timp siguranța alimentară; solicită măsuri de coordonare transfrontalieră a sistemelor de returnare a garanției; îndeamnă Comisia să abordeze problema microplasticelor în mod global, inclusiv prin adoptarea unor măsuri de eliminare pe scară largă a microplasticelor adăugate intenționat și prin noi măsuri, inclusiv legislative, împotriva eliminării neintenționate de materiale plastice, de exemplu din textile, anvelope și pelete din plastic; ia act de intenția Comisiei de a elabora un cadru de reglementare pentru materialele plastice biodegradabile și bioplastice; subliniază necesitatea unei economii pe deplin circulare a materialelor plastice;

40.

solicită o piață unică a UE a produselor ecologice pentru a stimula cererea de produse sustenabile prin dispoziții specifice, precum utilizarea pe scară mai largă a achizițiilor publice ecologice; salută, în acest sens, angajamentele Comisiei de a propune noi acte legislative și orientări privind achizițiile publice ecologice; solicită ca achizițiile efectuate de instituțiile UE să dea un bun exemplu; subliniază, în plus, necesitatea de a pune sub lupă și a revizui normele UE privind achizițiile publice pentru a asigura condiții de concurență cu adevărat echitabile pentru întreprinderile din UE, în special cele care produc produse sau servicii durabile, cum ar fi cele din domeniul transportului public;

41.

consideră important ca consumatorii să fie responsabilizați și bine informați; solicită măsuri care să garanteze că consumatorilor li se oferă informații transparente, comparabile și armonizate despre produse, inclusiv etichetarea produselor, pe baza unor date solide și a unor studii de piață, pentru a-i ajuta să facă alegeri mai sănătoase și mai durabile și a-i informa despre durabilitatea, reparabilitatea și amprenta de mediu a produselor; subliniază necesitatea de a le oferi consumatorilor măsuri reparatorii funcționale, ușor de înțeles și aplicabile care pun accent pe durabilitate și pe reutilizarea sau repararea produselor care nu funcționează corect, și nu pe eliminarea lor;

42.

consideră că materialele regenerabile vor juca un rol important în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și subliniază necesitatea de a stimula investițiile în dezvoltarea unei bioeconomii durabile în care materialele fabricate cu utilizarea unei mari cantități de combustibili fosili să fie înlocuite cu materiale regenerabile și bazate pe resurse biologice, de exemplu în construcții, textile, produse chimice, ambalaje, construcții navale și, sub rezerva sustenabilității, producerea de energie; subliniază că acest lucru va trebui făcut într-un mod durabil și cu respectarea limitelor ecologice; subliniază potențialul bioeconomiei de a crea noi locuri de muncă ecologice, inclusiv în zonele rurale ale UE, și de a stimula inovarea; solicită sprijin pentru cercetare și inovare în soluții durabile de bioeconomie care să țină cont de necesitatea de a proteja biodiversitatea și ecosistemele unice; solicită să se implementeze eficient strategia UE în domeniul bioeconomiei, ca parte a Pactului ecologic european;

Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă

43.

salută viitoarea strategie pentru o mobilitate durabilă și inteligentă și este de acord cu Comisia că toate modurile de transport (rutier, feroviar, aerian și maritim) vor trebui să contribuie la decarbonizarea sectorului transporturilor în conformitate cu obiectivul de realizare a unei economii neutre din punct de vedere climatic, recunoscând în același timp că aceasta va fi nu doar o provocare, ci și o oportunitate; susține aplicarea principiului „poluatorul plătește”; solicită o strategie globală pe termen lung pentru o tranziție echitabilă, care să ia, de asemenea, în considerare contribuția sectorului transporturilor la economia UE și necesitatea de a asigura un nivel ridicat al conectivității de transport abordabile și accesibile, precum și aspectele sociale și protecția drepturilor lucrătorilor;

44.

salută propunerea Comisiei de a stimula transportul multimodal pentru a crește eficiența și a reduce emisiile; consideră, cu toate acestea, că multimodalitatea poate fi realizată cel mai bine doar prin propuneri legislative concrete; salută intenția Comisiei de a propune măsuri de creștere a interconectivității dintre transportul rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare, pentru a realiza o tranziție modală veritabilă; solicită consolidarea și sprijinirea investițiilor în conectivitatea rețelelor feroviare din UE, pentru a permite accesul egal la transportul public feroviar în întreaga Uniune și a mări atractivitatea transportului feroviar de călători; subliniază că spațiul feroviar unic european constituie o condiție indispensabilă pentru tranziția modală și roagă Comisia să prezinte la sfârșitul lui 2020 o strategie urmată de propuneri legislative concrete pentru a pune capăt fragmentării pieței interne;

45.

subliniază că transportul cu emisii zero pe căile navigabile este esențial pentru dezvoltarea unui transport multimodal durabil; îndeamnă Comisia să elaboreze un cadru european coordonat de norme privind căile navigabile interioare; invită Comisia să sprijine activ măsurile intermodale care implică căile navigabile interioare, mai ales legăturile transfrontaliere dintre sistemele navigabile naționale, care trebuie îmbunătățite;

46.

reamintește că cerul unic european (SES) poate să reducă emisiile generate de aviație fără costuri majore, dar nu va duce, în sine, la reduceri semnificative ale emisiilor din sectorul aviației, conforme cu obiectivul pe termen lung al UE; cere să se redacteze o foaie de parcurs clară pentru a reglementa decarbonizarea aviației, pe baza soluțiilor tehnologice, a infrastructurii, a cerințelor privind combustibili alternativi durabili și a unor operațiuni eficiente, în combinație cu stimulente pentru transferul modal;

47.

apreciază propunerea Comisiei de a revizui Directiva privind infrastructura pentru combustibili alternativi și Regulamentul privind TEN-T pentru a accelera răspândirea vehiculelor și navelor cu emisii zero și cu emisii scăzute; salută accentul pus pe extinderea infrastructurii de încărcare pentru vehiculele electrice; solicită, cu toate acestea, un plan de mobilitate urbană mai cuprinzător pentru a reduce congestionarea traficului și a îmbunătăți condițiile de viață în orașe, de exemplu prin sprijinirea transportului public cu emisii zero și a infrastructurii pentru biciclete și pietoni, în special în zonele urbane;

48.

consideră esențial să se asigure investiții suficiente în dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru mobilitatea cu emisii zero și că toate fondurile UE relevante (Mecanismul pentru interconectarea Europei, InvestEU etc.), precum și împrumuturile acordate de Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru transport trebuie adaptate în consecință; invită statele membre să se angajeze să asigure fonduri corespunzătoare și să accelereze ritmul implementării strategiilor inovatoare, al instalării infrastructurii de încărcare și al introducerii combustibililor alternativi; consideră că veniturile din taxele și impozitele pe transporturi ar trebui alocate pentru a ajuta acest sector să facă aceste costuri mai acceptabile social în cursul acestei tranziții; felicită Comisia pentru propunerea de a dezvolta sisteme inteligente de gestionare a traficului și soluții de mobilitate la comandă, în special în zonele urbane; roagă Comisia să sprijine dezvoltarea de aplicații inovatoare, noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi sisteme de mobilitate emergente și inovatoare în toată Europa; îndeamnă Comisia să implice orașele, care au experiență și cunoștințe practice, în discuțiile privind implementarea viitoarelor politici de mobilitate la nivelul UE;

49.

salută intenția Comisiei de a include sectorul maritim în ETS; subliniază că UE ar trebui să susțină un nivel ridicat de ambiție pentru reducerea GES în sectorul maritim, atât la nivel internațional, cât și la nivelul UE, iar noile măsuri ale UE nu ar trebui să submineze competitivitatea internațională a navelor aflate sub pavilionul UE; consideră că măsurile UE și cele internaționale ar trebui să meargă mână în mână pentru a evita crearea de reglementări duble pentru acest sector și că orice acțiune sau inacțiune la nivel mondial nu ar trebui să împiedice Uniunea să întreprinde acțiuni mai ambițioase la nivelul său; în plus, subliniază necesitatea unor măsuri de a renunța treptat la utilizarea păcurii grele și nevoia de investiții urgente în cercetare în noile tehnologii de decarbonizare a sectorului transportului maritim și în dezvoltarea de nave cu emisii zero și nepoluante;

50.

sprijină măsurile propuse de reducere a emisiilor în sectorul aviației și consolidarea EU ETS, în conformitate cu țelurile UE legate de climă, și eliminarea treptată a alocării gratuite de cote pentru companiile aeriene pentru zborurile în interiorul UE; în același timp, invită Comisia și statele membre să depună toate eforturile pentru a sprijini sistemul de compensare și reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și să susțină adoptarea de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) a unui obiectiv pe termen lung de reducere a emisiilor în sectorul aviației, protejând în același timp autonomia legislativă a UE în ce privește punerea în aplicare a Directivei ETS; subliniază că, în calitate de colegiuitori, Parlamentul European și Consiliul sunt singurele instituții care pot decide cu privire la orice modificare viitoare a Directivei ETS; subliniază că orice modificare a Directivei ETS ar trebui realizată doar dacă este în acord cu angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii;

51.

subliniază că este important să se garanteze condiții de concurență echitabile între diferitele moduri de transport; solicită, prin urmare, Comisiei să prezinte propuneri de măsuri coordonate pentru a elimina scutirile fiscale pentru aviație și combustibilii maritimi în statele membre în contextul revizuirii Directivei privind impozitarea energiei, evitând, în același timp, consecințele negative, economice sau sociale negative neintenționate;

52.

așteaptă cu interes viitoarele propuneri ale Comisiei de standarde mai stricte în materie de emisii de poluanți atmosferici pentru vehiculele echipate cu motoare cu ardere internă (Euro 7) și de revizuire a standardelor de performanță în materie de emisii de CO2 la autoturisme, dube și camioane, asigurând tranziția către mobilitatea cu emisii zero începând cu anul 2025; invită Comisia să elaboreze metodologii de analiză pe durata ciclului de viață; reamintește rezultatele analizei aprofundate care însoțește Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți: – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, conform căreia toate automobilele noi introduse pe piața UE vor trebui să aibă emisii zero începând cu 2040 potrivit țintei de atingere a neutralității climatice în 2050 și solicită un cadru politic coerent și sisteme de tranziție care să sprijine această evoluție; ia act de faptul că va fi necesară o revizuire a Directivei privind omologarea de tip pentru a le permite țărilor fruntașe, dacă decid acest lucru, să aplice măsuri mai stricte la nivel național;

53.

salută planurile Comisiei de a aborda problema poluării atmosferice provenite din transportul maritim și aerian, inclusiv reglementarea accesului celor mai poluante nave la porturile UE, precum și măsurile normative de combatere a poluării provocate de navele ancorate în porturi; subliniază că este important să se încurajeze dezvoltarea porturilor cu emisii zero care folosesc energie din surse regenerabile; subliniază că implementarea unor zone de control al emisiilor, prevăzute în Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL), și reducerea vitezei în transportul maritim reprezintă soluții relevante pentru reducerea emisiilor, care pot fi aplicate cu ușurință;

54.

ia act de planurile Comisiei de a lua în considerare extinderea sistemului european de comercializare a emisiilor, incluzând emisiile provenite de la transportul rutier; respinge includerea directă în schema EU ETS și instituirea oricărui tip de sisteme paralele; subliniază în mod ferm că niciun sistem de stabilire a prețurilor nu ar trebui să înlocuiască sau să slăbească standardele existente sau viitoare privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camioane și să plaseze o sarcină suplimentară direct asupra consumatorilor;

„De la fermă la consumator”: conceperea unui sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic

55.

salută propunerea Comisiei de a prezenta o strategie de tipul „De la fermă la consumator” în 2020 pentru a oferi o politică alimentară mai durabilă, prin reunirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, de protejare și de refacere a mediului și de conservare a biodiversității, având ambiția de a garanta că europenii primesc alimente accesibile, de înaltă calitate și sustenabile, asigurând în același timp un trai decent agricultorilor și pescarilor și competitivitatea sectorului agricol; consideră că politica agricolă comună trebuie să corespundă în totalitate cu ambițiile mari ale legate de climă și biodiversitate: salută angajamentul Comisiei de a se asigura că alimentele europene să devină un standard mondial pentru sustenabilitate; invită Comisia să folosească Strategia de la fermă la consumator pentru a construi o viziune cu adevărat pe termen lung pentru sisteme alimentare sustenabile și competitive, promovând în același timp reciprocitatea standardelor de producție ale UE în acordurile comerciale;

56.

subliniază că agricultura sustenabilă și fermierii din UE vor avea un rol central în soluționarea dificultăților cu care se va confrunta Pactul ecologic european; subliniază importanța agriculturii europene și potențialul său de a contribui la economia circulară și la o mai mare biodiversitate și de a promova utilizarea sustenabilă a materiilor prime regenerabile; subliniază că agricultorii din UE trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a combate schimbările climatice și pentru a se adapta la acestea, cum ar fi investițiile în tranziția către sisteme agricole mai sustenabile; subliniază că Strategia de la fermă la consumator trebuie să urmărească reducerea ambițioasă a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură și a degradării terenurilor;

57.

atrage atenția că trebuie consolidată poziția agricultorilor în lanțul de aprovizionare agroalimentar; evidențiază că impactul legislației UE în materie de concurență asupra sustenabilității lanțului de aprovizionare cu alimente ar trebui rezolvat, de exemplu, prin combaterea practicilor comerciale neloiale și recompensarea producătorilor care furnizează alimente de înaltă calitate pentru a oferi bunuri publice, cum ar fi standarde mai ridicate în materie de mediu și de condiții de viață a animalelor, beneficii care nu se reflectă suficient în prezent în prețurile practicate în afara fermelor;

58.

cere o PAC sustenabilă, care să sprijine activ fermierii și să îi încurajeze, prin măsurile sale, să ofere mai multe beneficii pentru mediu și climă și să gestioneze volatilitatea și crizele într-un mod mai bun; cere Comisiei să analizeze contribuția reformei actuale a politicii agricole comune (PAC) la angajamentele UE în materie de mediu, climă și protecție a biodiversității, pentru a o pune pe deplin în concordanță cu obiectivele stabilite în Pactul ecologic european, ținând seama de necesitatea menținerii unor condiții de concurență echitabile în Europa pentru a permite o producție agricolă solidă, rezilientă și sustenabilă; subliniază că planurile strategice ale PAC trebuie să reflecte pe deplin obiectivele ambițioase ale Pactului ecologic european și invită Comisia să fie fermă în această privință în evaluarea planurilor strategice și, în special, să verifice nivelul de ambiție și eficiența programelor ecologice ale statelor membre și să monitorizeze îndeaproape rezultatele implementării lor; subliniază importanța, în noul model de performanță, a unei abordări specifice și bazate pe rezultate cu o mai mare simplificare și transparență cu privire la rezultatele concrete și obiectivele cu valoare adăugată; consideră că este necesar ca agricultorii să fie ajutați să facă tranziția către o agricultură mai sustenabilă și, în acest scop, sprijină punerea la dispoziția PAC a unui buget care să îi permită să își atingă toate obiectivele, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE;

59.

reafirmă că reducerea dependenței de pesticide este unul dintre obiectivele prioritare pentru o agricultură sustenabilă; salută în acest sens angajamentul Comisiei de a combate presiunea pesticidelor asupra mediului și sănătății și de a reduce în mod semnificativ folosirea și riscul pesticidelor chimice, precum și utilizarea îngrășămintelor și a antibioticelor, inclusiv prin măsuri legislative; atrage atenția că strategia de la fermă la consumator ar trebui să conțină obiective obligatorii de reducere a pesticidelor periculoase; cere o strategie a UE care să înlesnească accesul pe piață pentru alternative sustenabile și fundamentate științific; invită Comisia să dea curs apelurilor formulate în Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (4);

60.

constată cu îngrijorare că agricultura, pescuitul și producția de alimente sunt în continuare principala cauză a pierderii biodiversității terestre și marine; consideră că declinul polenizatorilor, inclusiv al albinelor, este deosebit de îngrijorător din punctul de vedere al securității alimentare, deoarece culturile care depind de polenizatori joacă un rol important în alimentația noastră; invită Comisia și statele membre să asigure adoptarea de urgență a ansamblului orientărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) din 2013 privind albinele și îndeamnă statele membre să își alinieze în consecință evaluările privind pesticidele;

61.

subliniază că nevoie de tehnici agricole inteligente și metodele inteligente de producție pentru a asigura o hrană suficient de hrănitoare pentru o populație în creștere și pentru a reduce pierderile și risipa de alimente; îndeamnă Comisia și statele membre să intensifice acțiunile de reducere a risipei de alimente și să combată frauda alimentară; cere stabilirea unui obiectiv aplicabil la nivelul UE privind reducerea deșeurilor alimentare cu 50 % până în 2030, pe baza unei metodologii comune; subliniază efectele pozitive pe care lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente le pot avea în reducerea risipei de alimente;

62.

subliniază că ar trebui revizuită legislația privind materialele care intră în contact cu alimentele și limitele maxime de reziduuri de pesticide în alimente și ea trebui să aibă la bază cele mai recente descoperiri științifice; îndeamnă Comisia să interzică aditivii alimentari care sunt dăunători pentru sănătatea umană; reamintește rolul esențial al alimentelor sănătoase în reducerea incidenței bolilor cardiovasculare și a cancerului; subliniază că trebuie stabilit un cadru juridic, inclusiv mecanisme de aplicare, pentru ca produsele alimentare importate să respecte standardele europene de mediu;

63.

constată că cetățenii UE consideră că „furnizarea de alimente sigure, sănătoase și de bună calitate” pentru toți consumatorii ar trebui să constituie prioritatea absolută a politicii comune în domeniul agricol și în domeniul pescuitului; crede că mijloacele digitale de furnizare a informațiilor pot completa informațiile de pe etichetă, dar nu pot înlocui aceste informații; salută intenția Comisiei de a explora noi modalități pentru a oferi consumatorilor, în special tinerilor, informații mai bune; invită Comisia să aibă în vedere o etichetare mai bună a alimentelor, de exemplu în ceea ce privește informațiile despre elementele nutritive, țara de origine a unor produse alimentare, mediul și despre condițiile de viață ale animalelor, cu scopul de a evita fragmentarea pieței unice și de a oferi informații obiective, transparente și accesibile consumatorilor;

64.

subliniază că agricultura poate ajuta UE să își reducă emisiile prin practici sustenabile, cum ar fi agricultura de precizie, agricultura ecologică, agroecologia, agrosilvicultura, condiții mai bune de viață pentru animale, prevenirea bolilor la oameni și animale, inclusiv managementul sustenabil al pădurilor, captarea dioxidului de carbon și îmbunătățirea gestionării nutrienților pentru a îndeplini obiectivele Pactului ecologic european; subliniază că este important ca agricultorii să fie stimulați să facă tranziția către metode care vor aduce mai multe beneficii în ceea ce privește clima, mediul și biodiversitatea într-un mod echitabil, oportun și viabil din punct de vedere economic; salută faptul că Strategia de la fermă la consumator de va ocupa și de beneficiile noilor tehnologii, inclusiv ale digitalizării, pentru a îmbunătăți eficiența, utilizarea resurselor și sustenabilitatea mediului, aducând totodată beneficii economice sectorului; își reiterează apelul de implementare a unui vast plan strategic european de producție și aprovizionare cu proteine vegetale, care să se bazeze pe dezvoltarea sustenabilă a tuturor culturilor prezente în întreaga Uniune;

65.

invită Comisia să integreze produsele pescărești și de acvacultură în Strategia sa de la fermă la consumator pentru consolidarea lanțului valoric sustenabil în sectorul pescuitului (de la etapa pescuitului la cea a consumului); recunoaște potențialul sectorului pescuitului de a contribui la obiectivele Pactului ecologic european; subliniază cu fermitate că acest sector trebuie fie în conformitate cu obiectivele UE în materie de mediu, climă și sustenabilitate și cu știința; subliniază că este important să li se asigure pescarilor europeni un sprijin adecvat în procesul de tranziție către activități de pescuit sustenabile; invită Comisia să prezinte o propunere de îmbunătățire a trasabilității tuturor produselor din pește și fructe de mare, inclusiv etichetarea originii conservelor de pește și respingerea produselor care dăunează mediului marin sau epuizează stocurile de pește;

66.

consideră că este important să se mărească standardele actuale în materie de condiții de viață ale animalelor și să se elaboreze altele noi, dacă este cazul, pe baza noilor descoperiri științifice și să se demareze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva nerespectării în statele membre a legislației existente în materie de condiții de viață ale animalelor; invită Comisia să prezinte, fără întârzieri nejustificate, o nouă strategie privind condițiile de viață ale animalelor, care să deschidă calea pentru o lege-cadru privind condițiile de viață ale animalelor și să garanteze că capacitatea animalelor de a simți emoții este luată în considerare în toate politicile relevante;

Conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității

67.

regretă profund faptul că Europa și întreaga lume continuă să piardă biodiversitatea într-un ritm alarmant și că nu își atinge obiectivele actuale, inclusiv obiectivele Aichi, pentru a stopa pierderea biodiversității; subliniază necesitatea păstrării și refacerii biodiversității și salută angajamentul Comisiei de a prezenta o strategie pentru biodiversitate până în martie 2020, înaintea celei de-a 15-a Conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică; subliniază că UE ar trebui să impulsioneze un acord global ambițios și obligatoriu privind cadrul post-2020 dedicat biodiversității, cu obiective clare și ținte obligatorii, pentru zonele protejate atât în UE cât și la nivel național; consideră că este esențial să stopeze pierderea biodiversității și să se inverseze tendințele, până în 2030, atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial, inclusiv prin acțiuni specifice pentru teritoriile europene de peste mări;

68.

subliniază că Strategia pentru biodiversitate 2030 trebuie să includă atât măsuri juridice executorii ambițioase, cât și ținte obligatorii pentru a accelera protecția ecosistemelor vulnerabile, dar și măsuri cuprinzătoare de combatere a factorilor care determină pierderea biodiversității; subliniază că este important să se mărească atât acoperirea, cât și eficacitatea rețelelor de suprafețe protejate, pentru a atenua schimbările climatice și a se adaptare la acestea, precum și pentru a permite refacerea biodiversității; invită Comisia să includă în strategia privind biodiversitatea un obiectiv de eliminare treptată a substanțelor chimice periculoase și să-l coreleze cu strategia pentru un mediu netoxic; ia act de planurile Comisiei de a identifica măsuri pentru îmbunătățirea și refacerea ecosistemelor deteriorate și de a propune un plan de restaurare a naturii; consideră că zonele bogate în biodiversitate din infrastructura verde urbană contribuie la combaterea poluării aerului, a zgomotului, a efectelor schimbărilor climatice, a valurilor de căldură, a inundațiilor și a problemelor de sănătate publică; salută intenția Comisiei de a prezenta propuneri pentru ca orașele europene să devină mai verzi și pentru a crește biodiversitatea în spațiile urbane;

69.

subliniază că coerența politicilor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, este esențială pentru o politică de succes care să protejeze natura și biodiversitatea; în ceea ce privește implementarea, consideră că este important să se facă schimb de bune practici și de experiențe între statele membre; invită Comisia să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu respectă legislația privind protecția naturii; invită Comisia să consolideze Directiva privind răspunderea pentru mediul înconjurător în conformitate cu recomandările Parlamentului European din rezoluția sa adoptată la 26 octombrie 2017;

70.

crede că factorii determinanți ai declinului biodiversității sunt aceiași la nivel mondial și nu se limitează la frontierele naționale; sprijină, prin urmare, propunerea Comisiei privind un obiectiv global obligatoriu de protejare și refacere a biodiversității, care urmează să fie stabilit la Conferința ONU privind biodiversitatea din octombrie 2020; invită Comisia și statele membre să își unească eforturile pentru a ajunge la un acord asupra unui obiectiv global ambițios privind zonele protejate care să cuprindă suprafețe marine și terestre;

71.

reamintește că pădurile sunt indispensabile pentru planeta noastră și pentru biodiversitate; salută intenția Comisiei de a aborda problema defrișărilor la nivel mondial și îi cere să își intensifice acțiunile; invită Comisia să prezinte fără întârziere o propunere privind un cadru juridic european bazat pe diligența necesară pentru a asigura lanțuri de aprovizionare sustenabile și fără defrișări pentru produsele introduse pe piața UE, punând un accent special pe principalii factori ai importurilor din zonele defrișate și, în schimb, să încurajeze importurile care nu creează defrișări în străinătate;

72.

invită Comisia să prezinte o strategie nouă și ambițioasă a UE pentru păduri, care să asigure recunoașterea adecvată a rolului important, multifuncțional și transversal pe care îl au pădurile europene, sectorul ți managementul forestier sustenabil în combaterea schimbărilor climatice și în pierderii biodiversității, luând în considerare și aspectele sociale, economice și de mediu; reamintește nevoia de acțiune pentru combaterea tăierii ilegale de arbori în Europa; evidențiază că eforturile de împădurire, reîmpădurire și refacere ar trebui să vizeze protejarea și creșterea biodiversității, precum și stocarea carbonului;

73.

subliniază că traficul și comerțul nesustenabil cu specii sălbatice de faună și floră sunt principalele cauze ale pierderii biodiversității; subliniază că în 2020 se încheie planul de acțiune din 2016 împotriva traficului cu specii sălbatice de faună și floră; îndeamnă Comisia să își reînnoiască și să își consolideze dispozițiile și să le integreze pe deplin în strategia pentru biodiversitate pentru 2030 și să asigure o finanțare adecvată; invită Comisia să facă din cooperarea cu țările partenere un element esențial al combaterii infracțiunilor legate de speciile sălbatice de faună și floră și a declinului biodiversității;

74.

recunoaște rolul economiei albastre în combaterea schimbărilor climatice; subliniază că economia albastră, inclusiv energia regenerabilă, turismul și industria, trebuie să fie cu adevărat sustenabile, întrucât utilizarea resurselor marine depinde direct sau indirect de calitatea și reziliența pe termen lung a oceanelor; consideră că oceanele trebuie să figureze ca prioritate a Pactului ecologic european; îndeamnă Comisia să-i dea Pactului ecologic o dimensiune „albastră” și să includă pe deplin dimensiunea oceanică ca element-cheie al Pactului ecologic, recunoscând pe deplin că oceanele fac servicii la nivel de ecosistem, prin dezvoltarea unui plan de acțiune privind oceanele și acvacultura, incluzând acțiuni concrete care să reunească o viziune strategică integrată cu privire la aspecte legate de politica maritimă, cum ar fi transporturile, inovarea și cunoașterea, biodiversitatea, economia albastră, emisiile, deșeurile și guvernanța;

75.

consideră că politica comună în domeniul pescuitului (PCP) trebuie să vizeze refacerea biomasei stocurilor de pește peste producția maximă sustenabilă, dezvoltarea unor sisteme sustenabile de acvacultură marină și de apă dulce și stabilirea unui sistem eficient și integrat de gestionare bazat pe ecosisteme, care să ia în considerare toți factorii care au un impact asupra stocurilor de pește și ecosistemului marin, inclusiv schimbările climatice și poluarea; invită Comisia să prezinte o propunere de revizuire a PCP în acest sens;

76.

subliniază că sunt necesare eforturile de conservare a oceanelor și a coastelor, care urmăresc atât atenuarea, cât și adaptarea la schimbările climatice, protejarea și refacerea ecosistemelor marine și costiere și cere să se propună stabilirea unui obiectiv obligatoriu de extindere a rețelei de zone marine protejate la cel puțin 30 % la nivelul UE în cadrul strategiei privind biodiversitatea pentru 2030, pentru a mări protecția oceanelor; subliniază că e nevoie de consolidarea resurselor financiare și de capacitate în scopul de a îmbunătăți cunoașterea mărilor din perspectiva biodiversității, climei și a poluării pentru a înțelege mai bine impactul activităților asupra ecosistemelor marine și a situației stocurilor de pește, precum și pentru a stabili planuri de acțiune adecvate de adaptare și atenuare;

77.

subliniază importanța promovării rolului UE ca lider mondial al guvernanței oceanelor, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea comercială, prin promovarea adoptării unui mecanism internațional (în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării) de protejare a biodiversității și a ecosistemelor marine dincolo de zonele de jurisdicție națională și o politică de toleranță zero față de pescuitul ilegal, inclusiv o strategie comună cu țările vecine pentru prevenirea și reducerea poluării; subliniază că trebuie consolidat rolul UE în contribuția la Deceniul științelor oceanice în serviciul dezvoltării durabile al ONU, pentru o mai mare implicare în domeniul științei oceanice și pentru a contribui la realizarea ODD;

Un țel de poluare zero pentru un mediu fără substanțe toxice

78.

salută planurile Comisiei legate de planul de acțiune pentru poluarea zero a aerului, apei și solului, care ar trebui să combată, de asemenea, poluarea apelor provenită de pe uscat și să includă o mai bună monitorizare și care ar trebui să își axeze măsurile de prevenirea poluării; consideră regretabil că prezentarea Strategiei pentru un mediu non-toxic a fost întârziată și cere Comisiei să prezinte o strategie intersectorială ambițioasă pentru un mediu non-toxic cât mai curând posibil în 2020, pentru a se asigura că toți europenii sunt protejați în mod corespunzător de substanțe nocive, inclusiv consumatorii, lucrătorii și populațiile vulnerabile;

79.

consideră că strategia pentru un mediu non-toxic trebuie să elimine toate diferențele de reglementare din legislația UE privind substanțele chimice și să contribuie efectiv la înlocuirea rapidă a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită și a altor substanțe chimice periculoase, inclusiv a perturbatorilor endocrini, a substanțelor chimice foarte persistente, a substanțelor neurotoxice și substanțelor imunotoxice, precum și la rezolvarea efectelor combinate ale substanțelor chimice, a substanțelor în nano-forme și a expunerii la substanțe chimice periculoase provenite de la produse; reafirmă că orice interzicere a acestor substanțe chimice trebuie să țină seama de toate aspectele legate de sustenabilitate; subliniază că e nevoie de un angajament clar pentru a obține fonduri dedicate cercetării unor alternative mai sigure și pentru a promova înlocuirea substanțelor chimice dăunătoare, a producției nepoluante și a inovării sustenabile; evidențiază nevoia de a reduce testarea pe animale în evaluările riscurilor și cere eforturi mai intense și fonduri mai mari în acest scop;

80.

cere o propunere legislativă ambițioasă până în iunie 2020 care să vizeze perturbatorii endocrini în produsele cosmetice, jucării și ambalajele alimentare, înlocuindu-i cu alternative mai sigure și un plan de acțiune care să ofere un cadru cuprinzător cu obiective și termene limită care să reducă la minimum expunerea cetățenilor la perturbatorii endocrini; subliniază că noul cadru cuprinzător privind perturbatorii endocrini trebuie să asigure că sunt luate în considerare efectele amestecurilor și ale expunerilor combinate;

81.

invită Comisia să ia măsuri legislative clare pentru a aborda problema produselor farmaceutice în mediu, atât ca urmare a procesului de fabricație, cât și ca urmare a utilizării și eliminării produselor farmaceutice; observă cu îngrijorare rolul pe care îl joacă produsele farmaceutice în rezistența antimicrobiană atunci când este eliberat în mediu prin evacuarea gunoiului de grajd animal;

82.

subliniază că Planul de acțiune pentru o poluare zero a aerului, a apei și a solului trebuie să constituie o strategie cuprinzătoare și transversală pentru a proteja sănătatea cetățenilor împotriva poluării și a degradării mediului; invită Comisia să mărească nivelul de protecție a calității aerului, în conformitate cu ultimele descoperiri și cu orientările OMS; îndeamnă la o mai bună monitorizare a poluării aerului în statele membre prin aplicarea unor metode de măsurare solide și armonizate și înlesnind accesul cetățenilor europeni la informații; cere acțiuni cuprinzătoare împotriva tuturor poluanților relevanți pentru a restabili funcțiile naturale ale apelor subterane, costiere, marine și de suprafață; subliniază că revizuirea Directivei privind emisiile industriale ar trebui să pună accentul pe prevenirea poluării, pe coerența cu politicile privind economia circulară și pe decarbonizare; solicită, în plus, revizuirea Directivei Seveso;

Finanțarea Pactului ecologic european și asigurarea unei tranziții echitabile

83.

salută recunoașterea nevoilor de finanțare considerabile pentru a atinge obiectivele stabilite în Pactul ecologic european; salută, de asemenea, recunoașterea în comunicare a faptului că sustenabilitatea ar trebui să fie integrată mai mult în toate sectoarele; consideră că Comisia ar trebui să propună un plan de finanțare cuprinzător, bazat pe un set coerent de propuneri care ar trebui să vizeze stimularea investițiilor publice și private la toate nivelurile; consideră că un astfel de plan este necesar pentru a răspunde nevoilor de finanțare considerabile și investițiilor suplimentare necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor Pactului ecologic european, care depășesc cu mult cifra conservatoare de 260 de miliarde EUR declarată de Comisie, care nu ia în considerare, de exemplu, nevoile de investiții pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru alte provocări de mediu, cum ar fi biodiversitatea, sau investițiile publice necesare pentru a face față costurilor sociale; subliniază că costurile unei reduceri masive a emisiilor de carbon sunt mult inferioare costurilor provocate de efectele schimbărilor climatice;

84.

sprijină planurile de elaborare a unui Plan de investiții durabile care să contribuie la reducerea deficitului de investiții, la finanțarea tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și la asigurarea unei tranziții echitabile în toate regiunile UE; subliniază că planul ar trebui să țină seama de experiențele programelor anterioare („Planul Juncker”) și să pună un accent deosebit pe investițiile suplimentare cu o valoare adăugată reală europeană; solicită acțiuni coordonate pentru a reduce deficitul de investiții în întreaga UE, inclusiv prin intermediul bugetului UE, al finanțării de la BEI și de la alte instituții financiare și al programelor UE, de exemplu prin intermediul InvestEU;

85.

salută noua politică de acordare de împrumuturi în domeniul energiei și noua strategie pentru combaterea schimbărilor climatice și durabilitatea mediului adoptate de BEI la 14 noiembrie 2019 ca o contribuție pozitivă la realizarea Pactului ecologic european; salută faptul că BEI urmează să devină noua bancă pentru climă a UE, 50 % dintre operațiunile sale urmând să fie dedicate combaterii schimbărilor climatice și durabilității mediului până în 2025, punându-se capăt sprijinului acordat proiectelor de combustibili fosili până în 2021, iar toate activitățile sale de finanțare vor fi aliniate la principiile și obiectivele Acordului de la Paris până în 2020; încurajează BEI să joace un rol activ în sprijinirea proiectelor care sprijină o tranziție echitabilă, cum ar fi cercetarea, inovarea și digitalizarea, accesul IMM-urilor la finanțare, investițiile sociale și competențele; solicită ca politica de investiții a BEI să furnizeze în mod prioritar finanțare specifică inițiativelor Pactului ecologic european, ținând seama, în același timp, de adiționalitatea pe care o pot oferi finanțările BEI în combinație cu alte surse; subliniază că coordonarea cu alte instrumente de finanțare este esențială, dat fiind că BEI nu poate finanța singură toate inițiativele Pactului ecologic european; salută recentele declarații ale președintei nou numite a Băncii Centrale Europene (BCE), potrivit cărora instituția, în cele două roluri ale sale de supraveghere monetară și bancară, ar trebui să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice; îndeamnă Comisia să colaboreze cu BCE în acest sens pentru a asigura coerența acțiunilor promise în comunicarea privind Pactul ecologic european, fără a aduce atingere mandatului BCE în temeiul tratatelor;

86.

subliniază că trebuie să se încerce corectarea actualului dezechilibru dintre oferta redusă și cererea mare de produse financiare durabile de pe piață; reiterează rolul finanțării durabile și consideră că este esențial ca principalele instituții financiare internaționale să adopte și să dezvolte rapid finanțare durabilă pentru a asigura transparența deplină a nivelului de sustenabilitate al sistemului financiar al UE și pentru o decarbonizare reușită a economiei globale; insistă asupra necesității de a valorifica succesele strategiei privind finanțarea durabilă și subliniază necesitatea de a pune în aplicare rapid Planul de acțiune al UE pentru finanțarea durabilă, inclusiv o etichetă ecologică pentru produsele financiare, standardul privind obligațiunile ecologice și integrarea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în cadrul prudențial pentru bănci, și salută instituirea platformei internaționale pentru finanțarea durabilă;

87.

subliniază că este nevoie de sprijin pentru o tranziție echitabilă și salută angajamentele Comisiei în această privință; consideră că un mecanism bine conceput pentru o tranziție justă, inclusiv un fond pentru o tranziție justă vor fi instrumente economice importante pentru a facilita tranziția și a atinge obiective climatice ambițioase, soluționând, în același timp, impactul social; subliniază că o finanțare solidă a acestui instrument, inclusiv resurse bugetare suplimentare, va fi un element-cheie pentru punerea în aplicare cu succes a Pactului ecologic european; consideră că tranziția echitabilă reprezintă mai mult decât un simplu fond, dar este o abordare politică în ansamblu susținută de investiții care trebuie să asigure că nimeni nu este lăsat în urmă și, de asemenea, subliniază rolul politicilor sociale ale statelor membre în acest context; consideră că mecanismul nu ar trebui să fie pur și simplu un transfer net către guvernele naționale sau către întreprinderi și nu ar trebui să fie utilizat pentru a plăti datoriile întreprinderilor, ci ar trebui să ajute în mod concret lucrătorii din toate sectoarele și comunitățile din UE cel mai afectate de decarbonizare, cum ar fi mineritul cărbunelui și regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon, să facă tranziția către o economie curată a viitorului, fără a avea un efect de descurajare asupra proiectelor și inițiativelor proactive; consideră că fondul ar trebui, printre altele, să promoveze perfecționarea și recalificarea pentru a pregăti și a adapta lucrătorii la noi perspective de angajare, la noi cerințe și competențe și pentru a sprijini crearea de locuri de muncă de înaltă calitate și durabile; subliniază cu fermitate că finanțarea tranziției juste trebuie condiționată de avansarea planurilor concrete și obligatorii de decarbonizare, în conformitate cu Acordul de la Paris, în special eliminarea treptată a cărbunelui și transformarea regiunilor economice cu emisii ridicate de dioxid de carbon; consideră că este important să se asigure un cadru de monitorizare adecvat pentru a monitoriza modul de utilizare a acestor fonduri în statele membre; subliniază, cu toate acestea, că fondurile în sine nu pot asigura tranziția și că este necesară o strategie cuprinzătoare a UE, bazată pe un dialog veritabil și un parteneriat cu cetățenii și comunitățile în cauză, inclusiv cu sindicatele;

88.

subliniază rolul esențial al cadrului financiar multianual (CFM) 2021-2027 pentru realizarea Pactului ecologic european și necesitatea urgentă a unei alte etape semnificative în ceea ce privește eforturile politice și financiare, inclusiv a unor noi credite bugetare pentru atingerea obiectivelor sale, precum și o tranziție echitabilă către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, bazată pe cel mai înalt nivel de justiție socială, astfel încât niciun element să nu fie omis; așteaptă ca resursele bugetare aferente următoarei perioade de programare financiară să fie proporționale cu această ambiție, subliniind, totodată, că un CFM redus ar reprezenta, evident, un pas înapoi;

89.

solicită instituirea unui mecanism care să asigure o bună coordonare, coerență și consecvență între toate politicile, instrumentele de finanțare și investițiile disponibile ale UE, inclusiv BEI, cu scopul de a evita suprapunerile și de a consolida sinergiile, complementaritatea și suplimentarea în finanțarea acestora, precum și de a stimula investițiile private și publice sustenabile, optimizând și integrând astfel sprijinul financiar pentru Pactul ecologic european; subliniază, în acest sens, sprijinul său pentru principiul integrării obiectivelor în CFM pentru a asigura coerența politicilor; consideră că lupta împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a spălării banilor joacă un rol important în realizarea obiectivelor Pactului ecologic european și în creionarea unei societăți echitabile și a unei economii puternice;

90.

solicită stabilirea unui obiectiv ambițios și obligatoriu privind cheltuielile pentru biodiversitate și a unor obiective ambițioase de integrare a aspectelor legate de schimbările climatice, care să depășească ponderea cheltuielilor specifice, astfel cum sunt prevăzute în raportul interimar al Parlamentului privind CFM, inclusiv o metodologie strictă și cuprinzătoare pentru definirea și urmărirea cheltuielilor relevante pentru climă și biodiversitate; solicită Comisiei să se asigure că nicio finanțare publică din partea UE pentru orice politică a UE nu contravine obiectivelor Acordului de la Paris și celorlalte obiective de mediu ale UE și angajamentelor și obligațiilor internaționale;

91.

sprijină introducerea unui pachet de noi resurse ecologice, bine direcționate, care să corespundă obiectivelor Pactului ecologic european și să promoveze și să faciliteze o tranziție ecologică și echitabilă din punct de vedere social, care să includă lupta împotriva schimbărilor climatice și protecția mediului; consideră că propunerile Comisiei constituie un punct de plecare în acest sens;

92.

consideră că revizuirea planificată a orientărilor privind ajutoarele de stat ar trebui să reflecte obiectivele de politică ale Pactului ecologic european și să vizeze consolidarea și simplificarea investițiilor în soluții durabile, asigurarea unei eliminări treptate rapide a subvențiilor directe și indirecte pentru cărbune și combustibili fosili în UE și furnizarea de orientări pe deplin conforme cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de protecție a mediului pentru autoritățile naționale, regionale și locale, al căror rol va fi esențial pentru punerea în aplicare eficace și inovatoare a Pactului ecologic european; consideră că revizuirea ar trebui să permită sprijinul național pentru schimbările structurale datorate eliminării treptate a cărbunelui pe baza aceleiași condiționalități ca Fondul pentru o tranziție justă; subliniază că această revizuire nu ar trebui să slăbească ansamblul solid de norme ale UE în domeniul concurenței;

93.

subliniază că o parte considerabilă din finanțarea solicitată de Pactul ecologic va trebui să provină din bugetele statelor membre; salută intenția Comisiei de a lucra împreună cu statele membre pentru ca bugetele naționale să devină mai favorabile ecologiei; este preocupat de faptul că, fără o politică bugetară sustenabilă și fără o situație financiară credibilă a statelor membre, orice model de finanțare viitor al Pactului ecologic poate fi amenințat; solicită, prin urmare, introducerea unui cadru favorabil pentru investițiile publice durabile în vederea atingerii obiectivelor stabilite în Pactul ecologic european, dar subliniază că, indiferent de modelul de finanțare ales, acesta nu trebuie să submineze sustenabilitatea finanțelor publice în UE; subliniază, cu toate acestea, că investițiile durabile în cadrul Pactului ecologic european ar trebui să fie cu adevărat suplimentare și să nu conducă la o excludere a finanțării pieței; subliniază, în acest sens, posibilitățile investițiilor private și publice de a beneficia de mediul în care predomină dobânzile scăzute;

94.

solicită ca agenda transformațională a Pactului ecologic european să se reflecte într-un semestru european mai ecologic; subliniază că semestrul european, în forma sa actuală, nu ar trebui să fie diluat; consideră că ODD ale ONU ar trebui să fie integrate, pentru a face din acest proces un motor puternic al schimbării în direcția unei bunăstări sustenabile pentru toți în Europa; sprijină, prin urmare, integrarea în continuare a indicatorilor sociali și de mediu în semestru, prin care statele membre să fie obligate să prezinte planuri naționale pentru a le îndeplini; invită, de asemenea, Comisia să furnizeze evaluări ale coerenței bugetelor statelor membre cu obiectivele actualizate ale UE în domeniul climei;

Mobilizarea cercetării și stimularea inovării

95.

subliniază că cercetarea și inovarea de vârf la nivel mondial sunt fundamentale pentru viitorul Europei și sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor noastre în materie de mediu și climă, asigurând o strategie bazată pe știință pentru realizarea unei Europe neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050 cel târziu și tranziția curată a societății, asigurând, în același timp, competitivitatea și prosperitatea economică; salută accentul pus de Comisie pe necesitatea de a lucra în mod intersectorial și interdisciplinar; subliniază necesitatea de a integra în mod sistematic aspectele legate de climă și rezistența la schimbările climatice în toate programele de pe agenda de cercetare și inovare a UE; ia act de rolul noilor tehnologii în furnizarea de beneficii suplimentare în tranziția către o economie durabilă; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze cercetarea în domeniul tehnologiilor de adaptare;

96.

subliniază importanța programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027, care are o misiune concretă și oferă ocazia de a implica o gamă largă de actori, inclusiv cetățenii europeni, în soluționarea provocării globale presante a schimbărilor climatice și de a face tranziția către practici de cercetare și inovare bazate în mai mare măsură pe colaborare în vederea implementării Pactului ecologic european; subliniază că este necesar să se mențină un buget ambițios pentru Orizont Europa, în valoare de 120 de miliarde EUR în prețuri curente, pentru a face față provocărilor considerabile în materie de inovare ale unei tranziții la neutralitatea climatică, ținând seama de faptul că cel puțin 35 % din bugetul programului Orizont Europa ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor climatice; subliniază că alte fonduri ale UE ar trebui să aloce un procent mai mare din buget pentru cercetare și inovare în domeniul tehnologiilor curate; solicită Comisiei să valorifice la maximum oportunitățile care decurg din contextul mai larg al inovării, dat fiind faptul că multe noi tehnologii generice esențiale vor fi cruciale pentru realizarea neutralității climatice până cel târziu în 2050;

97.

subliniază că UE trebuie să își mențină și să își dezvolte în continuare programele spațiale civile emblematice Copernicus și Galileo și Agenția UE pentru Programul spațial, care oferă o contribuție valoroasă la monitorizarea mediului și la colectarea de date; subliniază că serviciile Copernicus în domeniul schimbărilor climatice ar trebui să devină complet operaționale cât mai repede posibil și, astfel, să furnizeze fluxul continuu de date necesare pentru acțiuni eficace de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora;

98.

evidențiază că este important să se consolideze transferul tehnologic și schimbul de cunoștințe în domenii precum atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea, protejarea și refacerea biodiversității, utilizarea eficientă și circularitatea resurselor și tehnologiile cu emisii scăzute de carbon și cele cu emisii zero, precum și colectarea de date pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european; insistă că este important să se sprijine lansarea pe piață, care este un factor-cheie în transformarea consistentului capital de cunoaștere al Uniunii în inovare; consideră că Pactul ecologic european este, de asemenea, o ocazie de a stabili legături între diferitele sectoare implicate, care ar trebui să aibă beneficii simbiotice; consideră, în acest sens, că bioeconomia ne oferă ocazia de a crea astfel de beneficii simbiotice în diferite sectoare și de a completa economia circulară;

99.

reiterează faptul că politicile UE ar trebui să sprijine excelența științifică și știința participativă, să consolideze colaborarea dintre mediul academic și sectorul industrial și să promoveze inovarea și elaborarea de politici bazate pe date concrete, stimulând în același timp cooperarea internațională în domeniu, inclusiv facilitarea schimburilor de bune practici în vederea consolidării competențelor lucrătorilor, cadrelor didactice și tinerilor legate de tranziția ecologică în cadrul noilor profesii care au legătură cu această tranziție; salută intenția Comisiei de a actualiza Noua agendă pentru competențe și Garanția pentru tineret pentru a spori capacitatea de inserție profesională în cadrul economiei verzi și încurajează statele membre să investească în sistemele de educație și formare, inclusiv în acțiunile legate de formarea profesională; consideră că promovarea „mobilității verzi” în cadrul programului Erasmus + 2021-2027 este o chestiune de coerență cu obiectivele comunicării;

Principiul „nu cauza prejudicii” – integrarea durabilității în toate politicile UE

100.

salută principiul „nu cauza prejudicii” și angajamentul asumat de Comisie de a se asigura că toate acțiunile UE o ajută să-și creeze un viitor sustenabil și o tranziție echitabilă, inclusiv prin utilizarea unor instrumente „verzi” de bugetare și de a actualiza orientările privind o mai bună legiferare în consecință; cere insistent o abordare coerentă a punerii în aplicare a Acordului de la Paris, a Convenției privind diversitatea biologică și a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, atât în politicile interne, cât și în politicile externe; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în punerea în aplicare deplină și corectă a legislației actuale și viitoare privind mediul și clima în statele membre și să se asigure că există consecințe în caz de nerespectare;

101.

subliniază rolul esențial al principiului precauției în îndrumarea acțiunilor UE în toate domeniile de politică, împreună cu principiul „nu cauza prejudicii”, acordând o atenție maximă principiului coerenței politicilor; consideră că principiul precauției ar trebui să stea la baza tuturor acțiunilor întreprinse în contextul Pactului ecologic european, pentru a contribui la salvgardarea sănătății și a mediului; insistă asupra faptului că UE trebuie să aplice principiul „poluatorul plătește” atunci când prezintă propuneri de măsuri echitabile și coordonate pentru abordarea provocărilor legate de climă și mediu;

102.

subliniază necesitatea ca toate propunerile legislative viitoare să se bazeze pe evaluări de impact cuprinzătoare care să identifice efectele socioeconomice, de mediu și de sănătate ale diferitelor opțiuni, inclusiv impactul total asupra climei și mediului și costul non-acțiunii, precum și efectele asupra competitivității internaționale a întreprinderilor din UE, inclusiv a IMM-urilor, și necesitatea de a evita relocarea emisiilor de dioxid de carbon, efectele asupra diferitelor state membre, regiuni și sectoare, efectele asupra ocupării forței de muncă și efectele asupra siguranței investițiilor pe termen lung; subliniază necesitatea de a demonstra publicului beneficiile fiecărei propuneri, asigurând, în același timp, coerența politicilor cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și limitând încălzirea globală la 1,5 oC, asigurând faptul că acestea nu contribuie la pierderea biodiversității; își exprimă satisfacția că expunerile de motive care însoțesc toate propunerile legislative și actele delegate vor include o secțiune specifică în care se va explica modul în care inițiativa respectivă respectă principiul „nu cauza prejudicii”; solicită ca această măsură să fie extinsă pentru a include actele de punere în aplicare și măsurile privind procedura de reglementare cu control;

103.

reiterează faptul că este esențial să se asigure cetățenilor UE accesul efectiv la justiție și la documente consacrat în Convenția de la Aarhus; solicită, astfel, Comisiei, să se asigure că UE respectă Convenția și salută faptul că Comisia are în vedere revizuirea Regulamentului de la Aarhus;

104.

solicită Comisiei să pună în practică scenariul nr. 1 din documentul de reflecție intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, așa cum a solicitat Parlamentul în rezoluția sa din 14 martie 2019 intitulată „Raportul anual strategic privind punerea în aplicare și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD)” (5), care impune, printre altele, ca principiul „durabilitatea în primul rând” să fie integrat în agendele pentru o mai bună reglementare ale UE și ale statelor sale membre;

105.

subliniază că cel de Al 8-lea program de acțiune pentru mediu trebuie să reflecte ambiția prezentată în Pactul ecologic european, să fie pe deplin aliniat la ODD și să contribuie la punerea în aplicare a acestora;

106.

subliniază amprenta climatică și ecologică mare generată de consumul UE în țările din afara UE; invită Comisia să elaboreze un obiectiv de reducere a amprentei globale generate de consumul și producția UE având în vedere limitele planetare terestre; salută, în acest sens, intenția Comisiei de a promova lanțurile de aprovizionare durabile pentru a mări beneficiile economiei circulare pe plan intern și la nivel mondial;

UE ca lider mondial

107.

subliniază că, în calitate de cea mai mare piață unică din lume, UE poate stabili standarde care se aplică în toate lanțurile valorice globale și consideră că UE ar trebui să își consolideze dimensiunea politică pe baza „diplomației Pactului ecologic”, precum și a „diplomației climatice”; consideră că UE ar trebui să stimuleze dezbaterea în alte țări pentru a le spori ambițiile în domeniul climei și să își intensifice eforturile de a stabili noi standarde pentru o creștere durabilă și să recurgă la ponderea sa economică pentru a elabora standarde internaționale care să fie la un nivel minim, în conformitate cu ambițiile UE în materie de mediu și climă; subliniază că are un rol în asigurarea unei tranziții echitabile și în bune condiții în toate părțile lumii, în special în regiunile care depind în mare măsură de producția de combustibili fosili;

108.

salută călduros mișcările globale de combatere a schimbărilor climatice, cum ar fi „Fridays for Future”, care aduc criza climatică în prim-planul dezbaterii publice și în conștiința publicului;

109.

consideră că Pactul ecologic european reprezintă o ocazie de a revigora dezbaterea publică europeană; subliniază importanța implicării cetățenilor, a parlamentelor naționale și regionale, a societății civile și a părților interesate, cum ar fi ONG-urile, sindicatele și întreprinderile, în elaborarea și punerea în aplicare a Pactului ecologic european;

110.

subliniază că comerțul poate fi un instrument important pentru promovarea dezvoltării durabile și pentru combaterea schimbărilor climatice; consideră că Pactul ecologic european ar trebui să garanteze că toate acordurile comerciale și de investiții internaționale includ capitole solide, obligatorii și aplicabile privind dezvoltarea durabilă, inclusiv privind clima și mediul, care respectă pe deplin angajamentele internaționale și în special Acordul de la Paris, precum și normele OMC; salută intenția Comisiei de a face din Acordul de la Paris un element esențial al tuturor viitoarelor acorduri comerciale și de investiții și de a asigura că toate substanțele chimice, materialele, alimentele și alte produse introduse pe piața europeană respectă pe deplin reglementările și standardele pertinente ale UE;

111.

consideră că eșecul COP25 de la Madrid de a ajunge la un consens privind ambiții mai mari în domeniul climei la nivel mondial, precum și retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris subliniază nevoia din ce în ce mai mare a prezenței UE ca lider pe scena mondială și va cere UE să își consolideze diplomația în domeniul climei și mediului și să intensifice contactele bilaterale cu țările partenere, în special înaintea COP26 de la Glasgow și COP15 de la Kunming, China; consideră că COP26 este un moment crucial care va submina sau, dimpotrivă, va consolida integritatea Acordului de la Paris;

112.

salută accentul pus pe diplomația în domeniul climei și insistă asupra faptului că, pentru a obține rezultate, UE trebuie să adopte o poziție unitară, asigurând consecvența și coerența între toate politicile sale și în întregul ciclu de elaborare a politicilor, în conformitate cu principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare, și trebuie să abordeze diplomația climatică și de mediu a UE într-un mod holistic, prin crearea de legături între schimbările climatice, protejarea biodiversității, dezvoltarea durabilă, agricultura, soluționarea conflictelor și securitatea, migrația, drepturile omului și preocupările umanitare și legate de gen; subliniază că toate activitățile externe ale UE ar trebui să fie supuse unui „control ecologic”;

113.

invită Comisia ca, în cadrul eforturilor sale de a promova UE ca lider în negocierile internaționale pentru climă și biodiversitate, să conceapă un plan de acțiune concret care să ducă la îndeplinirea angajamentelor Planului cincinal reînnoit de acțiune de gen convenit la COP25 (Programul de lucru consolidat de la Lima), să promoveze egalitatea de gen în procesul UNFCCC și să numească un punct focal permanent al UE pentru problemele de gen și schimbările climatice, dotat cu resurse bugetare suficiente, să implementeze și să monitorizeze acțiunile climatice responsabile din perspectiva genului în UE și la nivel global;

114.

reamintește că schimbările climatice subminează progresele în materie de dezvoltare și de reducere a sărăciei și ar putea obliga milioane de oameni să trăiască în sărăcie extremă până în 2030; insistă, prin urmare, asupra faptului că Pactul ecologic european și punerea în aplicare a Agendei 2030 ar trebui să fie strâns legate între ele;

115.

reafirmă că trebuie să se încerce reducerea consecințelor dramatice pe care schimbările climatice le au asupra dezvoltării economice pe termen lung a țărilor în curs de dezvoltare, în special a țărilor cel mai puțin dezvoltate și a statelor insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS); consideră că statele care emit cantități importante de CO2, precum statele membre ale UE, au datoria morală de a ajuta țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice; consideră că cooperarea UE cu țările în curs de dezvoltare ar trebui să integreze strategiile privind clima, ca o componentă esențială, într-o abordare adaptată și bazată pe nevoi, ar trebui să asigure implicarea părților interesate de la nivel local și regional, inclusiv a guvernelor, a sectorului privat și a societății civile, și ar trebui să fie aliniată cu planurile naționale și strategiile climatice ale țărilor partenere;

116.

subliniază faptul că UE ar trebui să ofere asistență financiară și tehnică suplimentară pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă tranziția ecologică; solicită, în special, UE să își intensifice finanțarea în domeniul climei pentru țările în curs de dezvoltare, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, statele insulare mici în curs de dezvoltare și țările fragile, și să acorde prioritate investițiilor în consolidarea rezilienței, inovare, adaptare și tehnologii cu emisii reduse de carbon și infrastructură favorabilă climei și rezilientă, pentru a răspunde intensificării catastrofelor naturale; consideră că sunt necesare mai multe eforturi în ceea ce privește schimbul de cunoștințe, consolidarea capacităților și transferul de tehnologie către țările în curs de dezvoltare;

117.

subliniază că strategia globală pentru Africa și viitorul acord de parteneriat ACP-UE reprezintă oportunități unice de realizare a aspectelor externe ale Pactului ecologic european, de revizuire a parteneriatului UE cu țările în curs de dezvoltare în ceea ce privește clima și mediul și de aliniere a politicilor UE la cele mai recente angajamente internaționale ale sale;

118.

sprijină ambiția Comisiei de a pune capăt exporturilor de deșeuri ale UE și de a consolida economia circulară la nivel mondial; solicită introducerea unei interdicții la nivel mondial a articolelor din plastic de unică folosință;

119.

invită Comisia să ia inițiativa pentru un acord internațional de combatere a răspândirii rezistenței la antimicrobiene și a apariției de boli infecțioase; invită Comisia și statele membre să soluționeze în mod corespunzător riscul penuriei de medicamente;

o o

120.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0217.

(2) Texte adoptate, P9_TA(2019)0078.

(3) Texte adoptate, P9_TA(2019)0079.

(4) Texte adoptate, P8_TA(2019)0023.

(5) Texte adoptate, P9_TA(2019)0220.