Avizul Comitetului European al Regiunilor: Un plan de acțiune pentru economia socială

(2021/C 440/12)

Raportor: Mikel IRUJO AMEZAGA (ES-AE), ministrul dezvoltării economice și a întreprinderilor, Guvernul Regiunii Navarra

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Importanța Planului de acțiune european pentru economia socială în promovarea contribuției economiei sociale la dezvoltarea locală și regională în Europa

1.

salută angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un plan de acțiune pentru economia socială în al patrulea trimestru al anului 2021, așa cum au cerut Comitetul Economic și Social European, Intergrupul pentru economie socială al Parlamentului European, GECES (1), unele guverne ale UE și rețelele europene angajate în dezvoltarea economiei sociale, cum ar fi Europa Economiei Sociale (Social Economy Europe) și REVES (2);

2.

consideră că intervenția Uniunii Europene în favoarea promovării dezvoltării economiei sociale este deosebit de relevantă în contextul actual, când – ca urmare a crizei economice și sociale cauzate de COVID-19 – trebuie mobilizat întregul potențial al întreprinderilor și entităților din economia socială pentru asigurarea redresării economice, promovarea antreprenoriatului colectiv și crearea de locuri de muncă de calitate;

3.

Comitetul Economic și Social European reamintește (3) că economia socială din Europa (UE-28) reprezintă 2,8 milioane de întreprinderi și entități, oferind locuri de muncă unui număr de 13,6 milioane de lucrători, ceea ce reprezintă aproximativ 6,3 % din populația activă a UE. De asemenea, economia socială cuprinde peste 232 de milioane de membri ai cooperativelor, societăților mutuale și entităților similare și 82,8 milioane de voluntari;

4.

menționează că economia socială europeană reprezintă o diversitate de întreprinderi și entități precum cooperativele – cu pletora lor de forme cooperative – societăți mutuale, asociații, fundații sau diverse forme de întreprinderi sociale, precum și alte forme juridice specifice fiecărui stat membru, cum ar fi societățile deținute de angajați, societățile cu finalitate socială, instituțiile de solidaritate socială etc.;

5.

reamintește că această diversitate de întreprinderi și entități din toate domeniile de activitate au o identitate puternică, modelată în jurul unor valori și trăsături comune, cum ar fi prevalența persoanelor luate individual, și a finalității sociale în raport cu capitalul, egalitatea de gen, guvernanța democratică și reinvestirea celei mai mari părți a profitului pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă ale întreprinderii sau entității sau obiectivele de interes colectiv și general;

6.

subliniază că întreprinderile și entitățile din economia socială, care nu fac niciodată obiectul unor relocări – dat fiind că sunt înființate la nivel local și sunt deținute de persoane cu rădăcini în regiune – sunt ancorate teritorial și puternic angajate în dezvoltarea economică și socială a zonei în care își desfășoară activitatea; reamintește importanța economiei sociale pentru dezvoltarea rurală, ca factor de dezvoltare a resurselor endogene ale teritoriului respectiv și ca mijloc de combatere a depopulării, luând în considerare și importanța acestor actori pentru dezvoltarea economiei sociale în zonele rurale și a interconexiunilor acestora cu zonele urbane și contribuind la menținerea populației în teritoriu și la o mai mare coeziune socială;

7.

subliniază că entitățile din economia socială se supun unor principii și valori care permit o dezvoltare compatibilă atât cu aspectele economice, cât și cu cele de mediu, dând dovadă de un angajament puternic în favoarea realizării Agendei 2030. Ca atare, ele reprezintă economia plurală, echilibrul și sustenabilitatea necesare dintr-o perspectivă globală, pentru a contribui la realizarea fiecăruia din cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei;

8.

solicită Comisiei Europene să elaboreze un cadru juridic european pentru economia socială, care să ofere un cadru juridic adecvat pentru o definiție comună și pentru organizarea și integrarea întreprinderilor care îndeplinesc anumite criterii organizaționale și operaționale, ceea ce ar reprezenta un sprijin decisiv pentru promovarea acestui sector;

9.

consideră că actorii din economia socială ar trebui, de asemenea, să se orienteze către obiectivele de dezvoltare durabilă;

10.

subliniază că, prin Pactul pentru competențe, Comisia trebuie să sprijine capacitarea și accesul la învățare pe tot parcursul vieții al lucrătorilor din economia socială în domenii precum digitalizarea, inclusiv alfabetizarea mediatică, spiritul de conducere participativ, reziliența sau tranziția verde, pentru a-i sprijini să intre sau să rămână pe piața forței de muncă a întreprinderilor din economia socială. Pentru a atinge acest obiectiv, Comitetul sugerează să se coopereze cu ecosistemul industrial al economiei sociale, în care sunt implicate mai ales autoritățile publice, centrele de formare profesională și universitățile. În plus, Convenția primarilor pentru climă și energie va putea oferi sprijin pentru a încuraja cursurile de formare destinate protecției mediului și promovării economiei circulare. Prin urmare, CoR atrage atenția asupra propunerilor formulate în avizul său pe tema „Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței”, la a cărui elaborare s-a ținut seama de sugestiile autorităților locale și regionale pe această temă, al căror punct de vedere este foarte important și în ceea ce privește economia socială;

11.

solicită explorarea potențialului economiei sociale în domeniul formării profesionale și al politicilor active de ocupare a forței de muncă, precum și în ceea ce privește dezvoltarea aptitudinilor și a competențelor, acordând o atenție deosebită grupurilor care întâmpină dificultăți mai mari în a se integra pe piața forței de muncă, cum ar fi tinerii, șomerii de lungă durată, persoanele cu handicap sau cele care locuiesc în zone îndepărtate cu acces limitat la resursele digitale;

12.

invită Comisia Europeană să examineze transferurile de întreprinderi către angajați, prin intermediul formulelor economiei sociale. Acest studiu ar trebui însoțit de o platformă a UE pentru schimbul de bune practici între statele membre, autoritățile locale și regionale și rețelele de economie socială și ar trebui să abordeze inclusiv potențialul economiei sociale pentru antreprenoriatul industrial;

13.

subliniază potențialul clusterelor din economia socială de a se integra în lanțurile valorice europene și de a crea alianțe cu alți actori din rândul întreprinderilor, administrațiilor publice, centrelor de formare profesională, școlilor profesionale, universităților și centrelor de cercetare, pentru a atinge obiective strategice și a pune în comun resursele;

14.

recunoaște potențialul ce rezultă din includerea economiei sociale în Platforma europeană de colaborare între clustere (4), pentru a facilita crearea unor alianțe și pentru ca aceste întreprinderi și entități să participe la lanțuri valorice strategice;

15.

subliniază importanța includerii economiei sociale în strategiile de specializare inteligentă, ca pârghie esențială de dezvoltare economică și socială; reamintește, de asemenea, că economia socială poate face să progreseze cu succes inovarea socială și subliniază, în acest sens, că „inițiativele din cadrul economiei sociale se bazează pe cooperarea și angajamentul civic al membrilor comunității respective, contribuind astfel la creșterea coeziunii sociale, economice și teritoriale, precum și a nivelului de încredere pe întreg teritoriul UE” (5);

16.

subliniază importanța promovării cooperării interregionale în domeniul economiei sociale, ca instrument-cheie de formare a clusterelor transnaționale, de valorificare a sinergiilor transfrontaliere și a cooperării regionale unice în felul său desfășurate de regiunile ultraperiferice în spațiile lor respective de cooperare cu țările terțe și de sprijinire a internaționalizării întreprinderilor și entităților din economia socială în cadrul pieței unice. În acest sens, subliniază că platforma tematică privind economia socială (din cadrul Platformei europene de specializare inteligentă) este un instrument util de promovare a cooperării interregionale, care reunește șapte regiuni europene, și ale cărei experiențe și bune practici ar trebui luate în considerare în viitorul Plan european de acțiune pentru economia socială;

17.

invită Comisia ca inițiativele sale de sprijinire a rolului autorităților locale și regionale în promovarea economiei sociale să aibă mai multă ambiție și coerență. Reamintește că multe autorități locale și regionale au pregătit deja strategii și planuri de acțiune ambițioase pentru promovarea economiei sociale; acestea ar trebui identificate de Comisie și incluse în pregătirea viitorului plan de acțiune european pentru economia socială; de asemenea, Comisia ar trebui să sprijine diseminarea celor mai bune practici și a inițiativelor existente în rândul autorităților locale și regionale (de exemplu, prin intermediul unei rețele a autorităților locale și regionale care să promoveze economia socială);

18.

invită Comisia Europeană să elaboreze un studiu privind politicile publice regionale și locale de promovare a economiei sociale în UE, studiu care să cuprindă câteva exemple de alte regiuni și autorități locale la nivel mondial;

19.

recunoaște impactul semnificativ al inițiativei „Regiuni ale economiei sociale europene” (ESER) și al cererii de propuneri „Misiuni ale economiei sociale” asupra creării unei comunități largi de autorități locale și regionale angajate în dezvoltarea economiei sociale și invită Comisia să consolideze acest program în cadrul Planului de acțiune pentru economia socială;

20.

invită Comisia să promoveze participarea autorităților locale și regionale în grupul de experți al Comisiei privind economia socială și întreprinderile sociale (GECES), împreună cu statele membre și cu rețelele economiei sociale. În acest sens, solicită înființarea unui grup de lucru al GECES privind politicile regionale și locale în domeniul economiei sociale;

21.

solicită ca analizele, studiile, măsurile propuse și instrumentele și mecanismele de monitorizare și de sprijin legate de economia socială, care colectează date statistice privind lucrătorii sau componența diferitelor forme de societăți din economia socială, să țină seama de perspectiva de gen, astfel încât să furnizeze date defalcate pe sexe și să includă indicatori de gen;

Promovarea vizibilității economiei sociale

22.

invită Comisia să creeze o platformă online unică pentru a sprijini diferitele tipuri de întreprinderi, entități și antreprenoriat din domeniul economiei sociale, care să coreleze toate studiile și rapoartele europene privind economia socială, precum și oportunitățile pe care UE le oferă acestor întreprinderi și entități;

23.

recomandă ca această platformă online să fie concepută și gestionată în cooperare cu rețelele europene ale economiei sociale și cu GECES;

24.

sugerează Comisiei ca Planul de acțiune pentru economia socială să includă o amplă campanie de comunicare la care să participe Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social și rețelele economiei sociale. Această campanie este esențială pentru promovarea spiritului antreprenorial colectiv și a cunoașterii instrumentelor europene care sprijină economia socială;

25.

invită Comisia să elaboreze un ghid de politici publice privind economia socială, care să țină seama de diversitatea formelor juridice ale economiei sociale din Europa și să vină în sprijinul autorităților locale și regionale;

26.

reamintește că diversitatea economiei sociale și capacitatea sa de a oferi soluții inovatoare la principalele provocări economice, sociale, educaționale și de mediu sunt esențiale pentru succesul său;

27.

invită Comisia să aleagă în fiecare an o capitală europeană a economiei sociale, printr-un proces democratic și transparent la care să participe Comitetul Regiunilor, CESE și GECES;

28.

sugerează o mai bună integrare și vizibilitate a economiei sociale în Rețeaua întreprinderilor europene. Recomandă, de asemenea, să se acorde mai multă importanță economiei sociale în cadrul criteriilor de atribuire a titlului de „Regiune europeană întreprinzătoare” (REI);

29.

reamintește importanța sprijinirii, finanțării și consolidării rețelelor europene ale economiei sociale și ale orașelor și regiunilor implicate în economia socială, ca aliați-cheie în punerea în aplicare a planului de acțiune și în informarea privind oportunitățile pe care le creează;

Îmbunătățirea accesului la finanțare al întreprinderilor și entităților din economia socială

30.

ia act de dificultățile suplimentare cu care se confruntă întreprinderile și entitățile din economia socială în accesul la finanțare, în parte din cauza vizibilității și înțelegerii scăzute a modelelor lor antreprenoriale, în care interesul colectiv sau general prevalează asupra maximizării profiturilor;

31.

reamintește rolul-cheie al fondurilor de coeziune, în special al FEDR și FSE, în finanțarea proiectelor din domeniul economiei sociale;

32.

solicită consolidarea antreprenoriatului colectiv al tuturor familiilor din economia socială prin crearea unor linii de sprijin financiar pentru înființarea de întreprinderi sociale și pentru a le permite să facă față provocărilor viitoare în materie de afaceri;

33.

subliniază că programul InvestEU va avea un rol-cheie în finanțarea proiectelor inovatoare din domeniul economiei sociale, prin cele patru componente de politică ale sale, cu un accent deosebit pe componentele „IMM-uri” și „investiții sociale și competențe”, care cuprind microfinanțarea și finanțarea întreprinderilor din economia socială;

34.

recomandă Comisiei să includă în Comitetul consultativ un membru al Comitetului Regiunilor, iar în Comitetul pentru investiții să includă experți în finanțarea întreprinderilor și entităților economiei sociale;

35.

invită Comisia Europeană să elaboreze o taxonomie clară, transparentă și efectivă pentru investițiile sociale și ecologice;

36.

subliniază importanța actorilor financiari în economia socială (bănci etice și cooperatiste, cooperative de credit, entități ce acordă microfinanțare, instituții financiare sociale, societăți de asigurări mutuale și cooperative de asigurare etc.) în domeniul finanțării sustenabile, prezența lor importantă în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate, și activitatea lor de incluziune financiară a grupurilor vulnerabile și de investiții în economia reală;

37.

solicită ca perspectiva de gen să fie luată în considerare în contextul accesului la finanțare al întreprinderilor și entităților din economia socială, ținând seama de dificultățile mai mari cu care se confruntă femeile, în comparație cu bărbații, în ceea ce privește accesul la credite și resurse financiare. Această realitate trebuie să fie cunoscută încă din momentul conceperii oricărui instrument menit să îmbunătățească accesul la finanțare;

Promovarea educației antreprenoriale prin intermediul economiei sociale

38.

reamintește, în conformitate cu concluziile Consiliului din 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor-cheie al dezvoltării economice și sociale în Europa, că este important să se promoveze educația și formarea antreprenoriale prin forme de economie socială la toate nivelurile de învățământ, de la învățământul primar, la cel superior (învățământul universitar și profesional);

39.

subliniază că proiecte precum Școala comercială în domeniul economiei sociale, promovată de șapte regiuni europene în cadrul Platformei de specializare inteligentă, oferă soluții inovatoare pentru acest deficit de formare privind întreprinderile din economia socială și vizează formarea unor profesioniști competenți, capabili să îndrume și să gestioneze dezvoltarea acestor întreprinderi și entități;

40.

reamintește că întreprinderile și entitățile economiei sociale au nevoie de competențe specifice, aplicabile și întreprinderilor tradiționale, cum ar fi un management favorabil incluziunii;

41.

invită Comisia să utilizeze în mai mare măsură programul Erasmus+ pentru a promova educația și formarea antreprenorială și pentru locuri de muncă în întreprinderile din sectorul economiei sociale. Propune, în acest sens, ca întreprinderile și entitățile economiei sociale să exploreze posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a programului Erasmus pentru tinerii antreprenori, în special în regiunile europene cele mai îndepărtate, în care tinerii se confruntă cu constrângeri mai mari în materie de mobilitate, din cauza distanței față de continentul european;

42.

solicită explorarea unor noi posibilități de promovare a educației, a formării și a ameliorării competențelor lucrătorilor din economia socială, prin intermediul Planului general de cooperare sectorială în materie de competențe și al alianței cunoașterii. În plus, conținutul cunoștințelor și competențelor dobândite la toate nivelurile de educație, precum și în structurile educației non-formale ar trebui să fie de așa natură încât să încurajeze cetățenii să-și valorifice la maximum cunoștințele dobândite, și anume să-i ajute să-și dezvolte așa-numitele „competențe non-tehnice” și să permită adaptarea la un mediu în continuă schimbare;

Îmbunătățirea accesului la piețe și a achizițiilor publice responsabile social

43.

reamintește că întreprinderile și entitățile din economia socială se confruntă, în operațiile lor transfrontaliere în cadrul pieței unice, cu obstacole suplimentare în raport cu restul IMM-urilor. Aceste dificultăți decurg din diversitatea – și, uneori, din absența – cadrelor juridice complete pentru toate formele juridice ale economiei sociale, cum ar fi cooperativele, inclusiv diversitatea, printre altele, a subcategoriilor de cooperative, societăți mutuale, asociații, fundații și întreprinderi sociale;

44.

reamintește rolul important al femeilor în guvernanța întreprinderilor sociale pentru succesul educației antreprenoriale în economia socială;

45.

evidențiază, de asemenea, lipsa unor instrumente europene pentru depășirea acestor obstacole. Astfel, rămâne dificilă crearea unei asociații europene transnaționale alcătuite din membri din mai multe țări, așa cum se întâmplă și în cazul societăților mutuale și al fundațiilor, ca urmare a absenței unui cadru juridic european;

46.

invită Comisia să promoveze în continuare achizițiile publice responsabile social în rândul administrațiilor publice europene, ca instrument-cheie pentru creșterea transparenței în domeniul achizițiilor publice, combaterea practicilor de corupție, promovarea concurenței și a participării la achiziții publice a actorilor economici de diferite dimensiuni și promovarea practicilor comerciale responsabile social, cum ar fi cele care caracterizează economia socială;

47.

solicită extinderea proiectului Buying for Social Impact („Achiziții pentru impact social”), care a analizat transpunerea Directivei privind achizițiile publice în cincisprezece state membre și a organizat manifestări naționale/regionale pentru a disemina oportunitățile de achiziții publice responsabile în alte state membre ale UE;

48.

invită toate administrațiile publice locale și regionale să elaboreze strategii de achiziții publice transparente și responsabile social, condiționând, printre altele, atribuirea contractelor de achiziții publice de respectarea criteriului privind stabilirea unor salarii echitabile și a celorlalte clauze și condiții definite de lege și/sau de contractele colective, inclusiv în lanțurile de subcontractare;

Un plan de acțiune cu măsuri și instrumente de monitorizare și care să promoveze dialogul structurat cu actorii economiei sociale și cu alte instituții

49.

cere Comisiei ca Planul de acțiune pentru economia socială să aibă un orizont de cel puțin cinci ani pentru punerea sa în aplicare, inclusiv o evaluare ex ante și mecanisme de evaluare anuală și ex post și mecanisme pentru reînnoirea planului după punerea sa în aplicare;

50.

invită Comisia să-și consolideze mecanismele de monitorizare și sprijinire a politicilor privind economia socială, cum ar fi Grupul de experți privind antreprenoriatul social (GECES), Grupul de lucru intern al Comisiei pentru economia socială și dialogul permanent și structurat privind economia socială cu Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, fiind necesar să se asigure o componență echilibrată a acestor entități din punctul de vedere al genului;

51.

invită Comisia să studieze posibilitatea includerii angajatorilor din economia socială în dialogul social intersectorial, inclusiv măsuri pentru capacitarea și consolidarea unei organizații europene a angajatorilor din economia socială.

---

(1)  Grupul de experți al Comisiei Europene privind antreprenoriatul social.

(2)  Rețeaua europeană a orașelor și regiunilor pentru economie socială.

(3)  https://www.eesc.europa.eu/sites/default/files/files/qe-04-17-875-en-n.pdf

(4)  https://clustercollaboration.eu/social-economy

(5)  COR-2016-06945.