COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.5.2020
COM(2020) 525 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Slovaciei pentru 2020
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Slovaciei pentru 2020
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Slovacia printre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.
(2)Raportul de țară privind Slovacia 2 pentru 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Slovacia în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 3 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020.
(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Ea a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 4 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.
(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.
(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 5 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o recesiune economică gravă, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.
(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.
(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.
(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 6 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre vor putea beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul financiar 2020-2021. Slovacia este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.
(9)Consecințele socioeconomice ale pandemiei se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni din cauza profilurilor diferite de specializare ale acestora și a lacunelor în materie de infrastructură. Această tendință va crea un risc substanțial de accentuare a disparităților regionale în interiorul Slovaciei, în special între capitală și vestul țării, pe de o parte, și estul și sud-estul țării, pe de altă parte. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor politici de răspuns specifice.
(10)La 18 mai 2020, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020, precum și Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.
(11)În prezent, Slovacia se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere.
(12)La 13 iulie 2018, Consiliul a recomandat Slovaciei să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete 7 nu depășește 4,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,5 % din PIB. Evaluarea generală a Comisiei confirmă o abatere semnificativă – în 2019 și în anii 2018 și 2019 luați împreună – de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului structural pe termen mediu. Cu toate acestea, având în vedere activarea clauzei derogatorii generale, nu se justifică adoptarea de măsuri suplimentare privind Slovacia în temeiul procedurii aplicabile abaterilor semnificative.
(13)În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează că soldul global se va deteriora de la un deficit de 1,3 % din PIB în 2019 la un deficit de 8,4 % din PIB în 2020. Se prevede o reducere a deficitului de la 4,9 % din PIB în 2021 la 3,7 % din PIB în 2022 și la 2,9 % din PIB în 2023. După ce a scăzut la 48 % din PIB în 2019, ponderea datoriei publice în PIB ar urma să crească la 61,2 % în 2020, potrivit Programului de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.
(14)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Slovacia a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 2,6 % din PIB. Măsurile includ compensații salariale pentru angajați, subsidii pentru persoanele care desfășoară activități independente, sisteme de asigurări de sănătate și de îngrijire și achiziționarea de bunuri medicale legate de pandemia de COVID-19. În plus, Slovacia a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor; aceste măsuri sunt estimate în Programul de stabilitate pentru 2020 la 3 % din PIB. Printre aceste măsuri se numără amânări la impozitul pe venit și contribuții sociale în cazurile în care venitul a scăzut cu mai mult de 40 % (1,4 % din PIB), precum și garanții pentru împrumuturi (1,6 % din PIB). În general, măsurile adoptate de Slovacia sunt conforme cu orientările stabilite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.
(15)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că deficitul bugetului general al Slovaciei va fi de 8,5 % din PIB în 2020 și de -4,2 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va rămâne sub 60 % în 2020 și în 2021.
(16)Având în vedere încălcarea planificată a pragului de deficit de 3 % din PIB de către Slovacia în 2020, Comisia a publicat la 20 mai 2020 un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat. În linii mari, analiza sugerează că criteriul deficitului, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997, nu este îndeplinit.
(17)În urma pandemiei de COVID-19, Slovacia a adoptat măsuri rapide și fără precedent cu scopul de a împiedica răspândirea virusului și de a-i pune capăt acesteia. După ce un prim caz a fost înregistrat la 6 martie 2020, Slovacia a declarat starea de urgență la 12 martie 2020 și a introdus măsuri stricte de distanțare socială și de carantină, norme sanitare și restricții de călătorie. Magazinele au fost închise, iar producția din sectoarele economice importante a încetat timp de mai multe săptămâni, până când guvernul a început să relaxeze treptat restricțiile, începând de la sfârșitul lunii aprilie 2020. Prin urmare, se preconizează că economia Slovaciei va intra într-o recesiune gravă în 2020, întrucât consumul privat, investițiile și schimburile comerciale au de suferit în contextul dat. Conform previziunilor, economia Slovaciei va scădea drastic cu 6,7 % în 2020, iar rata șomajului va ajunge la 8,8 % în 2020, față de 5,8 % în 2019. Slovacia a răspuns cu mai multe seturi de măsuri pentru a atenua efectele negative ale crizei, inclusiv prin realocarea unei sume de 1,2 miliarde EUR din fondurile alocate în cadrul politicii de coeziune care nu fuseseră utilizate. Măsurile includ sisteme de șomaj tehnic cu compensare salarială, sprijinirea veniturilor angajaților prin prestații acordate pentru servicii de sănătate și de îngrijire și furnizarea de subsidii persoanelor care desfășoară activități independente, pentru a compensa pierderea de venituri. Alte măsuri de sprijinire a lichidității întreprinderilor și a persoanelor care desfășoară activități independente includ credite bancare, amânarea plății impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale, precum și furnizarea de garanții bancare și de scheme de dobânzi favorabile. O schemă de împrumuturi pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), cu o alocare inițială de 38 de milioane EUR, va fi majorată cu suma de 330 de milioane EUR din fondurile neutilizate ale Uniunii și cu o schemă națională în valoare de 500 de milioane EUR. Alte măsuri includ suspendarea auditurilor fiscale și a obligațiilor de plată a avansurilor fiscale, precum și amânarea plății chiriei pentru întreprinderi și persoane fizice.
(18)Având în vedere pandemia de COVID-19, este și mai important ca Slovacia să continue să abordeze provocările structurale din sistemul său de sănătate. Sunt necesare investiții suplimentare pentru a spori reziliența sistemului, pentru a reduce deficitul de forță de muncă în sectorul sănătății și pentru a asigura disponibilitatea corespunzătoare a produselor medicale și a infrastructurilor esențiale. În paralel cu eforturile de a asigura, în viitor, o ofertă adecvată de lucrători din domeniul sănătății, aplicarea de politici eficace ar putea reduce disparitățile geografice în ceea ce privește disponibilitatea medicilor și ar putea asigura accesul la servicii de îngrijire pentru întreaga populație. Modernizarea rețelei de spitale și abordarea problemei structurale a finanțării insuficiente a spitalelor publice sunt esențiale pentru creșterea calității și îmbunătățirea raportului cost-eficacitate al serviciilor de asistență medicală. Furnizarea de asistență medicală primară trebuie să fie consolidată pentru a reduce presiunea asupra spitalelor și pentru a îmbunătăți gestionarea bolilor cronice, fiind în paralel necesară o coordonare sporită între diferitele niveluri și tipuri de îngrijire. Un motiv de preocupare deosebită îl reprezintă accesul insuficient la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate și accesibile ca preț, din cauza finanțării insuficiente, la nivel general, a serviciilor de asistență comunitară și de îngrijire la domiciliu, a fragmentării guvernanței și a lipsei unei coordonări sistemice a serviciilor sociale și de asistență medicală.
(19)Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat provocările sociale preexistente din Slovacia. Aceasta a creat nevoia urgentă de a furniza o soluție adecvată de înlocuire a veniturilor lucrătorilor, în strânsă cooperare cu partenerii sociali. Pentru a atenua impactul crizei asupra ocupării forței de muncă, au fost activate sisteme de șomaj tehnic cu contribuția fondurilor Uniunii. Conform previziunilor Comisiei, se preconizează că rata șomajului va crește la 8,8 % în 2020 și va coborî apoi la 7,1 % în 2021. În pofida unei oarecare relaxări din 2018, sistemul de indemnizații de șomaj din Slovacia este caracterizat de cerințe stricte de eligibilitate, de o durată relativ scurtă a prestațiilor (șase luni ca regulă generală, cu mici prelungiri în timpul crizei) și de rate de înlocuire scăzute pentru beneficiari. Unele grupuri sunt deosebit de vulnerabile la criză și se pot confrunta cu un acces limitat la serviciile de protecție socială și de îngrijire, cum este cazul comunităților de romi marginalizate, care adesea nu au acces la servicii esențiale, al persoanelor în vârstă și al lucrătorilor slab calificați.
(20)Criza a sporit necesitatea de a dezvolta competențele digitale ale populației, inclusiv pe cele ale profesorilor, precum și necesitatea de a extinde conectivitatea în bandă largă, întrucât numeroși elevi nu dispun nici până în prezent de conexiune la internet sau de alte condiții prealabile necesare pentru a învăța acasă, în special în comunitățile de romi marginalizate. Există în continuare provocări în ceea ce privește accesul egal la educația de calitate și favorabilă incluziunii, dat fiind că nivelurile de bază ale competențelor și performanțele generale ale elevilor sunt puternic influențate de mediul socioeconomic al acestora. Există diferențe pronunțate între diferite școli și regiuni în ceea ce privește performanțele înregistrate, care corespund, de asemenea, ratelor ridicate ale persoanelor care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională, în special în estul Slovaciei. Atractivitatea profesiei de cadru didactic și calitatea formării inițiale a cadrelor didactice rămân scăzute. În plus, rata de înscriere la nivel național a copiilor în sistemul de educație și îngrijire timpurie, în special a copiilor sub trei ani, este cea mai scăzută din UE, ceea ce sporește impactul negativ asupra rezultatelor școlare.
(21)Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, furnizarea rapidă a unui sprijin sub formă de lichidități pentru întreprinderi a devenit o prioritate urgentă pentru Slovacia, acest sprijin fiind posibil grație împrumuturilor și garanțiilor bine orientate care se concentrează pe IMM-uri, utilizării noii flexibilități acordate de cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei și realocării fondurilor politicii de coeziune. Instituirea de garanții de risc adecvate, care să fie combinate cu rate scăzute ale dobânzii și cu scadențe lungi, poate contribui la asigurarea furnizării rapide de împrumuturi de către intermediari și a absorbției acestora de către întreprinderi. În procesul de elaborare și de punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar. Permiterea amânării plății impozitelor și a contribuțiilor sociale poate contribui la atenuarea constrângerilor legate de lichidități pe termen scurt pentru IMM-uri și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea respectării obligațiilor fiscale rămân priorități pentru Slovacia pe termen mediu, constituind un mijloc de asigurare a sustenabilității finanțelor publice și de promovare a unor condiții de concurență echitabile, ceea ce va facilita redresarea economică. Pentru a asigura un bilanț viabil al fluxurilor de numerar pentru IMM-uri, este important să li se impună autorităților publice de la toate nivelurile și întreprinderilor obligația de a accelera plata facturilor către furnizorii lor.
(22)Promovarea unui mediu de afaceri favorabil și îmbunătățirea calității serviciilor publice sunt esențiale pentru redresare și pentru crearea unui climat investițional mai propice. Pentru a asigura eficacitatea măsurilor de redresare, este important să se reducă sarcinile administrative inutile și să se simplifice procedurile, inclusiv prin utilizarea eficace a „ghișeelor unice” pentru întreprinderi. Eficacitatea globală a instituțiilor publice și a administrației slovace rămâne scăzută. Aceasta poate fi îmbunătățită prin stimularea digitalizării, îmbunătățirea coordonării și planificării infrastructurii digitale și prin dezvoltarea de programe informatice. Prin continuarea eforturilor de reformă s-ar putea îmbunătăți coordonarea procesului de concepere de politici și a procesului de elaborare de reglementări și s-ar putea asigura un nivel înalt de performanță a funcției publice și a managementului resurselor umane. Pentru a consolida reziliența economiei, Slovacia ar beneficia de pe urma creșterii capacității de inovare a întreprinderilor, în special a IMM-urilor, care ar fi posibilă prin abordarea guvernanței fragmentate a ecosistemului de cercetare și inovare. O mai bună cooperare între întreprinderi, cercetare, mediul academic și sectorul public poate sprijini schimbul de cunoștințe și competențe și poate ajuta întreprinderile să inoveze și să dezvolte noi capacități de producție și de muncă.
(23)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Pentru a permite regiunilor mai puțin dezvoltate să țină pasul cu celelalte regiuni, să se bazeze mai mult pe cunoaștere și să devină mai competitive și mai productive, vor fi necesare mai multe investiții strategice în Slovacia, în special pentru dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a serviciilor digitale și a altor servicii esențiale, precum și pentru îmbunătățirea rețelelor de transport. Pandemia de COVID-19 a evidențiat lacunele care erau deja prezente în infrastructura digitală. Extinderea acoperirii de bandă largă și a vitezei conexiunii va permite un acces mai echitabil și mai bun la internet. Sistemul de învățământ și piața muncii din Slovacia ar putea fi îmbunătățite dacă s-ar depune eforturi pentru a echipa cetățenii cu un set mai bun de competențe care să le permită să facă față tendințelor în continuă schimbare ale economiei și societății, inclusiv prin învățarea pe tot parcursul vieții, printr-o cooperare mai strânsă între întreprinderi și sistemul de educație la toate nivelurile, precum și printr-o mai bună corelare între programele de formare și recalificare și nevoile actuale și viitoare ale pieței forței de muncă.
(24)Recuperarea creșterii economice va necesita eforturi de politică și investiții specifice în următorii ani, pentru a-i permite Slovaciei să valorifice oportunitățile de creare a unei economii mai durabile și cu o valoare adăugată mai mare. Aceste eforturi ar trebui să ia în considerare disparitățile regionale. Domeniile prioritare în care trebuie depuse eforturi suplimentare, identificate în planul național al Slovaciei privind energia și clima, includ reducerea intensității energetice a industriei, sprijinirea soluțiilor de eficiență energetică, în special pentru gospodării, și realizarea de investiții în energia din surse regenerabile. Un mediu de reglementare mai favorabil ar putea contribui la creșterea proporției de surse de energie regenerabilă din oferta de energie. Slovacia ar avea de câștigat de pe urma accelerării punerii în aplicare a planului de acțiune privind transformarea regiunii Horná Nitra, a reorientării fondurilor către soluții pentru întreaga regiune și a valorificării acestei ocazii pentru a promova decarbonizarea. Reducerea poluării atmosferice cauzate de arderea combustibililor solizi și de creșterea emisiilor din sectorul transporturilor, îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor cu soluții inovatoare de colectare și tratare, finalizarea rețelelor de apă potabilă și de canalizare pentru a aborda problemele sanitare, sprijinirea proiectelor în domeniul rețelelor inteligente și deplasarea industriei către economia circulară și neutră din punct de vedere climatic pot contribui la orientarea Slovaciei în direcția creșterii economice durabile. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Slovacia să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară 8 . Acest lucru i-ar permite Slovaciei să utilizeze acest fond în mod optim.
(25)Noile tendințe în ceea ce privește criminalitatea organizată la nivel internațional, inclusiv utilizarea abuzivă a entităților juridice în scopul spălării banilor, sporesc necesitatea ca Slovacia să își modernizeze cadrul de combatere a spălării banilor, pentru a preveni și a combate infracțiunile economice. Nivelul înțelegerii expunerii la risc rămâne scăzut, în ciuda planurilor ambițioase ale guvernului de a consolida prevenirea, cercetarea și urmărirea penală a spălării banilor. Resursele umane limitate și formarea insuficientă reprezintă obstacole în calea supravegherii eficace a profesioniștilor implicați în crearea de întreprinderi. Măsurile luate în cadrul planului de acțiune al guvernului nu au furnizat încă instrumentele necesare pentru identificarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor de spălare a banilor și pentru confiscarea bunurilor.
(26)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu spre lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.
(27)Slovacia ar trebui să își consolideze în continuare angajamentul de a aborda unele preocupări specifice privind integritatea generală a sistemului său de justiție, întrucât acestea sunt de natură să submineze încrederea în funcționarea eficace a acestuia. Progresele înregistrate în punerea în aplicare în Slovacia a reformelor destinate combaterii corupției rămân limitate. O serie de reforme în materie de prevenire fie nu au fost încă adoptate, fie nu au fost puse în aplicare; este vorba inclusiv de norme privind activitățile de lobby, cadourile, incompatibilitățile și contactele cu terții în cursul proceselor de luare a deciziilor, precum și protecția avertizorilor de integritate. Deși statisticile în materie penală fluctuează, numărul cazurilor de corupție la nivel înalt care fac obiectul anchetelor rămâne scăzut; în același timp, eforturile de sancționare a persoanelor juridice au un oarecare impact.
(28)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Slovacia va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.
(29)Coordonarea strânsă între economiile din cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru asigurarea unei redresări rapide în urma impactului economic al COVID-19. Ar trebui ca Slovacia, în calitate de stat membru a cărui monedă este euro – și ținând cont de orientările politice din partea Eurogrupului – să se asigure că politicile sale rămân conforme cu recomandările pentru zona euro și coordonate cu politicile celorlalte state membre din zona euro.
(30)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Slovaciei, pe care a publicat-o în raportul de țară pentru 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor adresate Slovaciei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovacia, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.
(31)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 9 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,
RECOMANDĂ ca, în 2020 și în 2021, Slovacia să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În conformitate cu clauza derogatorie generală, să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, să pună în aplicare politici bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, sporind, în același timp, investițiile. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate în ceea ce privește personalul medical, produsele medicale esențiale și infrastructura critică. Să îmbunătățească furnizarea de asistență medicală primară și coordonarea între tipurile de îngrijire.
2.Să ofere o soluție adecvată de înlocuire a veniturilor și să asigure accesul tuturor cetățenilor la serviciile de protecție socială și la servicii esențiale. Să consolideze competențele digitale. Să asigure accesul egal la o educație de calitate.
3.Să pună în aplicare în mod eficace măsuri de asigurare a lichidității pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Să elimine lacunele în materie de infrastructură digitală. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să concentreze investițiile către tranziția verde și cea digitală, în special către producția și utilizarea energiei și a resurselor în mod nepoluant și eficient, către transporturile publice durabile și către gestionarea deșeurilor.
4.Să asigure o supraveghere eficace și respectarea cadrului de combatere a spălării banilor. Să asigure un mediu de afaceri favorabil și servicii publice de calitate prin consolidarea coordonării și a elaborării de politici. Să abordeze preocupările legate de integritate din sistemul de justiție.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus) (JO L 99, 31.3.2020, p. 5) și Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19 (JO L 130, 24.4.2020, p. 1).