Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Achizițiile publice ca instrument de creare a valorii și a demnității muncii în serviciile de curățenie și de întreținere a clădirilor”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/05)

Raportor:	domnul Diego DUTTO
Coraportor:	domnul Nicola KONSTANTINOU

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI)
Data adoptării în CCMI	2.9.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	192/7/18

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre trebuie să dezvolte instrumentele de sprijin necesare prin care să promoveze recurgerea la achiziții publice strategice pentru a stimula utilizarea sistematică a unor criterii strategice durabile, transparente, ambițioase și aplicabile, astfel încât să se garanteze standarde sociale și de calitate mai ridicate în cadrul achizițiilor publice.

1.2.

Pentru a se garanta că serviciile de curățenie pun accentul pe calitate, nu pe preț, principiul transparenței trebuie respectat atât de client, cât și de contractant. Specificațiile contractuale trebuie să fie definite și detaliate, specificând aspecte precum frecvența, durata, sănătatea și securitatea în muncă (SSM) și costurile financiare ale curățeniei (1). Evaluarea aplicării acestor criterii pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului este esențială pentru evaluarea calității serviciilor de curățenie furnizate.

1.3.

Partenerii sociali ar trebui să fie implicați în formarea și profesionalizarea achizitorilor publici, astfel cum este prevăzut în Recomandarea Comisiei Europene din 3 octombrie 2017 (2).

1.4.

Comisia Europeană și statele membre ar trebui să ia inițiativa de a combate munca nedeclarată și să continue să îmbunătățească condițiile de ocupare a forței de muncă în sectorul serviciilor de curățenie. O reglementare consolidată și mecanisme mai stricte de asigurare a respectării dispozițiilor, cum ar fi criteriile salariale și negocierea colectivă sectorială pot contribui la concurența loială, la standarde sociale mai înalte și la calitatea ocupării forței de muncă.

1.5.

CESE solicită Comisiei Europene, Parlamentului European, statelor membre și autorităților regionale și locale să recurgă la curățenia în timpul zilei în toate achizițiile publice, oriunde este posibil.

1.6.

Concurența loială poate fi garantată prin concentrarea asupra aspectelor de calitate și prin respectarea jurisprudenței Curții de Justiție și a normelor naționale privind posibilitatea de a face din respectarea acordurilor colective o condiție de atribuire a contractelor de achiziții publice. Statele membre, împreună cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, ar trebui să promoveze acoperirea acordurilor colective la nivel sectorial în industria națională a serviciilor de curățenie și să se asigure că aceste acorduri sunt puse în aplicare.

1.7.

Forța de muncă a sectorului se compune, în principal, din femei și resortisanți ai unor țări terțe. Prin urmare, aceste persoane pot fi afectate în mod mai direct de politicile administrațiilor publice în materie de achiziții. Ca atare, CESE consideră că, pe lângă contractele colective, ar trebui să se elaboreze garanții suplimentare pentru a asigura respectarea principiului nediscriminării și tratamentului egal al lucrătorilor. CESE sugerează să se introducă puncte suplimentare în criteriile de atribuire a contractelor care să recompenseze formele de integrare, cum ar fi cursurile de formare specifice, serviciile de asistență familială, precum asistența acordată minorilor după orele de curs (after-school) și alte servicii sociale asigurate de întreprinderi.

1.8.

CESE recomandă ca, la revizuirea directivelor UE privind achizițiile publice din 2014, costurile de securitate și formare obligatorie să fie prezentate separat de prețurile de licitație, ca elemente ireductibile și verificabile ale defalcării costurilor care alcătuiesc oferta.

1.9.

CESE recomandă respectarea condițiilor de sustenabilitate, a drepturilor lucrătorilor și a contractelor colective de muncă general aplicabile (prin asumarea responsabilității de către autoritatea contractantă, de contractantul principal și de subcontractanți, fiecare în raport cu partenerul său contractual direct), de-a lungul întregului lanț de subcontractare și pe durata întregii perioade de executare a contractelor.

1.10.

CESE invită statele membre care nu au făcut-o încă, să acorde o atenție deosebită și să verifice în mod eficace respectarea tuturor obligațiilor statutare, contractuale și a chestiunilor legate de securitate și sănătate în muncă privind aspectele sociale, de mediu și de sustenabilitate în faza de execuție a procedurilor de achiziții din sectorul curățeniei.

1.11.

În ceea ce privește obligațiile care revin statelor membre, autorităților contractante și Comisiei, prevăzute la articolele 83-85 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (3), CESE solicită tuturor acestor organisme publice să pună la dispoziție fără întârziere datele corespunzătoare, asigurându-se în special că se comunică criteriile de atribuire și ponderea lor relativă pentru contractele de curățenie. Comisia Europeană este invitată să sprijine financiar proiectele de monitorizare și activitățile de cercetare ale partenerilor sociali sectoriali pe tema achizițiilor publice în domeniul serviciilor de curățenie și de infrastructură.

1.12.

Comisia Europeană ar trebui să consolideze arhitectura legislativă și capacitatea de negociere a partenerilor sociali la nivel național, inclusiv prin alocarea de fonduri pentru acțiuni de consolidare a capacităților, în special în țările din Europa de Sud-Est, Europa Centrală și de Est (4).

1.13.

CESE recomandă ca, în cursul revizuirii directivelor europene din 2014 privind achizițiile publice, în cazul serviciilor cu utilizare intensivă a forței de muncă, cum ar fi serviciile de curățenie, aceste directive să solicite sau să impună statelor membre să excludă utilizarea criteriului prețului celui mai scăzut la atribuirea unui contract, să stabilească un plafon de 30 % pentru punctajul care trebuie acordat prețului în raport cu punctajul care trebuie acordat calității, și să asigure, prin intermediul unor clauze sociale specifice, stabilitatea ocupării forței de muncă a personalului angajat în cadrul ofertei – desigur, în conformitate cu Directiva „TUPE” [2001/23/CE (5)] (transferul întreprinderilor – protecția lucrătorilor), așa cum a fost interpretată în jurisprudența europeană, cu organizarea activității întreprinderii și cu contractele colective de muncă.

1.14.

CESE solicită autorităților contractante să își utilizeze propriile estimări ale costurilor pentru serviciile de curățenie, consultând instrumentele sectoriale specializate, precum Ghidul privind selectarea celei mai bune valori (Best Value Guide) și exemplele naționale pentru a evalua în mod adecvat piața din acest sector, precum și alocând o parte a acestor servicii contractelor rezervate, astfel cum se prevede la articolul 20 din Directiva 2014/24/UE, transpusă de statele membre în propriile coduri privind achizițiile publice.

1.15.

Comisia Europeană ar trebui să încurajeze statele membre să inițieze un proces de acreditare sau un sistem de calificare pentru contractanții care doresc să fie luați în considerare pentru contracte de servicii publice de curățenie. Acest proces ar trebui să fie supravegheat de un comitet de evaluare alcătuit din mai multe părți interesate, inclusiv sindicate și un reprezentant al contractanților din sectorul curățeniei.

1.16.

Întrucât riscul de îmbolnăvire cu COVID-19 încă există, riscul de contagiune pe care îl implică COVID-19 sau riscul de contractare a oricărei alte boli similare impune protejarea lucrătorilor și a populației. CESE recomandă Comisiei Europene și statelor membre să elaboreze, cu ajutorul partenerilor sociali, protocoale obligatorii privind sănătatea și securitatea în muncă.

1.17.

De asemenea, CESE solicită statelor membre să ia măsuri și să colaboreze cu partenerii sociali pentru a discuta soluții practice temporare pentru o revenire rapidă la practicile de achiziții publice echitabile și axate pe calitate.

1.18.

Având în vedere criza provocată de pandemia de COVID-19, CESE recomandă statelor membre să promoveze formarea și profesionalizarea personalului de curățenie. Ar trebui puse la dispoziție resurse financiare, astfel încât autoritățile publice și companiile contractante să poată investi în formare și în competențe. Ar trebui încurajată calificarea profesională a lucrătorilor în domeniul serviciilor de curățenie și igienizare, creând condiții pentru îmbunătățirea oportunităților de angajare ale persoanelor vulnerabile pe piața forței de muncă.

1.19.

CESE susține că instituțiile UE, statele membre și autoritățile locale și regionale ar trebui să adopte o abordare cuprinzătoare a achiziționării serviciilor de curățenie. O astfel de abordare nu prevede un compromis între condițiile de mediu și condițiile de muncă, ci promovează coeziunea socială, standardele de muncă, egalitatea de gen și obiectivele de mediu propuse de Pactul verde al Comisiei Europene.

2.   Considerații generale

2.1.

Scopul principal al acestui aviz este de a propune recomandări pentru utilizarea achizițiilor publice în scopul promovării locurilor de muncă de calitate și a demnității la locul de muncă în serviciile de curățenie și de întreținere.

2.2.

Multe dintre aceste recomandări au un caracter general și pot fi aplicate în toate sectoarele economiei. Acesta este cu precădere cazul sectoarelor de servicii cu utilizare intensivă a forței de muncă, cum sunt serviciile private de securitate și alimentația publică.

3.   Cadru și context

3.1.

„În fiecare an, peste 250 000 de autorități publice din UE cheltuiesc aproximativ 14 % din PIB (aproximativ 2 mii de miliarde EUR pe an) pentru achiziționarea de servicii, lucrări și bunuri” (6). Serviciile precum curățenia constituie partea principală a achizițiilor publice. În 2017, valoarea contractelor de servicii a ajuns la 250 de miliarde EUR (7).

3.2.

Achizițiile publice pot sprijini investițiile în economia reală, pot asigura și crea locuri de muncă de bună calitate și pot promova incluziunea și condiții mai bune atât pentru persoanele cu handicap și defavorizate, cât și pentru lucrătorii migranți (8). De asemenea, ele pot încuraja cererea de produse inovatoare, pot urmări obiectivele politicii industriale și pot promova trecerea la o economie circulară eficientă din punctul de vedere al resurselor și energiei (9).

3.3.

În ce privește Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice, utilizarea criteriului „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic” (Economically Most Advantageous Tender – EMAT) ar trebui să includă toate criteriile strategice abordate la punctul 3.2. Întrucât normele rămân vagi, majoritatea contractelor de achiziții publice continuă să fie atribuite ofertantului cu oferta de preț cea mai scăzută, uneori chiar și cu o ofertă anormal de scăzută (abnormally low tender – ALT) (10).

3.4.

Potențialul directivelor privind achizițiile publice nu este utilizat pe deplin, iar aplicarea directivelor diferă de la un stat membru la altul. În consecință, o autoritate publică trebuie să decidă asupra priorităților sale (11).

3.5.

Este vorba, în primul rând, de o problemă politică și, abia apoi de una tehnică. Decizia care stabilește ce servicii vor fi achiziționate și care vor fi criteriile de atribuire utilizate, precum și ponderea lor relativă, face parte din procesul decizional politic. Astfel de decizii stabilesc cadrul și parametrii fundamentali pentru procedura de atribuire. Neluarea în considerare a drepturilor lucrătorilor, a mediului și a drepturilor sociale ar crea condiții de concurență inegale.

4.   Criza generată de pandemia de COVID-19, sectorul serviciilor de curățenie și al achizițiilor publice

4.1.

Pandemia de COVID-19 a subliniat valoarea fundamentală a muncii agenților de curățenie ca bun public comun. Societățile contractante trebuie să îndeplinească cerințele de calificare, de eficiență și de specializare. În declarația lor comună din 22 aprilie 2020, partenerii sociali europeni EFCI și UNI Europa evidențiază rolul esențial al sectorului serviciilor de curățenie și al lucrătorilor săi în prevenirea răspândirii virusului (12).

4.2.

În 2018, în UE existau 4,11 milioane de agenți de curățenie care lucrau în 283 506 întreprinderi. De la jumătatea anilor 2010, s-a înregistrat o creștere constantă a cifrei de afaceri. În același timp, în 2017, cifra de afaceri per întreprindere a ajuns la 393 000 EUR. Potrivit EFCI, „cifra de afaceri medie per angajat a ajuns la aproape 30 000 EUR”. Cifra de afaceri pe angajat se ridică la 27 400 EUR, iar lucrătorii câștigă un salariu mediu anual de 12 200 EUR. O mare parte a lucrătorilor din sectorul european al serviciilor de curățenie lucrează cu fracțiune de normă. În plus, într-un astfel de sector cu utilizare intensivă a forței de muncă, marjele de profit ale întreprinderilor nu depășesc 3 %. Ca urmare a pandemiei de COVID-19, societățile contractante au avut de suportat cheltuieli suplimentare, pentru a proteja atât interesele clienților, cât și propriii lucrători. Proporția lucrătorilor cu fracțiune de normă, a femeilor și a lucrătorilor imigranți este deosebit de mare în acest sector. Procentul femeilor angajate este întotdeauna peste 50 % (cu excepția Danemarcei), cu vârfuri de peste 80 % în Lituania, Luxemburg, Portugalia și Regatul Unit (13). În întreaga UE, 30 % dintre lucrătorii din sector sunt imigranți (60 % în Belgia).

4.3.

Barierele la intrarea pe piața serviciilor de curățenie și de întreținere a clădirilor sunt reduse sau inexistente. Serviciile de curățenie presupun o utilizare intensivă a forței de muncă, aproximativ 80 % din veniturile întreprinderilor reprezentând costuri cu forța de muncă, iar marjele contractanților sunt foarte reduse. Astfel, decizia clienților publici sau privați privind achiziția serviciilor determină o presiune de sus în jos asupra prețurilor, subminând standardele sociale și demnitatea muncii prestate.

4.4.

Pe durata crizei provocate de COVID-19 și ulterior, valoarea și standardele înalte privind calitatea locurilor de muncă în domeniul serviciilor de curățenie și de întreținere a clădirilor pot fi garantate doar dacă agenții de curățenie au suficiente calificări și dispun de echipamentul tehnic adecvat și dacă există drepturi și obligații clar definite ale angajatorilor și angajaților, ceea ce ar putea impune autorităților publice să plătească un preț mai mare pentru serviciile de curățenie. Într-adevăr, având în vedere suspendarea activităților pe durata crizei provocate de pandemia de COVID-19, mulți furnizori de servicii pentru întreprinderi s-au confruntat cu probleme grave de flux de numerar și au suportat costuri majorate pentru a pune în aplicare măsurile de sănătate și de siguranță necesare pentru a-și proteja atât lucrătorii, cât și clienții. Aceste probleme financiare sunt exacerbate de practicile de contractare necorespunzătoare ale achizitorilor publici și privați. Pentru a sprijini întreprinderile să asigure în continuare sănătatea și siguranța agenților lor de curățenie, precum și menținerea și îmbunătățirea calității condițiilor lor de muncă, CESE solicită achizitorilor publici și privați să garanteze o revenire rapidă la achiziții publice eficace, la practici de contractare echitabile și la o mai bună luare în considerare a criteriilor de calitate (14). Agenții de curățenie lucrează adesea în condiții periculoase și riscante, care le pot pune în pericol propria sănătate (15). Deși unii lucrători preferă să lucreze cu fracțiune de normă, alții doresc să lucreze mai multe ore sau cu normă întreagă. Cu toate acestea, uneori poate fi dificil pentru angajatori să ofere contracte cu normă întreagă. În plus, în pofida angajamentului partenerilor sociali în ceea ce privește efectuarea serviciilor de curățenie pe timpul zilei, aceste servicii sunt efectuate în mod frecvent de lucrători care lucrează singuri pe timp de noapte. Acest lucru se datorează deseori cerințelor clientului. Astfel de practici de angajare contribuie la faptul că munca din sectorul curățeniei rămâne în continuare invizibilă (16), subevaluată și nerecunoscută (17). Din păcate, în unele state membre există încă contracte de muncă de zero ore. Autoritățile publice poartă răspunderea, în măsura în care continuă să gestioneze contractul, să-l monitorizeze și să-i evalueze calitatea. Scopul ar trebui să fie acela de a crește posibilitățile ca lucrătorii să efectueze munca în timpul zilei, într-o singură tură și să fie angajați cu contracte cu normă întreagă pentru a-și putea îmbunătăți calitatea vieții.

4.5.

Utilizarea ofertei cu cel mai scăzut preț ca unic criteriu de atribuire a contractelor publice subminează furnizarea unor servicii de calitate și contribuie la deteriorarea condițiilor de muncă, la neglijarea calității (o calitate mai redusă) și la eludarea sarcinilor (depunerea unui efort mai mic) (18). Întrucât curățenia este o sarcină eterogenă, greu cuantificabilă, calitatea este dificil de evaluat, atât în timpul procesului, cât și ulterior. De aceea, calitatea trebuie să se bazeze pe rezultate, de-a lungul întregului ciclu de viață, și nu pe proces ca atare.

4.6.

Expresia „cel mai scăzut preț” a fost eliminată din textul Directivei 2014/24/UE, însă utilizarea prețului drept „criteriu unic de atribuire” este autorizată [articolul 67 alineatul (2) ultimul paragraf]. Acest lucru înseamnă că unele autorități contractante continuă să atribuie contracte ofertantului cu cel mai scăzut preț și, uneori, chiar și unor prestatori cu oferte anormal de scăzute. Țările care doresc să utilizeze criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru serviciile cu utilizare intensivă a forței de muncă vor trebui să aplice măsuri suplimentare, direcționând administrațiile către o aplicare eficace a acestui criteriu, prin plafonarea ponderii acordate prețului și utilizarea unor formule care nu exacerbează diferențele de preț dintre oferte. În acest scop, este necesară o formare specifică în vederea profesionalizării responsabililor cu achizițiile publice În plus, următoarea revizuire a directivelor ar trebui să introducă norme obligatorii pentru: (a) identificarea posibilelor oferte anormal de scăzute, stabilindu-se diferența de 20 % față de următoarea ofertă cea mai scăzută ca prag care declanșează obligația de verificare; (b) o verificare detaliată a măsurii în care ofertantul are motive obiective și plauzibile pentru oferta sa scăzută; și (c) excluderea unor astfel de oferte dacă ofertantul nu a prezentat astfel de motive.

4.7.

Astfel, criza reprezintă o oportunitate pentru ca întreprinderile de curățenie și lucrătorii lor să consolideze valoarea și importanța esențială a serviciilor de curățenie în ochii publicului și clienților lor direcți. Ghidul privind selectarea celei mai bune valori (Best Value Guide) (19), elaborat de partenerii sociali europeni din sectorul curățeniei în 2017, poate îndruma organizațiile publice și private care atribuie contracte pentru servicii de curățenie către atribuirea de contracte acelor ofertanți care asigură cea mai bună valoare. Instrumente similare au fost elaborate și de unii parteneri sociali naționali.

4.8.

Digitalizarea creează oportunități și provocări pentru lucrătorii cu un nivel scăzut de calificare din acest sector, iar partenerii sociali din UE consideră că tehnologiile pot fi utilizate pentru a consolida recunoașterea valorii muncii lucrătorilor din serviciile de curățenie și relevanța curățeniei în general și pentru a genera o valoare adăugată suplimentară pentru cumpărătorii de servicii de curățenie (20). Proiectul SK-Clean al EFCI va cartografia nevoile în schimbare ale sectorului în materie de competențe și va deveni un instrument al eforturilor care vizează o mai mare profesionalizare a lucrătorilor (21).

4.9.

Starea de urgență provocată de pandemia de COVID-19 impune ca autoritățile competente să asigure diseminarea informațiilor privind modul de utilizare a echipamentelor individuale de protecție (PPE), precum și furnizarea de echipamente adecvate pentru protecția lucrătorilor și a cetățenilor. Întreprinderile au nevoie de sprijin financiar pentru a acoperi costurile suplimentare în creștere ale măsurilor organizatorice, ale evaluărilor de risc, ale analizelor și ale distribuirii de PPE către lucrători (22). Pe de altă parte, investițiile realizate de întreprinderile contractante sunt esențiale pentru a le putea propune clienților lor soluții de curățenie inovatoare și mai eficiente, bazate pe cercetări în domeniul chimiei și biologiei.

5.   Achizițiile publice și Pactul verde

5.1.

Pactul verde propune ca achizițiile publice să poată fi utilizate pentru a reduce emisiile de carbon. Cu toate acestea, este necesară o abordare cuprinzătoare.

5.2.

Sectorul curățeniei poate contribui la o tranziție verde și la o economie circulară prin intermediul etichetelor ecologice pentru produsele de curățare, săpun, hârtie igienică, prosoape de hârtie ecologice și prin sortarea corespunzătoare a deșeurilor. Acesta este și obiectivul etichetelor ecologice pentru serviciile de curățenie (23) și produsele de curățare (24), chiar dacă eficiența lor în practică nu este evidentă. Utilizarea de produse și proceduri ecologice poate duce la o creștere a costurilor care, dacă nu este acceptată de client, ar crea o presiune mai mare asupra tuturor elementelor de cost. Acest lucru ar putea duce și la o înrăutățire a condițiilor sociale, de lucru și de sănătate și siguranță în muncă. În plus, toate acestea ar putea conduce, de asemenea, la un acces mai restrâns al IMM-urilor la oportunitățile de achiziții (25). Acesta este motivul pentru care este necesară o abordare cuprinzătoare a achizițiilor publice.

5.3.

Cercetările sugerează că criteriile de mediu sunt prea slabe pentru a stimula efectiv furnizorii să schimbe ceva (26). Contractanții de servicii privați care dau dovadă de angajament în ceea ce privește mediul înconjurător sunt împiedicați să își folosească întregul potențial dacă autoritățile contractante nu doresc să plătească costurile suplimentare. Este, prin urmare, nevoie de o mai mare profesionalizare a cumpărătorilor.

6.   Considerente de ordin social și de calitate ale achizițiilor publice

6.1.

Articolul 18 alineatul (2) din Directiva 2014/24/UE prevede că „[s]tatele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X.”

6.2.

Ghidul Comisiei Europene privind achizițiile publice responsabile social (Buying Social Guide) din octombrie 2010 supune atenției autorităților contractante diferite considerații de ordin social precum interzicerea muncii copiilor și a muncii forțate, cerințele în materie de sănătate și siguranță în muncă, obligațiile privind salariul minim, cerințele de securitate socială și, în general, standardele privind munca decentă (27). Acestea sunt obligații statutare și, ca atare, trebuie respectate, indiferent dacă sunt menționate în clauzele de executare a contractului sau nu.

6.3.

Conform considerentului 98 din Directiva 24/14/UE, condițiile de executare a unui contract pot fi, de asemenea, menite să favorizeze punerea în aplicare a măsurilor de promovare a egalității între femei și bărbați la locul de muncă și reconcilierea vieții profesionale cu cea privată.

6.4.

Pentru a evita considerarea costurilor forței de muncă drept un factor concurențial între ofertanți, toți ofertanții (inclusiv subcontractanții) trebuie să respecte standardele minime stabilite la nivel local prin lege sau prin contractele colective de muncă cu caracter obligatoriu și general aplicabile în ceea ce privește costurile forței de muncă și clauzele standard din contractele de achiziții publice. Acordurile colective sectoriale cu caracter obligatoriu și general aplicabile pot asigura condiții de concurență echitabile.

6.5.

Chiar dacă instrumentele precum „Ghidul privind selectarea celei mai bune valori” (Selecting Best Value Guide) pot aduce o contribuție remarcabilă la atenuarea sărăciei persoanelor încadrate în muncă și la îmbunătățirea coeziunii sociale în statele membre ale UE, ele nu contribuie la consolidarea partenerilor sociali de la nivel sectorial sau la capacitatea acestora de a institui sisteme de negociere colectivă la nivel de sector. Statele membre, care sunt competente în acest domeniu, vor trebui să înăsprească normele de aplicare a negocierilor colective în domeniul achizițiilor publice.

6.6.

Instituțiile publice, cum ar fi grădinițele, școlile, centrele de îngrijire și spitalele, au devenit mărci comerciale și intră în concurență cu alte instituții destinate clienților. Prin urmare, în această competiție, „curățenia” și calitatea curățeniei sunt considerate factori distinctivi, care contribuie în mod direct la satisfacția beneficiarilor și la competitivitate.

6.7.

Absența considerentelor sociale și de calitate în domeniul achizițiilor publice are un impact negativ și asupra cifrei de afaceri a forței de muncă, ceea ce duce la o pierdere triplă: pentru angajatori, clienți și lucrători (28).

6.8.

Promovarea educației și formării la locul de muncă asigură calitatea superioară și respectarea drepturilor lucrătorilor în domeniul achizițiilor publice. Educația și formarea profesională, certificarea și recunoașterea oficială a calificărilor contribuie la recunoașterea sectorului. Recunoașterea importanței lor în procesul de licitație le-ar pune în valoare și ar permite o mai bună înțelegere a costurilor pe care le implică pentru întreprinderi, care trebuie să fie suficient recunoscute atât în ceea ce privește prețul, cât și în ceea ce privește salariile. Răspunderea pentru formarea lucrătorilor revine întreprinderii de curățenie; acceptarea celei mai mici oferte creează riscul ca întreprinderile să nu își permită să investească în formare și siguranță (sau în utilaje, în inovare și în instruirea aferentă), în afara cerințelor minime impuse de lege.

---

(1)  http://www.europeancleaningjournal.com/magazine/articles/latest-news/managing-quality-in-german-contract-cleaning

(2)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017H1805&from=RO Recomandarea (UE) 2017/1805 a Comisiei (JO L 259, 7.10.2017, p. 28).

(3)  JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(4)  https://www.eurofound.europa.eu/publications/report/2019/representativeness-of-the-european-social-partner-organisations-industrial-cleaning-sector#tab-01

(5)  Directiva 2001/23/CE a Consiliului (JO L 82, 22.3.2001, p. 16).

(6)  https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement_en

(7)  https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/631048/IPOL_STU(2018)631048_EN.pdf, p. 14.

(8)  https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers/social-procurement_ro

(9)  Comisia Europeană oferă o serie de instrumente de sprijin pentru achizitorii publici, nu numai cel privind achizițiile publice ca atare, și ar trebui luate în considerare toate aceste aspecte: https://ec.europa.eu/info/policies/public-procurement/support-tools-public-buyers_ro

(10)  Acest aspect este abordat în Directiva UE din 2014 privind achizițiile publice, articolul 69.

(11)  Jeremy Prassl, The Future of EU Labour Law („Viitorul legislației europene a muncii”).

(12)  Declarație comună privind impactul COVID-19 asupra sectorului serviciilor de curățenie și de întreținere și măsurile necesare pentru protejarea acestuia, https://www.uni-europa.org/2020/04/22/joint-statement-on-the-covid-19-impact-to-the-industrial-cleaning-and-facility-services-sector-and-the-necessary-measures-to-protect-it/

(13)  Eurofund (2019), Representativeness Study for the Industrial Cleaning Sector („Studiu asupra reprezentativității în sectorul curățeniei industriale”), p. 19: https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef19012en.pdf,

(14)  http://servicealliance.eu/wp-content/uploads/2020/05/EBSA-Statement_Contracting-recommendations-during-COVID_13-5-2020.pdf

(15)  Bergfeld, Mark (2020) The Insanity of Making Sick People work („Absurditatea ideii de a-i pune pe bolnavi să muncească”), Jacobin Magazine: https://jacobinmag.com/2020/03/coronavirus-workers-rights-health-care-cleaners-gig-economy

(16)  Bergfeld, Mark & Ylitalo, Jaana: Putting Europe’s invisible precariat in the spotlight („Scoaterea la lumină a locurilor de muncă precare, invizibile, ale Europei”), Social Europe, 18 aprilie 2019, https://www.socialeurope.eu/europes-invisible-precariat

(17)  When Creativity Meets Value Creation. A Case Study on Daytime Cleaning: Volume VIII: Ergonomics and Human Factors in Manufacturing, Agriculture, Building and Construction (Studiu de caz privind curățenia în timpul zilei: Volumul VIII: Ergonomie și factori umani în sectorul de producție, în agricultură, în sectorul clădirilor și construcțiilor), Sustaina.

(18)  Evidence from Public Administration Review, vol. 79, Iss. 2, p. 193-202.

(19)  http://www.cleaningbestvalue.eu/

(20)  A se vedea EFCI: https://www.efci.eu/wp-content/uploads/2019/02/Digital-transition-in-cleaning-industry-in-FR.pdf, https://www.efci.eu/wp-content/uploads/2019/10/2019-10-29_Joint-statement-on-digitalisation-EFCI-UNI-Europa-29.10.2019.pdf & https://www.efci.eu/wp-content/uploads/2019/10/2019-10-29_Joint-statement-on-digitalisation-EFCI-UNI-Europa-29.10.2019.pdf

(21)  Proiectul SK-Clean.

(22)  Declarația UNI-CoeSS: https://www.uni-europa.org/2020/05/08/private-secruity-joint-declaration-ensuring-business-continuity-and-protection-of-workers-in-the-covid-19-pandemic/

(23)  https://ec.europa.eu/environment/ecolabel/documents/Cleaning_Services_Factsheet_Final.pdf și http://www.ecolabelindex.com/ecolabel/cleaning-industry-management-standard-cims

(24)  http://www.ecolabelindex.com/ecolabels/?st=category,cleaning

(25)  Sofia Lundberg & Per-Olov Marklund (2016): Influence of Green Public Procurement on Bids and Prices („Influența achizițiilor publice ecologice asupra ofertelor și prețurilor”), https://www.nhh.no/globalassets/departments/business-and-management-science/seminars/2016-spring/120516.pdf

(26)  Sofia Lundberg & Per-Olov Marklund (2016): Influence of Green Public Procurement on Bids and Prices („Influența achizițiilor publice ecologice asupra ofertelor și prețurilor”), https://www.nhh.no/globalassets/departments/business-and-management-science/seminars/2016-spring/120516.pdf

(27)  Buying social („Achiziții responsabile social”), p. 47.

(28)  Market Exposure and the Labour Process: The Contradictory Dynamics in Managing Subcontracted Services Work („Expunerea la piață și procesul de ocupare a forței de muncă: dinamica contradictorie în gestionarea serviciilor subcontractate”). REFERINȚE.