Bruxelles, 10.3.2020

COM(2020) 94 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică


Introducere

Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale UE. Ea ocupă o poziție centrală în cadrul proiectului european, a alimentat creșterea economică din ultimele decenii și a făcut mai ușoară viața consumatorilor și a întreprinderilor europene. Uniune Europeană realizează 18 % din producția economică mondială, fiind depășită doar de Statele Unite ale Americii. O piață unică funcțională permite cetățenilor UE să beneficieze de o gamă mai largă de servicii și produse și de posibilități mai bune de angajare. Piața unică le oferă operatorilor economici din UE o piață internă vastă, stimulând comerțul și concurența și îmbunătățind eficiența. Acest lucru este esențial pentru realizarea transformării digitale și a transformării „verzi” a Uniunii și sporește competitivitatea ei la nivel mondial.

Noua strategie industrială pentru Europa, adoptată astăzi 1 , plasează piața unică în centrul preocupărilor sale, ca unul dintre elementele fundamentale ale transformării industriale a Europei. Pentru ca piața unică să funcționeze pentru toți, legislația Uniunii instituie norme comune vizând eliminarea barierelor și facilitarea circulația bunurilor și a serviciilor în întreaga Uniune, protejând în același timp consumatorii.

Aceste norme pot produce efectele dorite numai dacă sunt concepute și aplicate în mod corespunzător. Cu toate acestea, respectarea normelor privind piața unică este deficitară. Comunicarea privind barierele din cadrul pieței unice descrie numeroasele obstacole cu care ne confruntăm în continuare 2 și care, în prea multe cazuri, provin dintr-o aplicare incorectă sau incompletă la nivel național a legislației deja convenite a Uniunii. În exercitarea drepturilor de liberă circulație, operatorii și investitorii de pe piață se confruntă în continuare cu numeroase bariere administrative și de reglementare, iar europenii sunt expuși la produse și servicii ilicite sau periculoase, din cauza unor lipsuri în materie de supraveghere, inspecție, detectare și sancționare în practică a operatorilor economici atunci când încalcă normele privind piața unică.

De-a lungul întregului ciclu al reglementării, statele membre și Comisia au responsabilitatea comună de a asigura respectarea normelor privind piața unică și a drepturilor cetățenilor.

Statele membre au obligația de a aplica în mod corect normele asupra cărora au convenit în calitate de legiuitori europeni. Ele au, de asemenea, responsabilitatea de a asigura detectarea și remedierea încălcării normelor privind piața unică pe propriile teritorii. Comisia, în calitate de gardian al tratatului, are responsabilitatea de a veghea ca toate statele membre să implementeze și să respecte normele privind piața unică, și de a acționa decisiv, prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în caz de nerespectare a acestor norme.

În martie 2019, Consiliul European a invitat Comisia să elaboreze un plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică, în strânsă coordonare cu statele membre. De la acea dată, statele membre și-au reiterat angajamentul în ceea ce privește întărirea asigurării respectării normelor 3 . Comisia salută apelul lansat de Consiliului European și împărtășește opinia statelor membre potrivit căreia implementarea și respectarea normelor privind piața unică trebuie să fie îmbunătățite în mod substanțial.

Bazându-se pe un parteneriat reînnoit între statele membre și Comisie și ținând seama de constatările prezentate în comunicarea de astăzi privind barierele din cadrul pieței unice, prezentul plan de acțiune prezintă un evantai de acțiuni care își propun să optimizeze eficiența și eficacitatea respectării și aplicării normelor la nivelul întregii Uniuni.

Provocări actuale în materie de asigurare a respectării normelor

Schimburile comerciale desfășurate în cadrul unei piețe unice asigură 56 de milioane de locuri de muncă în Europa 4 , iar beneficiile economice estimate variază între 8 % și 9 % din PIB-ul UE 5 . Se estimează că aducerea de noi îmbunătățiri pieței unice a produselor fabricate ar putea genera între 183 și 269 de miliarde EUR pe an, în timp ce ameliorarea integrării piețelor serviciilor ar putea duce la câștiguri de 297 de miliarde EUR pe an 6 . Aceste câștiguri ar putea spori beneficiile economice, de la o creștere cu 8-9 % până la o creștere cu circa 12 % a PIB-ului.

Uneori, se pare că statele membre încalcă normele convenite privind piața unică sau creează și tolerează obstacole în legislația lor națională cu scopul de a crea o protecție suplimentară pe propria piață și de a obține avantaje pentru întreprinderile naționale. Posibilele câștiguri sunt adesea pe termen foarte scurt, dar impactul asupra întreprinderilor europene poate fi mult mai dăunător, făcând cu mult mai dificilă extinderea în condiții de concurență echitabile și crearea de lideri mondiali și dezechilibrând condițiile de concurență din interior. Acest lucru afectează în mod disproporționat IMM-urile și start-up-urile (întreprinderile nou-înființate). Companiile de dimensiuni mari dispun de mijloacele necesare pentru a se conforma unor seturi de norme diferite, dar IMM-urile sunt primele care sunt penalizate de complexitatea și poverile administrative, în special atunci când trec frontierele pentru a-și desfășura activitatea în cadrul pieței unice. Iată de ce piața unică, precum și implementarea și asigurarea corespunzătoare a respectării normelor sale sunt fundamentale pentru strategia privind IMM-urile 7 , adoptată tot astăzi.

Implementarea insuficientă sau incorectă și neasigurarea respectării normelor au consecințe dăunătoare, atât la nivel european, cât și la nivel național. Cetățenii și întreprinderile nu pot beneficia pe deplin de drepturile lor de liberă circulație, întreprinderile nu pot realiza economiile de scară pe care le poate oferi piața unică, consumatorii fie sunt expuși riscurilor din cauza unor produse neconforme, fie beneficiază de o gamă de oferte limitată, securitatea aprovizionării cu energie este periclitată, iar obiectivele de mediu și climă ale UE devin mai dificil de atins. Întreprinderile care respectă legea pierd cote de piață din cauza concurenței neloiale făcute de întreprinderile care nu respectă normele și oferă produse neconforme sau care ignoră normele de protecție socială.

Un demers comun al statelor membre și al Comisiei

Asigurarea respectării normelor privind piața unică necesită în primul o aplicare corectă a normelor în fiecare stat membru și de către fiecare autoritate publică europeană, precum și sancționarea încălcărilor, inclusiv prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, atunci când este necesar. Ea necesită, de asemenea, supravegherea, inspectarea și sancționarea operatorilor economici, precum și eliminarea produsele lor ilegale de pe piață, fie că sunt periculoase, contrafăcute sau nu respectă normele de mediu, regulamentele privind eficiența energetică sau alte norme.

Dar dacă dorim să valorificăm avantajele pieței unice, asigurarea respectării normelor trebuie să fie mai cuprinzătoare și să acopere întreaga durată de viață a normelor relevante, de la intrarea în vigoare la aplicare. Acest lucru presupune o colaborare la toate nivelurile de guvernanță din UE, începând de la autoritățile și instanțele locale și regionale, și urcând până la nivel european. Este, de asemenea, necesar ca asigurarea respectării normelor să fie gândită ca un exercițiu continuu, care acoperă conceperea normelor, aplicarea lor și sancționarea încălcărilor, precum și transpunerea de către statele membre, atunci când este cazul. Este esențial ca statele membre și Comisia să se sprijine reciproc în rolurile lor respective, pentru a se ridica la înălțimea responsabilității lor comune.

Este important să se adopte măsuri preventive pentru a nu se ajunge în situația luării unor măsuri de remediere în etapele ulterioare. În cazurile în care nu a fost posibil să se asigure respectarea ex ante a normelor privind piața unică, cetățenii și întreprinderile se pot confrunta cu obstacole de natură reglementară sau administrativă și, prin urmare, se pot aștepta ca acestea să fie eliminate printr-o intervenție ex post eficace. Autoritățile responsabile cu asigurarea respectării normelor trebuie să funcționale, procedurile și monitorizarea trebuie să fie adecvate scopului, iar actorii de pe teren, cum ar fi funcționarii publici sau judecătorii, trebuie să înțeleagă și să aplice legislația Uniunii în activitatea lor de zi cu zi.

Statele membre trebuie să asigure respectarea legislației privind piața unică, dacă se dorește protejarea drepturilor persoanelor fizice sau juridice. Acest lucru trebuie să înceapă în etapa de concepere a legislației naționale și să fie pus în aplicare în contextul deciziilor judiciare sau administrative individuale. Comisia are sarcina de a sprijini statele membre în prevenirea creării de noi bariere în calea pieței unice, în transpunerea și aplicarea legislației Uniunii și în inițierea de acțiuni corective atunci când este necesar.

Sarcini și responsabilități pentru implementarea și asigurarea respectării normelor privind piața unică

Statele membru

Comisia

üSă transpună la timp și cu acuratețe legislația Uniunii, abținându-se de la o suprareglementare nejustificată, și să asigure condiții de concurență echitabile

üSă asiste statele membre în transpunerea corectă, deplină și la timp a legislației Uniunii

üSă se asigure că legislația națională este proporționată și nediscriminatorie 

üSă asiste statele membre în aplicarea legislației Uniunii

üSă asigure verificări și controale administrative suficiente și proporționate, astfel încât să identifice toate încălcările

üSă verifice transpunerea legislației Uniunii și să monitorizeze aplicarea sa

üSă evite orice măsuri naționale care contravin legislației Uniunii sau împiedică aplicarea acesteia

üSă acționeze împotriva încălcării legislației Uniunii și să întreprindă acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor atunci când este necesar

üSă coopereze efectiv pentru a asigura respectarea legislației Uniunii

Un parteneriat real al diferiților actori responsabili cu implementarea și asigurarea respectării normelor la nivel european și la nivelul statelor membre va fi esențial pentru depășirea actualelor bariere din cadrul pieței unice. El va contribui la direcționarea acțiunilor care vizează asigurarea respectării normelor și la îmbunătățirea conformității cu legislația pieței unice.

Pentru a întări cooperarea în ceea ce privește asigurarea respectării normelor privind piața unică, va fi înființat un Grup operativ comun pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (Single Market Enforcement Task-Force, SMET), compus din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. SMET ar urma să organizeze reuniuni periodice pentru evaluarea gradului de conformitate a legislației naționale cu normele privind piața unică, stabilirea ordinii de prioritate a celor mai importante bariere, abordarea suprareglementării nejustificate, discutarea de chestiuni orizontale privind asigurarea respectării normelor și urmărirea implementării prezentului plan de acțiune. SMET va informa periodic Consiliul Competitivitate și Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a Parlamentului European.

SMET va completa o rețea de cooperare alcătuită din coordonatorii naționali responsabili cu asigurarea respectării normelor, care urmează să fie înființată, utilizându-se cadrul actual al Comitetului consultativ pentru piața internă (Internal Market Advisory Committee, IMAC). Acest format va permite efectuarea de schimburi de informații și bune practici între Comisie și statele membre cu privire la modul în care administrațiile naționale analizează și urmăresc cazurile importante la nivel național, regional și local. Vor fi explorate și alte posibilități de îmbunătățire a coordonării și comunicării dintre autoritățile statelor membre responsabile cu supravegherea pieței unice, pe marginea chestiunilor legate de asigurarea respectării normelor.

Pentru a reuși și a menține ritmul implementării, tabloul de bord al pieței unice va oferi, atât statelor membre, cât și Comisiei, un instrument util de monitorizare a performanței în ceea ce privește aplicarea normelor privind piața unică. Comisia va actualiza tabloul de bord al pieței unice astfel încât acesta să reflecte mai bine situația utilizatorilor finali pe piața unică și să sprijine semestrul european. Utilizarea unor indicatori suplimentari va contribui la evaluarea măsurii în care piața unică funcționează corespunzător în domeniile în care se preconizează că ar trebui să dea cele mai bune rezultate, cum ar fi produsele, serviciile, piețele financiare sau digitale, industriile de rețea, de exemplu energia, dar și economia datelor și economia circulară. În acest scop, după consultarea statelor membre, Comisia va propune utilizarea unor indicatori suplimentari ambițioși, inclusiv cu privire la performanțele statelor membre în domeniile respective.



Plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună implementare și asigurare a respectării normelor privind piața unică

I    Sporirea nivelului de cunoaștere și conștientizare a normelor privind piața unică

Deseori, autoritățile naționale și operatorii economici, în special IMM-urile, nu conștientizează oportunitățile și avantajele care rezultă din legislația pieței unice. Aceștia pot întâmpina, de asemenea, dificultăți în a înțelege pe deplin obligațiile care le revin în temeiul legislației Uniunii, fapt ce dă naștere unor probleme în materie de conformitate și de asigurare a respectării normelor. Acțiunile propuse au ca scop sporirea nivelului de cunoaștere și conștientizare a normelor privind piața unică în rândul autorităților și instanțelor naționale care le pun zilnic în aplicare, precum și în rândul cetățenilor și al întreprinderilor.

üACȚIUNEA 1: Un program privind furnizarea unor instrumente de orientare mai specifice pentru autoritățile naționale:

Pentru a îmbunătăți conformitatea și a evita segmentarea pieței, Comisia va intensifica elaborarea de orientări pentru statele membre și întreprinderi și va oferi instrumente pentru o mai bună coordonare în anumite domenii, prin acțiuni precum:

oidentificarea, în momentul negocierilor legislative, a domeniilor care pot provoca riscuri de transpunere și de aplicare și eventual emiterea de orientări, atunci când este necesar; Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul normelor recent adoptate în domeniile audiovizualului 8 și drepturilor de autor 9 ;

oemiterea de orientări cu privire la instrumentele legislative din domeniul digital (normele revizuite din domeniul telecomunicațiilor, securitatea cibernetică, dreptul de autor, audiovizualul);

oactualizarea Manualului de punere în aplicare a Directivei privind serviciile 10 , incluzând jurisprudența recentă referitoare la elemente esențiale ale Directivei privind serviciile, și oferirea de orientări cu privire la probleme juridice care iau naștere, de exemplu, datorită apariției unor noi modele de afaceri și a unor noi modalități de furnizare a serviciilor;

oînființarea unui punct central de informare dedicat chestiunilor practice cu care funcționarii publici din statele membre se confruntă în activitatea lor zilnică de aplicare a legislației pieței unice. Acesta va fi organizat în cooperare cu statele membre, integrând treptat, pe o bază voluntară, acordurile naționale specifice care au fost instituite pentru a pune în aplicare legislația Uniunii;

oactualizarea Orientărilor privind aplicarea articolelor 34-36 din TFUE 11 ;

oemiterea de orientări privind aspectele strategice (sociale, de inovare, „verzi”) și de altă natură (coluziune) ale achizițiilor publice și propunerea unei Recomandări privind sistemele de revizuire

oemiterea de orientări privind principiul recunoașterii reciproce 12 ;

oemiterea de orientări referitoare la Directiva privind răspunderea pentru produse 13 ;

oemiterea documentului de orientare cu privire la articolul 4 din Regulamentul privind supravegherea pieței 14 ;

oactualizarea „Ghidului albastru” referitor la implementarea normelor armonizate ale UE privind produsele 15 ;

opublicarea de recomandări de reformă actualizate pentru reglementarea serviciilor profesionale pe baza Comunicării Comisiei din 17 ianuarie 2017 16 ; Ele se bazează pe un indicator de restricționare utilizat pentru evaluarea și stabilirea de criterii de referință în ceea ce privește cerințele naționale în materie de servicii profesionale, pentru a ține seama de noile modificări ale cadrelor de reglementare ale statelor membre și pentru a promova reforme ulterioare. Aceste reforme pot avea efecte pozitive în ceea ce privește mobilitatea lucrătorilor și reducerea deficitului și a necorelării competențelor, în special în contextul tranziției „verzi” și al tranziției digitale.

osprijinirea statelor membre în transpunerea Actului european privind accesibilitatea 17 , care se preconizează că va conduce la o disponibilitate sporită pe piață a produselor și serviciilor accesibile.

oînființarea de platforme dedicate schimburilor cu statele membre, cum ar fi cea utilizată pentru directivele privind achizițiile publice, pentru efectuarea de schimburi detaliate între Comisie și autoritățile statelor membre pe marginea unor chestiuni specifice.

üACȚIUNEA 2: Îmbunătățirea accesului utilizatorilor la informații privind normele și cerințele

Pentru a spori nivelul de cunoaștere a normelor aplicabile și a obligațiilor întreprinderilor și pentru a reduce numărul cazurilor de neconformitate și nerespectare a normelor, portalul digital unic 18 va oferi acces la informații detaliate referitoare la normele privind piața unică și la procedurile administrative și va direcționa, de asemenea, utilizatorii către serviciile de asistență cele mai relevante.

Punctele de informare despre produse din UE, abilitate de recentul Pachet privind mărfurile 19 , vor oferi întreprinderilor informații mai bune și mai prompte cu privire la normele care se aplică produselor acestora.

üACȚIUNEA 3: Platforme online pentru facilitarea conformității produselor

Vânzătorii de produse pe platformele de comerț electronic trebuie să aibă cunoștință de normele UE privind produsele și să se asigure că pe piața Uniunii nu sunt introduse produse ilegale și nesigure. Ca parte a Actului legislativ privind serviciile digitale, vor fi analizate posibile măsuri pentru îmbunătățirea conformității produselor vândute prin intermediul platformelor online. Revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor 20 va examina și provocările în materie de siguranță a produselor în contextul vânzărilor online și în cel al lanțului mondial de aprovizionare online

üACȚIUNEA 4: Formare profesională și schimb de bune practici pentru judecătorii și practicienii naționali

Cetățenii și întreprinderile din UE se bazează pe instanțele naționale pentru a-și proteja drepturile în cadrul pieței unice. Este, prin urmare, necesar ca judecătorii naționali să fie formați în mod corespunzător în domeniul legislației Uniunii. Programele și seminarele de formare destinate judecătorilor și altor practicieni din domeniul juridic, responsabili cu asigurarea respectării legislației privind piața unică, vor fi intensificate pentru a spori nivelul de conștientizare și înțelegere a legislației privind piața unică. Cursurile de formare și seminarele vor face parte din oferta națională de formare, dar ele vor fi oferite și la nivelul UE, inclusiv în contextul viitoarei revizuiri a strategiei europene de formare judiciară.

üACȚIUNEA 5: Consolidarea capacităților administrațiilor publice naționale

La cererea statelor membre, programe dedicate, precum programul privind piața unică propus în temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027, vor oferi stimulente financiare și sprijin tehnic pentru optimizarea capacităților administrațiilor publice în materie de implementare și asigurare a respectării normelor.

Accesul la programul privind piața unică se va baza pe indicatori comparativi cu care se va urmări îmbunătățirea asigurării respectării normelor în practică, de exemplu sectoarele inspectate, numărul de inspectori sau numărul de produse eliminate de pe piață. Performanțele și nevoile identificate ale statelor membre vor fi apoi legate de alocarea unor capacități, cursuri de formare, schimburi etc. suplimentare. În acest context, vor fi de asemenea explorate și noi posibilități de a facilita și consolida utilizarea de către întreprinderi și cetățeni a mecanismelor naționale de recurs.

În temeiul programului de sprijin pentru reforme propus, autoritățile publice pot solicita sprijin tehnic legat de nevoile de reformă identificate de statele membre, în conformitate cu semestrul european, cu prioritățile Uniunii și în cadrul ciclului de guvernanță al Uniunii.

În plus, cea de a 4-a actualizare a Planului de acțiune pentru 2020 în domeniul achizițiilor publice 21 include o serie de inițiative noi care își propun, pe de o parte, să ajute administratorii și beneficiarii fondurilor UE să-și îmbunătățească practicile de achiziții publice și, pe de altă parte, să asigure condiții de concurență echitabile și să utilizeze achizițiile publice ca instrument strategic de urmărire a principalelor obiective de politică.

üACȚIUNEA 6: Consolidarea capacității profesioniștilor din domeniul achizițiilor publice și întărirea cooperării dintre organismele naționale

Comisia, în parteneriat cu statele membre, va elabora instrumente practice pentru perfecționarea funcționarilor care se ocupă de achizițiile publice și va reuni achizitorii publici pentru a promova schimbul de expertiză, a facilita formarea și a stimula achizițiile comune, în conformitate cu apelul făcut de cetățeni în favoarea unor achiziții publice mai „verzi”, mai responsabile din punct de vedere social și mai inovatoare.

Comisia va promova, de asemenea, cooperarea și schimbul de bune practici prin Rețeaua organismelor de examinare de primă instanță dedicată achizițiilor publice.

II    Îmbunătățirea transpunerii, implementării și aplicării normelor UE

Transpunerea, implementarea și aplicarea incorectă a normelor UE creează bariere și obstacole în calea bunei funcționări a pieței unice.

üACȚIUNEA 7: Un dialog structurat pentru o mai bună transpunere a directivelor privind piața unică

Pentru a îmbunătăți transpunerea la timp și corectă a directivelor, în cursul perioadei de transpunere va fi instituit un dialog structurat între statele membre și Comisie. Dialogul structurat purtat de statele membre înainte de adoptarea legilor va simplifica controalele de conformitate. Utilizarea „tabelelor de concordanță virtuale dinamice” 22 poate sprijini procesul de transpunere, prin ținerea unei evidențe a legilor naționale, inclusiv a modificărilor sau abrogărilor ulterioare. După adoptarea legilor naționale, statele membre ar trebui să furnizeze Comisiei o explicație clară și precisă cu privire la dispozițiile naționale care transpun obligațiile corespunzătoare din directive 23 . În acest context, se va acorda o atenție deosebită aspectelor legate de suprareglementarea nejustificată.

üACȚIUNEA 8: Un parteneriat pentru implementarea reglementărilor privind piața unică

Pentru a îmbunătăți implementarea acelor dispoziții ale reglementărilor privind piața unică care impun o acțiune a statelor membre (de exemplu, înființarea de structuri sau elaborarea de proceduri) înaintea datei de aplicare, vor fi organizate reuniuni dedicate între Comisie și statele membre, de îndată ce se va ajunge la un acord politic cu privire la reglementarea în cauză. Vor fi organizate ateliere de implementare cu mult înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor relevante, pentru a sprijini statele membre în implementarea acestor dispoziții impuse de reglementări 24 .

III    Utilizarea optimă a mecanismelor de prevenire

Prevenirea adoptării în statele membre a unor măsuri naționale contrare legislației Uniunii va favoriza asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru cetățeni și întreprinderi pe piața unică și va contribui la evitarea unor proceduri îndelungate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. De exemplu, utilizarea optimă a instrumentelor de notificare existente pentru astfel de măsuri va favoriza respectarea normelor UE.

üACȚIUNEA 9: Îmbunătățirea evaluărilor ex ante ale reglementării restrictive în temeiul Directivei privind testele de proporționalitate

Pentru a preveni crearea de noi restricții în reglementările naționale, Comisia va oferi asistență și orientări statelor membre și va facilita schimbul de bune practici între statele membre cu privire la evaluările ex ante ale proporționalității, bazându-se pe Directiva privind testele de proporționalitate 25 , care obligă statele membre să evalueze în mod riguros proporționalitatea noilor reglementări profesionale naționale înainte de adoptarea acestora.

üACȚIUNEA 10: Raționalizarea funcționării Directivei privind transparența pieței unice

În conformitate cu abordarea mai strategică a acțiunilor Comisiei de asigurare a respectării normelor 26 , viitoarea implementare a Directivei privind transparența pieței unice 27 se va articula în jurul a patru axe: (i) statele membre vor notifica toate proiectele de reglementări tehnice privind mărfurile și serviciile societății informaționale; (ii) Comisia va monitoriza toate notificările, ridicând preocupări legate de compatibilitatea acestora cu legislația UE; (iii) în calibrarea acțiunilor sale de monitorizare, Comisia va acorda o atenție deosebită măsurilor cu cel mai mare impact asupra pieței unice; (iv) Comisia va monitoriza legislația care a făcut obiectul unei reacții ale sale în temeiul directivei și care, în absența unor ajustări corespunzătoare, poate declanșa acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

Comisia va încuraja, de asemenea, autoritățile naționale să reacționeze la notificările făcute de alte state membre, să instituie un cadru pentru contacte regulate între organismele naționale de reglementare și autoritățile responsabile cu implementarea Directivei privind transparența pieței unice și să promoveze convergența în materie de reglementare a dispozițiilor naționale. În cazul în care nivelul actual de armonizare se va dovedi insuficient, Comisia va analiza cu atenție dacă se justifică o mai mare armonizare la nivel european.

üACȚIUNEA 11: Prevenirea apariției de noi bariere în calea furnizării de servicii pe piața unică

Pentru a preveni apariția unor bariere nejustificate pe piața unică a serviciilor, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să procedeze la adoptarea rapidă a propunerii legislative vizând o nouă Directivă privind notificările referitoare la servicii 28 . În așteptarea adoptării propunerii, Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că statele membre respectă obligația de notificare existentă în temeiul Directivei privind serviciile, pentru a identifica și elimina noile bariere potențiale la nivelul reglementării.

üACȚIUNEA 12: Deblocarea potențialului deplin al mecanismului de notificare prevăzut de Directiva privind comerțul electronic

Deși statele membre care restricționează libertatea de a furniza servicii transfrontaliere ale societății informaționale în mod justificat și proporționat trebuie să notifice statului membru de stabilire și Comisiei măsurile naționale care restricționează această libertate, potențialul deplin al acestui mecanism de notificare în temeiul Directivei privind comerțul electronic 29 nu a fost încă deblocat. Ca parte a lucrărilor pregătitoare pentru Actul legislativ privind serviciile digitale, vor fi analizate posibile măsuri vizând îmbunătățirea cooperării dintre statele membre, precum și a instrumentelor din cadrul mecanismului de notificare.

IV    Detectarea neconformității în interiorul pieței unice și la frontierele externe

Odată ce normele naționale au fost adoptate și au intrat în vigoare, pentru păstrarea bunei funcționări a pieței unice este necesar ca autoritățile naționale și Comisia să aibă posibilitatea de a depista neconformitățile. În acest scop, Comisia și autoritățile statelor membre trebuie să dispună de instrumente care să le amelioreze capacitatea de depistare, investigare și schimb rapid de informații.

üACȚIUNEA 13: Raționalizarea sistemelor informatice ale pieței unice și crearea unei platforme pentru asigurarea online a respectării normelor (e-enforcement lab, laborator de asigurare electronică a respectării normelor)

Comisia și statele membre utilizează mai multe sisteme informatice pentru a face schimb de informații referitor la produsele industriale și produsele de consum ilegale și neconforme. Cu scopul de a reduce fragmentarea sistemelor informatice 30 utilizate pentru a face schimb de informații referitor la produsele industriale și produsele de consum ilegale și neconforme, Comisia:

ova institui un punct european unic de acces la informații destinat controalelor efectuate de autorități asupra produselor nealimentare, în cadrul căruia vor fi accesibile sistemele existente – cum ar fi ICSMS și RAPEX, precum și viitorul ghișeu unic vamal – și vor avea loc schimburi de date specifice între sisteme, în conformitate cu legislația aplicabilă;

oîmpreună cu statele membre, se va asigura că sistemul de informare al pieței interne (IMI) devine instrumentul de bază pentru cooperarea administrativă din cadrul pieței unice, utilizând datele și informațiile disponibile și evaluând modul în care funcționează cooperarea administrativă în anumite domenii ale pieței unice;

ova crea un instrument dedicat obstacolelor de pe piața unică, în cadrul portalului digital unic, ținând cont de experiența acumulată în contextul aplicării inițiativei de reducere a poverii administrative (Lighten the Load) 31 , permițând cetățenilor și întreprinderilor să raporteze în mod anonim cu privire la obstacolele în materie de reglementare cu care s-au confruntat în exercitarea propriilor drepturi în cadrul pieței unice;

oîmpreună cu statele membre, va utiliza pe deplin sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (Information Management System For Official Controls, IMSOC), cu scopul de a îmbunătăți asigurarea respectării legislației UE din domeniul agroalimentar (inclusiv al sănătății animalelor și a plantelor). IMSOC va conecta și va permite schimbul de informații între sistemele de informații relevante existente (iRASFF 32 , ADIS - fostul ADNS 33 , EUROPHYT 34 , TRACES 35 );

ova explora măsura în care un laborator, finanțat în cadrul Programului privind piața unică sau al Programului Europa digitală pentru a testa și a aplica soluții informatice avansate, poate fi integrat în structuri existente, precum Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, Rețeaua UE pentru conformitatea produselor sau Observatorul EUIPO, sau poate fi conectat la acestea.

üACȚIUNEA 14: Intensificarea luptei împotriva contrafacerii și a produselor ilegale

Comisia și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) colaborează cu autoritățile naționale din statele membre și din țări terțe în cadrul asistenței administrative reciproce în cazul importurilor/exporturilor ilicite și contribuie la prevenirea pătrunderii pe piața unică a produselor ilicite.

Astăzi, produsele ilicite nu sunt doar importate în UE, ci și produse sau asamblate din componente importate, pe teritoriul Uniunii, iar ulterior introduse sau comercializate pe piața unică. Cu toate acestea, OLAF nu poate interveni în astfel de cazuri deoarece mandatul său actual nu acoperă cazurile din interiorul UE.

Pentru a întări asigurarea respectării drepturilor de proprietate și a interdicțiilor sau restricțiilor de introducere pe piața unică a mărfurilor ilegale sau contrafăcute, Comisia și statele membre s-ar putea inspira din normele privind asistența administrativă reciprocă din domeniul vamal și ar putea avea, de asemenea, în vedere extinderea mandatului OLAF.

üACȚIUNEA 15: Consolidarea asigurării respectării normelor în cadrul lanțului agroalimentar

Existența unor alimente sigure și sustenabile, precum și libera lor circulație reprezintă un aspect esențial al pieței interne. Acest lucru contribuie în mod semnificativ la sănătatea și bunăstarea cetățenilor și sprijină interesele sociale și economice ale acestora.

În timp ce statele membre sunt responsabile cu verificarea respectării legislației Uniunii de către operatorii economici, Comisia efectuează anual aproximativ 220 de audituri la fața locului în statele membre și în țări terțe, pentru a verifica eficacitatea sistemelor de control și respectarea de către autorități a obligațiilor lor legale. Comisia își va intensifica eforturile de asigurare a aplicării legislației UE în lanțul agroalimentar, inclusiv prin audituri specifice și monitorizarea sistematică a acestora, pentru a verifica măsura în care statele membre abordează aceste deficiențe.

De asemenea, Comisia va continua să sprijine statele membre prin programul său „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură”, dedicat personalului administrațiilor publice, cu scopul de a îmbunătăți implementarea normelor Uniunii.

Cazurile de fraudă din sectorul alimentar pot submina încrederea consumatorilor în sistemul alimentar al UE și pot avea un impact asupra funcționării pieței interne. Din aceste motive, Comisia își va intensifica eforturile de combatere a fraudelor din sectorul agroalimentar la nivelul UE, ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”.

üACȚIUNEA 16: Dezvoltarea sistemelor de etichetare și trasabilitate

Trasabilitatea este esențială pentru asigurarea respectării normelor. Sistemele de etichetare și trasabilitate pot funcționa numai dacă informațiile transmise de-a lungul lanțului de aprovizionare al produsului permit efectuarea de verificări automate ale conformității la vamă. Comisia, în cooperare cu statele membre, va explora și promova utilizarea de instrumente digitale pentru a permite efectuarea unor controale mai specifice, atât la frontierele externe, cât și pe teritoriul Uniunii. Acest demers include dezvoltarea de sisteme de etichetare și trasabilitate (cum ar fi codurile QR, tehnologiile RFID și blockchain etc.) pentru a transmite, în mod securizat, informații specifice privind conformitatea de-a lungul lanțului de aprovizionare, ținând seama de instrumentele existente, precum Baza de date europeană a produselor pentru etichetarea energetică (European Product Registry for Energy Labelling, EPREL). Vor fi dezvoltate noi echipamente vamale capabile să citească și să verifice informațiile codate, cu ajutorul sprijinului financiar pentru echipamentele de control vamal, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor 2021-2027. Chestiunile legate de trasabilitate vor fi evaluate și cu ocazia revizuirii Directivei privind siguranța generală a produselor.

Comisia va depune eforturi pentru adoptarea transmiterii digitale a informațiilor privind conformitatea în cazul produselor industriale și de consum (de exemplu, „declarație de conformitate UE” deja existentă) declarate ca „puse în liberă circulație” la vamă. În acest context, Comisia va evalua și impactul asupra IMM-urilor, în special asupra microîntreprinderilor, pentru a identifica măsurile de atenuare necesare.

În plus, în cadrul noii Agende pentru consumatori, etichetele și trasabilitatea vor juca un rol esențial în capacitarea consumatorilor în contextul tranziției „verzi” și al tranziției digitale. Comisia va identifica cele mai bune utilizări ale instrumentelor digitale, pentru a oferi consumatorilor cele mai fiabile informații, astfel încât aceștia să poată face achiziții în cunoștință de cauză și cu încredere, în particular în cazul achizițiilor transfrontaliere.

V    Consolidarea asigurării respectării normelor pe teren

În ciuda tuturor eforturilor de a institui o cultură a respectării normelor privind piața unică, obstacolele de reglementare rezultate din nerespectarea normelor necesită o intervenție ex post eficace. Tot în această etapă, cooperarea dintre autoritățile statelor membre și Comisie este de importanță capitală.

üACȚIUNEA 17: Rețeaua UE pentru conformitatea produselor

O mulțime de produse neconforme sunt puse încă la dispoziția consumatorilor, deseori prin canale online, fapt ce pune în pericol consumatorii și utilizatorii finali profesioniști și denaturează concurența. Pentru a întări coordonarea dintre autoritățile de supraveghere a pieței din sectorul nealimentar, prevăzută în Regulamentul 2019/1020 36 , Comisia, în cooperare cu statele membre, va lansa Rețeaua UE pentru conformitatea produselor, începând din ianuarie 2021. Aceasta va fi compusă din birourile unice de legătură înființate recent de statele membre pentru reprezentarea autoritățile lor de supraveghere a pieței. În plus, începând din iulie 2021, Comisia va monitoriza funcționarea mecanismului de asistență reciprocă prevăzut de regulament și va identifica domeniile în care refuzurile statelor membre de a da curs solicitărilor de informații privind conformitatea și solicitărilor de măsuri de asigurare a respectării normelor în caz de neconformitate nu au fost justificate.

üACȚIUNEA 18: Transformarea SOLVIT în instrumentul de bază pentru soluționarea litigiilor legate de piața unică

Domenii juridice care în mod normal ar fi incluse în mandatul SOLVIT 37 sunt acoperite de instrumente de soluționare diverse, fapt care conduce la fragmentarea peisajului asigurării respectării normelor. Comisia și statele membre se vor asigura că SOLVIT este consolidat, astfel încât să devină instrumentul de bază pentru soluționarea alternativă a litigiilor în toate domeniile de politică ale pieței unice care implică luarea unei decizii de către o administrație. SOLVIT va fi utilizat ori în forma sa actuală, ori va fi adaptat, dacă este necesar, pentru a răspunde cerințelor noilor inițiative. Comisia și statele membre vor consolida relațiile dintre SOLVIT și diferitele organisme și rețele de la nivel național și de la nivelul UE .

Acest lucru este deja prevăzut pentru Autoritatea Europeană a Muncii (European Labour Authority, ELA) 38 , care și-a început activitatea în octombrie 2019 și va atinge capacitatea maximă până în 2024. ELA va ajuta Comisia și statele membre să garanteze faptul că respectarea normelor UE în materie de mobilitate a forței de muncă și de coordonare a sistemelor de securitate socială este asigurată într-un mod corect, simplu și eficace, dând astfel cetățenilor și întreprinderilor posibilitatea de a profita cu mai multă ușurință de avantajele pieței unice. ELA va oferi soluții pentru îmbunătățirea accesului cetățenilor și angajatorilor la informații de calitate privind legislația UE și cea națională în materie de mobilitate a forței de muncă.

VI    Îmbunătățirea gestionării cazurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor

În cazul unor aparente încălcări ale legislației europene, Comisia va urmări instituirea unui dialog cu statele membre, pentru o mai bună înțelegere a problemelor și pentru găsirea de soluții. În cazurile în care dialogul nu dă rezultate, Comisia nu va ezita să ia măsuri ferme și efective de asigurare a respectării normelor, ori de câte ori este necesar. Îmbunătățirea formulelor de lucru și mai buna utilizare a tuturor instrumentelor administrative disponibile, precum și cooperarea sporită, vor accelera și raționaliza procesul de eliminare a situațiilor de neîndeplinire a obligațiilor.

üACȚIUNEA 19: O stabilire mai judicioasă a priorităților în ceea ce privește acțiunile de asigurare a respectării normelor

Pentru o stabilire mai judicioasă a priorităților în ceea ce privește acțiunile de asigurare a respectării normelor, așa cum s-a stabilit deja în 2016 39 , Comisia își concentrează eforturile pe cazurile cu impact semnificativ asupra pieței unice, pe baza unei evaluări a impactului lor la nivel economic, juridic și de politică. Pornind de la această abordare, Comisia va adopta un Raport strategic anual referitor la asigurarea respectării normelor privind piața unică, identificând domenii specifice de interes și priorități în ceea ce privește asigurarea respectării normelor, ținând seama de constatările semestrului european. În același timp, este foarte important ca părțile interesate să alerteze Comisia cu privire la încălcarea normelor privind piața unică, pentru ca aceasta să obțină o imagine completă în vederea stabilirii de priorități. În acest scop, sistemul de depunere a plângerilor va fi revizuit, pentru o mai bună integrare a acestuia cu SOLVIT. Comisia va monitoriza rapoartele SOLVIT pentru a identifica aspecte structurale potențial relevante. Comisia va studia, de asemenea, posibilitatea de a extinde instrumentul testat în prezent pe platforma de soluționare online a litigiilor și la alte domenii de politică ale pieței unice, pentru a oferi consumatorilor asistență în evaluarea căilor lor de atac.

üACȚIUNEA 20: Claritate și coerență în gestionarea cazurilor

Încrederea în sistemul de asigurare a respectării normelor se bazează pe examinarea plângerilor în timp util și pe sancționarea încălcărilor. În acest scop, Comisia va continua să își raționalizeze procesele de gestionare a cazurilor. Ea va efectua o evaluare preliminară a plângerilor în termen de două luni, pentru a permite formularea unui răspuns către reclamant. În cazurile în care vor fi fost colectate informații suficiente, acesta ar trebui să includă deja o decizie clară cu privire la 1) neurmărirea plângerii; 2) transmiterea plângerii către organisme de soluționare a litigiilor precum SOLVIT; 3) lansarea dialogului între Comisie și statul membru în cauză; sau 4) lansarea imediată a unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

üACȚIUNEA 21: O mai bună utilizare a sistemului EU Pilot

Sistemul EU Pilot este un instrument util pentru obținerea de informații în faza dialogului cu statele membre, în etapa anterioară constatării neîndeplinirii obligațiilor. Pentru a direcționa și structura mai bine sistemul, ca instrument rapid și eficace de sprijinire a dialogului orientat către soluții, purtat cu statele membre, Comisia intenționează să utilizeze EU Pilot în condiții și conform unor calendare clare, pentru cazurile în care găsirea unei soluții rapide într-un interval scurt de timp pare realizabilă.

Comisia:

ova elabora criterii clare și obiective pentru a identifica situațiile în care ar trebui utilizat EU Pilot;

ova lucra împreună cu statele membre pentru a identifica soluții pragmatice de accelerare a procesului, păstrând în același timp drepturile esențiale ale celor două părți la dialog și utilizând în mod adecvat sistemele de ultimă generație disponibile;

ova găsi modalități mai flexibile de efectuare a schimburilor pentru rezolvarea chestiunilor complexe.

ova păstra echilibrul relației de confidențialitate dintre Comisie și statele membre și va partaja informații cu privire la chestiunile rezolvate prin intermediul EU Pilot (în formă agregată), în vederea diseminării bunelor practici 40 .

üACȚIUNEA 22: Reuniuni „pachet” periodice și sistematice

Schimburile în scris din cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (baza unei eventuale proceduri judiciare ulterioare) nu abordează întotdeauna în mod suficient toate soluțiile disponibile. Pentru a completa aceste schimburi formale cu contacte directe, Comisia va avea în vedere organizarea de reuniuni „pachet” individuale cu statele membre, dedicate unor domenii de politică specifice. Acestea pot contribui la găsirea de soluții conforme cu legislația UE și, prin urmare, ar trebui să aibă loc în mod regulat, ori de câte ori este necesar. Cu o pregătire atentă, ele pot pune efectiv capăt neînțelegerilor și pot valorifica expertiza de la nivelul UE și de la nivel național, pentru a găsi soluții. Reuniunile „pachet” ar putea fi combinate sau organizate împreună cu alte reuniuni cu statele membre (de exemplu, dialogurile privind conformitatea).

***



CONCLUZIE

Promovarea unei culturi a respectării normelor presupune un angajament politic ferm față de piața unică și implementarea efectivă a normelor acesteia. Ea necesită asumarea responsabilității politice, transparență, precum și instituirea unor sisteme eficiente care să încurajeze și să monitorizeze respectarea normelor.

Prezentul plan de acțiune răspunde apelurilor la acțiune făcute de statele membre și ia inițiativa de a aborda provocările cu care ne confruntăm în prezent în ceea ce privește implementarea și asigurarea respectării normelor. Acțiunile se referă la o serie de probleme distincte care acoperă toate etapele și domeniile în care pot apărea probleme de implementare și care pot necesita activități de asigurare a respectării normelor, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, bazându-se pe un angajament comun la nivel local, regional, național și la nivelul UE. Aceste acțiuni ale Comisiei și ale statelor membre vor permite pieței unice să dea un impuls mediului nostru de afaceri și să ofere consumatorilor cea mai largă gamă de oferte. Lucrând împreună, putem face astfel încât piața unică să funcționeze pentru toți europenii.

(1)      COM(2020)102, 10.3.2020
(2)      COM(2020)93, 10.3.2020
(3)    Concluziile Consiliului Competitivitate din 27 mai 2019 au detaliat această solicitare, cerând Comisiei să sporească transparența și asumarea responsabilității politice în privința acțiunilor de implementare și asigurare a respectării normelor. Ulterior, statele membre au subliniat în mod repetat importanța asigurării respectării normelor, precum și necesitatea unui parteneriat mai puternic și a unei mai bune cooperări cu Comisia. Aceste aspecte au fost reiterate într-o scrisoare semnată de toate statele membre și prezentată în cadrul reuniunii Coreper II din 29 noiembrie 2019.
(4)    Højbjerre Brauer Schultz (2018), „25 Years Of The European Single Market” („25 de ani de piață unică europeană”), studiu finanțat de Autoritatea daneză pentru mediul de afaceri.
(5)      Comunicarea „Piața unică într-o lume în schimbare”, COM (2018) 772.
(6)      Studiul PE „Dividendul de două mii de miliarde de euro al Europei: diagrama costului «non-Europei» 2019-24», p. 9-11    
(
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2019/631745/EPRS_STU(2019)631745(ANN21)_RO.pdf)  
(7)      COM(2020)103, 10.3.2020
(8)      A se vedea considerentul 5 din Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței (JO L 303, 28.11.2018, p. 69), precum și articolul 13 alineatul (7) și articolul 33a din Directiva 2010/13/UE privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale) (JO L 95, 15.4.2010, p. 1)
(9)      A se vedea articolul 17 alineatul (10) din Directiva (UE) 2019/790 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE (JO L 130, 17.5.2019, p. 92)
(10)    Manual de punere în aplicare a Directivei privind serviciile: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/a4987fe6-d74b-4f4f-8539-b80297d29715
(11)      https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-b769140091cd
(12)      Considerentul 5 din Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008 (JO L 91, 29.3.2019, p. 1) prevede obligația Comisiei de a furniza orientări fără caracter obligatoriu în ceea ce privește jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la conceptul de motive imperative de interes general și la modul de aplicare a principiului recunoașterii reciproce.
(13)    Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect (JO L 210, 7.8.1985, p. 29).
(14)    Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1). Regulamentul privind supravegherea pieței a fost adoptat în 2019 și își propune să îmbunătățească supravegherea pieței produselor din UE.
(15)      Actualul „Ghid albastru” din 2016 referitor la implementarea a normelor UE privind produsele: Comunicarea 2016/C 272/01 a Comisiei
(16)      Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale, COM(2016)820 final.
(17)      Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (JO L 151, 7.6.2019, p. 70).
(18)      Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1)
(19)      Regulamentul (UE) 2019/515 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 martie 2019 privind recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 764/2008 (JO L 91, 29.3.2019, p. 1) și Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1)
(20)      Directiva 2001/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 decembrie 2001 privind siguranța generală a produselor (JO L 11, 15.1.2002, p. 4).
(21)    https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/action_plan_pp.pdf.
(22)      Contrar listelor statice, care reflectă concordanța dintre legislația națională și legislația UE la momentul transpunerii, tabelele de concordanță virtuale dinamice sunt soluții digitale care permit o actualizare continuă a situației transpunerii, inclusiv după intrarea în vigoare a legislației de transpunere inițiale. Procesele de notificare ar putea fi o sursă de informații pentru aceste tabele și ar putea facilita actualizarea lor în timp.
(23)    Hotărârea Curții de Justiție în cauza Comisia/Belgia, C-543/17
(24)    Implementarea în curs a Regulamentului privind portalul digital unic poate servi ca exemplu de proiect.
(25)      Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii (JO L 173, 9.7.2018, p. 25)
(26)    Comunicarea Comisiei, intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”. C/2016/8600 (JO C 18, 19.1.2017, p. 10).
(27)    Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (JO L 241, 17.9.2015, p. 1).
(28)    Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne, care prevede o procedură de notificare pentru regimuri de autorizare și cerințele legate de servicii, și de modificare a Directivei 2006/123/CE și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne. COM(2016) 821 final.
(29)      Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă (directiva privind comerțul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).
(30)    Cum ar fi Sistemul de informare și comunicare pentru produsele nealimentare periculoase (Information and Communication System for Market Surveillance, ICSMS), sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase (Safety gate/RAPEX) sau EPREL pentru etichetarea energetică.
(31)       https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/lighten-load
(32)    Platforma online pentru Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (Rapid Alert System for Food and Feed, RASFF).
(33)    Sistemul de informare cu privire la bolile animalelor (Animal Disease Information System, ADIS) – fostul Sistem de notificare a bolilor animalelor (Animal Disease Notification System, ADNS).
(34)    Sistemul de notificare și de alertă rapidă, care se ocupă cu interceptările, efectuate din motive fitosanitare, ale transporturilor de plante și produse vegetale importate în Uniune sau comercializate pe teritoriul acesteia.
(35)    Sistemul de control al comerțului și de expertiză (Trade Control and Expert System, TRACES) – un instrument de gestionare online a tuturor cerințelor sanitare referitoare la comerțul în interiorul Uniunii și la importul de animale, material seminal și embrioni, alimente, furaje și plante.
(36)    Regulamentul (UE) 2019/1020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 (JO L 169, 25.6.2019, p. 1).
(37)    SOLVIT se ocupă cu problemele transfrontaliere cauzate de încălcările legislației UE de către autoritățile publice.
(38)    Regulamentul (UE) 2019/1149 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de instituire a unei Autorități Europene a Muncii, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004, a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 și a Regulamentului (UE) 2016/589 și de abrogare a Deciziei (UE) 2016/344 (JO L 186, 11.7.2019, p. 21).
(39)    În Comunicarea Comisiei, intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune” (C/2016/8600).
(40)      Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 5/2016: „A asigurat Comisia o punere în aplicare eficace a Directivei privind serviciile?”, 14.3.2016