Aviz prospectiv al Comitetului European al Regiunilor pe tema „Viitorul politicii UE în domeniul aerului curat, în contextul obiectivului de reducere a poluării la zero”

(2020/C 324/06)

Raportor:	János Ádám KARÁCSONY (HU-PPE), membru al Consiliului Local Tahitótfalu
Document de referință:	Aviz prospectiv

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Observații introductive

salută Pactul verde european (1) propus de noua Comisie Europeană, obiectivul de reducere a poluării la zero, pentru un mediu fără substanțe toxice – aceasta fiind una dintre cele trei priorități menționate de noul comisar pentru mediu – și, mai ales, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării apei, aerului și solului, care urmează să fie adoptat în 2021;

ia act de sprijinul tot mai puternic al opiniei publice din UE pentru acțiunile ambițioase de îmbunătățire a calității aerului, așa cum reiese din sondajul special Eurobarometru din 2019 referitor la atitudinile cu privire la calitatea aerului. Punctul de plecare al acțiunilor ambițioase în acest domeniu îl reprezintă îngrijorarea tot mai mare cu privire la poluarea aerului, într-un context de mobilizare intensă a tinerilor în favoarea protecției mediului înconjurător;

ia act de faptul că poluarea aerului este în continuare factorul de mediu asociat cu cel mai mare risc pentru sănătate în UE, fiind cauza a aproape 500 000 de decese premature în fiecare an (de 10 ori mai multe decât cele cauzate de accidentele rutiere). Poluarea aerului poate fi o cauză a bolilor respiratorii și cardiovasculare, a accidentelor vasculare cerebrale și a cancerului. Ea are, de asemenea, efecte negative semnificative asupra climei, a ecosistemelor, a mediului construit, inclusiv a patrimoniului cultural, și a economiei;

subliniază importanța includerii învățămintelor desprinse din pandemia de COVID-19 în viitoarele politici. Pe de o parte, există o posibilă legătură între poluarea aerului și gravitatea consecințelor infecției cu virusul care provoacă COVID-19 (2), motiv pentru care combaterea poluării aerului trebuie să se numere printre principalele priorități ale planului de redresare al UE. Pe de altă parte, reducerea semnificativă a traficului, a producției industriale și a altor activități în timpul perioadelor de interdicție a deplasărilor au dus la reducerea semnificativă a poluării atmosferice și fonice. Cetățenii au putut constata mai clar că un mediu mai sănătos, mai puțin trafic, mai multe spații publice în aer liber și soluții bazate pe natură sunt esențiale pentru bunăstarea lor. Ideea necesității de a valorifica această ocazie istorică pentru a construi ceva mai bun se bucură de un sprijin larg;

observă că, în Europa, calitatea aerului a continuat să se îmbunătățească treptat în ultimii ani, dar că multe state membre nu respectă standardele actuale, mai mult de jumătate dintre ele fiind în prezent vizate de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Constată și că nivelurile de particule fine de materie (PM2,5) – una dintre formele de poluare a aerului cele mai periculoase pentru sistemul respirator uman – nu au scăzut în mod semnificativ în Europa;

apreciază activitatea desfășurată de statele membre, de instituțiile europene și de organizațiile internaționale în ce privește evaluarea și abordarea problemei poluării atmosferice (3);

își reiterează apelul în favoarea unei abordări integrate, unei politici europene ambițioase de reducere a poluării la sursă și a unei corelări a politicii privind imisiile cu cea privind emisiile, atât ca nivel de ambiție, cât și ca termene (4). Solicită să se ia în considerare concluziile consultării rețelei CoR de centre regionale (5) cu privire la punerea în aplicare a Directivei UE privind calitatea aerului înconjurător (AAQ) și a Directivei UE privind plafoanele naționale de emisie (PNE), precum și avizul său pe tema „Către un al 8-lea Program de acțiune pentru mediu” (6);

reamintește răspunderea deosebită a autorităților locale și regionale în acest domeniu față de generațiile viitoare, precum și față de cetățenii de astăzi, în special față de grupurile mai vulnerabile și își exprimă convingerea, în lumina experienței dobândite de-a lungul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, că schimbarea este posibilă. Formulează, prin urmare, următoarele recomandări;

Posibile inițiative noi

Măsuri legislative

observă, din evaluarea adecvării Directivelor privind calitatea aerului înconjurător, că aceste directive au fost parțial eficace în ce privește îmbunătățirea calității aerului, dar că se mai pot aduce îmbunătățiri. CoR recomandă ca revizuirea să vizeze, pe baza recomandărilor OMS, și o eventuală includere a particulelor ultrafine și a emisiilor de negru-de-fum, ambele având efecte nocive importante asupra sănătății. De asemenea, tot în ceea ce privește efectele asupra sănătății, atenția ar trebui să se îndrepte spre măsurarea gradului de expunere a oamenilor la poluarea atmosferică, mai degrabă decât spre evaluarea calității aerului. Așteaptă cu interes prezentarea, la momentul potrivit, a propunerilor legislative relevante și își va aduce contribuția la aceste proceduri, dacă este cazul și la momentul oportun, formulând recomandări dintr-o perspectivă locală și regională;

10.

este de acord că normele actuale privind monitorizarea oferă o bază adecvată pentru obținerea unor date comparabile și fiabile privind măsurarea calității aerului. Cu toate acestea, sistemele de monitorizare instituite de statele membre ar trebui armonizate în continuare. CoR recomandă implicarea mai strânsă a autorităților locale și regionale în stabilirea amplasării punctelor specifice de măsurare;

11.

constată, astfel cum a raportat Curtea de Conturi Europeană, că standardele UE privind calitatea aerului au fost stabilite cu aproape 20 de ani în urmă și că unele dintre ele sunt mult mai puțin stricte decât orientările OMS și decât nivelul de referință recomandat pe baza celor mai recente dovezi științifice privind impactul asupra sănătății umane;

12.

sprijină intenția exprimată de Comisia Europeană de a propune o aliniere mai riguroasă a standardelor de calitate a aerului la orientările OMS, care sunt în curs de revizuire, dar atrage atenția CE asupra următoarelor aspecte: dat fiind numărul mare de state membre care nu respectă standardele actuale, ar fi de dorit să se ofere o asistență suplimentară pentru punerea în aplicare a acestor standarde, acolo unde este necesar și să se prevadă calendare adecvate pentru asigurarea conformității, monitorizându-se cu strictețe respectarea lor. CoR consideră că normele privind emisiile constituie o abordare deosebit de eficace și recomandă, prin urmare, să se acorde mai multă atenție înăspririi lor; în același timp, CoR salută faptul că unele state membre, regiunile sau orașele pot aplica și aplică deja valori-limită mai stricte din proprie inițiativă, dacă doresc acest lucru;

13.

subliniază necesitatea unui accent mai puternic asupra reglementării emisiilor, aceasta fiind o modalitate mai bună de a obține aer curat, prin reducerea emisiilor la sursă (prevenirea poluării). Directiva privind plafoanele naționale de emisii stabilește angajamente ambițioase de reducere pentru statele membre, însă sunt necesare, de asemenea, reglementări sectoriale la nivelul întregii UE. Legislația UE poate garanta condiții de concurență mai echitabile, întrucât cerințele mai stricte de reducere a emisiilor la nivel local pot avea efecte economice negative. De asemenea, legislația UE ar trebui să prevină deplasarea poluării într-un alt loc, de exemplu între orașele, țările sau continentele învecinate sau prin exportul de autovehicule cu motor diesel dinspre orașele din Europa de Vest, care interzic utilizarea lor, către Europa de Est, Africa sau alte părți ale lumii. Ar trebui acordată mai multă atenție acelor aspecte care nu au făcut obiectul unor reglementări recente: printre acestea se numără transportul pe căile navigabile (interioare), emisiile produse de sectorul transporturilor rutiere, altele decât cele de eșapament (emisii produse prin frânare și prin uzura pneurilor), generatoarele cu motoare diesel (pentru energie electrică urbană), sectorul aviației sau instalațiile de ardere de dimensiuni mici (< 1 MWth), de exemplu sobele și cazanele cu lemne și cărbune din gospodării. Trebuie acordată o atenție deosebită condițiilor reale de conducere a autovehiculelor și de utilizare a instalațiilor;

Finanțarea

14.

subliniază că, în general, lipsește finanțarea europeană specifică pentru măsurile privind calitatea aerului, pentru elaborarea și punerea în aplicare a planurilor privind calitatea aerului și pentru monitorizarea în timp real și îmbunătățirea calității aerului în ansamblul său. Procesul de obținere a finanțării este, de asemenea, considerat dificil, motiv pentru care trebuie simplificat în mod substanțial pentru a garanta că cererile de finanțare primesc un răspuns pozitiv. Resursele financiare necesare pentru aceste finanțări ar trebui colectate pe baza principiului „poluatorul plătește”;

15.

observă că zonele grav afectate de poluarea cu particule în suspensie sunt în special marile aglomerări urbane, regiunile puternic industrializate și zonele cele mai sărace din UE, care se confruntă, de asemenea, în numeroase cazuri, cu sărăcia energetică. Prin urmare, tranzițiile sectoriale (agricultură, transport, industrie și energie) și poluarea aerului ar trebui abordate în mod integrat și în funcție de situație. Finanțarea este esențială, deoarece succesul punerii în aplicare a programelor privind calitatea aerului este influențat în mod semnificativ de resursele financiare disponibile. În plus, unele regiuni suferă nu numai din cauza condițiilor socioeconomice nefavorabile, ci și a dezavantajelor geografice sau climatice și au nevoie, prin urmare, de sprijin suplimentar pentru a combate poluarea atmosferică;

16.

subliniază provocările pe care le presupune tranziția către sustenabilitate, care include îmbunătățirea calității aerului, pentru comunitățile locale și regionale. CoR salută comunicarea CE pe tema „Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a Planului de redresare pentru Europa” și solicită Comisiei să simplifice și să sporească accesul la oportunitățile de finanțare ale UE, în special FEDR, LIFE și FEADR, precum și Fondul pentru o tranziție justă, în vederea atingerii unor obiective mai ample, care să aibă efecte pozitive și asupra calității aerului, în special cele incluse în planurile privind calitatea aerului din cadrul Directivelor privind calitatea aerului înconjurător. În acest context, este esențial să se asigure coerența între proiectele finanțate de UE și politicile autorităților naționale, regionale și locale, pentru a le maximiza impactul; prin urmare, invită statele membre și Comisia Europeană să promoveze cooperarea strânsă cu autoritățile locale și regionale pentru elaborarea de strategii, politici și programe adecvate;

17.

solicită introducerea de stimulente sau de forme de recunoaștere a autorităților locale și regionale care obțin rezultate pozitive;

Îmbunătățirea punerii în aplicare

Guvernanța pe mai multe niveluri, cooperarea, punerea în aplicare și asigurarea conformității

18.

ia act de faptul că raportul privind verificarea adecvării menționează existența unor probleme legate de punerea în aplicare, subliniind că deficiențele planurilor privind calitatea aerului și lipsa angajamentului statelor membre de a lua măsuri adecvate au dus la întârzieri semnificative în ce privește respectarea standardelor de calitate a aerului; subliniază că o cauză majoră a eficacității limitate a planurilor privind calitatea aerului au fost și vechile limite de emisii ale vehiculelor din UE, care nu erau adecvate pentru condițiile reale de utilizare a acestora;

19.

observă că poluarea atmosferică provine din diferite surse: naturale, transfrontaliere, precum și naționale, regionale și locale (inclusiv foarte localizate, la nivel de stradă). Pentru a o combate, ar trebui reduse emisiile la toate nivelurile, astfel încât fiecare nivel să își asume partea sa de responsabilitate. Pentru o îmbunătățire efectivă va fi nevoie de o cooperare și o comunicare mai strânse și mai eficiente între diferitele niveluri de guvernare. Autoritățile regionale ar putea juca un rol de coordonare între nivelul local și cel național, iar bunele practici ar trebui colectate și diseminate. Cooperarea ar trebui extinsă pentru a include întreprinderile, organismele științifice și alte părți interesate relevante, precum și publicul larg;

20.

ia act de faptul că sunt deja disponibile instrumente specifice, precum cel de asistență tehnică și schimb de informații inter pares (TAIEX-EIR), și că ele sunt utilizate cu succes de mai multe state membre și autorități locale și regionale;

21.

salută eforturile de încheiere a unui acord internațional privind poluarea atmosferică transfrontalieră. Atât Comisia Europeană, cât și statele membre sunt implicate îndeaproape în anumite grupuri de lucru, grupuri operative și programe de cooperare în temeiul Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi (CLRTAP), denumită, pe scurt, Convenția privind transportul aerian din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU). De asemenea, CoR salută lansarea, în cursul anului trecut, a Forumului pentru cooperare internațională în domeniul poluării atmosferice, care ar putea accelera îmbunătățirea calității aerului în întreaga lume prin diseminarea și partajarea cunoștințelor acumulate până în prezent; subliniază, totodată, că cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile locale și regionale (atât în interiorul UE, cât și dincolo de frontierele externe ale UE) poate fi importantă și că instrumentul reprezentat de gruparea europeană de cooperare teritorială (GECT) poate oferi un cadru util pentru astfel de inițiative;

22.

subliniază necesitatea cooperării transsectoriale și a asigurării coerenței între domeniile de politică relevante. Măsurile ar trebui să abordeze toate sursele de poluare a aerului într-un mod integrat: sectorul transporturilor (atât cel rutier, cât și cel nerutier), energia (inclusiv încălzirea locuințelor), sectorul agricol și cel industrial, ținând seama, în același timp, de alte domenii relevante, cum ar fi schimbările climatice sau sănătatea. Aceste politici ar putea fi reciproc avantajoase (de exemplu, măsurile de economisire a energiei), dar, în unele cazuri, anumite politici (de exemplu, promovarea arderii biomasei sau măsurile de sprijin pentru autovehiculele cu motor diesel) ar putea avea un impact negativ asupra calității aerului. Ar trebui valorificate sinergiile și evitate dispozițiile contraproductive. Toate măsurile relevante ale Pactului verde european ar trebui utilizate pentru a contribui la realizarea obiectivelor actuale privind calitatea aerului: nu numai Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, ci și Strategia UE în domeniul biodiversității pentru 2030, strategia „De la fermă la consumator”, Planul de acțiune pentru economia circulară, strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, precum și Legea climei;

23.

constată că, până în prezent, agricultura este sectorul cel mai puțin eficace în ce privește reducerea emisiilor (amoniacul este un precursor de particule în suspensie). Deși în sectorul agricol sunt deja disponibile măsuri de reducere a emisiilor, viabile din punct de vedere tehnic și economic, ele nu sunt încă utilizate pe scară largă. Având în vedere că a trecut printr-o reformă menită să îi consolideze gradul de durabilitate din punctul de vedere al mediului, PAC ar trebui să servească mai bine acestor obiective. În cursul negocierilor privind viitorul PAC după 2020 ar trebui luate în considerare măsuri noi sau mai stricte, inclusiv, de exemplu, programele ecologice;

24.

salută intenția Comisiei Europene de a lua măsuri suplimentare în ceea ce privește mobilitatea cu emisii zero; ar trebui să se ia în considerare armonizarea, în întreaga Europă, a zonelor cu emisii scăzute, și cu atât mai mult a zonelor cu emisii zero. Conștiente de faptul că reducerea poluării în zonele unde au fost impuse măsuri de izolare în timpul pandemiei de COVID-19 este temporară, orașele au luat deja măsuri de reducere a impactului traficului – au lărgit trotuarele, au amenajat parcursuri rezervate micromobilității, au scăzut limitele de viteză permise etc. De asemenea, a devenit vizibil faptul că societățile de transport public ar trebui să beneficieze urgent de finanțare (din partea UE) pentru a putea continua să funcționeze, pentru a-și reînnoi parcurile cu vehicule mai puțin poluante și pentru a preveni alegerea de către utilizatori a mijloacelor private de transport motorizat. Subliniază că, atunci când se iau în considerare și se propun standarde mai stricte în ceea ce privește emisiile pentru vehiculele cu motoare pe bază de benzină și motorină, ar trebui să se țină seama de competitivitatea producătorilor europeni; pledează, în același timp, pentru o cale de eliminare a motoarelor cu ardere internă din traficul rutier și își exprimă aprecierea pentru statele membre, regiunile sau orașele care au stabilit deja o dată finală pentru admiterea automobilelor cu motoare cu ardere internă. Comitetul se opune primelor pentru achiziționarea de vehicule echipate cu astfel de motoare. Propune, printre altele, să se promoveze mai intens tehnologia vehiculelor cu emisii zero și să se accelereze investițiile în rețeaua feroviară europeană, inclusiv ca una dintre posibilele alternative viabile pentru navetiști;

25.

atrage atenția asupra problemei încălzirii locuințelor cu instalații de ardere cu combustibil solid. Legislația existentă privind proiectarea ecologică nu pare să fi oferit o soluție adecvată; prin urmare, se așteaptă ca Comisia Europeană să abordeze această chestiune în contextul inițiativelor referitoare la produsele sustenabile, prevăzute în cadrul strategiei privind economia circulară. Mai mult, persoanele cu venituri mici (aflate în situație de sărăcie energetică) au nevoie de un sprijin substanțial, nu doar pentru a înlocui aparatele vechi, ci și pentru a asigura funcționarea și întreținerea unor instalații mai eficiente din punct de vedere energetic, la prețuri accesibile; de asemenea, ar trebui luată în considerare acordarea de stimulente ad-hoc pentru renovarea clădirilor în scopul îmbunătățirii performanței lor energetice. Comisia Europeană ar trebui să aibă în vedere și introducerea unor norme privind calitatea combustibililor utilizați pentru încălzirea locuințelor și să creeze stimulente adecvate, inclusiv stimulente financiare, în acest scop;

26.

încurajează statele membre să elaboreze și să își actualizeze urgent programele naționale de control al poluării atmosferice, ținând seama de contribuțiile autorităților locale și regionale;

Participarea cetățenilor

27.

ia act de faptul că ar trebui să se utilizeze mai frecvent soluțiile informatice existente, aplicațiile de telefonie mobilă și alte instrumente relevante pentru a informa publicul larg, astfel încât „ucigașul invizibil” să devină mai clar perceput de cetățeni, iar gradul de sensibilizare să crească. Informațiile ar trebui să fie ușor de înțeles și de accesat și ar trebui să includă aspecte legate de sănătate. Actuala pagină de internet a Agenției Europene de Mediu referitoare la Indicele european privind calitatea aerului (7) oferă informații complete cu privire la calitatea aerului în Europa, dar este puțin cunoscută și trebuie să beneficieze de o difuzare mai amplă. De asemenea, pagina ar trebui să fie îmbunătățită prin modelare, pentru a oferi informații privind calitatea aerului regiunilor, satelor mai mici și zonelor rurale, unde calitatea aerului nu este măsurată prin stații de monitorizare;

28.

recomandă intensificarea eforturilor științifice ale cetățenilor. Aplicațiile produse de inițiativele științifice cetățenești nu pot înlocui datele de monitorizare, întrucât furnizează date de o calitate net inferioară acestora (un aspect care trebuie explicat clar opiniei publice), în schimb le pot completa, furnizând informații de o mai mare precizie cu privire la tendințele identificate în materie de poluare atmosferică, în același timp sensibilizând și implicând în mod activ publicul larg. Ar trebui sprijinite și accelerate activitățile de cercetare privind sporirea fiabilității senzorilor (la prețuri avantajoase); de asemenea, sunt importante și trebuie salutate lucrările în curs ale Comitetului European de Standardizare (CEN) privind standardele pentru dispozitivele compacte de monitorizare a calității aerului, precum și în materie de modelare a calității aerului;

29.

recomandă informarea publicului larg, atât cu privire la problemele, cât și la îmbunătățirile care demonstrează posibilele rezultate pozitive ale acțiunilor – inclusiv potențialul oferit de sursele de energie cu poluare zero, cum ar fi energia din surse regenerabile sau energia nucleară –, ceea ce va permite statelor membre și autorităților locale și regionale să obțină sprijin financiar pentru măsurile vizate;

30.

atrage atenția asupra faptului că cetățenii au de jucat un rol major în reducerea poluării atmosferice, în special prin modificarea comportamentelor lor într-o serie de aspecte ale vieții, printre care se numără mobilitatea, încălzirea, alimentația, dar și consumul în general, un lucru de care mulți cetățeni nu sunt încă conștienți decât într-o mică măsură (deși nivelul de sensibilizare a opiniei publice variază considerabil în interiorul UE). Reducerea emisiilor depinde de această contribuție, așadar cetățenii ar trebui să fie implicați mai îndeaproape și încă de la început în procesul de luare a deciziilor în timpul elaborării planurilor și măsurilor privind calitatea aerului. În plus, planurile privind calitatea aerului ar trebui să includă, pe lângă măsurile de reglementare, măsuri care promovează și sprijină sensibilizarea cetățenilor și schimbările de atitudine în ce privește mobilitatea – de exemplu, o utilizare mai limitată a autovehiculelor. Autoritățile locale și regionale pot facilita această activitate utilizând scheme precum ClairCity. Îndeamnă, însă, totodată, la recunoașterea și diseminarea pe scară largă a inițiativelor la nivel local care îi implică pe cetățeni, cum ar fi plantarea de copaci și acoperirea cu vegetație a anumitor ziduri din orașe, care curăță și împrospătează aerul în mediul urban;

Armonizare, orientări și acte de punere în aplicare

31.

se pronunță în favoarea unor orientări suplimentare privind raportarea și modelarea datelor referitoare la calitatea aerului, concepute special pentru autoritățile locale și regionale, dat fiind rolul lor semnificativ în acest sector. Instrumentele de raportare (inclusiv raportarea electronică) ar trebui să ia în considerare nevoile autorităților locale. Este posibil ca autoritățile locale să nu dispună întotdeauna de personal cu competențele tehnice necesare sau cu nivelul de engleză necesar. Îmbunătățirea raportării electronice ar trebui să țină cont de caracteristicile specifice ale utilizatorilor locali și regionali, asigurând coerența dintre sarcinile de raportare alocate autorităților locale și regionale și competențele și resursele lor în acest sector;

Participarea la rețele și inițiative

32.

recunoaște numărul mare de inițiative și rețele deja disponibile care abordează problema poluării aerului (Parteneriatul pentru calitatea aerului din cadrul Agendei urbane a UE, Grupul de experți privind calitatea aerului în orașe din cadrul Convenției privind poluarea atmosferică a CEE-ONU (8), Forumul european pentru aer curat, Convenția primarilor etc.). Multe dintre acestea aduc o valoare adăugată semnificativă în politica privind aerul curat, iar CoR încurajează autoritățile locale și regionale să se implice mai mult în aceste activități de la nivel european;

33.

salută noua inițiativă a Comisiei Europene cu titlul „Acordul privind orașele verzi” (Green City Accord – GCA), care vizează îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației europene din domeniul mediului. GCA sau Platforma tehnică pentru cooperare în domeniul mediului, înființată de CoR și Comisia Europeană, ar putea constitui instrumente utile pentru a orienta autoritățile locale și regionale spre cele mai bune inițiative, în funcție de propriile lor necesități. Aceste platforme ar trebui, de asemenea, să contribuie la colectarea și clasificarea instrumentelor, documentelor de orientare sau a altor forme relevante de sprijin puse la dispoziție de CLRTAP, Comisia Europeană, Centrul Comun de Cercetare al acesteia, Agenția Europeană de Mediu sau orice alte rețele sau organizații care ar putea ajuta autoritățile locale și regionale în eforturile lor de îmbunătățire a calității aerului. De asemenea, ar trebui să se pună la dispoziție expertiză și sprijin tehnic specifice (de exemplu, pentru elaborarea inventarelor locale de emisii, desemnarea zonelor cu emisii reduse, utilizarea modelului SHERPA etc.), întrucât autoritățile locale și regionale au nevoie de formare pentru a putea utiliza aceste instrumente;

Următoarele etape

34.

îndeamnă Comisia Europeană să consolideze în continuare anumite aspecte ale normelor privind emisiile la nivelul UE și să ia măsuri suplimentare pentru a asigura o cooperare eficace și îmbunătățită, atât orizontală, cât și verticală; îndeamnă în același timp statele membre și autoritățile locale și regionale să găsească metode mai bune de cooperare și comunicare;

35.

recomandă furnizarea de finanțare ușor accesibilă pentru autoritățile locale și asociațiile acreditate pentru îmbunătățirea calității aerului responsabile de planurile privind calitatea aerului în zonele de control al calității aerului stabilite ca atare, acordând prioritate zonelor cu o poluare atmosferică mai mare;

36.

atrage atenția asupra necesității de a coordona și gestiona rețelele, inițiativele, instrumentele și orientările relevante, care sunt deja o sursă bogată de cunoștințe și experiență; acest lucru ar ajuta autoritățile locale și regionale să își îmbunătățească acțiunile care vizează un aer mai curat, pe baza expertizei tehnice și a orientărilor suplimentare.

Bruxelles, 2 iulie 2020.

Președintele Comitetului European al Regiunilor

Apostolos TZITZIKOSTAS

(1) https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/european-green-deal_ro

(2) Conform studiului recent publicat intitulat „Assessing nitrogen dioxide (NO2) levels as a contributing factor to coronavirus (COVID-19) fatality” („Evaluarea nivelurilor de dioxid de azot (NO2) ca factor care contribuie la mortalitatea cauzată de coronavirus (COVID-19)”), 78 % din cele 4 443 de decese au fost înregistrate în patru regiuni din nordul Italiei și într-o regiune din jurul orașului Madrid, în Spania. Aceste cinci regiuni erau caracterizate de cea mai nocivă combinație de niveluri de NO2 și de condiții ale curenților de aer care împiedicau dispersarea poluării atmosferice.

(3) Comisia Europeană a dezvoltat și a pus în aplicare în continuare cadrul general al politicilor UE în materie de aer curat: Directiva privind angajamentele naționale de reducere a emisiilor, care a înlocuit Directiva privind plafoanele naționale de emisie (PNE), a introdus cerințe de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 și începând cu anul 2030; Forumul european pentru aer curat s-a dovedit a fi o platformă de succes pentru dezbaterile pe tema calității aerului, și au fost publicate concluziile verificării adecvării Directivelor privind calitatea aerului înconjurător. Consiliul UE a adoptat recent concluzii privind îmbunătățirea calității aerului. Curtea de Conturi Europeană a publicat Raportul special nr. 23/2018 –„Poluarea atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient” (JO C 324, 13.9.2018, p. 12), iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) își revizuiește, în prezent, orientările privind calitatea aerului în perspectiva posibilei publicări a unor orientări noi în 2021.

(4) Pachetul de politici „Aer curat pentru Europa” https://cor.europa.eu/ro/our-work/Pages/OpinionTimeline.aspx?opIdMR-1217-2014

(5) https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/consultation-air-quality.aspx

(6) JO C 168, 16.5.2019, p. 27.

(7) http://airindex.eea.europa.eu

(8) Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi.