COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.5.2020
COM(2020) 544 final
RAPORT AL COMISIEI
Danemarca
Raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.5.2020
COM(2020) 544 final
RAPORT AL COMISIEI
Danemarca
Raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
RAPORT AL COMISIEI
Danemarca
Raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
1. Introducere
La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă. În comunicarea sa, Comisia i-a transmis Consiliului opinia sa potrivit căreia, având în vedere încetinirea economică gravă preconizată ca urmare a epidemiei de COVID-19, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o deviere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca acest lucru să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere, ci le permite statelor membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, dându-le Comisiei și Consiliului posibilitatea de a lua măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.
Datele notificate de autoritățile daneze la 5 mai 2020 și validate ulterior de Eurostat 1 indică faptul că excedentul public din Danemarca a atins 3,7 % din PIB în 2019, în timp ce datoria publică brută s-a situat la 33,2 % din PIB. Conform programului de convergență pentru 2020, Danemarca preconizează un deficit de 8 % din PIB în 2020, în timp ce datoria este preconizată la 40¾ % din PIB.
Deficitul prevăzut pentru 2020 indică la prima vedere elemente de probă privind existența unui deficit excesiv, astfel cum este definit în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere.
În acest context, Comisia a pregătit prezentul raport, care analizează respectarea de către Danemarca a criteriului deficitului prevăzut în tratat. Se poate considera că este îndeplinit criteriul datoriei în 2019, întrucât ponderea datoriei este mai mică decât valoarea de referință de 60 % din PIB prevăzută în tratat. Acesta ia în considerare toți factorii relevanți și ține seama, în mod corespunzător, de șocul economic major legat de pandemia de COVID-19.
Tabelul1. Deficitul public și datoria publică (% din PIB)
|
2016 |
2017 |
2018 |
2019 |
2020 COM |
2021 COM |
||
|
Criteriul deficitului |
Soldul bugetului general |
0,2 |
1,7 |
0,5 |
3,7 |
-7,2 |
-2,3 |
|
Criteriul datoriei |
Datoria publică brută |
37,2 |
35,5 |
33,9 |
33,2 |
44,7 |
44,6 |
Sursă: Eurostat, Previziunile Comisiei din primăvara anului 2020
2. Criteriul deficitului
Pe baza programului de convergență, se plănuiește ca, în 2020, deficitul public al Danemarcei să atingă 8 % din PIB, situându-se peste valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și nefiind aproape de aceasta.
Depășirea preconizată a valorii de referință prevăzute în tratat în 2020 este excepțională, deoarece rezultă dintr-o recesiune economică gravă. Luând în considerare impactul pandemiei de COVID-19, previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 estimează o contracție cu 5,9 % a PIB-ului real în 2020.
Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, depășirea preconizată a valorii de referință din tratat ar avea un caracter temporar, estimând că deficitul public va scădea sub 3 % din PIB în 2021. Cu toate acestea, previziunile respective sunt însoțite de un grad deosebit de ridicat de incertitudine.
Pe scurt, deficitul planificat pentru 2020 depășește valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și nu este aproape de aceasta. Depășirea preconizată este considerată a fi excepțională, astfel cum este definită în tratat și în Pactul de stabilitate și de creștere, în timp ce, în prezent, se consideră că această depășire are un caracter temporar. Prin urmare, analiza sugerează că, la prima vedere, criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97, nu este îndeplinit.
3. Factori relevanți
Articolul 126 alineatul (3) din tratat prevede că, în cazul în care un stat membru nu îndeplinește cerințele acestor criterii sau ale unuia dintre ele, Comisia trebuie să elaboreze un raport. De asemenea, raportul trebuie să examineze „dacă deficitul public depășește cheltuielile publice de investiții și ține seama de toți ceilalți factori relevanți, inclusiv de poziția economică și bugetară pe termen mediu a statului membru”.
Acești factori sunt clarificați mai amănunțit la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, care prevede, de asemenea, că „orice alți factori care, în opinia statului membru în cauză, sunt relevanți pentru evaluarea globală a respectării criteriilor privind deficitul și datoria și pe care statul membru i-a prezentat Consiliului și Comisiei” trebuie să fie luați în considerare în mod adecvat.
În situația actuală, un factor suplimentar esențial care trebuie luat în considerare în ceea ce privește anul 2020 este impactul economic al pandemiei de COVID-19, care are efecte majore asupra situației bugetare și are drept rezultat o perspectivă foarte nesigură. Pandemia a condus, de asemenea, la activarea clauzei derogatorii generale.
3.1. Pandemia de COVID-19
Pandemia de COVID-19 a dus la un șoc economic major care are un impact negativ semnificativ în întreaga Uniune Europeană. Consecințele asupra creșterii PIB-ului vor depinde atât de durata pandemiei, cât și de măsurile luate de autoritățile naționale și la nivel european și mondial pentru a-i încetini răspândirea, pentru a proteja capacitățile de producție și pentru a sprijini cererea agregată. Statele membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare pentru a spori capacitatea sistemelor de sănătate și pentru a oferi ajutor persoanelor fizice și sectoarelor deosebit de afectate. Au fost adoptate, de asemenea, măsuri semnificative de sprijin sub formă de lichidități și alte garanții. Sub rezerva unor informații mai detaliate, autoritățile statistice competente vor examina dacă măsurile respective au un impact imediat asupra soldului bugetului general sau nu. Alături de scăderea activității economice, respectivele măsuri vor contribui la creșterea substanțială a pozițiilor deficitului și datoriei publice.
3.2 Poziția economică pe termen mediu
Danemarca a intrat în criza cauzată de pandemia de COVID-19 cu fundamente economice solide și fără dezechilibre macroeconomice majore. PIB-ul real a crescut cu 2,4 % în 2019, peste rata sa potențială de creștere, cu contribuții pozitive din partea tuturor componentelor cererii. Aceste tendințe favorabile au continuat în 2020 înainte de a suferi o întrerupere bruscă la începutul lunii martie 2020. Ca urmare a pandemiei de COVID-19, previziunile Comisiei din primăvara anului 2020 estimează că PIB-ul va scădea cu 5,9 % în 2020, reflectând perturbarea activității economice cauzată de măsurile de restricționare a deplasării persoanelor și de scăderea fără precedent a cererii externe. Conform previziunilor, consumul privat va fi grav afectat ca urmare a unei creșteri a șomajului, a unei scăderi a creșterii salariilor și a unui nivel scăzut de încredere a consumatorilor. De asemenea, se preconizează că investițiile vor scădea puternic în 2020 odată cu creșterea gradului de incertitudine, multe întreprinderi amânând sau anulând deciziile de investiții. Se prevede că producția va scădea puternic în prima jumătate a anului și apoi se va redresa treptat începând cu al treilea trimestru. În 2021, se preconizează o creștere a PIB-ului ca urmare a unei redresări puternice a consumului în gospodării și a investițiilor. Cu toate acestea, este puțin probabil ca PIB-ul să revină la nivelul din 2019. În plus, această perspectivă este marcată de un grad excepțional de incertitudine 2 . Acesta este un factor atenuant în evaluarea respectării de către Danemarca a criteriului deficitului în 2020.
3.3 Poziția bugetară pe termen mediu
Pe baza datelor privind rezultatele bugetare și a previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, Danemarca a respectat obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) în 2019.
Programul de convergență oferă informații privind noile măsuri substanțiale menite să mențină sub control pandemia și să sprijine economia, estimând că aceste măsuri de sprijin direct vor avea un impact bugetar de 4,9 % din PIB în 2020.
Impactul pandemiei și al măsurilor menite să o țină sub control implică faptul că situația economică și bugetară din Danemarca se confruntă cu un context grevat de incertitudini deosebit de pronunțate.
3.4 Alți factori prezentați de statul membru
La 14 mai 2020, autoritățile daneze au transmis o scrisoare privind factorii relevanți în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97. Analiza prezentată în secțiunile anterioare acoperă deja factorii esențiali prezentați de autorități.
4. Concluzii
În conformitate cu programul de convergență, se preconizează că deficitul public al Danemarcei va crește până la 8 % din PIB în 2020, situându-se peste valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat și nefiind aproape de aceasta. Depășirea preconizată a valorii de referință este considerată excepțională și, în prezent, se consideră că are un caracter temporar.
În conformitate cu tratatul și cu Pactul de stabilitate și de creștere, prezentul raport a examinat, de asemenea, factorii relevanți.
În general, deoarece deficitul planificat este cu mult peste 3 % din PIB și luând în considerare toți factorii relevanți, analiza sugerează că nu este îndeplinit criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.