COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 20.5.2020
COM(2020) 519 final
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Țărilor de Jos pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Țărilor de Jos pentru 2020
Recomandare de
RECOMANDARE A CONSILIULUI
privind Programul național de reformă al Țărilor de Jos pentru 2020 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de stabilitate al Țărilor de Jos pentru 2020
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice 1 , în special articolul 5 alineatul (2),
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice 2 , în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,
având în vedere concluziile Consiliului European,
având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,
având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,
având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,
având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,
întrucât:
(1)La data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat Strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la data de 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.
(2)Raportul de țară pentru 2020 privind Țările de Jos 3 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Țările de Jos în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice acestei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 4 , măsurile adoptate pentru a da curs recomandărilor din anii anteriori, precum și progresele realizate de Țările de Jos în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul Strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Țările de Jos se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În special, nivelul ridicat al datoriei private și excedentul important de cont curent constituie surse de dezechilibre și au o relevanță transfrontalieră.
(3)La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă ale cetățenilor, veniturile acestora și activitatea întreprinderilor. Ea a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniunea Europeană. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare 5 prin care invită statele membre să adopte măsuri economice coordonate ca răspuns la criză, în care să fie implicați toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.
(4)Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsură de urgență ar trebui să fie strict proporțională, necesară, limitată în timp și conformă cu standardele europene și internaționale. și ar trebui să fie supusă controlului democratic și unui control judiciar independent.
(5)La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere 6 . Clauza, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de recesiune economică gravă. În comunicarea sa, Comisia aderă la opinia Consiliului potrivit căreia, având în vedere că se așteaptă ca epidemia de COVID-19 să antreneze o recesiune economică gravă, sunt întrunite în prezent condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Ea autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului.
(6)Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei, a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, a atenua consecințele socioeconomice prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a defini măsurile necesare pentru revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și pentru reluarea unei creșteri durabile, integrând, printre altele, tranziția către o economie verde și transformarea digitală și valorificând toate lecțiile învățate în urma crizei.
(7)Criza generată de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața unică din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care au fost adoptate și care împiedică funcționarea normală a pieței unice trebuie eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru eventualele situații de criză din sectorul sănătății, care să includă, în special, strategii îmbunătățite de achiziții, lanțuri de aprovizionare diversificate și rezerve strategice de bunuri esențiale. Acestea sunt elemente-cheie de care trebuie să se țină seama la elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.
(8)Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante 7 pentru a le permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii în exercițiul contabil 2020-2021. Țările de Jos sunt încurajate să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanele și al sectoarelor celor mai afectate de dificultățile actuale.
(9)La 28 aprilie 2020, Țările de Jos și-au prezentat Programul național de reformă pentru 2020, iar la 29 aprilie 2020 - Programul de stabilitate pentru 2020. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.
(10)În prezent, Țările de Jos se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și fac obiectul regulii privind datoria.
(11)În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul prevede că soldul global va cunoaște o deteriorare, de la un excedent de 1,7 % din PIB în 2019 la un excedent de 0,1 % din PIB în 2020. Se estimează că excedentul va scădea la 0,0 % din PIB în 2023. După ce a scăzut la 48,6 % din PIB în 2019, ponderea datoriei publice în PIB își va continua tendința descrescătoare; conform estimărilor din Programul de stabilitate pentru 2020, urmând să ajungă la 46,3 % din PIB în 2020. Scenariul macroeconomic care stă la baza acestor previziuni bugetare nu mai pare însă realist, iar programul nu ține seama de o parte importantă din măsurile anunțate de Țările de Jos ca răspuns la pandemia de COVID-19. Memorandumul bugetar din primăvară 8 conține o actualizare a previziunilor bugetare. Conform memorandumului, se preconizează că soldul global al bugetului general va scădea la un deficit de 11,8 % din PIB în 2020, iar ponderea datoriei publice în PIB va crește, conform estimărilor, la 65,2 % în 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine ca urmare a pandemiei de COVID-19.
(12)Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Țările de Jos a adoptat măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor cetățenilor și sectoarelor celor mai afectate. Conform Programului de stabilitate pentru 2020 și Memorandumului bugetar din primăvară, aceste măsuri bugetare reprezintă 2,7 % din PIB. Măsurile includ consolidarea serviciilor de asistență medicală, a ajutorului de urgență pentru sectoarele aflate în dificultate și a sprijinului pentru venit acordat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă și angajaților. În plus, Țările de Jos au anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la sprijinirea cu lichidități a întreprinderilor. Printre aceste măsuri se numără amânarea plății impozitului pe profit (care reprezintă între 4,6 % și 5,9 % din PIB) și garanții pentru împrumuturi (1,8 % din PIB). În ansamblu, măsurile adoptate de Țările de Jos sunt conforme cu orientările definite în Comunicarea Comisiei privind răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19. Implementarea integrală a acestor măsuri, urmată, atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, de reorientarea politicilor bugetare în sensul adoptării unor măsuri prudente, care să asigure o poziție bugetară solidă pe termen mediu, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.
(13)Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Țărilor de Jos va fi de -6,3 % din PIB în 2020 și de -3,5 % din PIB în 2021. Diferența de 5,5 puncte procentuale între previziunile din Memorandumul bugetar din primăvară și previziunile Comisiei se datorează unei contabilizări diferite a amânării plății impozitelor (care reprezintă între 4,6 % și 5,9 % din PIB), care, în previziunile Comisiei, nu sunt considerate a avea un efect de scădere a veniturilor în 2020. Se estimează că datoria publică generală va atinge 62,1 % din PIB în 2020 și 57,6 % din PIB în 2021.
(14)La 20 mai 2020, Comisia a publicat un raport întocmit în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat în contextul în care, conform estimărilor, este probabil ca Țările de Jos să nu poată respecta, în 2020, pragul de deficit de 3 % din PIB. În ansamblu, analiza sugerează că nu este îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/1997.
(15)După o creștere robustă în ultimii ani, pandemia de COVID-19 a pus brusc capăt unei perioade de expansiune economică de șase ani consecutivi în Țările de Jos. Anul acesta, se preconizează că economia olandeză se va confrunta cu cea mai severă contracție economică din istoria postbelică a țării. Se estimează că toate componentele cererii, cu excepția consumului public, vor scădea drastic în acest an, urmând să se atingă un nivel minim al activității economice în al doilea trimestru. În 2021, economia va reveni probabil la un ritm de creștere care depășește cu mult creșterea preconizată anterior, reflectând normalizarea treptată a activității economice și redresarea cererii interne și a schimburilor comerciale mondiale de la nivelul scăzut înregistrat în perioada precedentă. Cu toate acestea, se preconizează că nivelurile de activitate vor rămâne sub cele din 2019. Conform previziunilor Comisiei, se preconizează că rata șomajului va crește la 5,9 % în 2020, în principal din cauza autorizării închiderii întreprinderilor și a declinului global abrupt al activității economice, urmând însă să se redreseze ulterior și să ajungă la 5,3 % în 2021. Măsurile de protecție a ocupării forței de muncă, în special măsura tranzitorie temporară de urgență pentru protejarea locurilor de muncă și sprijinul suplimentar pentru venituri acordat lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, ar trebui să contribuie la atenuarea efectelor datorate pierderilor de locuri de muncă. Cu toate acestea, se așteaptă ca deteriorarea pieței forței de muncă să se accelereze în următoarele luni, în condițiile în care întreprinderile din sectoarele puternic afectate sunt forțate să renunțe la o parte din lucrători, în special la cei angajați cu contracte flexibile și temporare.
(16). Ca răspuns la consecințele iminente asupra economiei și la evaporarea cererii în anumite sectoare, guvernul olandez a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri de urgență pentru a evita ca economia să sufere un impact negativ la nivel structural. Aceste măsuri puternice de răspuns vizează domeniile cele mai afectate de criză și sunt axate pe protejarea locurilor de muncă și a puterii de cumpărare a gospodăriilor, pe acordarea de compensații financiare directe sectoarelor grav afectate, precum și pe amânarea plății impozitelor și acordarea de garanții pentru împrumuturi pentru a sprijini fluxul de credite către sectorul privat. Aceste măsuri ar trebui, așadar, să împiedice deficitul temporar de lichidități să devină o problemă de insolvabilitate. În plus, stabilizatorii automați ar trebui să contribuie la atenuarea încetinirii creșterii economice. Banca Centrală a Țărilor de Jos a redus, de asemenea, amortizoarele sistemice de capital pentru băncile mari și amână adoptarea unei măsuri de introducere a unui prag de ponderare a riscului pentru creditele ipotecare, eliberând astfel capital bancar și permițând băncilor să poată oferi un volum semnificativ mai mare de împrumuturi gospodăriilor și întreprinderilor.
(17)Performanțele sistemului de sănătate din Țările de Jos sunt relativ bune din punctul de vedere al contribuției acestuia la asigurarea unei stări generale bune de sănătate a populației și al asigurării accesibilității serviciilor de sănătate. Ca parte a răspunsului imediat la criză, Țările de Jos au adoptat o strategie de control care implică măsuri generale de sănătate publică și au adoptat măsuri de finanțare a sectorului medical adaptate, pentru a ține cont de specificitățile acestui sector. Cu toate acestea, izbucnirea epidemiei de COVID-19 a pus la încercare reziliența sistemului de sănătate. Din acest punct de vedere, criza a scos în evidență probleme care suscitaseră deja preocupare. Pentru a susține capacitatea forței de muncă, ar trebui să se remedieze problema penuriei de lucrători, în special de asistenți medicali/asistente medicale și de medici de familie. Guvernanța globală a sistemelor de sănătate și capacitatea acestora de a asigura furnizarea de servicii integrate la toate nivelurile sistemului de asistență medicală ar putea fi îmbunătățite prin consolidarea în continuare a guvernanței datelor și prin extinderea implementării instrumentelor de e-sănătate. Epidemia de COVID-19 a evidențiat așadar necesitatea îmbunătățirii în continuare a rezilienței și a pregătirii pentru situații de criză ale sistemului de sănătate prin abordarea acestor provocări structurale.
(18)În timp ce în 2019 și la începutul anului 2020 au continuat să se constate îmbunătățiri pe piața forței de muncă și aceasta a funcționat în general bine, criza declanșată de izbucnirea pandemiei de COVID-19 a încetinit creșterea economică și se preconizează că va antrena o creștere considerabilă a ratei șomajului. Au fost luate o serie de măsuri economice fără precedent pentru a proteja locurile de muncă și mijloacele de subzistență ale cetățenilor și pentru a reduce la minimum impactul asupra lucrătorilor independenți, asupra întreprinderilor mici și mijlocii și asupra întreprinderilor de importanță majoră. Pentru a păstra locurile de muncă, angajatorii care se așteaptă să piardă cel puțin 20 % din venituri din cauza crizei pot solicita o indemnizație (egală cu până la 90 % din cheltuielile cu salariile ale întreprinderii, în funcție de impactul asupra cifrei de afaceri) care le va permite să le plătească angajaților salariile timp de trei luni. Persoanele care desfășoară activități independente vor putea recurge la o procedură accelerată care le va permite să solicite un sprijin suplimentar pentru venit ce poate atinge nivelul salariului minim social, ceea ce îi va ajuta să își acopere costurile de trai timp de trei luni.
(19)Atenuarea impactului social și la nivelul forței de muncă al crizei pentru persoanele cele mai afectate ar trebui să fie o componentă a strategiei de redresare. În pofida pachetului de măsuri adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, persoanele aflate într-o poziție mai puțin favorabilă pe piața forței de muncă și/sau într-o situație socială vulnerabilă au fost afectate cel mai grav. Șomajul a crescut, în special în rândul lucrătorilor angajați cu contracte flexibile, cum ar fi tinerii, lucrătorii temporari și persoanele care provin din familii de migranți. Criza declanșată de izbucnirea epidemiei de COVID-19 a evidențiat, totodată, existența unor probleme importante în ceea ce privește accesul lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă la un regim de protecție socială adecvat, aceștia beneficiind cel mai adesea de o protecție parțială (sau nefiind deloc protejați) împotriva riscurilor de boală, invaliditate, șomaj și vârstă înaintată.
(20)Sprijinul sub formă de lichidități acordat întreprinderilor prin împrumuturi și garanții, în special întreprinderilor mici și mijlocii, a fost extrem de important. Distribuirea sprijinului sub formă de lichidități întreprinderilor trebuie să fie asigurată rapid și cu eficacitate de către intermediari, sprijinindu-se în același timp reziliența acestora. Autorizarea plății amânate a impozitelor și a contribuțiilor sociale și accelerarea plăților contractuale de către autoritățile publice pot contribui la îmbunătățirea fluxului de numerar al întreprinderilor mici și mijlocii. Este posibil ca întreprinderile nou înființate și întreprinderile în curs de extindere să aibă nevoie de sprijin specific, de exemplu sub formă de participații la capitalul lor din partea instituțiilor publice și de stimulente acordate fondurilor de capital de risc pentru ca acestea să investească mai mult în aceste firme. Acest lucru poate contribui la evitarea unor situații în care ca întreprinderi europene importante din punct de vedere strategic ar fi obligate să își vândă în regim de urgență activele. Astfel cum se permite în Cadrul temporar privind ajutoarele de stat 9 și cu respectarea condițiilor stabilite în cadrul respectiv, ar trebui să se asigure un sprijin sub formă de capital propriu sau de cvasicapital pentru toate întreprinderile 10 , nu numai pentru cele care corespund definiției date de Comisie 11 întreprinderilor mici și mijlocii. De asemenea, ar trebui să se depună în continuare eforturi pentru a se oferi acces și servicii publice digitale eficiente persoanelor fizice și întreprinderilor.
(21)Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Acțiunile de politică specifice, inclusiv investițiile în sectoarele cu cele mai mari șanse de sprijinire a potențialului de creștere al economiei în sens larg, pot contribui la abordarea problemelor a căror soluționare a devenit stringentă în contextul crizei actuale. În special, investițiile în C&D în principalele sectoare care participă la misiunile definite de guvern, în politica de inovare 12 și în capitalul uman pot contribui la sprijinirea creșterii productivității pe termen lung și la menținerea unei capacități solide de inovare. Acesta este, în special, cazul întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor în curs de extindere și al IMMurilor inovatoare, care sunt esențiale pentru stimularea competitivității și crearea de locuri de muncă. Investițiile în inițiative din cadrul Acordului privind clima al Țărilor de Jos și al Planului național privind clima și energia menite să abordeze schimbările climatice și să promoveze tranziția energetică pot avea o contribuție esențială la atingerea unor obiective societale mai ample, printre care necesitatea de a asigura o creștere economică durabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. În plus, deși Țările de Jos ocupă o poziție de frunte în ceea ce privește decarbonizarea sectorului transporturilor, nivelul de utilizare a energiei din surse regenerabile în transporturi se află sub media UE. Nu în ultimul rând, sunt necesare investiții în locuințe noi pentru a atenua penuria actuală de locuințe. Programarea Fondului pentru o tranziție justă pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Țările de Jos să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară, ceea ce ar permite Țărilor de Jos să utilizeze fondul în mod optim.
(22)Competențele tehnice și digitale și existența unor profesioniști calificați sunt factori decisivi de care depinde capacitatea de inovare a economiei Țărilor de Jos și creșterea productivității în beneficiul tuturor și în mod durabil. Investițiile în competențele de bază și/sau cele digitale, în educație și formare, inclusiv în oportunități de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, rămân, de asemenea, esențiale pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, în special pentru a consolida capacitatea de inserție profesională a persoanelor aflate la periferia pieței forței de muncă (inclusiv a persoanelor care provin din familii de migranți și a persoanelor cu handicap), promovând în același timp egalitatea de șanse și incluziunea activă.
(23)Cu toate că Țările de Jos au adoptat măsuri de descurajare a planificării fiscale agresive prin punerea în aplicare a unor inițiative internaționale și europene convenite în perioada anterioară, volumul mare de plăți aferente dividendelor, redevențelor și dobânzilor efectuate prin Țările de Jos sugerează faptul că normele fiscale ale țării sunt utilizate în avantaj propriu de întreprinderile care practică o planificare fiscală agresivă. O mare parte din investițiile străine directe sunt deținute de „entități cu scop special”. Din cauza faptului că nu se rețin taxe și impozite la sursă pentru plățile către exterior (de exemplu plățile efectuate de rezidenți din UE către rezidenți din țări terțe) reprezentând redevențe și dobânzi, este posibil ca respectivele plăți să se sustragă cu totul taxelor și impozitelor în cazul în care nu sunt supuse impozitării nici în jurisdicția destinatară. Reforma recent adoptată privind reținerea condiționată a impozitelor la sursă pentru redevențele și plățile de dobânzi în cazul abuzurilor sau plăților în jurisdicții care aplică impozite mici, care se va aplica începând cu 1 ianuarie 2021, reprezintă un pas înainte în direcția reducerii planificării fiscale agresive. Eficacitatea reformei ar trebui monitorizată îndeaproape.
(24)O serie de instituții financiare din Țările de Jos au fost implicate recent în activități de combatere a spălării banilor. În pofida eforturilor recente, aceste cazuri evidențiază necesitatea consolidării într-o și mai mare măsură a supravegherii instituțiilor financiare și a anchetării și urmăririi penale a cazurilor de spălare de bani. În afara sectorului financiar, deschiderea economiei olandeze către investiții străine directe și structurile juridice complexe ale țării ridică, de asemenea, riscuri semnificative de spălare a banilor. Lipsa unei corelări între numărul scăzut de tranzacții neobișnuite semnalate de furnizorii de servicii pentru fiducii sau societăți și cel raportat de consultanții fiscali și expunerea ridicată la risc a acestora impune necesitatea unei supravegheri proporționale. Având în vedere caracterul predominant al structurilor juridice complexe, buna funcționare a registrului beneficiarilor reali este esențială pentru a se evita utilizarea abuzivă a unor astfel de entități, însă registrul nu a fost încă înființat.
(25)Deși prezentele recomandări se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice țării pentru 2019, adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019, au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările respective rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate în anul care urmează, pe parcursul întregului ciclu anual al semestrului european. Același lucru este valabil și pentru recomandările privind politicile economice legate de investiții. Acestea din urmă ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică a fondurilor aferente politicii de coeziune pentru perioada de după 2020, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire din criza actuală.
(26)Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. Statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite în programele lor naționale de reformă pentru 2020. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor de mai jos, Țările de Jos vor contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.
(27)Coordonarea strânsă dintre economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru asigurarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. Țările de Jos ar trebui, în calitate de stat membru a cărui monedă este euro – și ținând seama de orientările politice ale Eurogrupului – să se asigure că politicile sale sunt în continuare conforme cu recomandările pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre din zona euro.
(28)În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Țărilor de Jos, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020 și Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate în vederea punerii în aplicare a recomandărilor adresate Țărilor de Jos în anii precedenți. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Țările de Jos, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările Uniunii, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea, la nivelul Uniunii, a unei contribuții la deciziile naționale viitoare.
(29)Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său 13 se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.
(30)În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Prezentele recomandări iau în considerare necesitatea de a combate pandemia și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandarea 3,
RECOMANDĂ ca, în 2020 și în 2021, Țările de Jos să întreprindă acțiuni astfel încât:
1.În conformitate cu clauza derogatorie generală, să ia toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Atunci când condițiile economice îi vor permite acest lucru, să urmărească politici bugetare menite să asigure poziții bugetare prudente pe termen mediu și să asigure sustenabilitatea datoriei, promovând, în același timp, investițiile. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv prin abordarea problemei deficitului actual de lucrători din domeniul sănătății și prin accelerarea implementării instrumentelor de e-sănătate relevante.
2.Să atenueze impactul social și asupra forței de muncă al crizei și să promoveze protecția socială adecvată a lucrătorilor care desfășoară activități independente.
3.Să acorde prioritate finanțării proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze investițiile în favoarea tranziției ecologice și digitale, în special a dezvoltării competențelor digitale, a infrastructurii durabile și a producției și utilizării curate și eficiente a energiei, precum și a cercetării și inovării orientate spre îndeplinirea obiectivelor misiunilor.
4.Să ia măsuri pentru a aborda pe deplin caracteristicile sistemului fiscal care facilitează planificarea fiscală agresivă, în special plățile către exterior, mai ales prin punerea în aplicare a măsurilor adoptate și prin garantarea eficacității acestora. Să asigure o supraveghere eficace și respectarea cadrului de combatere a spălării banilor.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu,
Președintele
Regulamentul (UE) 2020/460 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 martie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite măsuri specifice menite să mobilizeze investiții în sistemele de sănătate ale statelor membre și în alte sectoare ale economiilor acestora ca reacție la epidemia de COVID-19 (Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus) (JO L 99, 31.3.2020, p. 5) și Regulamentul (UE) 2020/558 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2020 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1301/2013 și (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește măsuri specifice de asigurare a unei flexibilități excepționale pentru utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene ca reacție la epidemia de COVID-19 (JO L 130, 24.4.2020, p. 1).