Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Statul de drept și impactul său asupra creșterii economice”

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 429/03)

Raportor:

domnul Jukka AHTELA

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	20.7.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	215/2/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Statul de drept a fost supus presiunilor în ultima vreme, atât în interiorul UE, cât și în afara acesteia. Această evoluție este îngrijorătoare, întrucât poate submina respectarea drepturilor omului – precum și a celorlalte valori prevăzute la articolul 2 din TUE.

1.2.

Slăbirea statului de drept va afecta funcționarea societății, a drepturilor fundamentale, a societății civile, precum și a economiei. Întrebarea care se pune, prin urmare, este: încotro ar putea acest tip de regres să ducă UE și modelul economic și social european?

1.3.

Pentru a funcționa în mod adecvat, piața unică trebuie să se bazeze pe un cadru juridic transparent și stabil, care să acopere și asigurarea respectării normelor comune, întrucât instanțele naționale trebuie să aibă încredere că instanțele din alte state membre sunt angajate în egală măsură în susținerea valorilor pe care este fondată UE.

1.4.

Separarea puterilor și, în special, un sistem judiciar independent care are puterea de a controla acțiunile guvernului, sunt esențiale pentru investiții și creșterea economică.

1.5.

CESE solicită Comisiei Europene să depună eforturi pentru a măsura impactul economic al statului de drept. Aceasta include elaborarea unui sistem solid de măsurare, care să țină seama în mod explicit atât de componenta materială a statului de drept, cât și de cea procedurală.

1.6.

Multe țări au legislații perfect compatibile cu statul de drept, dar care sunt imperfect aplicate. Prin urmare, este important să ne axăm pe o implementare adecvată.

1.7.

CESE salută eforturile Comisiei Europene și ale altor instituții de a elabora instrumente adecvate pentru a apăra valorile UE și a promova o cultură a statului de drept. Cu toate acestea, CESE consideră că eficacitatea instrumentelor existente, precum articolul 7 din TUE și Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept și procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, tabloul anual de bord privind justiția în Uniunea Europeană și noul mecanism pentru statul de drept, ar putea fi îmbunătățite în continuare și ar trebui să fie completate de măsuri axate pe statul de drept, dar orientate într-o mai mare măsură către considerente economice.

1.8.

În cadrul semestrului european, Comisia ar trebui să accelereze evidențierea relevanței statului de drept ca unul dintre elementele-cheie aflate la baza unei economii competitive și sustenabile. CESE recomandă lansarea unor procese naționale de monitorizare și evaluare a acțiunilor întreprinse, care să includă reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor sociali, și ca implicarea generală a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali să fie sporită pe parcursul întregului proces al semestrului.

1.9.

Procesul anual al UE de evaluare a statului de drept ar trebui să fie cât mai deschis cu putință pentru societatea civilă. Constatările și recomandările Comisiei Europene ar trebui să fie discutate în mod public, atât la nivel național, cât și european, și urmate de măsuri specifice care să abordeze incidentele și tendințele negative, inclusiv pentru economie. Societatea civilă, inclusiv partenerii sociali, ar trebui să fie implicată mai îndeaproape, atât în procesul propriu-zis, cât și în monitorizarea acestuia. CESE a propus organizarea unui forum anual al organizațiilor societății civile, care, prin reprezentarea unei game variate de interese, ar aduce o contribuție utilă la ciclul de evaluare.

1.10.

Organizațiile societății civile și mass-media joacă un rol esențial în țările în care guvernele se îndepărtează de statul de drept. Ele fac posibil sistemul de control și echilibru, prin care pot fi trase la răspundere guvernele. CESE solicită un sprijin financiar și material sporit pentru organizațiile implicate în apărarea și promovarea statului de drept și a drepturilor fundamentale.

1.11.

Apartenența la UE este foarte valoroasă pentru toți membrii, câtă vreme nerespectarea normelor de bază este sancționată. Dacă nu se aplică sancțiuni, valoarea apartenenței își pierde din greutate pentru toți membrii care respectă normele.

1.12.

Se pare că, în multe state membre, populația nu este conștientă de importanța crucială a statului de drept atât ca valoare fundamentală, cât și ca element esențial pentru creșterea economică. Prin urmare, CESE solicită derularea unei strategii permanente de sensibilizare pentru avertizarea cetățenilor UE cu privire la caracterul crucial al statului de drept.

2.   Introducere

2.1.

Statul de drept este una dintre valorile pe care este întemeiată Uniunea Europeană (articolul 2 din TUE) și reprezintă o condiție obligatorie pentru respectarea celorlalte valori pe care Uniunea urmărește să le promoveze (1).

2.2.

Cu toate acestea, în ultima vreme, statul de drept a fost supus unor presiuni, atât în interiorul UE, cât și în afara sa. Această evoluție este problematică, întrucât ar putea însemna mai puțin respect pentru celelalte valori menționate la articolul 2.

2.3.

Această presiune are un impact asupra funcționării sistemului judiciar și a încrederii în acesta. Alte implicații sunt resimțite de societatea civilă, dată fiind amenințarea ca sistemul judiciar să își piardă rolul de bastion și gardian al drepturilor fundamentale.

2.4.

După cum a indicat CESE în avizul său (2), „respectarea statului de drept asigură la rândul său certitudine juridică și un mediu echitabil pentru inițiativele de afaceri, inovare și investiții, precum și condiții de concurență loială pe piața internă, în beneficiul consumatorilor și al cetățenilor.”

2.5.

Întrebarea care se pune, prin urmare, este: unde ar putea acest tip de regres să ducă modelul economic și social european? Slăbirea statului de drept ar putea avea un impact asupra funcționării societății, a drepturilor fundamentale, a societății civile, precum și asupra economiei.

2.6.

Dacă amenințările la adresa statului de drept și deteriorarea generală a drepturilor fundamentale nu sunt oprite, ele riscă să afecteze încrederea reciprocă ce susține piața internă și, prin urmare, și creșterea economică din UE.

2.7.

În comunicarea intitulată „Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii” (3), Comisia face referire la activitatea OCDE privind importanța statului de drept pentru dezvoltare și climatul general de afaceri și investiții. În această privință, CESE a subliniat în mod similar nevoia acordării unei atenții sporite aspectelor economice ale statului de drept.

2.8.

Nerespectarea statului de drept împiedică o dezvoltare economică și socială echilibrată, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), și atingerea obiectivului general al Uniunii de a promova „pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” (articolul 3 din TUE). Promovarea statului de drept reprezintă una dintre țintele ODD 16.

2.9.

Atunci când au fost abordate deficiențele legate de statul de drept în UE, impactul asupra creșterii economice a beneficiat de mai puțină atenție. Studiile se axează pe impactul guvernanței publice și de stat, în general, asupra creșterii economice, îndeosebi în țările în curs de dezvoltare. Prin urmare, prezentul aviz se concentrează pe impactul economic al statului de drept în UE.

2.10.

Obiectivul prezentului aviz este acela de a ajuta părțile interesate să înțeleagă că, pe lângă valoarea lor intrinsecă, valorile europene consacrate la articolul 2 din TUE reprezintă și o valoare economică.

3.   Definirea statului de drept

3.1.

La nivel european, statul de drept reprezintă un principiu bine stabilit, consacrat în Tratate, bazat pe jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și a Consiliului Europei, precum și pe activitatea relevantă a Comisiei de la Veneția. Statul de drept impune tuturor autorităților publice să acționeze în limitele prevăzute de lege, în conformitate cu valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale (4).

3.2.

Prin specificarea fiecărei componente a statului de drept, componentele materiale pot fi separate de cele procedurale. Componenta fundamentală și esențială a statului de drept este egalitatea în fața legii, mai exact noțiunea potrivit căreia legea tratează toate persoanele în același mod, și face referire la substanța legii.

3.3.

Egalitatea procedurală în fața legii este o condiție necesară pentru atingerea unui nivel înalt al statului de drept. Cu toate acestea, ea nu este suficientă, fiind necesare atât egalitatea materială, cât și cea procedurală. Pentru a se garanta că litera legii este pusă în aplicare, sunt necesare mai multe componente procedurale. Separarea puterilor este esențială, întrucât contribuie la asigurarea faptului că și guvernul rămâne în limitele legii. Sistemul judiciar va putea menține puterea executivă sub control numai dacă atât judecătorii, cât și procurorii sunt independenți de celelalte două ramuri guvernamentale.

3.4.

În plus, o serie de standarde minime în domeniul aplicării legii trebuie protejate: toți cetățenii trebuie să se bucure de drepturi fundamentale, să aibă dreptul la un proces echitabil etc. În cele din urmă, aplicarea legii trebuie să fie imparțială, ceea ce înseamnă că nimeni nu este discriminat și că sistemul judiciar nu este corupt (5). Conform articolului 2 din TUE, statul de drept și democrația sunt corelate, ca valori fundamentale.

4.   De ce statul de drept duce la creștere economică sustenabilă?

4.1.

Creșterea economică sustenabilă este considerată a fi unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății unei economii. O creștere economică tot mai amplă este asociată cu o creștere a avuției unei țări și a populației acesteia. În plus, o economie de piață nu poate funcționa în mod adecvat fără norme de bază și proceduri, inclusiv norme referitoare la proprietatea privată și transferul voluntar de proprietate (de exemplu, dreptul contractual). În termeni mai generali, o economie de piață va prospera numai dacă are la bază norme stabile și previzibile, după cum o demonstrează piața internă și uniunea economică și monetară (UEM), ca motoare ale economiei europene.

4.2.

Creșterea economică implică disponibilitatea în timp a unui volum mai mare de bunuri și servicii pe cap de locuitor. Singura modalitate de a o realiza este creșterea productivității. Aceasta, la rândul ei, presupune investiții atât în capital, cât și în educație (denumit și „capital uman”). Pentru a stabili o legătură între statul de drept și creșterea economică, trebuie, prin urmare, să ne întrebăm în ce mod poate statul de drept să afecteze disponibilitatea generală de a face investiții.

4.3.

Investițiile, în special investițiile pe termen lung, au loc numai dacă investitorii potențiali estimează că mediul de investiții va rămâne previzibil și favorabil pe parcursul multor ani. Statul de drept joacă un rol esențial în capacitatea unui guvern de a oferi acest mediu stabil.

4.4.

O putere executivă care nu este constrânsă de celelalte două ramuri ale puterii – cea legislativă și cea judiciară – ar putea face multe promisiuni pentru potențialii investitori în ceea ce privește libertatea lor de a stabili prețurile după cum doresc, de a nu fi supuși unor impozite ridicate (sau de a nu plăti deloc impozite), de a transfera profiturile înapoi în țara lor de origine etc.

4.5.

Un guvern neconstrâns este, în orice caz, incapabil să facă promisiuni obligatorii, mai exact să își asume angajamente credibile. Separarea puterilor și, în special, un sistem judiciar independent care are puterea de a controla acțiunile guvernului și de a asigura respectarea contractelor private, sunt esențiale pentru investiții și creștere economică.

4.6.

La fel ca independența sistemului judiciar, imparțialitatea acestuia este, de asemenea, esențială. Dacă judecătorii pot fi mituiți, adică dacă nu sunt imparțiali, atunci hotărârile, în loc să fie bazate pe principiile statului de drept, sunt pronunțate în favoarea părții care poate (și/sau este dispusă) să plătească o mită de o valoare mai mare. Astfel, corupția este incompatibilă cu statul de drept.

4.7.

Dacă judecătorii discriminează anumite grupuri, atunci legea nu este aplicată în mod egal. Orice tip de părtinire va reduce din securitatea mediului juridic, ceea ce se estimează că va duce nu numai la niveluri mai scăzute de investiții în general, ci și la mai puține tranzacții. Instanțele părtinitoare vor încetini, prin urmare, creșterea economică.

4.8.

Accesibilitatea instanțelor reprezintă un alt factor-cheie. Dacă sunt necesari ani buni pentru a se ajunge la o hotărâre a instanței, această situație ar putea avea o serie de efecte nefavorabile asupra economiei: partenerii contractuali care încalcă contractul ar putea utiliza instanța în mod strategic dacă există percepția generală că pronunțarea unei hotărâri va necesita o perioadă îndelungată. Un act de justiție întârziat – indiferent dacă acest lucru implică întârzieri ale deciziilor sau întârzieri în punerea în aplicare – reduce atractivitatea încheierii de contracte, ducând la mai puține tranzacții și la exact aceleași efecte precum cele determinate de lipsa unui sistem judiciar independent, după cum s-a descris mai sus.

5.   Cum se măsoară statul de drept

5.1.

Pentru a stabili efectele statului de drept asupra creșterii economice, mai întâi acestea trebuie să poată fi măsurate. Acest lucru nu este însă ușor de realizat, întrucât este un concept multidimensional, și trebuie luate diverse decizii de codificare dificile, de exemplu să se stabilească dacă toate dimensiunile ar trebui să primească aceeași pondere.

5.2.

Unele dintre măsurile inițiale s-au bazat mai degrabă pe disponibilitatea datelor, decât pe ipoteze de natură teoretică. Deși există un grad foarte înalt de corelare între aspectele materiale și cele procedurale ale statului de drept (6), componenta materială – egalitatea în fața legii – nu figurează în majoritatea indicatorilor cei mai cunoscuți ai statului de drept. Comisia ar trebui, prin urmare, să elaboreze un sistem solid de măsurare, care să țină seama în mod explicit atât de componenta materială a statului de drept, cât și de cea procedurală.

5.3.

Un alt aspect important referitor la măsurătoare este dacă se măsoară, de fapt, dispozițiile de jure sau punerea lor în aplicare efectivă. Multe țări au legislații perfect compatibile cu statul de drept, dar care sunt aplicate în mod ineficace. Prin urmare, este important să ne axăm pe implementare.

5.4.

Întrebarea privind modalitatea optimă de utilizare a măsurătorilor disponibile este, de asemenea, importantă. Pe de o parte, măsurătorile agregate pot fi utile pentru obținerea unei prime impresii referitoare la ceea ce se întâmplă într-o anumită țară. Pe de altă parte, dacă sunt vizate recomandări cu valoare practică, mai exact analize care pot avea implicații directe la nivelul politicii, măsurătorile agregate nu sunt foarte utile.

5.5.

În pofida dificultății pe care o implică, CESE recomandă Comisiei Europene să exploreze posibilitatea măsurării impactului economic al statului de drept atât în statele membre, cât și în țările candidate, și, eventual, să o coreleze cu ciclul de evaluare a statului de drept.

6.   Ce spun datele existente?

6.1.

Studiile transnaționale care analizează efectele statului de drept asupra creșterii economice au arătat că, în medie, țările care respectă într-o măsură mai mare statul de drept se dezvoltă mai rapid decât țările care îl respectă într-o măsură mai mică (7). Aceasta nu înseamnă că țări individuale care nu respectă statul de drept nu pot atinge niveluri ridicate de creștere economică. Economiștii le numesc „valori aberante”. Astfel de cazuri sunt posibile și se întâmplă, dar cu o frecvență redusă.

6.2.

Pentru estimarea efectelor statului de drept asupra creșterii economice, trebuie luate în considerare și nivelurile respective ale veniturilor. În condițiile în care toate celelalte elemente sunt egale, țările care se bucură deja de un nivel ridicat al venitului pe cap de locuitor tind să obțină mai greu rate ridicate de creștere, comparativ cu țările care încep de la un nivel mai scăzut. Această situație este un indiciu al așa-numitului „efect de convergență”.

6.3.

Măsurătorile agregate ale statului de drept nu sunt foarte utile pentru identificarea unor canale specifice de transmisie prin care acesta ar putea afecta creșterea economică. Din acest motiv, prezenta secțiune se axează pe un număr limitat de componente de bază ale statului de drept.

6.4.

S-a arătat deja mai sus că un sistem judiciar independent pare să fie crucial pentru asigurarea menținerii guvernelor în limitele lor definite la nivel constituțional.

6.5.

Analizând separat efectele indicatorilor de jure și de facto ai independenței sistemului judiciar, se constată că dispozițiile de jure nu au niciun efect asupra creșterii economice. Dispozițiile de facto, pe de altă parte, sunt în strânsă corelație cu o creștere economică mai rapidă (8). Îmbunătățirea nivelurilor de facto ale independenței sistemului judiciar prezintă un avantaj economic: țările care au mers în această direcție au primit un beneficiu suplimentar, și anume au experimentat o creștere economică mai rapidă (9).

6.6.

S-a arătat că independența judiciară și răspunderea judiciară sunt mai degrabă complementare, decât concurente (10). O serie de garanții judiciare, precum dreptul la consiliere, limitează marja de apreciere discreționară a judecătorilor. Ca atare, acestea pot fi interpretate ca asigurând răspunderea judiciară. Fapt interesant, s-a arătat că unele dintre aceste garanții conduc nu numai la răspundere judiciară și, ca atare, la statul de drept, ci și la creștere economică. Acest lucru este valabil în ceea ce privește pronunțarea la timp a hotărârilor instanțelor, cu proceduri scrise – spre deosebire de cele orale – și cu drept la consiliere (11).

6.7.

Corupția nu este doar o infracțiune, ci este și incompatibilă cu statul de drept. Măsurarea corupției este însă foarte dificilă. Întrucât cel care oferă și cel care primește mita nu au, de regulă, niciun interes în a o semnala, este imposibil să se culeagă date obiective. Cea mai mare parte a literaturii de specialitate s-a bazat pe așa-numita „percepție a corupției”, mai exact pe evaluarea subiectivă a amplorii corupției într-o țară anume sau într-un serviciu public specific.

6.8.

Deși este în continuare dificil să se demonstreze că corupția dăunează creșterii economice, numeroase studii indică acest lucru. De exemplu, s-a demonstrat că ea duce la scăderea investițiilor (12). Corupția are și alte efecte de denaturare: de exemplu, ea poate duce la cheltuieli militare mai mari (13). Corupția afectează, de asemenea, structura cheltuielilor publice, interesul îndepărtându-se de la serviciile publice importante, precum sănătatea și educația, și orientându-se către activități mai puțin productive (14). În acest sens, OCDE rezumă observațiile unui studiu recent: „[…] este clar că corupția, atât în sectorul privat, cât și în cel public, are un impact direct asupra costului unui proiect. Efectele indirecte includ deteriorarea imaginii instituțiilor publice, deteriorarea încrederii cetățenilor în guvernul lor, reducând astfel stimulentele pentru inovare, și creșterea inegalităților sociale. De asemenea, ea crește costul desfășurării activităților economice, devenind un fel de impozit pe activitățile economice, care este apoi transferat către utilizatorii finali sau către consumatorii finali ai proiectelor” (15).

6.9.

Procurorii care sunt atât independenți, cât și responsabili determină niveluri ridicate ale statului de drept, deoarece infracțiunile vor fi urmărite penal independent de presiunile politice, de identitatea specifică a unui suspect de o faptă penală și de alți factori similari. S-a demonstrat că procurorii care sunt efectiv independenți sunt asociați cu niveluri de corupție mai scăzute (16). Constatarea că corupția dăunează creșterii poate, prin urmare, să fie interpretată ca dovadă indirectă a faptului că procurorii independenți – ca una dintre componentele statului de drept – favorizează creșterea economică.

6.10.

În cele din urmă, să analizăm eficiența judiciară, amintindu-ne că, așa cum se afirmă frecvent, întârzierea actului de justiție înseamnă refuzarea înfăptuirii justiției. Unul dintre cele mai impresionante studii în domeniu se axează pe India (17). Diferențele între întârzierile în instanțe se răsfrâng asupra măsurătorilor în producția agricolă, industrială și în sectorul serviciilor. Aceasta arată că întârzierile la nivelul procedurilor judiciare au un efect negativ asupra creșterii producției în toate cele trei sectoare ale economiei.

7.   Posibile implicații la nivelul politicilor

Instrumentele UE existente

7.1.

CESE a solicitat ca instrumentele de care dispune UE să fie consolidate pentru a contracara regresele în ceea ce privește valorile fundamentale ale UE (18). CESE salută eforturile Comisiei Europene și ale altor instituții de a dezvolta instrumente adecvate pentru a apăra valorile UE și a promova o cultură a statului de drept. Cu toate acestea, CESE consideră că instrumentele existente, precum articolul 7 din TUE și Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept și procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, tabloul anual de bord privind justiția în Uniunea Europeană și noul mecanism pentru statul de drept, ar putea fi îmbunătățite în continuare și ar trebui să fie completate de măsuri axate pe statul de drept, dar orientate într-o mai mare măsură către considerente economice.

7.2.

În cadrul semestrului european, Comisia Europeană a analizat relevanța statului de drept pentru mediul de afaceri, din dorința de a promova reforme structurale care să consolideze creșterea economică în domenii precum sisteme de justiție eficace și combaterea corupției. În prezent, contribuția la tabloul de bord al UE privind justiția provine, în principal, de la cei care furnizează servicii de justiție, cum ar fi ministerele de justiție, asociațiile de judecători, consiliile judiciare etc. În mod ciudat, lipsesc tocmai cei care solicită servicii juridice și care ar putea oferi sugestii valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a diferitelor sisteme de justiție. Organizațiile societății civile (OSC), precum și partenerii sociali ar putea juca un rol important în medierea informațiilor. CESE îndeamnă Comisia să accelereze evidențierea relevanței statului de drept ca unul dintre elementele-cheie aflate la baza unei economii competitive și sustenabile. Indicatorii statului de drept ar trebui integrați într-un mod mai vizibil și ar trebui să conțină aspecte precum securitatea juridică și accesul la căi de atac pentru întreprinderi și lucrători. Ar trebui depuse eforturi pentru a îmbunătăți procedura de monitorizare în vederea unei mai bune puneri în aplicare a recomandărilor. CESE recomandă lansarea unor procese naționale de monitorizare și evaluare a acțiunilor întreprinse, care să includă reprezentanți ai societății civile și ai partenerilor sociali, și ca implicarea generală a organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali să fie sporită pe parcursul întregului proces al semestrului.

7.3.

Procesul anual al UE de evaluare a statului de drept ar trebui să fie cât mai deschis cu putință pentru a se garanta că concluziile și recomandările Comisiei Europene sunt discutate în mod public, atât la nivel național, cât și european, și urmate de măsuri specifice pentru abordarea incidentelor și a tendințelor negative. Comisia Europeană ar trebui să sporească implicarea organizațiilor societății civile, deoarece acestea sunt adesea primele care suferă atunci când statul de drept este amenințat și, prin urmare, pot servi drept sisteme de alarmă (19). Comisia Europeană ar trebui, de asemenea, să ia măsuri privind represaliile împotriva organizațiilor societății civile care participă la acest proces. CESE a propus un forum anual al organizațiilor societății civile, care ar putea contribui la ciclul de evaluare. Comitetul este pregătit să contribuie la acest proces și să asigure ampla reprezentare a organizațiilor societății civile, inclusiv a acelora care reprezintă interese socioeconomice, cum ar fi partenerii sociali.

7.4.

CESE a salutat deja propunerea Comisiei de protejare a bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. În această privință, CESE a sprijinit propunerea ca primirea fondurilor UE de către statele membre să fie condiționată de respectarea principiului statului de drept și a considerat că această condiționalitate ar putea fi extinsă la celelalte principii legate de statul de drept prevăzute în tratatele UE (20).

Alte posibile răspunsuri politice

7.5.

Având în vedere că un nivel ridicat al statului de drept este o valoare fundamentală a UE și, în plus, are efecte pozitive asupra creșterii economice, este imperativ ca UE să ia măsuri pentru a proteja statul de drept.

7.6.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a emis, în ultima vreme, o serie de decizii de referință în apărarea independenței judiciare. Pe lângă motivele de natură juridică oferite de Curte, există și justificări economice privind necesitatea unor măsuri din partea instituțiilor UE. Pentru a funcționa în mod adecvat, piața unică trebuie să se bazeze pe un cadru juridic transparent și stabil, care să acopere și asigurarea respectării normelor comune, întrucât instanțele naționale trebuie să aibă încredere că instanțele din alte state membre sunt angajate în egală măsură în susținerea valorilor pe care este fondată UE.

7.7.

Conceptul de spațiu judiciar european unic este important pentru întreprinderi deoarece permite ca hotărârile instanțelor pronunțate într-un stat membru să fie aplicate în alt stat membru. Pentru ca acest proiect să aibă succes, este esențial ca toate instanțele din Uniunea Europeană să fie independente. Dacă acest lucru nu mai poate fi garantat, spațiul judiciar european unic nu doar că va rămâne incomplet, ci va fi și în declin. Comisia trebuie să se asigure că principiul independenței judiciare este respectat în toate statele membre pentru a putea transforma în realitate ideea unui spațiu judiciar european unic și a liberei circulații a hotărârilor judiciare.

7.8.

Fiecare stat-națiune dorește să fie credibil și favorabil investitorilor, oferind angajamente credibile posibililor investitori. Apartenența la UE oferă beneficii clare tuturor statelor membre întrucât permite tuturor statelor membre, indiferent de istoria lor economică sau politică, să își asume angajamente care sunt mai credibile. În acest sens, apartenența la UE poate fi foarte valoroasă pentru toți membrii, câtă vreme nerespectarea normelor de bază este sancționată. Fără sancțiuni, valoarea apartenenței își va pierde din greutate pentru toți membrii care respectă normele.

7.9.

Cu alte cuvinte, statele membre care nu se conformează creează externalități negative pentru statele membre care își îndeplinesc obligațiile. Acest lucru se datorează faptului că, de fiecare dată când guvernul unui stat membru nu acționează în conformitate cu promisiunile asumate prin aderarea la UE și această neîndeplinire a obligațiilor rămâne nesancționată, credibilitatea legislației UE va suferi în toate statele membre. Prin urmare, valoarea statutului de stat membru al UE va fi redusă, întrucât, în timp, ea nu va mai fi un indicator al credibilității. Insistența asupra respectării valorilor de bază ale UE este, prin urmare, pe deplin justificată.

7.10.

Multe decizii au o relevanță directă pentru toți cetățenii statelor membre ale UE. Dacă drepturile de vot în state membre conduse de potențiali autocrați, care violează în mod sistematic principiul statului de drept, nu sunt suspendate, atunci acestor lideri li se va permite să participe la procesul decizional care afectează direct toți cetățenii UE. Această situație a primit în mod corect denumirea de „celălalt deficit democratic” al Europei (21).

7.11.

Cu alte cuvinte, o altă justificare a intervenției UE este reprezentată de externalitățile negative create de guverne potențial autocrate care nu numai că se extind dincolo de frontierele statelor respectiv, dar afectează fiecare cetățean din statele membre ale UE. În concluzie, intervențiile care vizează susținerea sau restabilirea respectului față de statul de drept sunt pe deplin justificate.

7.12.

O modalitate de a sprijini și a promova statul de drept este aceea de a susține organizațiile societății civile și mass-media. Capacitatea cetățenilor de a crea asociații, de a se întruni și a se exprima liber, precum și libertatea mass-mediei, sunt elemente-cheie ale statului de drept și parte a sistemului de control și echilibru menit a trage guvernele la răspundere. Un spațiu civic tot mai restrâns afectează totodată abilitatea întreprinderilor și a lucrătorilor de a se stabili, de a se asocia liber și de a inova. Organizațiile societății civile reprezintă, de asemenea, un actor economic important, care contribuie cu aproximativ o treime la ocuparea forței de muncă din UE (22) și oferă servicii fundamentale pentru creșterea economică, de exemplu în domeniul educației, sănătății și protecției sociale. CESE își reiterează solicitarea privind un sprijin activ al UE pentru partenerii sociali și organizațiile societății civile din UE și, îndeosebi, instituirea unui fond al UE care să ofere sprijin financiar în cazurile de litigii legate de nerespectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, destinat în mod specific organizațiilor societății civile (23).

7.13.

Există multe motive pentru care statul de drept trebuie protejat, atât în statele membre, cât și de către instituțiile UE. Se pare că publicul larg din multe state membre trebuie să devină mai conștient de importanța crucială a statului de drept, atât ca valoare fundamentală, cât și ca ingredient vital al creșterii economice. O modalitate indirectă de a apăra statul de drept ar putea fi, prin urmare, aceea de a sensibiliza publicul larg din diverse state membre cu privire la importanța crucială a acestuia. CESE a solicitat deja derularea unei campanii de sensibilizare sub forma unei strategii de comunicare special concepute (24). UE trebuie să investească în campanii de informare pentru a promova statul de drept și să ia urgent măsuri pentru a sprijini libertatea mass-mediei.

---

(1)  Poziția este împărtășită de Comisie și este menționată explicit în cadrul său pentru consolidarea statului de drept (IP/14/237).

(2)  JO C 62, 15.2. 2019, p. 173.

(3)  COM(2019) 343 final.

(4)  Literatura academică face adesea distincția între abordarea thick (extinsă) și abordarea thin (restrânsă) a definirii statului de drept. Møller, J. (2018). The advantages of a thin view (Avantajele unei abordări restrânse) în Handbook on the Rule of Law (Manualul statului de drept). Edward Elgar Publishing, 21-33 și Bedner, A. (2018). The promise of a thick view (Promisiunea unei abordări extinse) în Handbook on the Rule of Law (Manualul statului de drept). Edward Elgar Publishing, 34-47.

(5)  Voigt, S. (2012). How to measure the rule of law (Cum se măsoară statul de drept). Kyklos, 65(2), 262-284.

(6)  Gutmann, J., & Voigt, S. (2018) The rule of law: Measurement and deep roots (Statul de drept: măsurare și rădăcini profunde), European Journal of Political Economy, 54, 68-82.

(7)  Această legătură de cauzalitate este unul dintre punctele esențiale ale unei subdiscipline economice numite economie instituțională. A se vedea literatura de specialitate: Acemoglu, D. (2008): Introduction to Modern Economic Growth, (Introducere în creșterea economică modernă), Princeton University Press, și o introducere pentru nespecialiști: Voigt, S. (2019): Institutional Economics – An Introduction (Economia instituțională – O introducere), Cambridge University Press.

(8)  Feld, L. P., & Voigt, S. (2003) Economic growth and judicial independence: cross-country evidence using a new set of indicators (Creșterea economică și independența judiciarului: dovezi transnaționale, pe baza unui set nou de indicatori). European Journal of Political Economy, 19(3), 497-527.

(9)  Voigt, S., Gutmann, J., & Feld, L. P. (2015) Economic growth and judicial independence, a dozen years on: Cross-country evidence using an updated set of indicators (Creșterea economică și independența judiciarului doisprezece ani mai târziu: dovezi transnaționale pe baza unui set de indicatori actualizați). European Journal of Political Economy, 38, 197-211.

(10)  Voigt, S. (2008). The economic effects of judicial accountability: cross-country evidence (Efectele economice ale răspunderii judiciare: dovezi transnaționale). European Journal of Law and Economics, 25(2), 95-123.

(11)  Hayo, B., & Voigt, S. (2014). The relevance of judicial procedure for economic growth (Relevanța procedurilor judiciare pentru creșterea economică). CESifo Economic Studies, 60(3), 490-524.

(12)  Mauro, P. (1995). Corruption and growth (Corupția și creșterea economică). The quarterly journal of economics, 110(3), 681-712.

(13)  Gupta, S., De Mello, L., & Sharan, R. (2001). Corruption and military spending (Corupția și cheltuielile militare). European journal of political economy, 17(4), 749-777.

(14)  Mauro, P. (1998). Corruption and the composition of government expenditure (Corupția și structura cheltuielilor publice). Journal of Public economics, 69(2), 263-279.

(15)  Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (2015). Consequences of Corruption at the Sector Level and Implications for Economic Growth and Development(Consecințele corupției la nivel sectorial și implicațiile asupra creșterii economice și a dezvoltării). Paris: OECD Publishing.

(16)  Van Aaken, A., Feld, L. P., & Voigt, S. (2010). Do independent prosecutors deter political corruption? An empirical evaluation across seventy-eight countries (Împiedică procurorii independenți corupția politică? O evaluare empirică la nivelul a 78 de țări). American Law and Economics Review, 12(1), 204-244.

(17)  Chemin, Matthieu (2009). Do judiciaries matter for development? Evidence from India (Influențează sistemele judiciare dezvoltarea? Dovezi din India). Journal of Comparative Economics 37, 230-250.

(18)  JO C 282, 20.8.2019, p. 39.

(19)  Comparația cu patrulele de poliție și sistemele de alarmă în ce privește monitorizarea autorităților a fost propusă de McCubbins, M. D., & Schwartz, T. (1984): Congressional oversight overlooked: Police patrols versus fire alarms, American Journal of Political Science, 165-179.

(20)  JO C 440, 6.12.2018, p. 106.

(21)  Kelemen, R. D. (2017). Europe's other democratic deficit: National authoritarianism in Europe's Democratic Union (Celălalt deficit democratic al Europei: autoritarismul național în uniunea democratică a Europei). Government and opposition, 52(2), 211-238.

(22)  Documentul de lucru nr. 13/2016, cu titlul „The Size and Scope of the European Third Sector” (Dimensiunea și anvergura sectorului terțiar european), p. 8.

(23)  JO C 62, 15.2.2019, p. 178.

(24)  JO C 282, 20.8.2019, p. 39, recomandări 1.11.