COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 2.4.2020
COM(2020) 170 final
PROIECTUL DE BUGET RECTIFICATIV NR.2
LA BUGETUL GENERAL 2020
Furnizarea de sprijin de urgență statelor membre și consolidarea în continuare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii/rescEU pentru a face față pandemiei de COVID-19.
având în vedere:
–Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 314, coroborat cu Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a,
–Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (…) 1 , în special articolul 44,
–bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, astfel cum a fost adoptat la 27 noiembrie 2019 2 ,
–proiectul de buget rectificativ nr. 1/20 3 , adoptat la 27 martie 2020,
Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului Proiectul de buget rectificativ nr. 2 la bugetul 2020.
MODIFICĂRI LA SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR PE SECȚIUNI
Modificările la situația generală a veniturilor și la secțiunea III pot fi consultate pe site-ul web EUR-Lex ( https://eur-lex.europa.eu/budget/www/index-ro.htm ).
Cuprins
1. Introducere
2. Furnizarea de sprijin de urgență statelor membre prin reactivarea Instrumentului dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii
2.1. Context
2.2. Acțiunile care urmează să fie finanțate prin ESI
3. Consolidarea în continuare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (pe teritoriul Uniunii)
4. Finanțarea
5. Tabel recapitulativ pe rubrici ale CFM
EXPUNERE DE MOTIVE
1. Introducere
Scopul proiectului de buget rectificativ (PBR) nr. 2 pentru anul 2020 este de a pune la dispoziție 3 000,0 milioane EUR în credite de angajament și 1 530,0 milioane EUR în credite de plată la rubrica 3 Securitate și cetățenie pentru a finanța furnizarea de sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență a cărui reactivare se propune pentru a face față consecințelor pandemiei de CODVI-19 și pentru a consolida și mai mult mecanismul de protecție civilă al Uniunii/rescEU, pentru a permite constituirea unor stocuri mai mari și coordonarea distribuției de resurse esențiale în întreaga Europă 4 .
2. Furnizarea de sprijin de urgență statelor membre prin reactivarea Instrumentului dedicat sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii
2.1. Context
Având în vedere gravitatea crizei provocate de pandemia de COVID-19, precum și amploarea și natura nevoilor care necesită sprijin din bugetul UE în viitorul apropiat, Comisia propune, în paralel cu prezentul PBR, reactivarea și modificarea de către Consiliu a Regulamentului (UE) 2016/369 al Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii 5 pentru a dota UE cu un set extins de instrumente, proporțional cu amploarea actualei pandemii de CODVID-19.
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență (ESI) a fost creat în martie 2016 și a fost activat pentru o perioadă de 3 ani pentru a face față situației de urgență create de afluxul masiv de refugiați în Grecia. Acesta a fost conceput ca instrument general de combatere a crizelor pe teritoriul UE, care intervine numai în circumstanțe excepționale, atunci când apar dificultăți grave. ESI poate fi mobilizat pentru a aborda orice criză care necesită ajutor umanitar și acoperă o gamă largă de acțiuni eligibile: „Sprijinul de urgență (...) poate include orice acțiune de ajutor umanitar (...) și, prin urmare, poate cuprinde furnizarea de asistență și ajutor și, dacă este necesar, derularea de operațiuni de protecție pentru salvarea și protejarea vieților omenești în timpul dezastrului sau imediat după producerea acestuia” 6 .
Măsurile prevăzute în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii (rescEU), al mecanismului de protecție civilă, al Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus de mobilizare a fondurilor structurale și de investiții europene și a altor instrumente ale Uniunii, contribuie la abordarea parțială a situației de urgență din domeniul sănătății publice; cu toate acestea, având în vedere amploarea și sfera acestei provocări, este nevoie de o abordare eficace a consecințelor umanitare ale pandemiei legate de sănătatea publică în Uniune. Sprijinul de urgență acordat în cadrul ESI promovează complementaritatea și coerența cu acțiunile statelor membre afectate, precum și sinergiile cu acțiunile finanțate la nivelul UE prin alte fonduri și instrumente.
Având în vedere cele de mai sus, se propune activarea sprijinului acordat în temeiul Regulamentului privind sprijinul de urgență (nr. 2016/369) și asigurarea creditelor necesare cât mai curând posibil. Uniunea va putea astfel să desfășoare măsuri de prevenire și de atenuare a consecințelor grave în unul sau mai multe state membre și să abordeze în mod coordonat nevoile legate de situația dezastruoasă creată de COVID-19, prin completarea asistenței oferite în cadrul altor instrumente ale UE.
2.2. Acțiunile care urmează să fie finanțate prin ESI
Având în vedere caracterul urgent al situației și gravitatea crizei cu care se confruntă sistemul public de sănătate din cauza pandemiei de COVID-19 în toate statele membre, Comisia propune mobilizarea a 2 700,0 milioane EUR în credite de angajament și a 1 380,0 milioane EUR în credite de plată în favoarea ESI.
Sprijinul poate fi utilizat pentru a finanța, printre altele, următoarele acțiuni:
–constituirea mai rapidă a unor stocuri mai mari și coordonarea mai extinsă și mai rapidă a distribuției de resurse esențiale în întreaga Europă;
–satisfacerea nevoilor în ceea ce privește transportul echipamentelor de protecție care urmează să fie importate de la partenerii internaționali, precum și în ceea ce privește transportul în întreaga UE;
–asigurarea transportului transfrontalier al pacienților care au nevoie de îngrijiri medicale la spitale care dispun de capacitate;
–asigurarea cooperării transfrontaliere în vederea reducerii presiunii asupra sistemelor de sănătate din regiunile cele mai afectate din UE;
–achiziționarea și distribuția centralizată de echipamente medicale esențiale către spitale și furnizarea în regim de urgență de echipamente de protecție pentru personalul din spitale, cum ar fi aparate de protecție respiratorie, aparate de ventilație mecanică, echipamente individuale de protecție, măști reutilizabile, medicamente, tratamente și materiale de laborator, precum și dezinfectanți;
–extinderea și transformarea capacităților de producție ale întreprinderilor din UE pentru a asigura producția și distribuția rapidă a echipamentelor și materialelor necesare pentru soluționarea urgentă a penuriei de produse de bază și de medicamente;
–extinderea unităților de îngrijire și a resurselor de asistență medicală, inclusiv a spitalelor de campanie temporare și semipermanente, precum și sprijinirea structurilor reconvertite;
–mărirea producției de kituri de testare și acordarea de sprijin pentru achiziționarea substanțelor de bază esențiale;
–stimularea dezvoltării rapide de medicamente și de metode de testare;
–dezvoltarea, achiziționarea și distribuirea de materiale de testare (kituri de testare, reactivi, hardware).
Comisia va asigura o coordonare deplină, astfel încât acțiunile finanțate în cadrul ESI să completeze celelalte instrumente existente, cum ar fi rescEU sau Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI), în anumite domenii (de exemplu, în centrele de primire pentru migranți). Implementarea va fi adaptată în funcție de evoluția pandemiei, în coordonare cu măsurile luate de statele membre, pentru a-i maximiza impactul.
|
EUR |
|||
|
Linie bugetară |
Nume |
Credite de angajament |
Credite de plată |
|
Secțiunea III – Comisia |
|||
|
18 01 04 05 |
Cheltuieli de sprijin legate de sprijinul de urgență pe teritoriul Uniunii |
54 000 000 |
54 000 000 |
|
18 07 01 |
Sprijin de urgență pe teritoriul Uniunii |
2 646 000 000 |
1 326 000 000 |
|
Total |
2 700 000 000 |
1 380 000 000 |
|
3. Consolidarea în continuare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (pe teritoriul Uniunii)
Ca parte a răspunsului UE la pandemia de COVID-19, mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM) facilitează cooperarea dintre statele membre. Pe lângă achizițiile publice comune și ca plasă de siguranță suplimentară, Comisia a adoptat un nou act de punere în aplicare în cadrul UPCM/rescEU, pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește achiziționarea unora dintre echipamentele necesare (inclusiv tratamente, echipamente medicale, echipamente individuale de protecție, materiale de laborator), sporind astfel volumul și completând și lărgind sfera de acoperire a articolelor prioritare cumpărate prin intermediul achizițiilor publice comune. Grantul direct rescEU va oferi finanțare 100 % din bugetul UE, care include finanțare integrală pentru dezvoltarea acestor capacități și finanțarea integrală a implementării. Echipamentele achiziționate vor fi găzduite de unul sau mai multe state membre, în timp ce procesul de luare a deciziilor este organizat la nivelul UE, oferindu-se materiale de urgență în plus față de stocurile naționale. Aceste echipamente vor fi disponibile pentru toate statele membre și vor fi utilizate în cazul în care capacitatea națională va fi insuficientă.
Astfel cum s-a anunțat în proiectul de buget rectificativ nr. 1/2020 7 , Comisia a redistribuit 10,0 milioane EUR în credite de angajament din bugetul existent aferent UCPM/rescEU pentru 2020 (prevenție și pregătire în cadrul Uniunii) pentru a sprijini măsurile medicale de combatere a COVID19 și achiziționarea de echipamente medicale și a propus o majorare de 70,0 milioane EUR în credite de angajament și de 40,0 milioane EUR în credite de plată.
Având în vedere evoluția rapidă a crizei și nevoile asociate acesteia din statele membre, trebuie să ne intensificăm eforturile de constituire a stocurilor. RescEU poate contribui la crearea unor stocuri mai mari, la coordonarea și distribuția de materiale medicale esențiale pentru care există o cerere ridicată din partea spitalelor, inclusiv echipamente de protecție pentru personalul din spitale (măști, ochelari, combinezoane, nanomateriale pentru uz medical, dezinfectanți), aparate de ventilație mecanică (atât invazive, cât și neinvazive) necesare pentru un răspuns eficace. Stocurile trebuie să fie utilizate pentru a expedia în termen scurt echipamentele medicale necesare în mod succesiv statelor membre și regiunilor care se confruntă cu focare și un număr foarte mare de infecții, pentru a se utiliza în mod eficient și eficace echipamentele reutilizabile acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Prin urmare, se propune o majorare suplimentară de 300,0 milioane EUR în credite de angajament și de 150,0 milioane EUR în credite de plată.
Mecanismul RescEU consolidat și fondurile ESI reactivate vor fi complementare și vor asigura o eficiență maximă a acțiunilor de furnizare a echipamentelor medicale necesare.
|
EUR |
|||
|
Linie bugetară |
Nume |
Credite de angajament |
Credite de plată |
|
Secțiunea III – Comisia |
|||
|
23 03 01 01 |
Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii |
300 000 000 |
150 000 000 |
|
Total |
300 000 000 |
150 000 000 |
|
4. Finanțarea
Având în vedere absența marjelor și a posibilității de redistribuire la rubrica 3 din cadrul financiar multianual (CFM), Comisia propune o mobilizare a următoarelor instrumente speciale, în valoare totală de 3 000,0 milioane EUR:
·Marja globală pentru angajamente rămasă, adică suma de 2 042,4 milioane EUR 8 . În paralel cu prezentul buget rectificativ se propune o modificare a Regulamentului privind CFM prin care se elimină limitările domeniului de aplicare al acestui instrument 9 ;
·243,0 milioane EUR din Instrumentul de flexibilitate 10 ; precum și
·Marja pentru situații neprevăzute aferentă soldului (714,6 milioane EUR), cu o compensare corespunzătoare față de marja disponibilă în 2020 la rubrica 5 Administrație 11 .
5. Tabel recapitulativ pe rubrici ale CFM
|
În EUR |
|||||||
|
Rubrica |
Buget 2020 |
Proiectul de buget rectificativ 2/2020 |
Bugetul 2020 |
||||
|
(inclusiv PBR 1/2020) |
(inclusiv PBR 1-2/2020) |
||||||
|
CA |
CP |
CA |
CP |
CA |
CP |
||
|
1. |
Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii |
83 930 597 837 |
72 353 828 442 |
|
|
83 930 597 837 |
72 353 828 442 |
|
Plafon |
83 661 000 000 |
|
|
|
83 661 000 000 |
|
|
|
Marjă |
|
|
|
|
|
|
|
|
1a |
Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă |
25 284 773 982 |
22 308 071 592 |
|
|
25 284 773 982 |
22 308 071 592 |
|
Din care în cadrul marjei globale pentru angajamente |
93 773 982 |
|
|
|
93 773 982 |
|
|
|
Plafon |
25 191 000 000 |
|
|
|
25 191 000 000 |
|
|
|
Marjă |
|
|
|
|
|
|
|
|
1b |
Coeziune economică, socială și teritorială |
58 645 823 855 |
50 045 756 850 |
|
|
58 645 823 855 |
50 045 756 850 |
|
Din care în cadrul marjei globale pentru angajamente |
175 823 855 |
|
|
|
175 823 855 |
|
|
|
Plafon |
58 470 000 000 |
|
|
|
58 470 000 000 |
|
|
|
Marjă |
|
|
|
|
|
|
|
|
2. |
Creștere durabilă: resurse naturale |
59 907 021 051 |
57 904 492 439 |
|
|
59 907 021 051 |
57 904 492 439 |
|
Plafon |
60 421 000 000 |
|
|
|
60 421 000 000 |
|
|
|
Marjă |
513 978 949 |
|
|
|
513 978 949 |
|
|
|
Din care: Fondul european de garantare agricolă (FEGA) – Cheltuieli legate de piață și plăți directe |
43 410 105 687 |
43 380 031 798 |
|
|
43 410 105 687 |
43 380 031 798 |
|
|
Subplafon |
43 888 000 000 |
|
|
|
43 888 000 000 |
|
|
|
Diferența de rotunjire exclusă din calculul marjei |
888 000 |
|
|
|
888 000 |
|
|
|
Marja FEGA |
477 006 313 |
|
|
|
477 006 313 |
|
|
|
3. |
Securitate și cetățenie |
4 152 374 489 |
3 748 527 141 |
3 000 000 000 |
1 530 000 000 |
7 152 374 489 |
5 278 527 141 |
|
Din care în cadrul Instrumentului de flexibilitate |
851 374 489 |
|
243 039 699 |
|
1 094 414 188 |
|
|
|
Din care în cadrul marjei globale pentru angajamente |
350 000 000 |
|
2 042 402 163 |
|
2 392 402 163 |
|
|
|
Din care în cadrul marjei pentru situații neprevăzute |
|
|
714 558 138 |
|
714 558 138 |
|
|
|
Plafon |
2 951 000 000 |
|
|
|
2 951 000 000 |
|
|
|
Marjă |
|
|
|
|
|
|
|
|
4. |
Europa în lume |
10 406 572 239 |
8 944 061 191 |
|
|
10 406 572 239 |
8 944 061 191 |
|
Plafon |
10 510 000 000 |
|
|
|
10 510 000 000 |
|
|
|
Marjă |
103 427 761 |
|
|
|
103 427 761 |
|
|
|
5. |
Administrație |
10 271 193 494 |
10 274 196 704 |
|
|
10 271 193 494 |
10 274 196 704 |
|
Plafon |
11 254 000 000 |
|
|
|
11 254 000 000 |
|
|
|
Din care deduse din marja pentru situații neprevăzute |
- 252 000 000 |
|
- 714 558 138 |
|
- 966 558 138 |
|
|
|
Marjă |
730 806 506 |
|
|
|
16 248 368 |
|
|
|
Din care: Cheltuieli administrative ale instituțiilor |
7 955 303 132 |
7 958 306 342 |
|
|
7 955 303 132 |
7 958 306 342 |
|
|
Subplafon |
9 071 000 000 |
|
|
|
9 071 000 000 |
|
|
|
Din care deduse din marja pentru situații neprevăzute |
- 252 000 000 |
|
- 714 558 138 |
|
- 966 558 138 |
|
|
|
Marjă |
863 696 868 |
|
|
|
149 138 730 |
|
|
|
Total |
168 667 759 110 |
153 225 105 917 |
3 000 000 000 |
1 530 000 000 |
171 667 759 110 |
154 755 105 917 |
|
|
Din care în cadrul Instrumentului de flexibilitate |
851 374 489 |
893 079 197 |
243 039 699 |
123 950 247 |
1 094 414 188 |
1 017 029 444 |
|
|
Din care în cadrul marjei globale pentru angajamente |
619 597 837 |
|
2 042 402 163 |
|
2 662 000 000 |
|
|
|
Din care în cadrul marjei pentru situații neprevăzute |
|
|
714 558 138 |
|
714 558 138 |
|
|
|
Plafon |
168 797 000 000 |
172 420 000 000 |
|
|
168 797 000 000 |
172 420 000 000 |
|
|
Din care deduse din marja pentru situații neprevăzute |
- 252 000 000 |
|
- 714 558 138 |
|
- 966 558 138 |
|
|
|
Marjă |
1 348 213 216 |
20 087 973 280 |
|
|
633 655 078 |
18 681 923 527 |
|
|
|
Alte instrumente speciale |
587 763 000 |
418 500 000 |
|
|
587 763 000 |
418 500 000 |
|
Total general |
169 255 522 110 |
153 643 605 917 |
3 000 000 000 |
1 530 000 000 |
172 255 522 110 |
155 173 605 917 |
|