|
30.4.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 155/27 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind finanțele digitale”
[COM(2020) 591 final]
(2021/C 155/04)
|
Raportor: |
Petru Sorin DANDEA |
|
Coraportor: |
Jörg Freiherr FRANK VON FÜRSTENWERTH |
|
Sesizare |
Comisia Europeană, 11.11.2020 |
|
Temei juridic |
Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene |
|
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
|
Data adoptării în secțiune |
12.2.2021 |
|
Data adoptării în sesiunea plenară |
24.2.2021 |
|
Sesiunea plenară nr. |
558 |
|
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
237/0/5 |
1. Concluzii și recomandări
|
1.1. |
CESE salută pachetul privind finanțele digitale lansat de Comisie și consideră că acesta conține elemente strategice, legislative și nelegislative, care vizează dezvoltarea sectorului. |
|
1.2. |
Programul cu patru priorități prezentat de Comisie acoperă, în esență, aproape toate domeniile importante de activitate ale transformării digitale a sectorului financiar al UE. CESE sprijină această abordare a Comisiei. |
|
1.3. |
Comisia este pe calea cea bună prin faptul că se bazează pe actori puternici pe piața europeană pentru a pune în aplicare servicii financiare digitale; CESE consideră, însă, că nu trebuie neglijat rolul special al furnizorilor specializați de la nivel regional și/sau al celor de tip cooperatist sau mutual de la nivel local din sectorul financiar. |
|
1.4. |
Ca urmare a proceselor de digitalizare, sectorul financiar al UE se confruntă cu un proces de transformare uriaș, care merge mână în mână cu procese ample de restructurare, închiderea unor sucursale locale, schimbări în calificările profesionale ale angajaților și forme complet noi de muncă. Aceste schimbări considerabile nu trebuie ignorate. Ele reprezintă o provocare majoră pentru furnizori și – bineînțeles – pentru angajații din sectorul financiar. |
|
1.5. |
Comisia atrage atenția asupra necesității de a analiza posibilitatea de a înființa o platformă UE pentru finanțele digitale. CESE este de acord, și recomandă includerea partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile în acest proces. |
|
1.6. |
CESE consideră că, în abordarea provocărilor și a riscurilor asociate transformării digitale, reglementarea furnizorilor de tehnologie, protecția consumatorilor, acordarea accesului la serviciile financiare, reziliența operațională și securitatea rețelelor și a sistemelor informatice sunt esențiale pentru crearea pieței unice digitale a serviciilor financiare. |
|
1.7. |
În domeniul securității cibernetice, CESE salută proiectul GAIA-X, menit să conteste poziția dominantă a SUA și a Chinei în serviciile de cloud. Acest proiect, care implică, de asemenea, Comisia Europeană, urmărește să asigure suveranitatea sau guvernanța datelor la nivelul UE prin intermediul unei rețele de tip cloud cu sediul în UE. |
|
1.8. |
Angajamentul Comisiei față de principiul „aceeași activitate, aceleași riscuri, aceleași norme” este fundamental și esențial pentru soluționarea noilor provocări, inclusiv pentru asigurarea aceluiași nivel de supraveghere. CESE consideră că este deosebit de important să se creeze condiții de concurență echitabile pentru toate instituțiile financiare. |
2. Propunerile Comisiei Europene
|
2.1. |
La 24 septembrie 2020, Comisia a aprobat pachetul privind finanțele digitale, care conține strategia privind finanțele digitale (1), strategia pentru plățile de mică valoare (2), propuneri legislative pentru un cadru de reglementare al UE privind criptoactivele (3) și tehnologia registrelor distribuite (4) pe care sunt bazate acestea, precum și propuneri pentru un cadru de reglementare al UE privind reziliența operațională digitală (5). |
|
2.2. |
În contextul deosebit de dinamic al inovării digitale, accelerat de criza provocată de pandemia de COVID-19, Comisia propune o strategie cu un singur obiectiv strategic și patru priorități și acțiuni conexe privind finanțele digitale. Această strategie face obiectul prezentului aviz al CESE. |
|
2.3. |
Obiectivul strategic stabilit de Comisie este adoptarea finanțării digitale în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor. Cele patru priorități sunt: 1. abordarea fragmentării pieței unice digitale a serviciilor financiare, permițând astfel consumatorilor europeni să aibă acces la servicii transfrontaliere, și sprijinirea întreprinderilor financiare europene să își extindă operațiunile digitale; 2. asigurarea faptului că cadrul de reglementare al UE facilitează inovarea digitală în interesul consumatorilor și al eficienței pieței; 3. crearea unui spațiu european al datelor financiare pentru a promova inovarea bazată pe date, pe baza strategiei europene privind datele, inclusiv îmbunătățirea accesului la date și a schimbului de date în sectorul financiar; și 4. abordarea noilor provocări și riscuri asociate cu transformarea digitală. |
3. Observații generale și observații specifice
|
3.1. |
Prin inițiativa de a crea și de a pune în aplicare o nouă strategie privind finanțele digitale în Europa (ca parte a pachetului financiar digital al Comisiei), Comisia confirmă importanța deosebită a digitalizării în sectorul financiar (serviciile financiare digitale) – importanță care a devenit deosebit de evidentă în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Programul cu patru priorități prezentat de Comisie acoperă, în esență, aproape toate domeniile importante de activitate ale transformării digitale a sectorului financiar al UE. CESE sprijină aceste abordări ale Comisiei. |
|
3.2. |
Comisia este pe calea cea bună prin faptul că se bazează pe actori puternici pe piața europeană pentru a pune în aplicare servicii financiare digitale, dar CESE consideră că trebuie luat în considerare rolul special al furnizorilor specializați de la nivel regional și/sau al celor de tip cooperatist sau mutual din sectorul financiar, deoarece diversitatea sectorului financiar contribuie la satisfacerea nevoilor specifice ale consumatorilor și IMM-urilor și la competitivitatea piețelor. CESE încurajează Comisia să urmărească proporționalitatea în ceea ce privește natura, amploarea și complexitatea instituțiilor financiare și a produselor acestora. |
|
3.3. |
Comunicarea Comisiei este extrem de tehnică și există un aspect pe care nu îl abordează: ca urmare a digitalizării, sectorul financiar al UE se confruntă cu un proces imens de transformare. Acest proces merge mână în mână cu procese ample de restructurare, închiderea sucursalelor locale, schimbări în calificările profesionale ale angajaților și forme complet noi de muncă. Aceste schimbări considerabile nu trebuie ignorate. Ele reprezintă o provocare majoră pentru furnizori și – bineînțeles – pentru angajații din sectorul financiar. CESE pledează pentru un dialog social care să abordeze acele domenii în care are loc transformarea. |
|
3.4. |
Comisia afirmă că o piață unică a serviciilor financiare digitale care funcționează bine va contribui la îmbunătățirea accesului la servicii financiare pentru consumatorii și investitorii de retail din UE. CESE sprijină această abordare a Comisiei. Pentru a reduce fragmentarea pieței unice digitale a serviciilor financiare, este esențial să se permită dezvoltarea piețelor. |
|
3.5. |
Comisia afirmă necesitatea de a analiza posibilitatea creării unei platforme UE pentru finanțele digitale. CESE este de acord, și recomandă includerea partenerilor sociali și a reprezentanților societății civile în acest proces. |
|
3.6. |
Experiența practică arată că o piață unică a serviciilor financiare digitale va funcționa numai dacă noii clienți vor avea acces rapid și ușor la serviciile financiare (așa-numitul „onboarding”). CESE ia notă de problema crucială din aceste domenii, evidențiată de Comisie. |
|
3.7. |
Fragmentarea normelor între statele membre în ce privește spălarea banilor face ca utilizarea transfrontalieră a identităților digitale să fie mult mai dificilă, dacă nu imposibilă. Normele privind identificarea clienților ar trebui armonizate în întreaga UE. Prin urmare, CESE recomandă asigurarea interoperabilității juridice la nivel european a identităților digitale. |
|
3.8. |
La elaborarea Strategiei UE privind finanțele digitale, problema siguranței cetățenilor nu poate fi omisă. Recomandarea adresată statelor membre de a introduce, în paralel cu punerea în aplicare a strategiei, măsuri juridice și organizatorice pentru a contracara fenomenul furtului de identitate ar trebui inclusă în strategie. Această problemă devine din ce în ce mai frecventă odată cu dezvoltarea serviciilor și a produselor digitale și, dacă nu se ia nicio măsură, poate fi un factor care împiedică punerea în aplicare a strategiei. |
|
3.9. |
CESE sprijină propunerile Comisiei de a crea un cadru competitiv și favorabil inovării pentru piețele financiare, de care să beneficieze consumatorii și industria. Procedând astfel, trebuie însă garantat faptul că practicile de supraveghere și legislația UE continuă să se bazeze pe principiul director al neutralității tehnologice, cu revizuirea cerințelor în vigoare în materie de documentare a cerințelor în vigoare referitoare la suportul de hârtie. |
|
3.10. |
Cu toate acestea, pe piața digitală, unele societăți de tehnologie financiară oferă servicii societăților financiare, în timp ce altele concurează cu acestea. CESE consideră că Comisia ar trebui să țină seama de aceste aspecte atunci când elaborează noi regulamente. Prin urmare, CESE recomandă ca noile reglementări să fie orientate către sprijinirea parteneriatelor dintre instituțiile financiare tradiționale și sectorul FinTech. Deși este evident că băncile sunt instituțiile cele mai importante, legislația ar trebui să evite simpla preluare a unor cerințe care s-ar putea să nu corespundă tuturor tipurilor de servicii financiare. Ar trebui făcută diferența între produsele orientate către consumator, care pot fi considerate mărfuri, și produsele mai complexe, în cazul cărora domeniul de aplicare și serviciile postvânzare au o importanță semnificativă. |
|
3.11. |
CESE consideră că este necesar să se extindă schimbul de date dincolo de sectorul financiar și reamintește Comisiei recomandarea CESE (6) referitoare la Comunicarea Comisiei privind o strategie europeană pentru date, în care CESE a salutat propunerea Comisiei privind o strategie în materie de date care să stabilească ca prioritate schimbul transsectorial de date și să îmbunătățească utilizarea, partajarea, accesul și guvernanța datelor, cu măsuri legislative și sectoriale specifice, și a subliniat că un astfel de cadru ar trebui creat astfel încât să combine standarde înalte de protecție a datelor, schimbul intersectorial și responsabil de date, criterii clare pentru guvernanța specifică sectorului și un control mai mare al persoanelor fizice asupra datelor. Este esențial să se garanteze că datele colectate de o filială de plăți a unei societăți BigTech nu sunt furnizate către societatea-mamă sau fuzionate cu datele deținute de aceasta. Pentru ca acest principiu să funcționeze, este nevoie de paravane de protecție (firewalls) între filialele de plăți și societatea-mamă. |
|
3.12. |
CESE consideră că, în abordarea provocărilor și a riscurilor asociate transformării digitale, reglementarea furnizorilor de tehnologie, protecția consumatorilor, acordarea accesului la serviciile financiare, reziliența operațională și securitatea rețelelor și a sistemelor informatice sunt esențiale pentru crearea pieței unice digitale a serviciilor financiare. |
|
3.13. |
În domeniul securității cibernetice, CESE subliniază că majoritatea instituțiilor financiare sistemice din Europa utilizează serviciile FinTech furnizate de corporații din afara UE. Inițiativa legislativă privind reziliența operațională digitală (DORA) (7), propusă de Comisie, s-ar putea dovedi insuficientă în anumite situații și, prin urmare, CESE salută proiectul GAIA-X, care urmărește să creeze alternative pentru a contracara poziția dominantă a SUA și Chinei în ceea ce privește serviciile de cloud. Acest proiect, care implică, de asemenea, Comisia Europeană, urmărește să asigure suveranitatea sau guvernanța datelor la nivelul UE prin intermediul unei rețele de tip cloud cu sediul în UE. Dată fiind tendința de a ne baza din ce în ce mai mult pe serviciile digitale, este în interesul părților interesate din UE să fie independente de furnizorii externi de servicii de cloud, iar UE să își consolideze suveranitatea economică și politică. O rețea europeană de cloud ar facilita, de asemenea, fluxurile de date între statele membre. |
|
3.14. |
Angajamentul Comisiei față de principiul „aceeași activitate, aceleași riscuri, aceleași norme” este fundamental și esențial pentru a face față noilor provocări, inclusiv pentru asigurarea aceluiași nivel de supraveghere. Având în vedere nivelul de pătrundere din ce în ce mai amplu al BigTech, al platformelor și întreprinderilor din domeniul tehnologiei și activitățile utile ale întreprinderilor tehnologice din sectorul financiar, CESE consideră că este deosebit de importantă crearea unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe această piață. |
|
3.15. |
Comisia are în vedere o strategie de sprijinire și de investiții în educația financiară generală, cu accent pe digitalizare. Acest lucru poate conduce atât la o mai mare deschidere a serviciilor digitale, cât și la o mai bună protecție a consumatorilor, indiferent de vârstă, gen sau statut profesional. CESE încurajează Comisia să continue pe această cale. |
Bruxelles, 24 februarie 2021.
Președintele Comitetului Economic și Social European
Christa SCHWENG
(1) COM(2020) 591 final.
(2) COM(2020) 592 final.
(3) COM(2020) 593 final.
(4) COM(2020) 594 final.
(5) COM(2020) 595 final și COM(2020) 596 final.
(6) JO C 429, 11.12.2020, p. 290.
(7) COM(2020) 595 final. A se vedea, de asemenea, Avizul CESE pe tema „Reziliența operațională digitală” (ECO/536) (a se vedea pagina 38 din prezentul Jurnal Oficial).