COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.3.2020
COM(2020) 112 final
COMUNICARE A COMISIEI
Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19
1.Introducere
Cunoscut în mod curent sub denumirea de „coronavirus”, COVID-19 este o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia, care a izbucnit în China, s-a răspândit, în prezent existând cazuri de infectare în toate statele membre. Deși Italia este cel mai puternic afectată, numărul de cazuri este în creștere în toate statele membre, iar situația evoluează rapid. Pandemia impune o povară grea asupra persoanelor și a societăților și exercită o presiune puternică asupra sistemelor de sănătate. Trebuie să răspundem împreună pentru a încetini contagiunea, a consolida reziliența sistemelor noastre de sănătate pentru a-i ajuta pe cei aflați în dificultate și pentru a realiza progrese în domeniul cercetării și dezvoltării.
În afară de impactul său social semnificativ și de dimensiunea sa umană, epidemia cauzată de coronavirus reprezintă un șoc economic major pentru UE, impunând o coordonare economică hotărâtă. Răspândirea virusului duce la perturbarea lanțurilor de aprovizionare mondiale, la volatilitatea piețelor financiare, la șocuri în ceea ce privește cererea consumatorilor și la un impact negativ în sectoare-cheie cum ar fi călătoriile și turismul. Piețele bursiere europene au scăzut cu aproximativ 30 % față de jumătatea lunii februarie, acesta fiind declinul lunar cel mai pronunțat înregistrat de la începutul crizei financiare din 2008, iar incertitudinea cu privire la evoluția epidemiei în săptămânile și lunile următoare rămâne ridicată.
Vom putea să gestionăm în mod eficace această urgență majoră în materie de sănătate publică numai dând dovadă de solidaritate și cu ajutorul unor soluții coordonate la nivelul întregii Europe. Trebuie să dăm dovadă de solidaritate între țări, regiuni, orașe și cetățeni pentru a limita răspândirea virusului, pentru a-i ajuta pe pacienți și pentru a contracara consecințele economice. Această situație impune adoptarea unui set de măsuri de bază, precum și a unei abordări comune coerente și clare. Cooperarea strânsă între toți actorii relevanți este esențială.
Comisia va utiliza pe deplin toate instrumentele de care dispune pentru a face față acestei situații dificile. Pe lângă eforturile noastre de coordonare și orientare și acțiunile noastre de limitare a răspândirii virusului, Comisia ia măsuri pentru a aborda și a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei. Aceste măsuri se referă la integritatea pieței unice și, în sens mai larg, la menținerea lanțurilor valorice de producție și de distribuție, pentru a asigura aprovizionarea sistemelor noastre de sănătate cu bunurile de care au nevoie. Aceste măsuri se referă la sprijinirea cetățenilor pentru a asigura faptul că veniturile și locurile de muncă nu sunt afectate în mod disproporționat de pandemie. Aceste măsuri se referă la sprijinirea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). De asemenea, aceste măsuri se referă la asigurarea lichidității sectorului nostru financiar și la contracararea unei recesiuni amenințătoare prin acțiuni la toate nivelurile. În fine, aceste măsuri se referă la asigurarea unui cadru care să permită statelor membre să acționeze cu hotărâre și în mod coordonat. În concluzie, aceste măsuri se referă la pregătirea unei redresări rapide în urma acestui șoc economic.
Prezenta comunicare conturează răspunsul imediat al Comisiei pentru a atenua impactul economic al COVID-19. Deși măsurile descrise anunțate astăzi vizează provocările cele mai iminente, trebuie să fim conștienți de faptul că situația evoluează zilnic. Comisia va colabora strâns cu Parlamentul European, cu Consiliul, cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și cu statele membre pentru punerea rapidă în aplicare a acestor măsuri și este pregătită să ia toate inițiativele ulterioare care vor fi necesare. Comisia sprijină, de asemenea, organizarea unui răspuns internațional pentru a aborda consecințele socioeconomice mondiale ale pandemiei prin intermediul cadrului multilateral, acordând o atenție specială țărilor partenere cu sisteme de sănătate vulnerabile.
2.Consecințe socioeconomice
Pandemia de COVID-19 este un șoc major pentru economia mondială și cea europeană. Deja se resimte un impact economic negativ semnificativ asupra Europei, cel puțin pentru prima jumătate a acestui an și, posibil, chiar pentru o perioadă mai îndelungată, dacă măsurile de limitare a răspândirii virusului nu sunt eficace. Creșterea PIB-ului real în 2020 ar putea scădea sub zero sau chiar ar putea fi puternic negativă din cauza COVID-19, iar pentru atenuarea repercusiunilor economice este esențial ca instituțiile UE și statele membre să își coordoneze răspunsul economic.
Acest șoc afectează economia prin diferite canale:
·șocul rezultat din contracția inițială a Chinei în primul trimestru al anului 2020;
·șocul la nivelul ofertei cu care s-au confruntat economia europeană și cea mondială ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare și a absențelor de la locul de muncă;
·șocul la nivelul cererii cu care s-au confruntat economia europeană și cea mondială, cauzat de scăderea cererii consumatorilor și de impactul negativ al incertitudinii asupra planurilor de investiții
·și impactul deficitului de lichidități asupra întreprinderilor.
Șocul va fi temporar, dar trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că acesta va fi cât mai scurt și mai limitat posibil și că nu provoacă daune permanente economiilor noastre. Pentru viitor, gradul perspectivelor negative va depinde de mai mulți parametri, cum ar fi lipsa de aprovizionare cu materii prime critice, eficacitatea măsurilor de limitare a răspândirii virusului, perioadele de întrerupere a producției în UE, zilele de lucru pierdute în întreprinderi și în administrațiile publice, precum și efectele asupra cererii (de exemplu restricții în materie de mobilitate, anulări ale călătoriilor).
Statele membre trebuie să fie vigilente și să utilizeze toate instrumentele disponibile la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a evita ca actuala criză să conducă la o pierdere de active și de tehnologii critice. Din această categorie fac parte instrumente cum ar fi investigațiile naționale de securitate și alte instrumente conexe securității. Comisia va furniza orientări statelor membre în perspectiva aplicării Regulamentului privind examinarea investițiilor străine directe.
Pe măsură ce COVID-19 se răspândește și afectează o mare parte a populației la nivel mondial și în statele membre, efectele economice sunt substanțiale și se accentuează în fiecare zi. Efectele sunt resimțite la nivelul întregii economii, în special în situațiile de izolare necesare pentru a preveni răspândirea pandemiei. Măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului la nivel local și național ar putea afecta atât cererea, cât și oferta. În special, cererea negativă este o consecință a măsurilor de limitare a răspândirii virusului pe care guvernele sunt obligate să le pună în aplicare, acestea afectând viața privată, profesională și socială. În prezent, sectoarele cele mai afectate sunt sănătatea, turismul și transporturile, în special transportul aerian.
Pandemia de COVID-19 afectează piețele financiare mondiale. La sfârșitul lunii februarie, piețele mondiale ale titlurilor de capital și cele ale altor active cu grad ridicat de risc au scăzut considerabil în contextul orientării accentuate către plasamente cu grad ridicat de siguranță. În același timp, prețurile activelor sigure au crescut ca urmare a cererii sporite: randamentele obligațiunilor de trezorerie din SUA („activul financiar sigur de ultimă instanță”) au scăzut puternic. Prețurile acțiunilor au scăzut în întreaga lume. Au crescut marjele obligațiunilor de stat ale statelor membre mai vulnerabile. Au crescut randamentele obligațiunilor corporative din categoria non-investment grade.
Având în vedere impactul macroeconomic și financiar al COVID-19, răspunsul în materie de politică economică ar trebui să fie luat în mod ferm și coordonat pentru a atinge următoarele obiective:
·contribuirea la salvarea de vieți. Asigurarea fondurilor necesare pentru efectuarea achizițiilor și a investițiilor necesare pentru limitarea răspândirii și tratarea pandemiei;
·asigurarea faptului că lucrătorii din Europa (inclusiv lucrătorii care desfășoară o activitate independentă) sunt protejați împotriva pierderilor de venituri și că întreprinderile cele mai afectate (în special IMM-urile) și sectoarele cele mai afectate beneficiază de sprijinul și de lichiditățile financiare necesare;
·atenuarea impactului asupra economiei globale cu ajutorul tuturor instrumentelor UE disponibile și a unui cadru flexibil al UE care să fie folosit la întregul său potențial pentru acțiunile întreprinse de statele membre.
3.Asigurarea solidarității pe piața unică
3.1.Furnizarea de echipamente medicale
Piața unică este elementul central al Uniunii Europene. În vremuri de criză, este instrumentul de solidaritate menit să asigure faptul că bunurile esențiale necesare pentru atenuarea riscurilor în materie de sănătate generate de epidemie pot să ajungă la toți cei care au nevoie de acestea. Prin asigurarea disponibilității acestor bunuri în întreaga UE, piața unică își aduce contribuția la protecția sănătății noastre. Restricțiile naționale unilaterale în ceea ce privește libera circulație a bunurilor esențiale pentru sistemele de sănătate creează bariere semnificative și afectează grav capacitatea statelor membre de a gestiona epidemia de COVID-19.
Este esențial ca măsurile naționale să urmărească obiectivul principal al protecției sănătății într-un spirit de solidaritate și cooperare europeană. Unele state membre au adoptat deja sau pregătesc măsuri naționale care afectează exportul de echipamente individuale de protecție, cum ar fi ochelarii de protecție, măștile pentru față, mănușile, salopetele și halatele chirurgicale, precum și medicamentele. Aceste măsuri riscă să împiedice ca aceste bunuri esențiale să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie de ele, în special lucrătorii din domeniul asistenței medicale, echipele de intervenție pe teren și pacienții din zonele afectate din întreaga Europă. Aceste măsuri creează efecte în lanț: statele membre iau măsuri pentru a atenua impactul măsurilor luate de alte state membre.
Într-un interval scurt de timp, restricțiile s-au extins la o gamă tot mai largă de produse, începând cu echipamentele individuale de protecție și ajungând mai recent la medicamente. Restricțiile privind exporturile nu țin seama de lanțurile de aprovizionare integrate, creează blocaje în ceea ce privește producția de bunuri esențiale prin blocarea factorilor de producție în anumite state membre, perturbă lanțurile logistice și de distribuție, care se bazează pe depozite centrale, încurajează formarea de stocuri în lanțul de aprovizionare și, în fine, vor reintroduce frontierele interne într-un moment în care solidaritatea dintre statele membre este necesară mai mult ca niciodată.
În anexa 2 sunt prevăzute orientări pentru statele membre privind instituirea de mecanisme adecvate de control pentru a asigura securitatea aprovizionării în întreaga Europă. Tratatul permite statelor membre, în anumite condiții stricte, să se abată de la normele pieței unice. Orice măsură restrictivă națională luată în temeiul articolului 36 din TFUE pentru protecția sănătății și a vieții persoanelor trebuie să fie justificată, și anume adecvată, necesară și proporțională cu aceste obiective prin asigurarea unei aprovizionări adecvate a persoanelor în cauză, prevenind în același timp orice apariție sau agravare a deficitelor de bunuri considerate esențiale, cum ar fi echipamentele individuale de protecție, dispozitivele medicale sau medicamentele. Orice măsură națională planificată care restricționează accesul la echipamente medicale și de protecție trebuie notificată Comisiei, care va informa celelalte state membre cu privire la aceasta.
Măsurile notificate Comisiei până în prezent au fost evaluate din perspectiva asigurării faptului că bunurile esențiale ajung la cei care au cea mai mare nevoie de ele. Comisia tratează aceste cazuri cu prioritate și sprijină statele membre să corecteze orice astfel de măsuri. În cazul în care statele membre nu își adaptează suficient normele, Comisia va introduce o acțiune în justiție.
Unele măsuri naționale împiedică exporturile de bunuri esențiale către țări terțe, obiectivul final fiind menținerea viabilității sistemelor de sănătate din UE. În cazul în care exporturile către țări terțe pun în pericol capacitatea de răspuns a UE la epidemia de COVID-19, Comisia poate lua măsuri și pune în aplicare un sistem de autorizare a exporturilor de anumite produse.
Comisia ia toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea adecvată de echipamente de protecție în întreaga Europă. Având în vedere deficitele care există în prezent la nivel mondial, Comisia a lansat o procedură comună accelerată de achiziții publice împreună cu 26 de state membre. Ca plasă de siguranță suplimentară, Comisia adoptă o măsură în cadrul mecanismului de protecție civilă al UE (rescEU) pentru ca Uniunea să achiziționeze astfel de echipamente. Astfel, primele achiziții ar putea fi efectuate la începutul lunii aprilie, dacă sunt aprobate de statele membre. De asemenea, Comisia prezintă o recomandare a Comisiei privind evaluarea conformității și procedurile de supraveghere a pieței în contextul COVID19. Acest lucru va permite, în special, sporirea ofertei de anumite tipuri de echipamente, cum ar fi măștile pentru față de unică folosință.
Este esențial să acționăm împreună pentru a asigura producția, stocarea, disponibilitatea și utilizarea rațională a echipamentelor medicale de protecție și a medicamentelor în UE, în mod deschis și transparent. Comisia a contactat furnizorii pentru a evalua deficitele și le-a solicitat să își sporească imediat producția. Împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia a înființat, de asemenea, un Grup de coordonare pentru a monitoriza eventualele deficite de medicamente cauzate de COVID-19. În plus, Comisia monitorizează situația prin intermediul Grupului de coordonare privind dispozitivele medicale, inclusiv cu privire la disponibilitatea și performanța diferitelor dispozitive de diagnosticare și cooperarea referitoare la diferitele abordări naționale în materie de teste de diagnostic.
3.2. Transport
Epidemia de COVID-19 are, de asemenea, un impact major asupra sistemelor noastre de transport. Lanțurile de aprovizionare europene sunt strâns legate între ele. Aceste legături sunt menținute prin intermediul unei rețele extinse de servicii de transport de mărfuri. Întreruperile acestor fluxuri de bunuri conduc la daune economice grave.
Industria aviatică internațională și europeană a fost deja grav afectată de epidemie. Situația se deteriorează încă pe zi ce trece. Se preconizează că traficul aerian va continua să scadă în următoarele săptămâni. Pentru a contribui la reducerea impactului epidemiei, Comisia propune o legislație specifică ce va excepta temporar companiile aeriene de la obligația de utilizare a sloturilor orare în temeiul legislației UE. Odată intrată în vigoare, această măsură temporară va permite companiilor aeriene să-și ajusteze capacitatea în funcție de cererea scăzută cauzată de epidemie.
În ceea ce privește lanțurile de aprovizionare prin mijloace terestre, acestea au fost grav afectate de introducerea interdicțiilor de intrare la frontierele terestre sau de restricțiile impuse conducătorilor auto care se îndreaptă către anumite state membre. Acest lucru afectează toate bunurile, dar în special materialele de aprovizionare esențiale și mărfurile perisabile și, întrucât marea majoritate a întreprinderilor din acest sector sunt IMM-uri, aceste efecte sunt imediate și severe.
Indiferent de modul de transport, Comisia colaborează cu statele membre privind modalitățile de asigurare a continuității economice, garantând fluxul de mărfuri și lanțul de aprovizionare, asigurând călătoriile esențiale, precum și funcționarea pieței interne și siguranța transporturilor.
3.3.Turism
Presiunea asupra industriei turismului din UE este fără precedent. Aceasta se confruntă cu o reducere considerabilă a numărului de sosiri internaționale (anulări masive și scăderea numărului de rezervări, de exemplu, din partea călătorilor americani, chinezi, japonezi și sud-coreeni). De asemenea, industria turismului este afectată de încetinirea deplasărilor pe teritoriul național și în interiorul UE, în special din cauza reticenței în creștere a cetățenilor UE de a călători și a măsurilor de siguranță preventive adoptate la nivel național și/sau regional. IMM-urile din acest sector sunt afectate în mod deosebit de această diminuare generală a călătoriilor în scopuri turistice sau de afaceri. De la sfârșitul lunii februarie, perturbarea deplasărilor pe teritoriul național și în interiorul UE (reprezentând 87 % din numărul de turiști) agravează situația. Sectorul târgurilor și congreselor este afectat în mod special, peste 220 de evenimente fiind anulate sau amânate în Europa pentru primul trimestru al anului 2020. Alte sectoare conexe, cum ar fi serviciile de alimentație, precum și educația și activitățile culturale sunt, de asemenea, supuse unei presiuni din ce în ce mai mari din cauza epidemiei de COVID-19 și a eforturilor de limitare a răspândirii acesteia.
Comisia colaborează cu statele membre, cu autoritățile internaționale și cu principalele asociații profesionale din UE pentru a monitoriza situația și pentru a coordona măsurile de sprijin.
4.Mobilizarea bugetului UE și a Grupului Băncii Europene de Investiții
4.1.Măsuri privind lichiditatea: sprijinirea întreprinderilor, a sectoarelor și a regiunilor
Pentru a facilita oferirea unui ajutor imediat IMM-urilor care au fost grav afectate, bugetul UE va utiliza instrumentele sale existente pentru a le sprijini cu lichidități, în completarea măsurilor luate la nivel național.
Se va pune la dispoziție 1 miliard EUR din bugetul UE ca garanție pentru Fondul European de Investiții (FEI) în următoarele săptămâni, pentru a sprijini o finanțare a capitalului circulant în valoare de aproximativ 8 miliarde EUR și pentru a ajuta cel puțin 100 000 de IMM-uri și de întreprinderi mici cu capitalizare medie europene
.
Sprijinul va fi direcționat prin intermediul instrumentelor existente ale programelor FEI care sprijină investițiile. În limitele legislației aplicabile, creditarea va fi reorientată către împrumuturi pentru capital circulant cu o scadență de minimum 12 luni. În special, vor fi consolidate garanțiile pentru împrumut din cadrul COSME – programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii –, împreună cu garanțiile pentru IMM-uri InnovFin din cadrul programului Orizont 2020, astfel încât băncile să le ofere microîntreprinderilor, IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie acces la finanțare de tip punte. Aceste instrumente vor fi consolidate cu 750 de milioane EUR prin intermediul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în săptămânile următoare. În plus, ca o măsură specifică suplimentară, FEIS va oferi FEI 250 de milioane EUR suplimentare pentru a pune în aplicare rapid sprijinul dedicat IMM-urilor în cadrul unui efort concertat cu băncile și instituțiile naționale de promovare din UE.
În plus, în cadrul acelorași instrumente se vor pune în aplicare suspendări temporare ale obligației de rambursare a împrumuturilor - care să permită efectuarea cu întârziere a plăților - pentru întreprinderile afectate, atenuând astfel presiunea asupra finanțelor acestora. Statele membre sunt încurajate să utilizeze pe deplin instrumentele financiare existente în cadrul fondurilor structurale pentru a răspunde nevoilor de finanțare și pentru a maximiza utilizarea fondurilor structurale prin noi instrumente financiare, după caz. Comisia este pregătită să acorde asistență statelor membre în această privință.
Continuând să colaboreze îndeaproape cu Grupul BEI și cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Comisia va solicita ca aceste instituții să ia măsuri imediate pentru a acorda prioritate sectoarelor, produselor și instrumentelor care ar oferi întreprinderilor afectate cel mai eficient sprijin, cu cel mai semnificativ impact, și, de asemenea, va solicita coordonarea strânsă a acestora cu alți parteneri pentru a răspunde evoluției evenimentelor.
|
Menținerea fluxului de lichidități către economie – sectorul bancar
Sectorul bancar joacă un rol esențial în abordarea efectelor epidemiei de COVID-19, prin menținerea fluxului de credit către economie. În cazul în care fluxul de credit bancar este supus unor constrângeri severe, activitatea economică va scădea drastic, întrucât va fi dificil pentru întreprinderi să își plătească furnizorii și angajații. Ratele fondurilor proprii ale băncilor s-au îmbunătățit substanțial în ultimii ani; acestea sunt mai puțin îndatorate, iar dependența lor de finanțarea uneori volatilă pe termen scurt a scăzut.
Băncile trebuie să dispună de lichidități suficiente pentru a oferi împrumuturi clienților lor. Comisia ia notă de deciziile BCE privind politica monetară, anunțate la 12 martie 2020.
Băncile trebuie să poată utiliza aceste lichidități suplimentare pentru a oferi credite noi întreprinderilor și gospodăriilor, după caz. Comisia ia notă de declarațiile adoptate la 12 martie de mecanismul unic de supraveghere și de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) cu privire la acțiunile menite să atenueze impactul COVID-19 asupra sectorului bancar din UE și invită autoritățile competente să adopte o abordare coordonată și să specifice mai în detaliu modul optim de utilizare a flexibilității oferite de cadrul UE.
Cadrul UE permite guvernelor naționale să ofere sprijin băncilor, după caz, sub formă de garanții de stat, dacă acestea se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul la lichidități. Deși nu există nicio dovadă că băncile se confruntă în prezent cu constrângeri legate de lichidități, o astfel de situație ar putea apărea în cazul unor bănci în eventualitatea unei agravări semnificative a crizei. În astfel de circumstanțe, băncile respective nu ar fi în măsură să își mențină capacitatea de a credita economia.
Ajutoarele acordate de statele membre băncilor în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa daunele directe suferite ca urmare a epidemiei de COVID-19 (a se vedea explicația de mai sus) nu au obiectivul de a menține sau de a restabili viabilitatea, lichiditatea sau solvabilitatea unei instituții sau a unei entități. Prin urmare, ajutorul nu ar fi calificat drept sprijin financiar public extraordinar.
|
4.2.Atenuarea impactului asupra ocupării forței de muncă
Sunt necesare măsuri specifice pentru a atenua impactul asupra ocupării forței de muncă pentru persoanele fizice și pentru sectoarele cele mai afectate, în cazul în care producția este întreruptă sau vânzările scad. Trebuie să protejăm lucrătorii împotriva șomajului și a pierderii de venituri, acolo unde este posibil, deoarece aceștia nu ar trebui să devină victime ale epidemiei. Sistemele de șomaj parțial s-au dovedit a fi eficace în mai multe state membre, permițând o reducere temporară a timpului de lucru și sprijinind în același timp veniturile lucrătorilor. În prezent, 17 state membre au instituit sisteme de acest tip. Ar putea fi utilă extinderea acestor sisteme în întreaga UE. În plus, prelungirile temporare ale plăților prestației de boală sau modificările aduse regimurilor de prestații de șomaj pot servi la sprijinirea veniturilor gospodăriilor. Promovarea telemuncii ar putea, de asemenea, să atenueze impactul.
UE este pregătită să sprijine statele membre, în măsura posibilităților, în vederea atenuării impactului asupra lucrătorilor. Aceasta le oferă deja asistență în ceea ce privește prevenirea și combaterea șomajului, de exemplu prin intermediul fondurilor structurale ale UE, inclusiv Fondul social european, și al noii Inițiative privind investițiile pentru combaterea coronavirusului, astfel cum se precizează mai jos.
În plus, Comisia va accelera elaborarea propunerii sale legislative privind un sistem european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj. Această inițiativă urmărește să îi sprijine pe cei aflați în câmpul muncii și să îi protejeze pe cei care și-au pierdut locul de muncă în cazul unor șocuri de amploare, precum și să reducă presiunea asupra finanțelor publice naționale, consolidând astfel dimensiunea socială a Europei și sporind coeziunea sa. Sistemul ar fi orientat în special către sprijinirea politicilor naționale care vizează păstrarea locurilor de muncă și a competențelor, de exemplu prin programe de șomaj parțial și/sau facilitarea tranziției șomerilor de la un loc de muncă la altul.
4.3.Inițiativa pentru investiții în răspunsul la coronavirus
Prin intermediul Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus propuse astăzi, Comisia propune direcționarea sumei de 37 de miliarde EUR în cadrul politicii de coeziune către epidemia de COVID-19 și punerea pe deplin în aplicare a acestei inițiative în 2020 prin intermediul unor proceduri excepționale și accelerate.
În acest scop, Comisia propune ca anul acesta să renunțe la obligația sa de a solicita rambursarea prefinanțărilor neutilizate pentru fondurile structurale și de investiții europene deținute în prezent de statele membre. Această sumă se ridică la aproximativ 8 miliarde EUR din bugetul UE, pe care statele membre vor putea să le utilizeze pentru a suplimenta cu 29 de miliarde EUR finanțarea structurală în întreaga UE. Aceasta va duce la o creștere efectivă a volumului de investiții în 2020.
În plus, fonduri structurale încă nealocate în valoare de până la 28 de miliarde EUR din pachetele financiare naționale existente, inclusiv contribuțiile naționale, ar trebui să fie pe deplin eligibile pentru a combate criza, oferind astfel statelor membre sursele de finanțare necesare.
Comisia va înființa un grup operativ la cel mai înalt nivel pentru a colabora cu statele membre, pentru a se asigura că se pot lua măsuri pe această bază în termen de câteva săptămâni.
Un element-cheie al propunerii este acela că, începând cu 1 februarie 2020, toate cheltuielile potențiale pentru combaterea epidemiei de COVID-19 sunt eligibile pentru finanțare din fondurile structurale, astfel încât statele membre să poată cheltui banii cât mai repede posibil pentru combaterea epidemiei. În plus, Comisia propune, de asemenea, să se ofere posibilitatea de a transfera fonduri semnificative în cadrul programelor într-un mod simplificat. Aceste măsuri ar trebui să le permită tuturor statelor membre să restabilească ordinea priorităților și să orienteze sprijinul în următoarele săptămâni către sectoarele unde este cel mai necesar, în special:
·pentru furnizarea de sprijin pentru sistemul de sănătate, de exemplu prin finanțarea echipamentelor medicale și a medicamentelor, a instalațiilor de testare și de tratament, prevenirea bolilor, e-sănătate, furnizarea de echipamente de protecție, dispozitive medicale, adaptarea mediului de lucru în sectorul asistenței medicale și asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la asistență medicală;
·pentru furnizarea de lichidități întreprinderilor pentru a face față șocurilor financiare pe termen scurt legate de criza provocată de coronavirus, care acoperă, de exemplu, capitalul circulant al IMM-urilor pentru a aborda pierderile cauzate de criză, acordând o atenție deosebită sectoarelor care sunt deosebit de grav afectate;
·pentru sprijinirea temporară a programelor naționale de șomaj parțial care contribuie la atenuarea impactului șocului, în combinație cu măsuri de perfecționare și recalificare profesională.
În cazul în care sunt considerate necesare modificări ale programului, Comisia va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale și regionale pentru a raționaliza și a accelera procedurile corespunzătoare, ținând seama de impactul crizei provocate de coronavirus asupra capacității administrative a statelor membre.
Maximizarea impactului Inițiativei pentru investiții în răspunsul la coronavirus depinde de asigurarea de către statele membre a punerii în aplicare rapide a acestor măsuri, precum și de reacția rapidă a colegiuitorilor. Având în vedere circumstanțele fără precedent, Comisia solicită Consiliului și Parlamentului European să aprobe rapid prezenta propunere a Comisiei.
În paralel, Comisia va contacta imediat statele membre cele mai afectate pentru a începe pregătirea punerii în aplicare a inițiativei. Comisia va ajuta, de asemenea, statele membre să utilizeze în mod optim mecanismele de flexibilitate care există deja în programele UE. În acest sens, statele membre sunt invitate să numească drept coordonatori un ministru de rang înalt din cadrul guvernului și un înalt funcționar public.
În plus, ca parte a acestei inițiative, Comisia propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de solidaritate al UE, pentru ca acesta să includă și crizele din domeniul sănătății publice. Suma disponibilă în 2020 se ridică la 800 de milioane EUR.
Fondul european de ajustare la globalizare ar putea fi, de asemenea, mobilizat pentru a-i sprijini pe lucrătorii concediați și pe lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Suma disponibilă în 2020 se ridică la 179 de milioane EUR.
5.Ajutoare de stat
Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns bugetar la coronavirus va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și întreprinderile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de COVID-19. În același timp, prin normele respective se asigură faptul că ajutoarele de stat ajung la întreprinderile aflate în dificultate și că se evită competițiile dăunătoare pentru subvenții, în cazul în care statele membre cu resurse financiare sporite pot cheltui mai mult decât statele vecine, în detrimentul coeziunii la nivelul UE.
Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele existente privind ajutoarele de stat:
·în primul rând, statele membre pot decide să ia măsuri aplicabile tuturor întreprinderilor, de exemplu subvenții salariale și suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale. Aceste măsuri atenuează direct și eficient presiunea financiară asupra întreprinderilor, nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat și pot fi instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei;
·în al doilea rând, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu pentru serviciile sau biletele anulate care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză. Nici aceste măsuri nu intră în domeniul de aplicare al controlului ajutoarelor de stat și pot fi instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei.
·în al treilea rând, normele privind ajutoarele de stat bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE permit statelor membre, sub rezerva aprobării de către Comisie, să răspundă nevoilor acute de lichidități și să sprijine întreprinderile care riscă să dea faliment din cauza epidemiei de COVID-19;
·în al patrulea rând, articolul 107 alineatul (2) litera (b) TFUE permite statelor membre, sub rezerva aprobării de către Comisie, să despăgubească întreprinderile pentru prejudiciile suferite în circumstanțe excepționale, cum ar fi cele cauzate de epidemia de COVID-19. Sunt incluse măsurile de despăgubire a întreprinderilor din sectoarele care au fost afectate deosebit de grav (de exemplu transporturile, turismul și sectorul ospitalier) și măsurile de despăgubire a organizatorilor evenimentelor anulate pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei;
·în al cincilea rând, acestea pot fi completate de diverse măsuri suplimentare, cum ar fi cele prevăzute în Regulamentul de minimis și în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare
, măsuri care pot fi, de asemenea, instituite imediat de statele membre, fără implicarea Comisiei.
În prezent, impactul epidemiei de COVID-19 în Italia este de o natură și amploare care permite aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE. Acesta permite Comisiei să aprobe măsuri naționale de sprijin suplimentare pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, situație pe care Comisia o consideră prezentă în Italia. Pentru a ajunge la această concluzie, Comisia a luat în considerare mai mulți indicatori, printre alții scăderea preconizată a PIB-ului, măsurile publice riguroase impuse, inclusiv interzicerea evenimentelor, închiderea școlilor, restricțiile de circulație, constrângerile asupra sistemului de sănătate publică, precum și anularea zborurilor și restricțiile de călătorie impuse de alte țări.
Pentru a evalua aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) în cazul altor state membre, Comisia va utiliza o abordare similară în ceea ce privește impactul epidemiei de COVID-19 asupra economiilor lor. Situația este în evoluție permanentă. Comisia monitorizează în mod constant situația din întreaga UE, în strânsă legătură cu statele membre. În fine, Comisia pregătește un cadru juridic special în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, care să fie adoptat în caz de nevoie. Acest lucru s-a întâmplat în trecut într-un caz excepțional din timpul crizei financiare din 2008, când Comisia a adoptat un cadru temporar în 2009.
Comisia a creat toate facilitățile procedurale necesare unui proces de aprobare rapidă. În cazul în care este necesar, deciziile se iau în câteva zile de la primirea unei notificări complete privind un ajutor de stat din partea statelor membre. Comisia a creat o căsuță poștală electronică și un număr de telefon speciale pentru a răspunde la întrebările statelor membre. Pentru a facilita și mai mult o acțiune rapidă din partea statelor membre, Comisia este pregătită să ofere modele bazate pe decizii anterioare privind posibilitățile de mai jos prin care se pot acorda ajutoare întreprinderilor în conformitate cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.
6.Utilizarea integrală a flexibilității cadrului bugetar european
Măsurile specifice de sprijin bugetar ar trebui să fie puse în aplicare în conformitate cu principiile stabilite în secțiunea 5, pentru a contracara consecințele socioeconomice negative imediate ale epidemiei. Este inclusă sprijinirea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, din sectoare și domenii specifice care se confruntă cu o perturbare a producției sau a vânzărilor și, prin urmare, sunt afectate de o lipsă de lichidități. Acțiunile ar putea include:
·măsuri fiscale destinate întreprinderilor din regiunile și sectoarele afectate (de exemplu amânarea plății impozitului pe profit, a contribuțiilor de asigurări sociale și a TVA, efectuarea anticipată a plăților și a arieratelor administrațiilor publice, reduceri fiscale, sprijin financiar direct);
·garanții acordate băncilor pentru a sprijini întreprinderile cu capital circulant și garanții la export, eventual completate cu măsuri de supraveghere.
Aceste măsuri bugetare, precum și măsurile necesare pentru protecția lucrătorilor împotriva pierderilor de venituri, sunt urgente pentru a sprijini activitatea economică și ar trebui să fie utilizate pentru a atenua încetinirea creșterii economice. Un răspuns bugetar bine coordonat ar trebui să vizeze combaterea efectelor scăderii încrederii și a efectelor conexe asupra cererii. Luarea unor măsuri ferme acum va contribui la maximizarea impactului acțiunilor noastre și a efectului lor ulterior.
Comisia va propune Consiliului să aplice integral flexibilitatea existentă în cadrul bugetar al UE, cu scopul de a ajuta statele membre să facă față epidemiei de COVID-19 și să se ocupe de consecințele acesteia.
·Atunci când evaluează conformitatea cu regulile fiscal-bugetare ale UE, Comisia va propune Consiliului să excludă efectul bugetar al măsurilor fiscal-bugetare cu caracter excepțional luate pentru a contracara efectele economice ale COVID-19. Pactul de stabilitate și de creștere poate permite anumite cheltuieli excepționale specifice. Măsurile de sprijin, cum ar fi cele necesare de urgență pentru (i) a limita și a trata pandemia, (ii) a oferi sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor și sectoarelor și (iii) a proteja locurile de muncă și veniturile lucrătorilor afectați, pot fi considerate cheltuieli bugetare cu caracter excepțional.
·Comisia consideră că în situația actuală se poate aplica flexibilitatea de a ține cont de „evenimente neobișnuite aflate în afara controlului guvernului”. Atunci când un eveniment neobișnuit aflat în afara controlului unui guvern are un impact considerabil asupra poziției bugetare a unui stat membru, Pactul de stabilitate și de creștere prevede că statele membre pot fi autorizate să se abată temporar de la traiectoria de ajustare bugetară necesară. Drept urmare, sub incidența acestei clauze pot intra și cheltuielile excepționale destinate limitării epidemiei de COVID-19. În special, clauza menționată poate fi aplicată cheltuielilor de asistență medicală și măsurilor de ajutor specifice pentru întreprinderi și lucrători, cu condiția ca acestea să fie temporare și legate de epidemie. Comisia va urma această abordare atunci când va face propuneri și recomandări Consiliului.
·Comisia va propune Consiliului ca instituțiile Uniunii să adapteze eforturile bugetare impuse statelor membre în conformitate cu normele fiscal-bugetare ale UE. Acest lucru ar permite luarea în considerare a situațiilor specifice fiecărei țări în cazul unei creșteri negative sau al unor reduceri de amploare ale activității.
·Comisia este pregătită să propună Consiliului ca instituțiile Uniunii să activeze clauza derogatorie generală pentru a asigura un sprijin mai general al politicii fiscal-bugetare. Această clauză ar suspenda, în cooperare cu Consiliul, ajustarea fiscal-bugetară recomandată de Consiliu în cazul unei încetiniri marcate a creșterii economice pentru zona euro sau pentru UE în ansamblu.
7.Concluzie
Pentru a contracara efectele socioeconomice ale epidemiei de COVID-19, este necesar să se întreprindă măsuri curajoase în timp util și în mod coordonat de către toți factorii de decizie ai UE. Punerea în aplicare rapidă a acțiunilor descrise în prezenta comunicare este esențială în acest sens. Comisia va monitoriza îndeaproape evoluția situației și este pregătită să ia toate inițiativele necesare.
Măsurile anunțate vizează situația astfel cum se prezintă ea astăzi.
Trebuie să fim conștienți de faptul situația că evoluează zilnic și nu se poate exclude o înrăutățire suplimentară a previziunii economice.
De la ultima criză financiară, Uniunea s-a dotat cu instrumente îndrăznețe pentru a sprijini statele membre și a asigura stabilitatea piețelor financiare. Am tras învățămintele din anii precedenți și vom acționa, utilizând toate instrumentele de care dispunem. Uniunea ar trebui să facă tot ce este necesar pentru a reduce la minimum impactul COVID-19 și al măsurilor aferente de limitare a răspândirii acestei epidemii asupra cetățenilor, a întreprinderilor și a economiilor noastre. În cadrul răspunsului nostru coordonat și curajos, pe lângă cele anunțate în comunicare, vor fi disponibile și alte măsuri naționale, care vor fi bazate pe o acțiune comună și vor valorifica la maximum setul de instrumente ale UE într-un spirit de solidaritate.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 13.3.2020
COM(2020) 112 final
ANEXE
la
COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII ȘI EUROGRUP
Răspunsul economic coordonat la epidemia de COVID-19
ANEXA 1 – IMPACTUL ECONOMIC AL PANDEMIEI DE COVID-19
În previziunile sale economice intermediare de iarnă publicate la 13 februarie 2020, Comisia Europeană a preconizat creșterea modestă a PIB-ului în UE și în zona euro la 1,4 % în 2020 și, respectiv, la 1,2 % în 2021. Având în vedere datele foarte limitate disponibile la momentul respectiv, aceste previziuni au inclus un mic șoc temporar bazându-se pe ipoteza că pandemia s-ar fi limitat la China și ar atinge un nivel maxim în primul trimestru al anului 2020, având așadar efecte de propagare foarte limitate la nivel mondial. Previziunile semnalau totuși că răspândirea virusului prezintă un risc semnificativ de evoluție negativă pentru economia mondială și europeană.
COVID-19 a devenit de-acum o pandemie, iar serviciile Comisiei au elaborat noi estimări privind potențialul impact economic al acesteia. Acestea nu sunt previziuni, ci scenarii stilizate, fiind proiectate prin utilizarea unor ipoteze și a unor tehnici de modelare actualizate. Ar trebui subliniat faptul că există încă multe incertitudini cu privire la amploarea impactului economic al crizei, care va depinde, printre altele, de răspândirea pandemiei și de capacitatea autorităților publice de a acționa rapid pentru a ține sub control repercusiunile acesteia asupra sănătății și a economiei.
Scenariul de bază este întemeiat pe două ipoteze:
1) pe baza celor mai recente estimări disponibile, se presupune că pandemia de COVID-19 va avea același grad de mortalitate și morbiditate în Europa și în restul lumii. Acesta este un aspect important: deși ritmul răspândirii virusului este diferit de la un stat membru la altul, Italia fiind în prezent cea mai afectată, se presupune că, în timp, toate statele membre vor fi afectate în aceeași măsură;
2) având în vedere tendințele epidemiologice actuale din statele membre, se presupune că restricțiile necesare, care afectează cererea și oferta de forță de muncă în anumite sectoare (de exemplu, în sectorul călătoriilor și al comerțului cu amănuntul etc.), vor avea un impact mai puternic în comparație cu ceea ce s-a observat în China.
Analiza face distincția între o serie de canale de transmisie prin care COVID-19 va afecta economia europeană, care includ (i) șocul rezultat din contracția inițială a Chinei în primul trimestru al anului 2020; (ii) șocul ofertei cu care s-au confruntat economia europeană și cea mondială ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare și a absențelor de la locul de muncă; (iii) șocul cererii cu care s-au confruntat economia europeană și cea globală, cauzat de scăderea cererii consumatorilor și de impactul negativ al incertitudinii asupra planurilor de investiții (iv) și impactul deficitului de lichidități în cazul întreprinderilor.
Conform estimărilor, criza aferentă COVID-19 va avea un impact economic negativ foarte puternic asupra UE și a zonei euro. Se estimează că impactul direct, prin toate canalele, va reduce creșterea PIB-ului real în 2020 cu 2,5 puncte procentuale în comparație cu scenariul în care nu ar exista nicio pandemie. Întrucât creșterea PIB-ului real a fost estimată la 1,4 % pentru UE în 2020, aceasta ar însemna că creșterea ar scădea la puțin peste -1 % din PIB în 2020, urmând să înregistreze o redresare substanțială, dar nu completă, în 2021.
Cu toate acestea, unele dintre impacturile directe pot fi compensate, în 2020, printr-o acțiune politică promptă și eficace, care ar putea atenua impactul negativ asupra PIB-ului real. Instituțiile UE și statele membre pun în aplicare politici de atenuare a impactului economic al crizei. Măsurile de politică nu vor putea să protejeze UE de efectele negative ale crizei provenite din China și doar într-o măsură foarte limitată – sau chiar deloc – de efectele derivate din șocurile la nivelul ofertei asupra forței de muncă. Aceste măsuri pot juca însă un rol important în atenuarea repercusiunilor negative aferente scăderii cererii de consum și a întreprinderilor care se confruntă cu probleme de lichiditate. Combinate, aceste canale reprezintă puțin peste jumătate din impactul potențial estimat asupra creșterii, astfel încât există posibilitatea concretă de a atenua impactul economic. Per ansamblu, scenariul de bază este următorul: creșterea PIB-ului real în 2020 va fi egală cu zero sau chiar substanțial negativă ca urmare a COVID-19. Un răspuns economic coordonat din partea instituțiilor UE și a statelor membre este esențial pentru atenuarea repercusiunilor economice.
Nu pot fi excluse scenarii mai nefavorabile, legate de un impact mai accentuat al pandemiei.
Graficul 1. Impactul estimat al pandemiei de COVID-19 asupra economiei UE: scenariul pentru 2020
Sursă: Comisia
ANEXA 2 – MĂSURI NAȚIONALE PRIVIND MEDICAMENTELE ȘI DISPOZITIVELE MEDICALE, PRECUM ȘI ECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECȚIE
1.CONTEXTUL ȘI NECESITATEA UNEI ABORDĂRI COMUNE
Criza provocată de virusul COVID-19 constituie o situație de urgență fără precedent în materie de sănătate. Aceasta reprezintă o amenințare gravă la nivel mondial, cu un impact puternic asupra Europei.
Responsabilitatea de a lua măsurile adecvate în materie de sănătate în contextul crizei actuale le revine în primul rând statelor membre. Este crucial ca obiectivul primordial al protecției sănătății și a vieții umane să fie urmărit de toate măsurile naționale în conformitate cu normele UE. Normele pieței interne sprijină statele membre în acest sens, asigurând eficiența, realizarea de sinergii și solidaritatea europeană.
Piața unică a echipamentelor medicale și a celor individuale de protecție este profund integrată, întocmai cum sunt lanțurile sale valorice și rețelele sale de distribuție. Produsele esențiale includ ochelari de protecție, măști de protecție facială, mănuși, salopete și halate chirurgicale. O bună organizare a pieței globale în ceea ce privește aprovizionarea cu produse critice este singura modalitate de a preveni lipsa de resurse pentru persoanele care au cel mai mult nevoie de ele – sistemele de sănătate publică și, în special, profesioniștii din domeniul sănătății, echipele de intervenție la fața locului și pacienții.
Acest fenomen necesită un răspuns la nivel european. Toți șefii de stat și de guvern europeni s-au angajat în acest sens și, după videoconferința din 10 martie 2020, au încredințat Comisiei Europene, în concluziile președintelui Consiliului European, sarcina de a centraliza analiza nevoilor și de a elabora inițiative menite să preîntâmpine penuria. Trebuie să se asigure funcționarea corespunzătoare a pieței interne și evitarea oricăror obstacole nejustificate, în special în ceea ce privește măștile și aparatele de ventilație.
În acest spirit, Comisia a organizat deja o procedură de achiziții de echipamente individuale de protecție pentru 20 de state membre în temeiul Acordului privind achizițiile publice comune lansat la 28 februarie 2020 și, sub rezerva disponibilităților de pe piață și a rapoartelor din partea statelor membre, poate lansa noi achiziții publice comune.
În al doilea rând, împreună cu statele membre și cu Agenția Europeană pentru Medicamente, Comisia a înființat un grup de coordonare pentru a monitoriza eventualele deficite de medicamente ca urmare a pandemiei de COVID-19. Comisia monitorizează, de asemenea, situația în contextul grupului de coordonare privind dispozitivele medicale (MDCG) și al subgrupurilor sale, de exemplu în ceea ce privește disponibilitatea și performanța diferitelor dispozitive de diagnosticare, precum și cooperarea privind abordările naționale diferite în ceea ce privește testele de diagnosticare. În fine, se păstrează contacte și cu principalele organizații profesionale ale producătorilor și cu alți operatori economici, pacienți, utilizatori etc.
În al treilea rând, Comisia analizează nevoile și capacitățile de producție necesare în Europa, cu scopul de a se asigura că sunt disponibile echipamente de protecție și medicamente acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Comisia sprijină industria în eforturile sale de a face față acestei situații excepționale.
În al patrulea rând, pot fi necesare măsuri pentru a se asigura că, în caz de deficit, echipamentele medicale și cele individuale de protecție sunt rezervate pe piață și direcționate către cei care au cea mai mare nevoie de ele. În acest scop, pot fi necesare măsuri naționale. Orice măsură națională planificată care restricționează accesul la echipamentele medicale și individuale de protecție trebuie comunicată Comisiei, care informează celelalte state membre, pentru a permite formularea de observații. Comisia va institui un grup operativ comun pentru a putea da un răspuns coordonat. De asemenea, Comisia va continua să asigure întreaga coordonare necesară pentru a facilita schimbul de informații, pentru a identifica toate sinergiile necesare și pentru a contribui la punerea în aplicare eficace și coerentă a măsurilor naționale. Nicio măsură restrictivă națională nu trebuie să împiedice și nici să descurajeze participarea societăților stabilite pe teritoriul național la proceduri comune de achiziții publice la nivelul UE.
Unele state membre au adoptat deja sau elaborează în prezent măsuri naționale care afectează disponibilitatea produselor esențiale. Dacă nu sunt bine concepute, astfel de măsuri riscă să exacerbeze problemele, în loc să le atenueze, în special dacă se axează pe limitarea furnizării transfrontaliere a produselor în cauză, și nu pe direcționarea lor către cei care au cea mai mare nevoie de ele, atât pe teritoriul național, cât și în întreaga Europă, evitând, în același timp, acumularea, cumpărăturile panicarde și risipa prin utilizări neprioritare sau chiar contraproductive în statul membru în cauză. Astfel de efecte negative pot fi și mai grave atunci când restricțiile sunt impuse de statele membre care dețin o poziție de lider sau de piață centrală în producția, importul și distribuția de echipamente individuale de protecție și de dispozitive medicale. Deciziile recente ale statelor membre de a interzice sau de a restricționa sever exporturile – în unul dintre cazuri, aceasta se extinde la 1324 de produse, inclusiv la paracetamol și la dispozitivele medicale – contribuie la riscul de deficite în alte state membre, periclitând astfel sănătatea persoanelor care trăiesc în Europa; se impune de urgență corectarea acestora.
Comisia reamintește în continuare dispozițiile legale relevante și obiectivele comune pe care trebuie să le urmărească toate măsurile naționale, nu numai pentru a fi legale, ci, mai presus de toate, pentru a sprijini toate statele membre în eforturile lor de a atenua riscurile și impactul crizei virale de COVID-19.
2.CADRUL JURIDIC ÎN MATERIE DE MĂSURI NAȚIONALE RESTRICTIVE
Articolul 35 din TFUE interzice restricțiile naționale la export. Statele membre pot lua măsuri justificate pe motive de „protecție a sănătății și a vieții persoanelor”, în conformitate cu articolul 36. Aceste măsuri individuale trebuie să respecte principiul proporționalității, și anume să fie adecvate, necesare și proporționale pentru atingerea obiectivului urmărit, asigurându-le o aprovizionare adecvată persoanelor care au cel mai mult nevoie de aceasta, dar preîntâmpinând în paralel, în întreaga UE, apariția sau agravarea penuriei de bunuri considerate de primă necesitate, cum ar fi echipamentul individual de protecție, dispozitivele medicale sau medicamentele. Aceasta înseamnă, în special, că:
1.simpla interdicție la export nu poate îndeplini cerința juridică a proporționalității. O astfel de măsură nu garantează, în sine, că produsele vor ajunge la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele. Aceste măsuri s-ar dovedi astfel inadecvate în raport cu îndeplinirea obiectivului de protecție a sănătății locuitorilor Europei. De exemplu, o interdicție la export nu ar împiedica acumularea sau achiziționarea de bunuri de către persoane care, în mod obiectiv, nu au nevoie de acestea sau care au nevoie, dar numai într-o măsură restrânsă, și nici nu ar asigura canalizarea bunurilor de primă necesitate către persoanele sau locurile care au cea mai mare nevoie de aceste bunuri, și anume persoanele infectate sau instituțiile sanitare și personalul din sectorul sănătății;
2.măsurile care nu au un domeniu de aplicare clar stabilit și limitat la nevoile efective și nici o motivare solidă și/sau o durată limitată ar putea agrava riscul de penurie; așadar, este foarte probabil ca acestea să nu fie proporționale.
3.măsurile de reglementare a piețelor în cauză, prevăzute cu mecanisme adecvate de canalizare a bunurilor de primă necesitate către locurile în care necesitatea lor este cel mai puternic resimțită, atât în interiorul statelor membre, cât și către cumpărători eligibili din alte state membre, pot reprezenta o contribuție pozitivă la abordarea de ansamblu coordonată la nivel european având drept obiectiv salvarea de vieți omenești;
4.reglementările prețurilor pot fi utile pentru a se evita creșterile vertiginoase de prețuri și prețurile abuzive, cu condiția ca aceste norme să se aplice în egală măsură tuturor operatorilor comerciali relevanți, fără discriminare pe criterii de naționalitate sau de loc de stabilire, și să fie însoțite de alte măsuri adecvate de canalizare a aprovizionării către persoanele care au cel mai mult nevoie de bunurile în cauză.
ANEXA 3 – AJUTOARELE DE STAT
Ajutoare pentru întreprinderile care se confruntă cu nevoi acute de lichidități și/sau aflate în risc de faliment din cauza epidemiei de COVID-19
În temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, și anume Orientările Comisiei privind salvarea și restructurarea bazate pe articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, statele membre au posibilitatea de a acorda asistență urgentă și temporară, sub forma garanțiilor de împrumut sau a împrumuturilor, întreprinderilor de orice tip aflate în dificultate. Această formă de asistență ar urma să permită satisfacerea nevoilor de funcționare ale întreprinderilor pe o perioadă de 6 luni.
În plus, întreprinderile care nu se află (încă) în dificultate pot beneficia, la rândul lor, de acest sprijin dacă se confruntă cu nevoi acute de lichidități din cauza unor circumstanțe excepționale și neprevăzute, cum ar fi epidemia de COVID-19, cu respectarea condițiilor relevante, în special în ceea ce privește nivelul remunerării pe care beneficiarul are obligația de a o plăti pentru garanția guvernamentală sau pentru împrumutul din partea statului.
În general, întreprinderile care au primit deja un astfel de sprijin în ultimii 10 ani nu ar fi eligibile pentru un nou ajutor, astfel încât să se evite menținerea pe piață în mod artificial a unor întreprinderi neviabile din punct de vedere economic (principiul „pentru prima și ultima dată”). Cu toate acestea, Comisia este pregătită să accepte excepții de la această regulă în circumstanțe excepționale și imprevizibile, precum epidemia de COVID-19, în urma unei notificări individuale.
În plus, Orientările privind salvarea și restructurarea le permit statelor membre să instituie scheme de sprijin specifice pentru IMM-uri și întreprinderile deținute de stat mai mici, inclusiv pentru acoperirea nevoilor lor acute de lichidități pe o perioadă de până la 18 luni. De exemplu, în februarie 2019, Comisia a aprobat o schemă de sprijin în valoare de 400 de milioane EUR în Irlanda pentru a răspunde nevoilor acute de lichidități și cerințelor de salvare și restructurare ale IMM-urilor, cu titlu de măsură de pregătire pentru Brexit. Autoritățile irlandeze au reorientat acum această măsură pentru a ajuta întreprinderile să facă față epidemiei de COVID-19. Scheme de sprijin similare există deja și în alte state membre, în special în Finlanda, Franța, Germania, Polonia și Slovenia, precum și în anumite regiuni din Austria, Belgia și Spania. Comisia este pregătită să ajute și alte state membre să introducă rapid scheme similare, dacă acest lucru este necesar. Dacă, având în vedere epidemia de COVID-19, statele membre doresc să majoreze bugetul schemelor aprobate, nu este necesar să se notifice majorările cu mai puțin de 20 % ale bugetelor respective, care pot fi realizate în mod direct de statele membre, fără a fi necesară vreo intervenție suplimentară a Comisiei. Notificările majorărilor cu peste 20 % ale acestor bugete beneficiază de o procedură de evaluare simplificată.
Ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a epidemiei de COVID-19
Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite Comisiei să aprobe ajutoarele de stat acordate de statele membre și destinate reparării pagubelor provocate în mod direct de calamități naturale sau de alte evenimente extraordinare.
Pentru a putea fi considerat drept un eveniment extraordinar, un eveniment trebuie (i) să fie imprevizibil sau greu de prevăzut; (ii) să aibă o amploare economică semnificativă/un impact economic semnificativ și (iii) să aibă un caracter extraordinar, cu alte cuvinte să fie foarte diferit de condițiile în care funcționează în mod normal piața. Comisia consideră că epidemia de COVID-19 poate fi considerată drept un astfel de eveniment extraordinar în UE.
Măsurile adoptate în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pot avea drept obiectiv sprijinirea unor sectoare specifice, sub formă de scheme, sau pot fi acordate numai întreprinderilor beneficiare. Prin urmare, această posibilitate le-ar putea fi utilă statelor membre pentru elaborarea de scheme destinate tuturor tipurilor de întreprinderi din sectoarele care au fost afectate în mod deosebit (de exemplu, aviația, turismul și sectorul ospitalier) sau pentru a acorda sprijin individual anumitor întreprinderi.
Pentru a elabora astfel de scheme, statele membre pot valorifica experiența dobândită și practica decizională din anii anteriori. De exemplu, în contextul atentatelor din 9 septembrie, Comisia a aprobat scheme de sprijin în Franța și Germania bazate pe articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, pentru a acoperi pierderile din exploatare suportate de companiile aeriene în perioada 11-14 septembrie 2001, legate de închiderea spațiului aerian ca urmare a atentatelor. De asemenea, în contextul erupției vulcanice produse în Islanda în aprilie 2010 și a norului de praf apărut în urma acesteia, Comisia a aprobat o schemă de sprijin în Slovenia pentru a acoperi 60 % din pierderile economice ale companiilor aeriene și ale aeroporturilor (în comparație cu o situație în care catastrofa nu s-ar fi produs) în perioada de după dezastru, până când întreprinderile și-au putut relua funcționarea normală.
De asemenea, articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE le permite statelor membre să acorde despăgubiri organizatorilor de evenimente, în cazul anulării unor evenimente precum concertele, festivalurile, turneele sportive și târgurile culturale sau comerciale drept consecință directă a unui eveniment extraordinar produs pe teritoriul lor. La data de 10 martie 2020, Comisia a primit o notificare din partea Danemarcei (prima și, până în prezent, unica notificare a unui ajutor de stat legat de epidemia de COVID-19) cu privire la o schemă de despăgubire a organizatorilor de evenimente cu peste 1 000 de participanți care au trebuit să fie anulate din cauza epidemiei de COVID-19. Comisia a luat decizia de a aproba această măsură în termen de 24 de ore de la primirea notificării din partea Danemarcei. Comisia este pregătită să furnizeze asistență pe baza acestui model și altor state membre care doresc să aplice măsuri similare.
Pentru toate măsurile luate în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE, trebuie să existe, în cazul fiecărui beneficiar, o legătură de cauzalitate directă între ajutorul acordat și prejudiciul rezultat din evenimentul extraordinar, iar eventualele ajutoare trebuie să fie limitate la ceea ce este necesar pentru repararea pagubelor. În acest context, Comisia este pregătită să colaboreze cu statele membre pentru a găsi soluții viabile, inclusiv, de exemplu, privind utilizarea de valori indicative pentru estimarea pierderilor economice, în conformitate cu normele UE.
