Bruxelles, 23.3.2020

COM(2020) 104 final

RAPORT AL COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII











privind punerea în aplicare a Comunicării Comisiei referitoare la un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE
















1. Introducere 

Prezentul raport evaluează progresele înregistrate în punerea în aplicare a comunicării intitulate “Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene” („comunicarea”) 1 .

Regiunile ultraperiferice ale UE – Guadelupa, Guyana Franceză, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint-Martin (Franța), Insulele Azore și Madeira (Portugalia) și Insulele Canare (Spania) – se confruntă cu constrângeri permanente legate de situarea lor la mare depărtare, dimensiunea mică, vulnerabilitatea la schimbările climatice și caracterul insular 2 , care le frânează creșterea și dezvoltarea. În acest context, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (articolul 349 din TFUE) prevede măsuri specifice pentru sprijinirea regiunilor ultraperiferice, inclusiv condiții adaptate pentru aplicarea dreptului Uniunii în aceste regiuni și pentru accesul la programele UE.

Dispersate prin Oceanul Atlantic, bazinul Caraibilor, America Latină și Oceanul Indian, regiunile ultraperiferice furnizează UE resurse unice: biodiversitate bogată, poziție strategică pentru activități spațiale și astrofizice, zone economice maritime extinse, apropiere de alte continente.

În octombrie 2017, Comisia a adoptat o comunicare care consolidează parteneriatul cu regiunile ultraperiferice și cu statele membre de care aparțin acestea și prin care și-a reafirmat angajamentul de a sprijini aceste regiuni pe calea lor către creștere. În aprilie 2018, Consiliul a salutat comunicarea și a invitat Comisia să continue să lucreze la măsuri specifice pentru aceste regiuni în conformitate cu articolul 349 din TFUE 3 .

Prezentul raport prezintă acțiunile întreprinse de Comisie, regiunile ultraperiferice și statele membre de care aparțin acestea în sectoarele prevăzute în comunicare 4 , evidențiază realizările 5 și sugerează să se concentreze eforturile în direcția abordării schimbărilor climatice, a protejării biodiversității, a introducerii unei economii circulare și a stimulării energiei din surse regenerabile. Acestea sunt provocări cheie pentru respectivele regiuni, astfel cum sunt recunoscute în inițiativa emblematică Pactul ecologic european 6 , care subliniază faptul că Comisia va acorda o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, luând în considerare vulnerabilitatea acestora la schimbările climatice și la dezastrele naturale, precum și resursele lor unice, cum ar fi biodiversitatea și sursele regenerabile de energie. Raportul subliniază în continuare necesitatea de a consolida eforturile în alte sectoare-cheie, precum economia albastră și conectivitatea.

O nouă guvernanță bazată pe un parteneriat puternic

Începând cu 2017, așa cum se prevede în comunicare, Comisia a luat în considerare în mod sistematic preocupările și interesele regiunilor ultraperiferice în elaborarea politicilor.

În 2018, Comisia a consacrat particularitățile regiunilor ultraperiferice în 21 de propuneri pentru programele UE pentru perioada 2021-2027 într-o gamă largă de sectoare, inclusiv coeziune, agricultură, pescuit, cercetare, mediu, transport și conectivitate digitală, precum și cooperare internațională. Prin urmare, Comisia a creat noi oportunități și a asigurat dispoziții adaptate pentru aceste regiuni în majoritatea programelor UE.

În 2019, Comisia a recomandat Franței, Portugaliei și Spaniei să investească fonduri aferente politicii de coeziune în regiunile lor ultraperiferice pentru sectoare-cheie precum economia circulară, conectivitatea, competențe și părăsirea timpurie a școlii, în contextul rapoartelor de țară din cadrul semestrului european. În recomandările Consiliului specifice fiecărei țări, se solicită acestor state membre să folosească fonduri de coeziune, ținând seama de disparitățile regionale și de situația regiunilor ultraperiferice. Rapoartele de țară respective pentru 2020 evidențiază, de asemenea, particularitățile regiunilor ultraperiferice.

Comisia a analizat impactul posibil al acordurilor comerciale în curs de negociere asupra principalelor sectoare economice ale regiunilor ultraperiferice 7 . Drept urmare, acordul politic din 2019 privind partea comercială a acordului de asociere UE-Mercosur conține o clauză de salvgardare pentru a proteja producția locală a regiunilor ultraperiferice. Particularitățile regiunilor ultraperiferice sunt analizate în revizuirea, aflată în curs de desfășurare, a legislației privind ajutoarele de stat și a regimurilor speciale de impozitare din aceste regiuni.

Comisia a consultat regiunile ultraperiferice cu privire la nevoile lor și a oferit sprijin personalizat în consecință. De exemplu, Comisia a consultat regiunile ultraperiferice cu privire la nevoile lor de adaptare la schimbările climatice și le-a reflectat în cererea de propuneri din 2019 pentru programul LIFE 8 . În plus, a organizat două evenimente pentru a sprijini aceste regiuni în modelarea strategiilor de creștere albastră 9 . Regiunile ultraperiferice au depus eforturi sporite pentru a-și exprima interesele, contribuind cu aproximativ 30 de răspunsuri la consultările publice. În sfârșit, Comisia s-a adresat oamenilor din regiunile ultraperiferice prin intermediul dialogurilor cu cetățenii: în Martinica și Insulele Canare în 2018, în Insulele Azore și Madeira în 2019.

Fondurile politicilor UE în materie de coeziune, agricultură, pescuit și în domeniul maritim au utilizat mijloace semnificative pentru a sprijini investițiile locale consolidând parteneriatul cu regiunile ultraperiferice și cu statele membre respective, în special competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, mediu și conectivitate 10 . Sprijinul acordat din aceste fonduri se ridică la peste 13 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020.

Comisia a înființat două grupuri operative dedicate sprijinirii insulei Réunion în tranziția energetică și a Insulelor Canare privind gestionarea deșeurilor, reunind serviciile Comisiei cu părțile interesate de la nivel național și regional.

Oficiul pentru statistică al UE (Eurostat) a creat o pagină de internet cu privire la datele regiunilor ultraperiferice 11 . În 2019, Comisia a lansat un studiu pentru îmbunătățirea datelor și a cunoștințelor pentru gestionarea durabilă a pescuitului și conservarea stocurilor de pește din aceste regiuni. Oficiul pentru statistică din Franța cooperează cu Saint-Martin și cu Sint-Maarten pentru colectarea datelor locale. Oficiul pentru statistică din Portugalia colaborează cu Madeira și cu Insulele Azore cu privire la datele referitoare la agricultură, mare și transport, Insulele Azore îmbunătățesc datele privind economia albastră, iar Insulele Canare - datele privind producția locală.

Comisia a consacrat preocupările regiunilor ultraperiferice într-un număr fără precedent de inițiative ale UE, iar regiunile și-au dublat eforturile pentru a contribui la elaborarea politicilor. Există posibilități de a explora în continuare potențialul grupurilor operative. Colectarea de date la nivelul regiunilor ultraperiferice este necesară pentru a sprijini elaborarea de politici adaptate la aceste regiuni.



2. Punerea în valoare a atuurilor regiunilor ultraperiferice

Comunicarea evidențiază atuurile regiunilor ultraperiferice – inclusiv economia albastră, biodiversitatea, sursele regenerabile de energie – și prezintă acțiuni pentru a dezvolta oportunități în aceste sectoare în vederea sprijinirii creșterii.

Economia albastră

Comisia a consolidat cadrul juridic și financiar pentru a îmbunătăți economia albastră în regiunile ultraperiferice, asigurând în același timp o gestionare durabilă a resurselor marine și a ecosistemelor. În 2018, Comisia a revizuit orientările privind ajutoarele de stat ale UE, pentru a permite sprijinul public pentru achiziționarea de nave de pescuit în regiunile ultraperiferice, pe baza unui set de condiții care vizează asigurarea pescuitului durabil.

În plus, Comisia a propus măsuri specifice pentru regiunile ultraperiferice în Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime pentru perioada 2021-2027, inclusiv un buget alocat pentru aceste regiuni atât pentru investiții structurale, cât și pentru compensarea costurilor suplimentare. Mai mult, Comisia a propus ca fiecare stat membru să elaboreze un plan de acțiune pentru a aborda pescuitul și provocările legate de economia albastră durabilă în propriile regiuni ultraperiferice.

În 2019, Comisia a creat un Consiliu consultativ pentru regiunile ultraperiferice, pentru a consulta părțile interesate din aceste regiuni cu privire la problemele legate de pescuit, și s-a asigurat că, prin acordul de asociere UE-Mercosur părțile se angajează să combată pescuitul ilegal. În ceea ce privește capacitatea flotei, Comisia a prezentat, în 2019, o evaluare a schemei de „intrare/ieșire” în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. În comunicarea sa privind pactul ecologic, din decembrie 2019, Comisia a subliniat rolul central al economiei albastre în abordarea schimbărilor climatice și și-a anunțat intenția de a propune modalități de gestionare mai durabilă a spațiului maritim.

Consiliul a adoptat concluzii privind oceanele și mările, subliniind importanța politicilor europene în domeniul maritim și al pescuitului în sprijinirea economiei albastre a regiunilor ultraperiferice și vulnerabilitatea acestor regiuni la schimbările climatice care le afectează coastele, ecosistemele și biodiversitatea 12 .

Regiunile ultraperiferice modelează strategii pentru economia albastră, care vizează obținerea unei utilizări durabile a resurselor marine și conservarea biodiversității – progresul este inegal și variază în ceea ce privește domeniul de aplicare și orientarea. Unele regiuni îmbunătățesc planificarea spațială maritimă pentru o mai bună utilizare a oceanelor, în special Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare și insula Réunion, cu sprijinul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime. Multe regiuni au elaborat măsuri de sprijin, cum ar fi instrumente financiare pentru micii operatori (linia de credit pentru întreprinderile mici în Madeira, împrumuturi pentru operatorii mici în Guyana Franceză, ajutorul pentru achiziția de nave în Mayotte) și dezvoltarea competențelor (Martinica, Insulele Azore, Madeira).

Regiunile ultraperiferice investesc și în sectoare emergente, precum monitorizarea și explorarea spațiilor maritime (Observatorul Atlantic din Insulele Azore) sau energia marină regenerabilă (platforma PLOCAN din Insulele Canare). Toate regiunile ultraperiferice au încurajat dezvoltarea durabilă a pescuitului prin proiectul ORFISH, iar unele promovează turismul albastru durabil, de exemplu în Marea Caraibilor.

Pentru a stimula creșterea albastră, regiunile au nevoie de strategii de economie albastră adaptate și cuprinzătoare, care să înglobeze sectoarele tradiționale și inovatoare. În acest sens, sunt importante concentrarea asupra activităților inovatoare, îmbunătățirea cunoștințelor științifice despre pescuit și zonele marine, precum și maximizarea sprijinului național și al UE.

Agricultură și dezvoltare rurală 

Propunerea Comisiei de a reforma Politica agricolă comună 2021-2027 prevede condiții și derogări specifice care reflectă nevoile regiunilor ultraperiferice. Propunerile prevăd ca planurile strategice naționale să țină seama de circumstanțele specifice ale regiunilor ultraperiferice și ca aceste regiuni să beneficieze de ratele maxime de cofinanțare din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, precum și de un set de condiții favorabile specifice.

În plus, Comisia a propus să se continue schema agricolă POSEI a UE pentru regiunile ultraperiferice, menținând astfel plățile directe către fermierii din aceste regiuni. În perioada 2017-2019, schema POSEI a sprijinit producția agricolă și ocuparea forței de muncă în regiunile ultraperiferice, a garantat furnizarea de produse agricole selectate în aceste regiuni și a atenuat costurile suplimentare ale transportului acestor produse

Cu sprijinul programelor lor de dezvoltare rurală cofinanțate de UE, regiunile ultraperiferice au ajutat tinerii fermieri să cultive și să comercializeze produse precum avocado, banane, trestie de zahăr și au dezvoltat măsuri de agromediu, precum și inițiative LEADER 13 . Aceste măsuri pun un accent puternic pe îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației rurale.

Mai multe regiuni ultraperiferice au elaborat sisteme de calitate pentru produsele agricole, în paralel cu măsuri de comercializare. Altele au investit în noi tehnologii agricole, cum ar fi cultivarea plantelor și a legumelor fără sol în Saint-Martin, utilizarea de aeronave pilotate de la distanță în Insulele Azore și testarea utilizării resurselor organice în Guyana Franceză. Guvernul francez dezvoltă, de asemenea, instrumente de gestionare a riscurilor, de exemplu pentru producția de banane.

Agricultura rămâne un sector-cheie: asigurarea calității și a inovării în producția locală, un venit echitabil pentru fermieri și optimizarea instrumentelor de sprijin sunt provocări-cheie care trebuie depășite.

Biodiversitate

Pentru a sprijini regiunile ultraperiferice să își conserve biodiversitatea unică, Comisia a lansat, în 2019, o cerere de proiecte adaptate la nevoile și la capacitatea acestor regiuni (Life4BEST). Comisia a propus ca programul LIFE 2021-2027 să sprijine natura și biodiversitatea în regiunile ultraperiferice și să ofere o atenție specială acestor regiuni în criteriile sale de atribuire. În plus, proiectele în domeniul biodiversității sunt eligibile pentru finanțare în baza propunerii Comisiei pentru Fondul european de dezvoltare regională 2021-2027.

Comisia a evidențiat biodiversitatea unică a regiunilor ultraperiferice în cadrul Pactului său ecologic, în care schimbările climatice sunt prezentate ca fiind unul dintre factorii-cheie care determină declinul biodiversității.

Franța a intensificat eforturile pentru susținerea biodiversității în regiunile sale ultraperiferice, cu un plan de acțiune dedicat (2018). Agenția franceză pentru biodiversitate sprijină peste 80 de proiecte în regiunile ultraperiferice. Portugalia a finanțat proiecte pentru sprijinirea rezervelor biosferei din Insulele Azore și Madeira. Guyana Franceză, Réunion, Guadelupa și Mayotte înființează agenții regionale în materie de biodiversitate. Martinica a lansat un program pentru conservarea și aprecierea biodiversității (2019), în timp ce Réunion și Insulele Azore protejează habitatele locale și speciile endemice cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională 14 și al programului LIFE.

În plus, regiunile ultraperiferice și-au sporit cooperarea privind biodiversitatea cu țările și teritoriile de peste mări sau cu țările terțe în cadrul programelor Interreg.

Regiunile ultraperiferice găzduiesc o parte importantă din biodiversitatea UE, ceea ce constituie unul dintre principalele lor atuuri. Sunt necesare eforturi susținute și coordonate în cadrul politicilor pentru conservarea biodiversității acestor regiuni, explorându-se în același timp potențialul său.

Economia circulară

În cadrul programului de lucru LIFE 2018-2020, Comisia a vizat în mod specific regiunile ultraperiferice. Gestionarea deșeurilor în aceste regiuni figurează printre temele programului de lucru. Mai mult, la solicitarea Insulelor Canare și cu sprijinul Spaniei, Comisia a înființat un grup operativ pentru identificarea obstacolelor și modelarea soluțiilor pentru îmbunătățirea colectării, a reutilizării, a reciclării și a trasabilității deșeurilor pe aceste insule, reunind administrațiile europene, naționale, regionale și locale. În plus, Comisia a propus ca Fondul european de dezvoltare regională să sprijine tranziția la economia circulară în perioada 2021-2027.

În concluziile sale din octombrie 2019 privind economia circulară, Consiliul a subliniat necesitatea de a lua în considerare situația specifică a regiunilor ultraperiferice și de a asigura o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii. În plus, în martie 2020, Comisia a adoptat un nou plan de acțiune privind economia circulară, care acoperă întregul ciclu de viață al produselor și care se concentrează asupra sectoarelor cu intensitate ridicată, care evidențiază particularitățile regiunilor ultraperiferice.

În 2019, Franța a declarat intenția de a face progrese în direcția obiectivului „zero deșeuri” în teritoriile sale de peste mări 15 . Regiunile franceze dezvoltă planuri regionale pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor, iar Insulele Azore și-au revizuit planul strategic regional privind deșeurile.

Majoritatea regiunilor ultraperiferice elaborează planuri de acțiune în domeniul economiei circulare care includ producția și consumul durabile, precum și gestionarea deșeurilor. Mai multe regiuni au elaborat proiecte pentru introducerea de modele ale economiei circulare, reducerea deșeurilor și eliminarea deșeurilor de plastic. În perioada 2018-2019, majoritatea regiunilor ultraperiferice franceze au lansat cereri de proiecte pentru a dezvolta economia circulară, cu sprijinul agenției franceze pentru mediu și energie. De exemplu, Réunion a implementat 22 de proiecte legate de economia circulară, de la proiectare și durata de viață a produselor până la reciclare, Martinica a creat servicii de reparații și a organizat campanii de sensibilizare privind reducerea deșeurilor.

Regiunile ultraperiferice au mult de câștigat din punerea în aplicare a modelelor de economie circulară ca o condiție esențială pentru creșterea durabilă. Este importantă intensificarea eforturilor privind gestionarea deșeurilor, în special privind îmbunătățirea circularității în gestionarea și tratarea deșeurilor biologice și în reducerea deșeurilor prin reutilizare sau reparații.

Schimbările climatice

În evaluarea sa din 2018 a strategiei de adaptare a UE, Comisia a subliniat necesitatea de a trece de la generarea de cunoștințe la utilizarea acestora pentru a modela acțiunea în regiunile ultraperiferice. Astfel cum a fost anunțat în Comunicarea privind Pactul ecologic, Comisia intenționează să adopte o strategie UE ambițioasă privind adaptarea la schimbările climatice. Programul de lucru LIFE 2018-2020 prevede în mod specific proiecte privind pregătirea pentru fenomene meteorologice extreme în regiunile ultraperiferice. În acest context, LIFE sprijină Guadelupa și Guyana Franceză în restabilirea ecosistemelor lor pentru a-și proteja teritoriile împotriva efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării.

În plus, Comisia a propus ca domeniul schimbărilor climatice să se numere printre prioritățile sale de investiții în Fondul european de dezvoltare regională 2021-2027 16 . Mai mult, Comisia a alocat 49 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a sprijini reconstrucția regiunilor Saint-Martin și Guadelupa, care au fost grav afectate de uraganele Irma și Maria în 2017. Acest fond a fost, de asemenea, mobilizat pentru a sprijini Insulele Azore, care au fost lovite de uraganul Lorenzo în octombrie 2019 17 . 

În 2019, Franța a numit un delegat pentru a accelera măsurile preventive și de adaptare în regiunile ultraperiferice franceze. Insulele Azore au adoptat un program regional privind schimbările climatice în septembrie 2019, în timp ce Insulele Canare au înființat, în 2018, un observator pentru schimbările climatice.

Regiunile ultraperiferice sunt deosebit de vulnerabile la fenomenele meteorologice severe legate de schimbările climatice. Este nevoie de o acțiune susținută și coordonată la toate nivelurile, în cadrul politicilor, care să canalizeze investițiile către îmbunătățirea capacității de adaptare, consolidarea rezilienței, prevenirea și pregătirea pentru schimbările climatice.

Energie 

UE a adoptat acte legislative pentru a sprijini energia din surse regenerabile și eficiența energetică. De exemplu, Directiva 18 din 2018 privind energia din surse regenerabile - care trebuie transpusă până la jumătatea anului 2021 - recunoaște rolul comunităților locale în tranziția către energia curată, un rol deosebit de important în teritorii izolate, cum ar fi regiunile ultraperiferice.

În contextul inițiativei „Energie curată pentru insulele UE”, Comisia oferă consultanță Guadelupei, Insulelor Azore și Insulelor Canare cu privire la modul de dezvoltare a strategiilor și a proiectelor privind energia curată și a promovat cunoștințele regiunilor ultraperiferice privind energia din surse regenerabile în forumul anual al inițiativei, care a avut loc în Insulele Canare în 2018. În plus, în 2019, Comisia a instituit un mecanism 19 , sprijinit de Orizont 2020, pentru a mobiliza cel puțin 100 de milioane EUR în proiecte din domeniul energiei durabile în insulele europene, inclusiv în regiunile ultraperiferice, și s-a angajat, în comunicarea sa privind Pactul ecologic, să dezvolte un cadru de politică pe termen lung pentru a accelera tranziția insulelor UE, astfel cum este sprijinită de statele membre.

Începând cu 2021, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) va oferi oportunități importante pentru regiunile ultraperiferice: o rată preferențială pentru lucrări în domeniul energiei (precum și în domeniul digital și al transporturilor) și o atenție deosebită în ceea ce privește criteriile de atribuire. În plus, Comisia a propus ca investițiile Fondului european de dezvoltare regională în perioada 2021-2027 să se concentreze asupra măsurilor privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile, ca una dintre prioritățile sale pentru o Europă mai ecologică.

La solicitarea insulei Réunion, Comisia a înființat, în 2018, un grup operativ privind tranziția energetică, cu reprezentanți ai serviciilor naționale și regionale și ai sectorului privat, conducând la un plan de acțiune pentru îmbunătățirea coordonării între diferite inițiative.

În 2019, Franța a lansat apeluri pentru sprijinirea zonelor neconectate cu continentul: mai mult de o treime din bugetul de 530 de milioane EUR este dedicat populațiilor defavorizate. Spania sprijină instruirea și diseminarea cunoștințelor privind energia regenerabilă și eficiența energetică în Insulele Canare.

Regiunile ultraperiferice au lansat propriile strategii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de creștere a utilizării energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice. De asemenea, au dezvoltat proiecte cu finanțare națională sau UE, cum ar fi producția de energie electrică pe bază de energie solară sau biomasă (Martinica, Guadelupa, Guyana Franceză) și microrețele inteligente (Réunion). Multe regiuni ultraperiferice au investit în mobilitatea electrică. Începând cu 2017, Insulele Canare au mărit de peste două ori perioada în care insula El Hierro utilizează în proporție de 100 % energie din surse regenerabile.

Având în vedere dependența regiunilor ultraperiferice de combustibilii fosili importați, sunt necesare eforturi susținute pentru a accelera tranziția energetică, în special investind în rețele inteligente și în stocare, în surse de energie regenerabilă, inclusiv energie marină, în soluții de transport curat și în eficiență energetică, contribuind astfel la autonomia energetică în aceste regiuni îndepărtate, precum și la neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon.

3. Susținerea creșterii și a creării de locuri de muncă

Comunicarea propune acțiuni pentru deblocarea creșterii în regiunile ultraperiferice, inclusiv investiții în cercetare și inovare, în antreprenoriat, în dezvoltarea competențelor, precum și în conexiuni digitale și de transport.

Cercetarea și inovarea

Pentru a stimula potențialul de cercetare al regiunilor ultraperiferice, Comisia a lansat un apel dedicat pentru o acțiune de coordonare și de sprijin în cadrul programului de cercetare al UE Orizont 2020. Acest lucru a avut ca rezultat proiectul FORWARD, care reunește universități, industria, societatea civilă și guvernele din toate regiunile ultraperiferice, pentru a cartografia capacitățile de cercetare ale acestora, pentru a identifica domeniile de excelență și pentru a sprijini participarea lor la proiecte internaționale de cercetare.

În plus, Comisia a propus ca programul UE „Orizont Europa” 2021-2027 să-și extindă acțiunile de „lărgire a participării și de răspândire a excelenței” în regiunile ultraperiferice. Mai mult, în perioada 2021-2027, aceste regiuni pot beneficia de noul instrument pentru investiții interregionale în inovație în cadrul cooperării teritoriale europene pentru a participa la lanțurile valorice globale și a-și spori legăturile cu alte regiuni europene în domenii comune de specializare inteligentă.

Majoritatea regiunilor ultraperiferice își evaluează strategiile de specializare inteligentă 20 pentru a-și adapta ecosistemele de inovare la cele mai promițătoare sectoare. Insulele Azore, Madeira și Insulele Canare modelează strategia de specializare transregională Macaronezia. Regiunile ultraperiferice au elaborat inițiative pentru a favoriza integrarea actorilor locali în rețelele internaționale de cercetare și pentru a îmbunătăți participarea acestora la cercetarea finanțată de UE (de exemplu, Planul Insulelor Azore pentru internaționalizarea științei și a tehnologiei). Franța a depus în continuare eforturi pentru a stimula capacitatea de inovare a regiunilor sale prin intermediul Marelui plan de investiții francez pentru perioada 2018-2022.

Sectoarele vizate variază în funcție de regiuni. Unele regiuni s-au concentrat asupra economiei albastre, de exemplu cu proiectul Orizont 2020 privind impactul schimbărilor climatice din transportul maritim, turism, energie și acvacultură, care implică Macaronezia și regiunea Caraibilor. Altele au investit în spațiu, de exemplu Insulele Azore și Portugalia, cu noul port spațial internațional și agenția spațială portugheză de pe insula Santa Maria. Alte regiuni au investit în tranziția energetică (acțiunea Insulelor Réunion și a Insulelor Canare pentru decarbonizarea sistemelor energetice), în asistența medicală (Madeira, Guadelupa) și în dezvoltarea resurselor agricole sau a produselor cosmetice pe bază de substanțe naturale (Guyana Franceză).

Dezvoltarea potențialului de cercetare și inovare al regiunilor ultraperiferice este esențială pentru a stimula creșterea în aceste regiuni. Creșterea participării acestora la rețelele internaționale de cercetare și la lanțurile valorice globale atât în Europa, cât și cu țări terțe poate ajuta regiunile ultraperiferice să-și consolideze sistemele de inovare și să creeze locuri de muncă.

Ocuparea forței de muncă, educație și formare 

Fondurile UE pentru politica de coeziune și politica agricolă oferă sprijin substanțial pentru dezvoltarea socială în regiunile ultraperiferice 21 .

Propunerea Comisiei pentru Fondul social european plus 2021-2027 garantează cele mai mari rate de cofinanțare pentru regiunile ultraperiferice, stabilește o alocare suplimentară specifică pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, a educației și a incluziunii în aceste regiuni și alocă 15 % din componenta națională pentru sprijinirea tinerilor din regiunile ultraperiferice cu un procent semnificativ de persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

În 2018, Comisia a îmbunătățit accesul la microfinanțare în regiunile ultraperiferice franceze prin creșterea garanției Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială pentru o asociație care sprijină micii întreprinzători, ADIE. În plus, Comisia a majorat și mai mult alocarea pentru Franța, inclusiv pentru regiunile sale ultraperiferice, în cadrul Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri, precum și resursele Fondului social european pentru Spania, inclusiv pentru Insulele Canare.

În același an, în cadrul Erasmus+, Comisia a majorat subvenția lunară pentru rezidenții din regiunile ultraperiferice și subvențiile de călătorie pentru cetățenii din Mayotte și Réunion 22 . De asemenea, Comisia a extins condițiile specifice Erasmus pentru cetățenii regiunilor ultraperiferice la Corpul european de solidaritate. În propunerea sa pentru Erasmus 2021-2027, Comisia s-a angajat să sporească participarea regiunilor ultraperiferice la schemele de mobilitate, inclusiv cu țările vecine, și să monitorizeze această participare.

Franța și-a revizuit legislația 23 în vederea dezvoltării unor contracte de ucenicie cu țările terțe vecine. Cele mai multe regiuni ultraperiferice – Martinica, Réunion, Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare – au elaborat planuri de acțiune pentru îmbunătățirea antreprenoriatului în cadrul proiectului Interreg GROWRUP, destinat șomerilor din sectoarele economiei albastre și verzi. Guyana Franceză a creat o diplomă de licență profesională în domeniul aerospațial, Réunion investește în universitatea sa regională, iar Insulele Azore au lansat mai multe inițiative pentru promovarea încadrării în muncă a tinerilor.

Îmbunătățirea competențelor, în special în rândul tinerilor, este esențială pentru a răspunde nevoilor de pe piața muncii și a spori capacitatea de inserție profesională a cetățenilor. Investițiile suplimentare în mobilitatea internațională ar îmbunătăți cooperarea cu țările vecine și ar sprijini integrarea regională.

Competitivitate, antreprenoriat și piața unică 

Fondurile UE pentru politica de coeziune și politica agricolă oferă sprijin substanțial pentru stimularea competitivității IMM-urilor în regiunile ultraperiferice 24 .

Pentru a îmbunătăți accesul acestor regiuni la finanțare, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții a analizat situația fiecărei regiuni și a propus modalități de maximizare a sprijinului financiar, inclusiv din Fondul european pentru investiții strategice 25 . Comisia a favorizat discuțiile cu autoritățile naționale și regionale și cu instituțiile financiare cu privire la soluțiile propuse și a încurajat punerea în aplicare a acestora. În plus, propunerea Comisiei pentru programul InvestEU încurajează statele membre să abordeze eșecurile pieței în regiunile ultraperiferice, folosind programul pentru a atrage investiții private și a crește gradul de mobilizare a finanțării.

În 2019, Comisia a lansat o cerere de propuneri în cadrul programului Erasmus pentru tinerii antreprenori, încurajând solicitanții să includă entități din regiunile ultraperiferice. Drept urmare, un prim punct de contact în Martinica sprijină antreprenorii locali. Propunerea Comisiei pentru Programul privind piața unică pentru perioada 2021-2027 subliniază în plus necesitatea de a integra mai bine regiunile ultraperiferice pe piața internă. În plus, Comisia a propus ca Fondul european de dezvoltare regională să continue să ofere o alocare specifică pentru a compensa costurile suplimentare cu care se confruntă întreprinderile situate în aceste regiuni. Sprijinul din partea Rețelei întreprinderilor europene este disponibil în Insulele Azore, Madeira, Insulele Canare, Martinica, Guadelupa și Réunion.

Franța a sprijinit societățile din regiunile ultraperiferice cu scheme fiscale sau condiții de finanțare specifice. Insulele Canare și Martinica au elaborat strategii de internaționalizare. Unele regiuni au intensificat relațiile comerciale cu țările terțe vecine. De exemplu, Guadelupa a sprijinit întreprinderile în efectuarea de exporturi în SUA, Réunion a creat un serviciu pentru a sprijini întreprinderile nou-înființate în Mozambic și instrumente financiare pentru IMM-uri, sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională. Mayotte și Réunion înființează poli tehnologici.

Sunt necesare eforturi mai mari la toate nivelurile pentru îmbunătățirea antreprenoriatului și stimularea competitivității în sectoarele cu potențial ridicat, precum biodiversitatea și economia albastră.

Accesibilitatea digitală 

În 2017, Comisia a lansat rețeaua UE a birourilor cu competențe în materie de bandă largă pentru a sprijini statele membre și regiunile în conceperea și punerea în aplicare a strategiilor pentru a aduce banda largă în zone care nu sunt deservite de implementarea comercială. Comisia a încurajat participarea regiunilor ultraperiferice la această rețea și a recomandat statelor membre să sprijine implicarea acestora. De asemenea, Comisia a aprobat două proiecte importante pentru rețelele de bandă largă de mare viteză din Réunion (2018) și Martinica (2019), care vor fi sprijinite de Fondul european de dezvoltare regională. În propunerea sa pentru programul Europa digitală 2021-2027, Comisia a avut în vedere anumite entități digitale din regiunile ultraperiferice și a acordat o atenție specială acestor regiuni în criteriile de atribuire. În plus, în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei 2021-2027, vor fi eligibile pentru sprijin proiectele care sprijină rețelele magistrale noi sau modernizate, inclusiv cabluri submarine între statele membre și între Uniune și țări terțe. Mai mult, lista orientativă a proiectelor de infrastructură pentru conectivitatea digitală de interes comun care însoțește propunerea de Mecanism pentru Interconectarea Europei 26 , astfel cum a fost modificată de Parlamentul European și de Consiliu 27 , include un nou cablu submarin care face legătura între Madeira, Insulele Azore și Portugalia continentală. Proiectele în domeniul conectivității digitale din regiunile ultraperiferice pot beneficia de o rată mai mare de cofinanțare.

Franța și-a îmbunătățit competențele digitale investind în centre de învățământ, în timp ce Madeira și Insulele Canare au elaborat cursuri noi. În 2019, Portugalia a creat un grup de lucru pentru a pregăti înlocuirea cablurilor submarine dintre regiunile sale ultraperiferice și continent. În plus, Madeira și Guyana Franceză intenționau să se conecteze la cablul submarin care face legătura între Portugalia și Brazilia, cu un sprijin din partea UE în valoare de 26,5 milioane EUR.

Creșterea nivelului de digitalizare a regiunilor ultraperiferice pe baza unei conectivități bune cu UE și cu țările terțe este importantă pentru a permite acestor regiuni să profite de piața unică digitală și să facă afaceri pe plan internațional. Rețeaua de birouri cu competențe în materie de bandă largă poate ajuta regiunile ultraperiferice în consolidarea capacității lor de a pune în aplicare proiecte în acest sector prin schimbul de bune practici și suport tehnic.

Transporturile 

Comisia a propus dispoziții specifice pentru regiunile ultraperiferice în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei 2021-2027: lucrările din domeniul transporturilor, precum conexiunile cu aeroporturile, porturile, nodurile urbane din aceste regiuni, sunt eligibile pentru finanțare și pot beneficia de o rată mai mare de cofinanțare.

Mai mult, Comisia a propus, cu titlu de excepție, ca regiunile ultraperiferice să poată utiliza Fondul european de dezvoltare regională 2021-2027 pentru a investi în infrastructura aeroportuară. În 2019, Comisia a furnizat, de asemenea, regiunilor ultraperiferice o analiză a nevoilor lor de conectivitate, identificând potențiale proiecte în materie de infrastructură și legate de servicii. 

Comisia intenționează să propună o revizuire a orientărilor rețelei transeuropene de transport referitoare la rețeaua transeuropeană în 2021 și să analizeze preocupările specifice ale regiunilor ultraperiferice în acest context. În cele din urmă, Banca Europeană de Investiții a investit 100 de milioane EUR și, respectiv, 60 de milioane EUR în aeroporturile din Réunion și Guadelupa, cu sprijinul Fondului european pentru investiții strategice.

Regiunile ultraperiferice au continuat să îmbunătățească infrastructura internă de transport rutier și maritim, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională. Aceasta include îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere și dezvoltarea transportului public în Madeira, Guyana Franceză și Mayotte, precum și îmbunătățirea accesibilității pentru diverse insule din Azore. În plus, Guyana Franceză stabilește noi rute de transport maritim cu țări terțe, iar Guadelupa instituie o nouă legătură de zbor cu Statele Unite.

Eforturile susținute la nivel european, național și regional sunt necesare pentru a sprijini conectivitatea în regiunile ultraperiferice. Stabilirea unui flux fiabil de proiecte și optimizarea sprijinului disponibil sunt importante în această privință.

4. Intensificarea cooperării regiunilor ultraperiferice cu țările vecine și cu alte țări

Propunerea Comisiei de cooperare teritorială europeană pentru perioada 2021-2027 urmărește să faciliteze cooperarea între regiunile ultraperiferice și vecinii acestora, cu un buget rezervat și norme flexibile privind cooperarea, aliniate la instrumentul de finanțare externă. În acest context, regiunile ultraperiferice au făcut schimb de bune practici pentru a facilita proiectele comune în 2019 și au creat platforme comune care implică programe externe.

UE a lansat negocieri cu statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific cu privire la acordul post-Cotonou, cu un mandat de negociere care consacră necesitatea de a lua în considerare preocupările și situația regiunilor ultraperiferice. Acest acord este important în definirea cooperării cu privire la probleme globale, cum ar fi guvernanța oceanelor.

În 2019, Guadelupa a devenit membru al Organizației Statelor Est-Caraibiene, iar Saint-Martin a solicitat să devină observator. Guyana Franceză a lansat un studiu privind obstacolele cu care se confruntă societățile locale, în timp ce Martinica și Réunion au sprijinit internaționalizarea întreprinderilor locale, iar Réunion și Mayotte au sprijinit mobilitatea studenților în țări terțe. Regiunile ultraperiferice au participat la proiecte de cooperare regională cu vecinii lor în domenii precum transporturile, sănătatea, turismul albastru, competențele. Regiunile Macaroneziei au consolidat cooperarea cu Cabo Verde, Mauritania și Senegal, prin proiectul Hexagon, în cadrul programului lor de cooperare teritorială. În 2018 și 2019, țările din Marea Caraibilor, împreună cu regiunile ultraperiferice din zonă, s-au angajat într-un exercițiu comun de testare a sistemului de avertizare timpurie în caz de tsunami.

Unele regiuni ultraperiferice se confruntă cu provocări socio-economice importante din cauza migrației. În acest context, programele naționale sprijinite prin mai multe fonduri UE includ o serie de acțiuni dedicate. De exemplu, Fondul UE pentru azil, migrație și integrare și Fondul de securitate internă au sprijinit procesarea cererilor de azil în Guyana Franceză, dezvoltarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor în Insulele Azore și Madeira și integrarea migranților în societate și pe piața muncii în Insulele Canare. Franța a creat servicii specializate în domeniul migrației în Mayotte. În Madeira, fondurile politicii de coeziune au sprijinit proiecte pentru furnizarea de servicii medicale, educație, securitate socială și locuințe cetățenilor din Venezuela. În ceea ce privește mobilitatea în raporturile cu vecinii, UE a revigorat relațiile cu Maroc, astfel cum a confirmat Consiliul de Asociere UE-Maroc din iunie 2019.

Construirea încrederii în țările vecine și elaborarea unor practici comune de partajare a resurselor sunt esențiale pentru exploatarea noilor oportunități de cooperare. Platformele care implică atât Fondul european de dezvoltare regională, cât și părțile interesate ale Fondului european de dezvoltare ar putea sprijini acest scop. Acordurile de parteneriat pentru mobilitate ar putea înlesni integrarea regională.

5. Concluzii

Punerea în aplicare a Comunicării din 2017 intitulate „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE” este pe drumul cel bun. Într-o perioadă doar puțin mai mare de doi ani, comunicarea a declanșat rezultate pozitive concrete pentru regiunile ultraperiferice.

Comisia și-a respectat angajamentele prin crearea de oportunități specifice pentru regiunile ultraperiferice într-o gamă largă de programe ale UE, prin adaptarea constantă a legislației, a politicilor și a instrumentelor UE la nevoile și interesele lor și prin furnizarea de sprijin adaptat acestor regiuni. Este important ca Parlamentul European și Consiliul să adopte programele UE pentru perioada 2021-2027 care oferă acces personalizat și condiții specifice pentru regiunile ultraperiferice, astfel cum a propus Comisia.

Regiunile ultraperiferice și statele membre respective și-au jucat rolul prin adoptarea de strategii regionale și naționale și dezvoltarea de inițiative concrete de punere în aplicare a comunicării, făcându-și auzită vocea în procesul de elaborare a politicilor.

Ținând seama de progresele înregistrate, punerea în aplicare integrală a comunicării necesită intensificarea și concentrarea eforturilor, la toate nivelurile, în sectoare esențiale: abordarea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, introducerea economiei circulare și trecerea la energia din surse regenerabile. Investițiile în aceste sectoare sunt deosebit de importante pentru a asigura o creștere durabilă în aceste regiuni vulnerabile, îndepărtate și izolate ale UE. Acesta este motivul pentru care Comisia va acorda o atenție deosebită rolului regiunilor ultraperiferice în cadrul Pactului ecologic, ținând seama de vulnerabilitățile și atuurile acestora. Fondul european de dezvoltare regională constituie o sursă importantă de finanțare pentru a investi în aceste sectoare.

În plus, este necesară menținerea eforturilor pentru continuarea dezvoltării economiei albastre și îmbunătățirea conectivității în regiunile ultraperiferice. Investirea în competențe rămâne un factor-cheie pentru sprijinirea creării de locuri de muncă și a antreprenoriatului la nivel de sectoare.

Un parteneriat solid și o strânsă cooperare între Uniunea Europeană, regiunile ultraperiferice și statele membre respective rămân esențiale pentru dezvoltarea potențialului acestor regiuni îndepărtate și pentru a sprijini tranziția lor către o economie verde, care plasează oamenii pe primul loc. În timp ce situația fiecărei regiuni ultraperiferice variază considerabil, calea către eliminarea inegalităților dintre aceste regiuni și continentul european este încă lungă.

Ajungerea la regiunile ultraperiferice contribuie la construirea unei Uniuni Europene favorabile incluziunii, care nu lasă pe nimeni în urmă. La rândul lor, regiunile ultraperiferice, cu atuurile lor unice, pot contribui semnificativ la o Uniune Europeană mai ecologică, neutră din punct de vedere climatic și durabilă.

(1)

COM(2017) 623 final.

(2)

Toate regiunile ultraperiferice sunt insule sau arhipelaguri, cu excepția Guyanei Franceze, situată în America Latină.

(3)

Concluziile Consiliului Afaceri Generale din aprilie 2018.

(4)

Raportul acoperă acțiunile desfășurate de la adoptarea comunicării.

(5)

Anexele prezintă acțiunile întreprinse de fiecare regiune ultraperiferică și de statul membru de care aparține.

(6)

Pactul ecologic european – Comunicarea Comisiei COM (2019) 640 final, 11.12.2019.

(7)

În Decizia (UE) 2020/13 a Consiliului privind directivele de negociere a acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, se afirmă că aceste acorduri „pot prevedea măsuri specifice în favoarea produselor din [regiunile ultraperiferice], care să vizeze integrarea lor în comerțul intraregional”.

(8)

 L’Instrument Financier pour l’Environnement (Instrumentul financiar pentru mediu).

(9)

Forumul regiunilor ultraperiferice pentru afaceri maritime și pescuit în 2018 și 2019.

(10)

  https://cohesiondata.ec.europa.eu/2014-2020/2014-2020-RUPs-OR-EU-planned-investment/8gwq-ke5u

(11)

Regiunile și orașele ilustrate: https://ec.europa.eu/eurostat/cache/RCI/#?vis=outermost.economy&lang=en

(12)

Concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2019 privind oceanele și mările.

(13)

Programul LEADER: „Liaison entre actions de développement de l’économie rurale” (Legături între acțiunile de dezvoltare a economiei rurale).

(14)

Fondul european de dezvoltare regională a alocat peste 54 de milioane EUR pentru biodiversitate în regiunile ultraperiferice în perioada 2014-2020.

(15)

Trajectoire outre-mer 5.0.

(16)

Sprijinul total din Fondul european de dezvoltare regională planificat pentru schimbările climatice în toate regiunile ultraperiferice în perioada 2014-2020 este de aproximativ 1,1 miliarde EUR.

(17)

În decembrie 2019, a fost plătit un avans pentru asistența preconizată din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene.

(18)

Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(19)

https://www.nesoi.eu/

(20)

Punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă pentru a sprijini regiunile și statele membre în tranziția lor economică este o condiție prealabilă pentru a beneficia de fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020.

(21)

 Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală au alocat împreună peste 3 miliarde EUR pentru sprijinirea incluziunii sociale, a educației, a formării profesionale și a ocupării forței de muncă în regiunile ultraperiferice în perioada 2014-2020.    
https://cohesiondata.ec.europa.eu/2014-2020/2014-2020-RUPs-OR-EU-planned-investment/8gwq-ke5u

(22)

Prin crearea unor subvenții de călătorie excepționale pentru rezidenții care călătoresc de la peste 8 000 km distanță.

(23)

“Loi relative à la liberté de choisir son avenir professionnel” (”Legea privind libertatea alegerii viitorului profesional”), 5.9.2018.

(24)

Fondul european de dezvoltare regională și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală sunt proiecte de cofinanțare pentru sprijinirea competitivității IMM-urilor din regiunile ultraperiferice, în valoare de 1,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020

  https://cohesiondata.ec.europa.eu/2014-2020/2014-2020-RUPs-OR-EU-planned-investment/8gwq-ke5u

(25)

https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/outermost-regions/pdf/rup_2019/invest_platform_feasibillity_study_en.pdf

(26)

Partea V a anexei la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei - COM(2018) 438 final.

(27)

 Trilogul din 7 martie 2019 privind Regulamentul de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei.


Bruxelles, 23.3.2020

COM(2020) 104 final

ANEXĂ

la

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN, COMITETUL REGIUNILOR ȘI BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

privind punerea în aplicare a Comunicării Comisiei referitoare la un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE


Cuprins

1.    Franța    

2.    Guadelupa    

3.    Guyana Franceză    

4.    Martinica    

5.    Réunion    

6.    Saint-Martin    

7.    Mayotte    

8.    Portugalia    

9.    Azore    

10.    Madeira    

11.    Spania    

12.    Insulele Canare    



1.Franța

Ca urmare a organizării sale instituționale, Franța stabilește cadre strategice pentru politicile publice în multe sectoare care fac obiectul Comunicării privind regiunile ultraperiferice, la nivel național și local.

·A adoptat o „Carte albastră” pentru regiunile ultraperiferice ale Franței și țările și teritoriile de peste mări, în iunie 2018, în urma consultărilor din 2017.

·În aprilie 2019, a lansat traiectoria Overseas 5.0, care vizează obiectivele zero carbon, zero deșeuri, zero poluanți agricoli, zero excluziune, zero vulnerabilitate.

·Îmbunătățește colectarea de date în regiunile ultraperiferice, în special în Mayotte, și cooperează cu autoritățile din Saint-Martin pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestui teritoriu.

Economia albastră

·Cooperează cu regiunile și cu părțile interesate locale pentru finalizarea, până în 2020, a unui document strategic pentru fiecare bazin maritim, ca parte a punerii în aplicare a strategiei naționale 2017 pentru mare și linia de coastă, pentru susținerea „creșterii albastre” și protejarea mediului marin.

Biodiversitatea

·În iulie 2018, a adoptat un plan de acțiune pentru consolidarea conservării biodiversității.

·Organizează Congresul mondial pentru conservare de la Marsilia (iunie 2020), contribuind la dezvoltarea cooperării cu regiunile africane, din Caraibi și din Pacific pentru promovarea obiectivelor comune în cadrul acordurilor internaționale pe probleme precum conservarea recifelor de corali.

·Intenționează să detașeze reprezentanți ai Oficiului francez pentru biodiversitate în regiunile ultraperiferice ale Franței pentru a coopera cu agențiile locale din domeniul biodiversității.

·În aprilie 2019, a înființat un serviciu național responsabil de proiecte economice care promovează biodiversitatea în Guyana Franceză.

Agricultura și dezvoltarea rurală

·Pune în aplicare fondul mutual pentru gestionarea riscurilor în agricultură pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, astfel cum se prevede în legea privind egalitatea reală în teritoriile de peste mări 1 .

·Discută cu asigurătorii despre instrumentele de gestionare a riscurilor, pentru a acoperi în special culturile de banane până la sfârșitul perioadei actuale de programare.

Schimbările climatice

·A adoptat cel de al doilea Plan național de adaptare la schimbările climatice (decembrie 2018), care identifică provocările din teritoriile de peste mări, în special în ceea ce privește colectarea datelor, conservarea biodiversității și a resurselor naturale, turismul și pârghiile financiare.

·În aprilie 2019, a numit un delegat interdepartamental pentru riscuri majore în teritoriile de peste mări.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·În iunie 2019, a condus și a publicat un studiu privind mobilitatea tinerilor rezidenți de peste mări, cartografiind principalii actori și schemele de mobilitate.

·A introdus posibilitatea încheierii unor contracte de muncă ce permit dobândirea calificărilor profesionale, cu statele din vecinătatea regiunilor ultraperiferice, astfel cum este stabilit în legea privind libertatea de alegere a propriului viitor profesional 2 .

Energia

·Lucrează cu autoritățile locale din Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Mayotte și insula Réunion pentru revizuirea planurilor lor energetice multianuale.

·A semnat un contract de tranziție ecologică pentru sprijinirea transformării ecologice la nivel local în insula Réunion (aprilie 2019) și în Guyana Franceză (iulie 2019).

·În 2019, a programat 530 de milioane EUR pentru următorii cinci ani pentru toate zonele franceze care nu sunt conectate la rețeaua electrică continentală, pentru a controla cererea de energie: 35 % din ajutoare sunt destinate consumatorilor aflați în situații precare, inclusiv în regiunile ultraperiferice.

Economia circulară

·În februarie 2020, a încheiat un studiu privind optimizarea fondurilor europene pentru proiecte de gestionare a deșeurilor în favoarea economiei circulare în regiunile ultraperiferice. 

Competitivitatea, antreprenoriatul și piața unică

·A scăzut pragurile pentru ca proiectele de inovare din regiunile ultraperiferice să acceseze sprijin financiar național;  a extins un împrumut dedicat destinat regiunilor ultraperiferice la întreprinderile mai noi de trei ani și a îmbunătățit condițiile de finanțare (iunie 2019). 

·În primul trimestru al anului 2020, plănuiește să lanseze o cerere de exprimare a interesului în valoare de 15 milioane EUR dedicată inovării în regiunile ultraperiferice franceze și în țările și teritoriile de peste mări.

Accesibilitatea digitală

·A finanțat 15 centre de învățământ din regiunile sale ultraperiferice pentru a îmbunătăți competențele digitale.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·A adoptat o lege care consolidează mijloacele de acțiune ale serviciilor de stat în ceea ce privește controlul imigrației și azilul (septembrie 2018), iar, în aprilie 2018, a lansat un proiect-pilot privind prelucrarea cererilor de azil în Guyana Franceză.

·A înființat un sediu operațional în Mayotte și un grup interdepartamental de investigații specializat în aspectele financiare ale imigrației ilegale.



2.Guadelupa

Guadelupa face progrese în direcția punerii în aplicare a recomandărilor din Comunicarea privind regiunile ultraperiferice, punând accentul pe energia din surse regenerabile și pe eficiența energetică.

Economia albastră

·În mai 2019, a inaugurat un șantier de construcții navale în Insula Marie-Galante, pentru a oferi instruire în domeniul know-how-ului local în vederea sprijinirii pescuitului durabil.

·A condus proiectul-pilot ORFISH (2017-2019), care a sprijinit schimbul de cunoștințe cu privire la tehnicile de pescuit cu impact scăzut între pescarii din toate regiunile ultraperiferice și a încercat să atenueze presiunea asupra resurselor piscicole costiere (cofinanțare UE în proporție de 90 %).

Agricultura

·În 2019, a lansat un proiect de promovare și vânzare a băuturilor spirtoase și a produselor agroalimentare în Statele Unite, în parteneriat cu întreprinderi din sector, Business France și Ministerul francez pentru teritoriile de peste mări.

Biodiversitatea

·Înființează o agenție regională în domeniul biodiversității.

Economia circulară

·În octombrie 2018, a lansat un „plan regional pentru zero deșeuri până în 2035”, pentru a reduce deșeurile pe cap de locuitor și dependența de energie și pentru a crea opt puncte de colectare a deșeurilor.

·A sprijinit întreprinderile locale prin Fondul european de dezvoltare regională, în ceea ce privește tratarea deșeurilor metalice și a vehiculelor avariate cauzate de uraganele Irma și Maria.

Energia

·În iunie 2018, a inaugurat stații de încărcare a autoturismelor pe bază pe energie solară, pentru a promova utilizarea surplusului de energie solară.

·A lansat un proiect în materie de instalații fotovoltaice în centrul de gestionare a deșeurilor din municipalitatea Sainte Rose (martie 2019), pentru reducerea emisiilor și îmbunătățirea eficienței energetice.

·În februarie 2019, a creat o nouă centrală electrică municipală pentru iluminatul public, care ar trebui să reducă consumul de energie cu 75 %, și a îmbunătățit iluminatul public în două municipalități, cu sprijin din Fondul european de dezvoltare regională.

Cercetarea și inovarea

·A instalat aparate de înregistrat valurile, pentru a îmbunătăți prevenirea riscurilor naturale majore asociate mării (martie 2019).

·În iunie 2018, a instalat echipamente noi de diagnosticare a cancerului și a lansat primul centru de gestionare a diagnosticării cancerului în zona Caraibilor.

Transporturile

·În februarie 2020, a deschis o nouă conexiune aeriană între Pointe-à-Pitre și New York, pentru a îmbunătăți conectivitatea.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·În 2019, s-a alăturat Organizației Statelor Est-Caraibe.

·A lansat un proiect („Ready Together”) pentru o coordonare mai eficientă a ajutorului în caz de dezastre naturale în zona Caraibilor.

3.Guyana Franceză

Guyana Franceză progresează într-un ritm constant în ceea ce privește prioritățile prevăzute în comunicare, cu accent pe educație și formare și pe utilizarea durabilă a resurselor. Multe inițiative sunt în prezent în faza de planificare.

Economia albastră

·În decembrie 2019, a dezvoltat o strategie regională în domeniul economiei albastre.

·A creat un instrument financiar sub forma unei scheme de împrumut în valoare de 4,7 milioane EUR pentru micii operatori, inclusiv în sectorul pescuitului.

·A transformat un proiect de servicii de consultanță, condus de agenția de dezvoltare regională și de autoritatea locală pentru pescarii locali, într-un serviciu permanent.

Agricultura

·A finalizat un studiu și a început pregătirea unui proiect-pilot experimental pentru agricultură, menit să înființeze stații de testare pentru a dezvolta metode de a utiliza mai bine resursele organice.

Biodiversitatea

·Înființează o agenție regională în domeniul biodiversității.

Economia circulară

·Elaborează un plan regional de prevenire și gestionare a deșeurilor, cu sprijinul Agenției franceze pentru mediu și gestionarea energiei (ADEME).

Energia

·Construiește noi instalații de energie electrică bazate pe biomasă, pentru a acoperi o cerere de energie de 40 megawați până în 2023 și pentru a ține pasul cu cererea tot mai mare și cu creșterea demografică.

Cercetarea și inovarea

·În aprilie 2018, a organizat un forum de cercetare și inovare, care a reunit părți interesate din cadrul autorităților locale și al sectoarelor cercetării și afacerilor, pentru a contribui la revizuirea în curs a strategiei sale de specializare inteligentă.

·A semnat un acord cu un grup francez din domeniul parfumurilor și al produselor cosmetice, pentru a stimula cercetarea locală în domeniul substanțelor naturale din Guyana și pentru a dezvolta produse bazate pe resurse vegetale locale, inclusiv un parteneriat între centre universitare (noiembrie 2018).

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·A instituit un acord cu instituțiile de învățământ din regiune, AFMAé (o asociație pentru formare în domeniul aviației) și compania aerospațială Ariane Group, pentru a dezvolta un curs în vederea obținerii unei licențe în domeniul industriei aerospațiale pentru 2020.

·A lansat un proiect împreună cu federația patronală franceză MEDEF și cu agenția națională pentru ocuparea forței de muncă „Pôle emploi”, pentru a plasa 300 de tineri în întreprinderile locale (2019); a înființat un punct de contact de consultanță pentru întreprinderile locale cu privire la integrarea profesională.

Accesibilitatea digitală

·Pregătește introducerea unui cablu submarin care să lege Guyana Franceză de cablul de fibră optică submarină EllaLink, care va conecta Europa și America Latină în 2020 și va deveni funcțională în 2021, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională și al Băncii Europene de Investiții.

·Pregătește măsuri pentru ca regiunea să fie instituită drept zonă de activitate economică pentru stocarea datelor pe servere („Datacentre”).

·Introduce bandă largă în 17 zone izolate; în aprilie 2019, a achiziționat lățime de bandă prin satelit, pentru a facilita conectivitatea digitală a școlilor din zonele îndepărtate.

·A creat 44 de puncte de acces la rețea în Saint Laurent du Maroni (site-uri de interes economic și zone îndepărtate), cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională.

Transporturile

·Derulează un proiect la scară largă de creare de benzi rezervate transportului public în capitala Cayenne.

·Creează o nouă legătură de feribot între Saint Laurent du Maroni și Albina, în Suriname, cu sprijinul Interreg.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·A lansat un studiu pentru a evalua nevoile întreprinderilor locale, precum și măsuri de îmbunătățire a schimburilor cu zonele învecinate.



4.Martinica

Martinica pune în aplicare recomandările din comunicare, obținând rezultate în domenii precum economia circulară, energia, competitivitatea, precum și ocuparea forței de muncă, educația și formarea profesională.

Economia albastră

·A programat un studiu de fezabilitate la începutul anului 2020 privind înființarea unui institut de acvacultură.

·A confirmat lansarea de noi programe de formare, axate pe pescuit și pe domenii legate de economia albastră, printr-un centru dedicat de formare profesională (POLE MER).

Biodiversitatea

·În iunie 2019, a semnat un acord-cadru între autoritatea locală, Parcul rezervației naturale și autoritățile franceze, pentru a institui un program regional de conservare și a îmbunătăți cunoștințele și gradul de sensibilizare cu privire la rezervația naturală.

Economia circulară

·A lansat o consultare publică și a adoptat (la sfârșitul anului 2019) un plan pentru prevenirea și gestionarea deșeurilor, pentru a deschide calea către o strategie locală în domeniul economiei circulare.

·A inițiat campanii de informare în școlile locale împotriva risipei alimentare, în vederea creșterii gradului de conștientizare în rândul elevilor cu privire la durabilitate.

·În 2018, în cadrul săptămânii dedicate consumului ecologic, a lansat o campanie de sensibilizare, „Kaz Zéro gaspi”.

·Derulează 14 proiecte, inclusiv studii privind reutilizarea utilităților și a mobilierului medicale, înființarea unei instalații mobile care oferă servicii de reparații („Repair Truck”) și extinderea unui serviciu de reparații care oferă ateliere de lucru („Repair Café”).

Energia

·În 2017, a lansat un proiect pentru a sprijini instalarea de panouri fotovoltaice, în vederea îmbunătățirii autonomiei în materie de energie, iar, în 2019, a lansat două cereri de propuneri pentru construirea de clădiri eficiente din punct de vedere energetic.

·Introduce o rețea de iluminat public eficientă din punct de vedere energetic, pentru a economisi cel puțin 30 % din energia electrică până în 2020.

·A lansat un program pe cinci ani de sprijin pentru „economisirea energiei”, în cuantum de 100 de milioane EUR, care se concentrează asupra a aproximativ 60 de acțiuni de economisire a consumului de energie electrică (2019-2023).

·Înființarea, în 2019, a unei platforme de informare 3 privind tranziția energetică, conținând inclusiv informații despre mobilitate, energii din surse regenerabile, utilități interne și izolație termică.

·A instalat stații de alimentare cu energie solară în proporție de 100 % pentru mașini electrice, în cadrul proiectului Green Drive.

·Intenționează să instaleze treptat 250 de stații de încărcare solară în cadrul programului „Madin Drive ”.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·În martie 2019, a organizat un concurs pentru ucenici în materie de formare profesională.

·În iunie 2019, a organizat un târg local de locuri de muncă și educație, axat pe recrutarea în mediul digital.

Competitivitatea, antreprenoriatul și piața unică

·În 2017, a adoptat schema locală de dezvoltare economică, inovare și internaționalizare, oferind finanțări pentru îmbunătățirea producției, a performanței și a capacității de inserție profesională; a înființat un parteneriat pentru a furniza întreprinderilor servicii de informare.

·În 2018, a inițiat un forum anual, cu o durată de 3 zile, denumit „OSE!”, pentru a oferi o oportunitate de networking pentru întreprinderile înființate și îndrumări privind demararea unei afaceri.

Accesibilitatea digitală

·Cu sprijinul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, introduce fibră optică ce conectează instituții de învățământ, iar, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională, introduce rețele de mare viteză în bandă largă cu fibră optică.

·În cadrul forumului „OSE!” din 2019, a expus un „sat digital”, în vederea promovării adoptării digitalizării în rândul întreprinderilor locale, cum ar fi imprimarea 3D.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·A organizat trei consilii de miniștri ai Organizației Statelor Est-Caraibe în domeniile sănătății, educației și mediului.

·În ianuarie 2018, a lansat proiectul pentru îmbunătățirea comerțului pentru estul Caraibilor (TEECA), pentru a ajuta 30 de întreprinderi locale să exporte în state din zona Caraibilor.

·A colaborat ca partener în proiectul Odyssea (februarie 2019), în domeniul economiei albastre, care vizează îmbunătățirea turismului albastru și creșterea în zona Caraibilor.

5.Réunion

Réunion se axează pe numeroase sectoare prevăzute în comunicare, în special pe economia circulară și albastră, energie, cercetare și cooperarea cu țările vecine.

Economia albastră

·A lansat un proiect de amenajare a teritoriului maritim (2018-2020) în bazinul sud-vestic al Oceanului Indian (OCEAN MÉTISS), în parteneriat cu statul, Comisia pentru Oceanul Indian și Comisia Europeană.

·În martie 2019, a înființat un „Institut albastru”, pentru a coordona și a concepe politici publice în domeniul economiei albastre.

Agricultura și dezvoltarea rurală

·Dezvoltă un model agricol care promovează producția locală și asigură tranziția agroecologică (proiectul AGRIPEI 2030).

Biodiversitatea

·În 2018 și 2019, a oferit instruire și sprijin pentru înființarea unor proiecte cu finanțare LIFE și BEST.

·A derulat proiecte cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională pentru protejarea speciilor pe cale de dispariție: eretele de stuf și speciile de plante Maillard (proiectul ESPECES).

Economia circulară

·A conceput un plan regional de prevenire și gestionare a deșeurilor, în colaborare cu statul și cu autoritățile locale, stabilind obiective regionale, cum ar fi „zero deșeuri”, și asigurând coordonarea.

·A elaborat un plan regional de acțiune privind economia circulară, pentru a defini viziunea strategică și măsurile concrete pentru atingerea obiectivului „zero deșeuri”.

·A pus în aplicare 22 de proiecte în domeniul economiei circulare (februarie 2018 – iunie 2019), variind de la proiectare și durata de viață a produselor până la reciclare.

·Participă la proiectul REPLACE (august 2019, finanțat de Interreg Europe), cu scopul de a defini și a pune în aplicare politici în domeniul economiei circulare.

Energia

·În februarie 2018, împreună cu statul și Comisia Europeană, a creat un grup operativ pentru tranziția energetică.

·Pune în aplicare două proiecte cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională:

oSOLARPLEXUS, pentru a proiecta un sistem inovator care oferă locurilor îndepărtate acces la servicii de energie electrică, apă și comunicații;

oMICRO-MAFATE NETWORK, care experimentează o microrețea electrică în Cirque de Mafate, cu scopul de a obține autonomie.

·Începând din 2018, a desfășurat lucrări de renovare termică în 18 licee.

·Dezvoltă vehicule durabile, cum ar fi scutere electrice pentru mobilitatea urbană, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (proiectul VELOCE din martie 2018).

Cercetarea și inovarea

·Pune în aplicare proiectul VALOBIO (sprijinit de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, mai 2019), folosind o metodă inovatoare de transformare a coproduselor de pește aruncate în mare în îngrășăminte organice lichide pentru o agricultură durabilă.

·În aprilie 2019, a lansat evaluarea strategiei sale de specializare inteligentă, pentru a analiza potențialul regiunilor în diverse domenii și pentru a identifica nișe de piață de interes strategic.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·În noiembrie 2017, a instituit proiectul CAMPUS SUD, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională, pentru regruparea și extinderea ofertei universității regionale, precum și pentru crearea unui pol tehnologic (proiectul „Vallée Blanche”).

Competitivitatea, antreprenoriatul și piața unică

·A instituit Fondul „Financière Région Réunion”, în valoare de 50 de milioane EUR, (Fondul european de Dezvoltare regională, Banca europeană de investiții, regiunea) pentru a sprijini întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) printr-un instrument de împrumut și de capital privat. Până în iunie 2019, fondul finanțase 135 de IMM-uri cu 13 milioane EUR.

·Participă la proiectul REACT, sprijinit de HORIZON 2020, pentru decarbonizarea sistemelor energetice ale insulei. 

Accesibilitatea digitală

·Finalizează introducerea rețelelor în bandă largă, preconizându-se că acestea vor ajunge la toate zonele neacoperite până la sfârșitul anului 2022, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (proiect major 2019).

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe 

·Pune în aplicare un proiect (TIS AEDES OI, în cadrul Interreg), care explorează o tehnică de control al țânțarului „tigru” Aedes.

·Consolidează capacitatea structurilor publice și private din țările partenere prin trimiterea absolvenților locali în aceste țări, cu sprijinul Interreg.

·A încheiat acorduri-cadru cu vecinii în cadrul programului Interreg „Oceanul Indian” (de exemplu, în aprilie 2019 cu Seychelles), îmbunătățind coordonarea în domenii de interes comun.

·În iulie 2019, a creat un serviciu de sprijin pentru întreprinderi în Mozambic, pentru a sprijini internaționalizarea întreprinderilor locale și cooperarea regională.



6.Saint-Martin

Saint-Martin pune în aplicare recomandările din comunicare privind regiunile ultraperiferice în contextul particular al reconstrucției insulei post-Irma. Prin urmare, accentul se pune pe reconstruirea unei infrastructuri îmbunătățite și oferirea de răspunsuri adecvate la schimbările climatice.

Economia albastră

·Începând cu 2018, furnizează pregătire profesională pentru activități maritime conexe.

Agricultura

·Intenționează să lanseze soluții inovatoare pentru agricultură, cum ar fi cultivarea fără sol și investiții în incinte detașabile ale fermelor de animale, care trebuie demontate în caz de vreme rea.

Economia circulară

·Crește gradul de conștientizare și pune în aplicare acțiuni prevăzute în comunicare privind reciclarea și sortarea deșeurilor și, totodată, instituie un punct de colectare a deșeurilor și realizează un studiu comun pentru insulă în ansamblu (sprijinit de programul Interreg pentru Caraibi) pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor.

Schimbările climatice

·În 2018, a înființat un sistem de gestionare a riscurilor pentru dezastre, prin efectuarea de exerciții de avertizare, sensibilizarea publicului, evaluarea sistemelor de alertă și achiziționarea unui radar meteorologic pentru îmbunătățirea prognozelor meteo (Interreg pentru Caraibi).

Energia

·A inițiat studii de prefezabilitate privind potențialele resurse geotermale pe insulele Saba, Sint Eustatius și Sint Kitts și interconectarea energiei electrice între insule pentru a promova energia din surse regenerabile (Interreg pentru Caraibi, iulie 2019).

Accesibilitatea digitală

·Creează rețele subterane de fibre optice pentru a îmbunătăți conectivitatea digitală în toate districtele, ca parte a reconstrucției.

·Efectuează studii de prefezabilitate pentru interconectarea digitală între insulele Leewards (insulele nordice ale lanțului Antilele Mici ).

Cooperarea cu țările vecine regiunilor ultraperiferice și cu alte țări terțe

·I s-a acordat statutul de observator în Organizația Statelor Est-Caraibe.

7.Mayotte

Mayotte pune în aplicare recomandările din comunicarea din 2017, cu un accent semnificativ pe economia albastră.

Economia albastră

·În 2018, a lansat un grup de lucru pentru pregătirea unei strategii regionale în domeniul economiei albastre: colectarea de date despre sectoarele economiei albastre și organizarea de schimburi cu părțile interesate privind creșterea albastră (formare, turism, pescuit și acvacultură).

·Elaborează o schemă de planificare a spațiului regional, cu un capitol specific privind planificarea maritimă, ca bază pentru toate activitățile legate de coastă.

·Dezvoltă un plan de gestionare a flotei, împreună cu autoritățile naționale, precum și un plan general pentru acvacultură.

·Investește în instalațiile de acvacultură abandonate anterior și sprijină capacitatea părților interesate locale.

Biodiversitatea

·Înființează o agenție regională în domeniul biodiversității, în parteneriat cu autoritățile naționale.

Energia

·Pune în aplicare un proiect-pilot care implică vehicule electrice și stații de încărcare alimentate cu energie solară în proporție de 100 %, pentru un transport durabil (2019).

·Studiază potențialul instalațiilor fotovoltaice în școli și clădiri publice, deoarece energia solară este cea mai importantă energie din surse regenerabile din regiune.

Competitivitatea, antreprenoriatul și piața unică

·În 2017, a lansat un proiect technopolis, pentru a reuni întreprinderi din domeniul producției și al serviciilor din sectoare de înaltă tehnologie, menit să sporească capacitatea afacerilor acestora de a funcționa pe piața unică.

Transporturile

·Lucrează la un proiect de transport interurban care înființează trei linii de autobuz pentru a conecta sudul, centrul și nordul Mayotte cu capitala Mamoudzou și implică potențiale legături maritime pentru 2021 pentru a îmbunătăți conectivitatea.

·În 2018, a lansat un proiect de îmbunătățire a siguranței pe aeroportul din Mayotte, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·A semnat un acord care să permită studenților de la universitatea din Mayotte să participe la programe de mobilitate în țările din Africa de Est, în domeniile tehnologiei digitale, animației și culturii (februarie 2019).



8.Portugalia

Portugalia colaborează îndeaproape cu regiunile autonome din insulele Azore și Madeira pentru a pune în aplicare recomandările din comunicarea din 2017, în special privind economia circulară, schimbările climatice și cercetarea.

·În perioada 2018-2019, a dezvoltat cooperarea între Institutul național de statistică și direcțiile regionale de statistică din Azore și Madeira, pentru îmbunătățirea colectării și a gestionării datelor, în special în domeniul agriculturii și al transportului maritim și aerian.

Economia circulară

·În 2018 și 2019, a sprijinit proiecte care promovează o utilizare mai eficientă a resurselor în Madeira și Azore, în cadrul Fondului național de mediu.

·A facilitat participarea cetățenilor din Madeira și Azore la evenimente privind economia circulară și schimbările climatice în Portugalia continentală (cheltuieli mai ridicate de rambursare).

Schimbările climatice

·În 2018 și 2019, a oferit sprijin proiectelor care promovează instalarea de stații de încărcare pentru vehicule electrice în Azore, prin cereri în cadrul Fondului de mediu.

·A furnizat finanțare pentru Madeira și Azore prin programul „Mediu, schimbări climatice și economie cu emisii reduse de carbon”.

·În martie 2019, a organizat sesiuni în Madeira și Azore pentru a prezenta Mecanismul financiar al granturilor SEE 4 .

Biodiversitatea

·În 2019, a lansat o cerere de proiecte pentru a promova modelele de dezvoltare durabilă în toate rezervațiile biosferei portugheze, cinci dintre ele fiind localizate în Madeira și Azore.

Cercetarea și inovarea

·A inițiat, în septembrie 2018, Programul internațional de lansare a sateliților, pentru crearea unui port spațial internațional pe insula Santa Maria, în Azore; centrul spațial urmează să fie operațional până la sfârșitul anului 2021.

·În martie 2019, a înființat Agenția spațială portugheză, situată pe insula Santa Maria din Azore.

Accesibilitatea digitală

·În mai 2019, a creat Grupul de lucru „Cabluri submarine CAM - zona continentală, Azore și Madeira”, pentru a analiza cea mai bună modalitate de înlocuire a cablurilor submarine care asigură conexiunile de comunicații din Madeira și Azore spre continent. Grupul a emis concluzii în decembrie 2019.

Transporturile

·A propus includerea aeroporturilor din Funchal, Porto Santo și Ponta Delgada în rețeaua principală TEN-T, ca răspuns la consultarea privind revizuirea liniilor directoare pentru TEN-T.

9.Azore

Insulele Azore pun în aplicare recomandările din comunicarea din 2017, axându-se în principal pe economia albastră, precum și pe energie și cercetare.

·Colectează date privind ocuparea forței de muncă și activitățile din sectorul pescuitului pentru toate insulele.

Economia albastră

·În 2018, a creat un grup de lucru pentru înființarea Observatorului Atlantic, dedicat cercetării științifice maritime, incluzând protecția, cercetarea, monitorizarea și exploatarea socio-economică a spațiilor maritime.

·Conduce proiectul MarSP (2018-2019), pentru a dezvolta scheme de planificare a spațiului maritim în Azore, Madeira și Insulele Canare.

·A finalizat MISTIC SEAS II și coordonează proiectul MISTIC SEAS III (2019), pentru a evalua Directiva-cadru privind strategia marină.

·Participă la proiectul AQUA-LIT (2019) pentru a preveni aruncarea gunoaielor marine provenite din activitățile de acvacultură și pentru a elimina deșeurile din instalațiile de acvacultură.

·A lansat proiectul pilot „E-log” (2019) pentru monitorizarea electronică a pescuitului la scară mică și sprijinirea actorilor locali.

·A promovat Declarația Insulelor Azore pentru apărarea pescuitului de ton cu lanseta (octombrie 2018), pentru a sensibiliza publicul cu privire la tehnicile de pescuit durabile.

·A înființat „Școala Mării” (2019), pentru a încuraja calificarea și formarea, și participă, în cadrul Erasmus, la proiectul MATES (2018-2021), destinat să încurajeze o strategie de dezvoltare a competențelor în domeniul tehnologiei marine.

Agricultura

·Intenționează să realizeze un „Plan strategic pentru sectorul produselor lactate”, în 2020, pentru a identifica noi piețe și a promova inovarea și internaționalizarea produselor lactate.

·A sprijinit utilizarea aeronavelor pilotate de la distanță pentru gestionarea pădurilor (cu cofinanțare din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală).

Biodiversitatea

·Evaluează poluarea cauzată de materialele plastice din largul mării, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională (PLASTDEEP 2019).

·Derulează trei proiecte sprijinite de programul LIFE al UE: LIFE VIDALIA (2018-2023), pentru conservarea speciilor de floră cu risc de dispariție; LIFE-IP AZORES NATURA (2019-2027), pentru conservarea habitatelor și a speciilor protejate și LIFE Beetles (începând din 2020), pentru reducerea riscurilor pentru speciile pe cale de dispariție.

·Implementează proiectul MOVE I (2018-2021) și a lansat MOVE ON (2019-2022) în conformitate cu Strategia UE în domeniul biodiversității, pentru a cartografia și a evalua starea ecosistemelor și a serviciilor acestora.

·A susținut proiectul BIOINVENT, pentru studierea diversității microbiene a solului în ecosistemele de pajiști din Azore, și proiectul MARFOR, pentru a studia dinamica reacției pădurilor marine la schimbările globale (ambele derulate în perioada 2017-2020).

Schimbările climatice

·În septembrie, 2019, a aprobat Programul regional pentru schimbările climatice, care vizează reducerea la minimum a emisiilor de gaze cu efect de seră și reducerea expunerii la riscurile climatice.

Economia circulară

·Urmează să adopte Programul de gestionare a turismului pentru dezvoltare durabilă în cadrul sectorului.

Energia

·În octombrie 2018, a lansat „Strategia energetică a Insulelor Azore 2030”, pentru a exploata potențialul resurselor naturale și al tehnologiilor emergente, și lucrează la „Planul de acțiune al Insulelor Azore pentru eficiența energetică”.

·A creat „Planul de acțiune pentru mobilitatea electrică în Insulele Azore” 2018-2024, care include operarea punctelor de încărcare pentru vehicule electrice din cele nouă insule.

·Dezvoltă o agendă privind tranziția energetică, sprijinită de inițiativa „Energie curată pentru insulele UE”, și analizează utilizarea cablurilor submarine pentru conectarea rețelelor electrice ale insulelor sale.

·Participă la un proiect Orizont 2020 (2019-2021) privind energia geotermală la adâncime și la proiectul Interreg E-MOBICITY (2019-2023), pentru optimizarea politicilor publice privind mobilitatea electrică în zonele urbane.

Cercetarea și inovarea

·În septembrie 2018, a lansat un port spațial internațional pe insula Santa Maria, care se preconizează că va fi operațional până la sfârșitul anului 2021.

·În 2018, a aprobat „Planul de internaționalizare a științei și tehnologiei”, care vizează promovarea științei și atragerea de proiecte și parteneriate externe.

·A aprobat, în 2018, inițiativa Transfer + și participă la proiectul FANBest de promovare a transferului de tehnologie în IMM-urile locale, în special în economia albastră.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·A promovat ocuparea forței de muncă prin inițiativele INOVAR (din martie 2019) pentru tinerii șomeri, Berço de Emprego (actualizat în 2019) pentru înlocuiri temporare și Movemprego (în 2020) pentru promovarea mobilității geografice a resurselor umane.

Accesibilitatea digitală

·În 2018, a lansat Planul de acțiune pentru cultura științifică și tehnologică, care a sprijinit înființarea de laboratoare școlare pentru informatică, robotică și programare.

Transporturile

·A lansat o licitație internațională pentru construirea unei nave pentru pasageri, vehicule și marfă, pentru a conecta toate insulele pe tot parcursul anului (ianuarie 2019).

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·Participă la proiectul Marine-Earth Observation (Observarea marină și a Pământului), pentru dezvoltarea unei tehnologii adaptate bazate pe servicii derivate din cadrul programului Copernicus, cu obiectivul de a îmbunătăți cunoașterea situației maritime.


10.Madeira

Madeira face progrese în direcția punerii în aplicare a comunicării din 2017, cu accent pe economia albastră, economia circulară, schimbările climatice, cercetare, energie, ocuparea forței de muncă și competențele.

Economia albastră

·În 2018, a lansat linia de credit INVESTE RAM2020, un instrument financiar pentru facilitarea accesului la finanțare pentru operatorii de dimensiuni mici (20 de milioane EUR).

·A elaborat Planul de amenajare a mediului maritim, un instrument de gestionare teritorială pentru promovarea unei economii albastre durabile.

·În 2019, a creat în Madeira un consorțiu responsabil pentru Centrul internațional integrat de educație și formare în domeniul mării, care urmează să înceapă să furnizeze formare în 2020.

Agricultura și dezvoltarea rurală

·În 2018, a introdus acte legislative care instituie o comisie tehnică pentru evaluarea conformității produselor agricole și a produselor alimentare din Madeira, pentru a se asigura că produsele care beneficiază de o schemă de calitate a UE sunt în conformitate cu legislația UE.

Biodiversitatea

·A consolidat gestionarea ariilor protejate și a rețelelor Natura 2000 (din 2017) prin revizuirea și actualizarea planurilor de gestionare, a strategiilor și a zonelor clasificate.

Economia circulară

·A elaborat o Agendă regională pentru economia circulară, pentru a atenua impactul asupra mediului în vederea creșterii economice durabile (2019).

·A elaborat „Strategia privind deșeurile 2020-2030”, pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor (2019).

Schimbările climatice

·A impulsionat punerea în aplicare a Strategiei regionale de adaptare la schimbările climatice, prin proiecte sprijinite de Interreg și programul LIFE al UE, și a început actualizarea acesteia.

·Dezvoltă un software și sisteme pentru evaluarea, prevenirea și atenuarea riscurilor de incendiu forestier și îmbunătățirea gestionării incendiilor forestiere, cu sprijinul Fondului de coeziune.

Energia

·A pus în aplicare proiectul “Un Porto Santo durabil – O insulă inteligentă, fără fosile” (2019), destinat promovării utilizării vehiculelor electrice și a sistemelor de încărcare inteligente.

·Urmează să finalizeze extinderea proiectului hidroelectric Calheta III cu sprijin din Fondul de coeziune.

·A participat în mai multe proiecte ale UE în domeniul energiei, inclusiv ENERMAC (2017-2019), privind planificarea strategiilor pentru implementarea infrastructurilor de energie regenerabilă.

·Promovează transportul curat, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională: achiziționarea a 5 microbuze electrice și a 25 autobuze curate (2019).

Cercetarea și inovarea

·Din 2019, cooperează în cadrul proiectului SMART4HEALTH, pentru a permite cetățenilor să gestioneze și să țină evidența propriilor date despre sănătate în întreaga UE și nu numai.

·A reevaluat Strategia regională de specializare inteligentă (2019) pentru a pregăti lansarea strategiei 2.0 pentru perioada 2021-2027.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea.

·A elaborat măsuri pentru sprijinirea șomerilor, inclusiv programe care vizează crearea de locuri de muncă pentru tineri, cum ar fi PROJOVEM. În 2018, cele 68 de proiecte aprobate în cadrul Programului de stimulare a antreprenoriatului pentru șomeri au creat 118 noi locuri de muncă. Aceste măsuri au vizat 5 512 persoane în cursul anului 2018.

Accesibilitatea digitală

·În 2018, a semnat un contract pentru furnizarea unei noi legături de telecomunicații în cablu optic submarin între Madeira și Portugalia continentală.

·A elaborat cursuri pentru îmbunătățirea competențelor digitale în școli (2018-2019) prin „Planul strategic pentru inovarea educațională a școlilor”, inclusiv proiecte STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică).

·A introdus „Laboratorul clasei viitorului”, oferind kituri de robotică școlilor în perioada 2018-2019.

Transporturile

·A aprobat Planul de acțiune pentru mobilitate durabilă în Madeira (iunie 2019). Planul are rolul de a sprijini tranziția către transporturi curate și sigure.

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·În 2018, a relansat Summitul Arhipelagului Macaronezia, care promovează dezbaterea cu privire la provocările comune legate de mediu și schimbările climatice, economia mării, comerțul și promovarea investițiilor, formarea profesională, precum și mobilitatea studenților și a cadrelor didactice.

·Participă la proiectul INTEGRA, care vizează integrarea și dezvoltarea pieței în aspectele economice și sociale ale regiunii învecinate Macaronezia, aprobat în iunie 2019 (Interreg Madeira-Azore-Insulele Canare – programul MAC).



11.Spania

Spania pune în aplicare recomandările din comunicarea din 2017, împreună cu regiunea ultraperiferică a Insulelor Canare, în cadrul distribuției constituționale a competențelor.

Economia circulară

·În noiembrie 2018, a participat, prin intermediul Ministerului pentru Tranziția Ecologică și al Departamentului pentru vămi și accize, la lansarea Grupului operativ pentru deșeuri și sprijină punerea în aplicare a planului său de acțiune.

·A analizat Planul cuprinzător privind deșeurile, al Insulelor Canare (PIRCAN) 2018-2025.

Energia

·Sprijină, în cadrul pachetului UE pentru energie curată, acțiuni care vizează introducerea energiilor din surse regenerabile în insule, economisirea energiei, îmbunătățirea eficienței energetice și promovarea mobilității durabile, inclusiv licitații în domeniul energiei din surse regenerabile, interconexiuni între insule și stații de încărcare electrică pentru vehicule.

·A dezvoltat și a sprijinit acțiuni de formare și diseminare tehnologică în domeniul energiilor din surse regenerabile.



12.Insulele Canare

Insulele Canare pun în aplicare recomandările din comunicarea din 2017, cu accent pe energie, cercetare și economie circulară.

·Din iulie 2018, elaborează date oficiale privind producția locală, printr-un acord cu Institutul local de statistică (ISTAC).

Economia albastră

·În februarie 2018, au înființat un grup de lucru privind economia albastră; au efectuat o analiză SWOT pentru toate sectoarele economiei albastre, pentru a deschide calea către Strategia în domeniul economie albastre, planificată pentru prima jumătate a anului 2020.

Agricultura și dezvoltarea rurală

·Au implementat o strategie de diferențiere a produselor în funcție de calitatea acestora pentru creșterea consumului, promovarea producției ecologice și facilitarea contactelor între sectorul agroalimentar și administrație.

Economia circulară

·În 2017, au lansat un proiect pentru o uzină de biogaz, cu sprijinul Fondului european de dezvoltare regională, pentru valorificarea deșeurilor animaliere.

·În noiembrie 2018, au cooperat la crearea unui Grup operativ pentru deșeuri, facilitând comunicarea între părțile interesate la toate nivelurile (european, național, regional și local), și la conceperea unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor.

·În februarie 2018, au înființat un grup de lucru privind economia circulară, care efectuează o diagnosticare preliminară a situației din insule.

·În august 2018, au adoptat orientări și recomandări pentru reducerea și reciclarea deșeurilor din plastic de unică folosință.

·În aprilie 2019, au aprobat Strategia Insulelor Canare pentru materialele plastice.

Schimbările climatice

·Au lansat Observatorul Insulelor Canare pentru schimbările climatice, un organism pentru consultare, participare și dezvoltare a acțiunilor (iulie 2018).

·Au actualizat strategia regională privind schimbările climatice.

Energia

·Au participat la inițiativa „Energie curată pentru insulele UE”: în noiembrie 2018, au organizat, în Lanzarote, cel de al doilea Forum al energiei curate pentru insulele UE; La Palma implementează un proiect-pilot în cadrul acestei inițiative.

·În 2019, au instalat două prototipuri inovatoare pentru utilizarea energiei eoliene marine pe platforma PLOCAN.

Cercetarea și inovarea

·Conduc proiectul FORWARD de cercetare al UE, pentru îmbunătățirea participării tuturor regiunilor ultraperiferice la rețelele și programele internaționale de cercetare.

·În octombrie 2019, au relansat proiectul RIS3-Net2 (ca lideri de proiect) în cadrul programului Interreg Madeira-Azore-Insulele Canare (MAC) pentru a defini un cadru comun pentru strategiile transregionale RIS3.

·Participă la proiectul SOCLIMPACT menit să modeleze efectele schimbărilor climatice și impactul lor socio-economic asupra insulelor europene în contextul sectoarelor economiei albastre.

·Participă la proiectul REACT, sprijinit de HORIZON 2020, pentru decarbonizarea sistemelor energetice ale insulelor.

Ocuparea forței de muncă, educația și formarea

·Din ianuarie 2017, conduc proiectul GROW RUP, cofinanțat de Interreg Europa, pentru abordarea șomajului de lungă durată în domeniul economiilor verzi și albastre.

Competitivitatea, antreprenoriatul și piața unică

·În ianuarie 2018, au lansat o strategie operațională pentru internaționalizarea economiei Insulelor Canare, cu obiectivul de a spori competitivitatea întreprinderilor și spiritul antreprenorial.

Accesibilitatea digitală

·Au organizat două cereri de propuneri pentru a sprijini introducerea infrastructurilor de mare viteză în bandă largă (în 2018 și 2019).

·Au sprijinit organizațiile în oferirea de instruire în domeniul competențelor digitale, totalizând 71 de proiecte (în 2017-2019).

Cooperarea cu țările vecine și cu țările terțe

·Conduc proiectul Interreg MAC HEXAGONE, împreună cu Madeira și Insulele Azore, pentru a stimula cooperarea cu țările învecinate Mauritania, Senegal și Cabo Verde, prin consolidarea coordonării între Fondul European de Dezvoltare Regională și programele Fondului European de Dezvoltare din zonă (se încheie în decembrie 2022).

·Au pus în aplicare proiectul VALCONMAC Interreg, axat pe protecția și dezvoltarea habitatelor forestiere din arhipelagurile din Macaronezia Atlantic.

(1)

Legea 2017-256, 28 februarie 2017.

(2)

Legea 2018-771, 5 septembrie 2018.

(3)

  www.transitionenergetiquemartinique.mq

(4)

https://eeagrants.org/about-us