Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE în ceea ce privește cerințele în materie de informații, guvernanța produselor și limitele pozițiilor pentru a contribui la redresarea economică în urma pandemiei de COVID-19

[COM(2020) 280 final – 2020/0152 (COD)]

privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 în ceea ce privește prospectul UE entru redresare și ajustările specifice pentru intermediarii financiari în scopul susținerii redresării în urma pandemiei de COVID-19

[COM(2020) 281 final – 2020/0155 (COD)]

privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/2402 de stabilire a unui cadru general privind securitizarea și de creare a unui cadru specific pentru securitizarea simplă, transparentă și standardizată care să faciliteze redresarea în urma pandemiei de COVID-19

[COM(2020) 282 final – 2020/0151 (COD)]

privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 cu privire la ajustări ale cadrului de securitizare în vederea sprijinirii redresării economice ca răspuns la pandemia de COVID-19

[COM(2020) 283 final – 2020/0156 (COD)]

(2021/C 10/05)

Raportor general:

domnul Giuseppe GUERINI

Sesizare	Consiliul Uniunii Europene, 27.8.2020 [COM(2020) 281 final, COM(2020) 282 final și COM(2020) 283 final]. Parlamentul European, 14.9.2020 [COM(2020) 281 final, COM(2020) 282 final și COM(2020) 283 final]. Comisia Europeană, 23.9.2020 [COM(2020) 280 final].
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în sesiunea plenară	29.10.2020
Sesiunea plenară nr.	555
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	246/0/8

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE aprobă și sprijină propunerile de modificare a Directivei privind reglementarea piețelor financiare, din pachetul privind redresarea piețelor de capital, care fac obiectul prezentului aviz. Aceste modificări urmăresc să simplifice substanțial documentația și cerințele care reglementează piețele financiare, în special aspectele prevăzute de prevederile MiFID II. Cu toate acestea, întrucât pachetul de modificări cuprindea inițial patru măsuri diferite de modificare, prezentul aviz consideră totuși că este oportun să se ia în considerare proiectul de simplificare în ansamblu, care a fost conceput nu doar pentru simpla modificare a Directivei MiFID II, ci și – în general – pentru a reduce sarcina administrativă a operatorilor bancari și financiari, eliberând astfel resurse pentru investiții în redresarea economică.

1.2.

CESE sprijină propunerile Comisiei și împărtășește obiectivele pachetului de reformă propus. Este necesar să se depună toate eforturile de înnoire a reglementărilor, pentru: (i) a facilita investițiile în economia reală; (ii) a acorda credite persoanelor fizice și IMM-urilor; (iii) a încuraja recapitalizarea întreprinderilor europene și a promova consolidarea rolului piețelor de valori mobiliare.

1.3.

CESE salută simplificarea unora dintre sarcinile impuse de regulamentul financiar contrapărților eligibile și investitorilor profesioniști, fiind de acord cu sprijinul deja demonstrat în această privință de operatorii din sectorul bancar.

1.4.

În calitatea sa de reprezentant al consumatorilor și al societății civile și reiterând necesitatea de a-i proteja pe titularii de conturi de economii și pe investitorii neprofesioniști, CESE salută alegerea Comisiei, care – prin modificările avute în vedere – dorește să acorde o atenție deosebită reglementării financiare, urmărind găsirea unui echilibru just între nevoile diverselor categorii de investitori. Astfel, simplificarea normativă nu trebuie să reducă nivelurile de protecție pentru titularii de conturi de economii și pentru investitorii mai puțin experimentați, care trebuie să fie distinși în mod clar de operatorii profesioniști.

1.5.

CESE sprijină obiectivul Comisiei de a reduce costurile de asigurare a conformității și de a evita risipa resurselor materiale, prin reducerea semnificativă a producției de documente pe suport de hârtie în favoarea instrumentelor digitale, care garantează o interacțiune mai rapidă și mai sigură între operatori și clienți, făcând ca documentația să fie mai bine conservată și asigurând o mai mare durabilitate a mediului.

1.6.

CESE salută în special obiectivul de a simplifica securitizarea expunerilor depreciate. Această evoluție normativă le permite băncilor să își degreveze bugetele prin creșterea capacității lor de creditare într-un moment în care această capacitate este vitală.

1.7.

Prin urmare, CESE consideră că intervenția Comisiei ar trebui să fie chiar mai amplă și mai incisivă decât cea propusă. Legislația existentă privind securitizarea creditelor neperformante a fost introdusă înaintea pandemiei și prezintă aspecte rigide care pot avea un impact negativ asupra economiei reale și, mai ales, asupra IMM-urilor în contextul economic actual, subminat de pandemie.

1.8.

Aceste elemente de rigiditate, în special cele legate de calendarul executării operațiilor de cesiune a expunerilor deteriorate de către bănci, trebuie să fie gestionate cu multă atenție, astfel încât simplificarea propusă să nu-i avantajeze excesiv pe operatorii de credite specializați în materie de credite neperformante, punând în pericol (și mai mult) întreprinderile din economia reală, în cazul în care băncile ar fi determinate să se debaraseze prea rapid de aceste credite.

2.   Observații generale

2.1.

Pachetul ce cuprinde propunerile de modificare a Regulamentului financiar propus de Comisia Europeană la 24 iulie 2020 se adaugă unei serii de măsuri adoptate în ultimele luni cu privire la chestiuni bancare și financiare, pentru a stimula o redresare reală în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.

2.2.

Primul set de măsuri din cadrul acestei strategii se referea la sectorul bancar și își propunea să sprijine acordarea de împrumuturi bancare gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga UE, pentru a contracara efectele negative asupra cererii și ofertei care au fost cauzate de pandemie în diverse sectoare de producție.

2.3.

Pe de altă parte, modificările cuprinse în pachetul de măsuri propuse la 24 iulie vizează piețele de capital și au ca scop să promoveze investițiile, să majoreze capitalizarea întreprinderilor și să sporească capacitatea băncilor de a finanța redresarea economică.

2.4.

Pachetul propus de Comisie prevede modificări specifice de simplificare a patru dispoziții majore de reglementare bancară și financiară: Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II), Regulamentul privind prospectele, Regulamentul privind securitizările și Regulamentul privind cerințele de capital (CRR). Din acest motiv, deși tema principală a acestui aviz este Directiva MiFID II, s-a considerat că este totuși important să se emită un aviz cu privire la întregul pachet, întrucât eficacitatea și utilitatea inițiativei Comisiei par a fi mai evidente atunci când sunt puse în perspectiva unui cadru cuprinzător de modificări.

2.5.

Măsurile de simplificare a cerințelor de informare prevăzute de Directiva MiFID II erau deja planificate pentru 2021 și 2022, astfel încât Comisia organizase deja o consultare publică în acest scop. CESE consideră că este oportun ca aceste modificări să fie anticipate pentru a reduce rapid, în acest stadiu critic al economiei europene, costurile de asigurare a conformității legate de punerea în aplicare a normelor MiFID II.

2.6.

Modificările propuse la Regulamentul (UE) 2017/1129 privind prospectele, prin promovarea unui „prospect al UE pentru redresare”, și ajustările specifice pentru intermediarii financiari, cuprinse în pachetul propus de Comisia Europeană, introduc simplificări pentru reducerea lungimii prospectelor de informare până la maximum 30 de pagini, prospecte care în prezent pot număra și mai mult de 100 de pagini.

2.7.

Prin modificarea Regulamentului privind securitizările și a celui privind cerințele de capital (CRR), Comisia dorește în schimb îmbunătățirea instrumentelor de care dispune sistemul bancar al UE, pentru a le îmbunătăți capacitatea de a finanța economia reală. Aceste măsuri vin în siajul propunerii anterioare a Comisiei Europene de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876, ca răspuns la pandemia de COVID-19.

2.8.

Propunerea Comisiei, concentrată în special pe securitizarea creditelor neperformante, urmărește să faciliteze posibilitatea de a transforma aceste credite neperformante în titluri de valoare negociabile. Ca atare, securitizarea ar trebui să permită eliberarea capitalului bancar pentru noi împrumuturi, permițând finanțarea redresării economice pentru o gamă mai largă de investitori.

2.9.

În general, toate propunerile Comisiei urmăresc o simplificare eficientă a documentației privind investițiile, pentru a reduce sarcina administrativă, eliberând astfel resurse pentru investiții într-o redresare economică rapidă.

3.   Comentarii specifice și comentarii generale

3.1.

CESE salută propunerile Comisiei și subscrie obiectivelor acestora. Este necesar să se depună toate eforturile de reglementare pentru: (i) a facilita investițiile în economia reală; (ii) a acorda credite persoanelor fizice și IMM-urilor; (iii) a încuraja recapitalizarea întreprinderilor europene și a promova consolidarea rolului piețelor de valori mobiliare, în raport cu obiectivul redresării.

3.2.

CESE salută intenția de a simplifica unele sarcini impuse de regulamentul financiar mai ales contrapărților eligibile și investitorilor profesioniști. În acest sens, obiectivul de simplificare urmărit de Comisie a fost deja întâmpinat cu satisfacție de operatorii din sectorul bancar.

3.3.

În calitatea sa de reprezentant al consumatorilor și al societății civile, CESE salută alegerea Comisiei de a acorda o atenție deosebită reglementării care să îi protejeze pe titularii de conturi de economii și pe investitorii neprofesioniști, urmărind un echilibru just între diversele nevoi. Într-adevăr, este clar că simplificarea normativă nu trebuie să reducă nivelurile de protecție pentru titularii de conturi de economii și pentru investitorii mai puțin experimentați, care trebuie să fie distinși în mod clar de operatorii profesioniști și de contrapărțile eligibile.

3.4.

Așa cum s-a solicitat foarte recent în raportul elaborat de Forumul la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital, CESE dorește o revizuire cuprinzătoare a normelor financiare și bancare ale UE, pentru a elimina suprapunerile și clivajele din acest sector și, mai presus de toate, a înlocui dispozițiile (menite să protejeze siguranța titularilor de conturi de economii) care s-au dovedit în timp a fi ineficace, costisitoare și prejudicioase atât pentru operatorii financiari, cât și pentru investitori.

3.5.

De asemenea, CESE sprijină obiectivul Comisiei de a reduce costurile de asigurare a conformității și risipa resurselor materiale, prin reducerea semnificativă a producției de documente pe suport de hârtie în favoarea unor forme de interacțiune digitală. Instrumentele digitale sunt în măsură să asigure interacțiuni mai rapide și mai sigure între operatori și clienți, astfel încât documentația să poată fi conservată mai bine în timp și să se asigure o mai bună durabilitate a mediului.

3.6.

Comitetul susține și simplificarea informațiilor privind costurile și sarcinile auxiliare induse de investiții, distingând diversele niveluri ale obligației de informare, în funcție de situația în care contrapărțile sunt sau nu eligibile. Și în acest context concret și specific, este necesar să se urmărească un echilibru just între nevoile de simplificare și cele de protecție adecvată a titularilor de conturi de economii și a investitorilor neprofesioniști.

3.7.

Printre cele mai relevante aspecte ale propunerii de modificare a MiFID II, CESE le subliniază pe cele referitoare la limitele și acoperirile prevăzute pentru investițiile în instrumente financiare derivate în domeniul energiei. Cu toate acestea, consideră că ar fi util dacă introducerea unor scutiri în scopuri de acoperire a riscului (hedging exemption) pentru instrumentele derivate din domeniul energiei, măsură larg susținută de operatorii din sector, ar oferi stimulente pentru investiții în forme regenerabile de energie.

3.8.

CESE salută decizia Comisiei de a confirma reglementările care limitează utilizarea instrumentelor financiare de acoperire împotriva riscurilor, ce rezultă din investițiile în produse agricole destinate consumului uman. Într-adevăr, deși este important și necesar să se asigure dezvoltarea de noi piețe prin încurajarea investițiilor inclusiv prin instrumente financiare, produsele agricole desemnate ca fiind importante merită o atenție deosebită, pentru a evita, de exemplu, recompensarea utilizărilor nealimentare.

3.9.

CESE apreciază că modificările propuse cuprind inclusiv simplificarea tuturor prospectelor, a rapoartelor de informare și a celor periodice, care pot genera economii pentru promovarea unor investiții alternative, inclusiv prin utilizarea sporită a instrumentelor digitale.

3.10.

Reducerea lungimii prospectelor de informare este la fel de pozitivă, deoarece reduce costul de punere în conformitate în comparație cu documentele care, în practică, erau adesea prea lungi și greu de înțeles pentru titularii de conturi de economii mai puțin experimentați. Prin urmare, CESE speră că se va ajunge la o dublă simplificare, atât în ceea ce privește resursele materiale destinate obligațiilor de informare, cât și – mai ales – furnizarea de informații relevante către titularii de conturi de economii.

3.11.

O simplificare cuprinzătoare a sectorului, care este bine sintetizată în noul model de „prospect UE pentru redresare”, ar putea sprijini fluxul de lichidități către întreprinderi și redresarea nivelurilor de capital, reduse în timpul pandemiei de COVID-19. Aceasta ar facilita emiterea de noi acțiuni și de către întreprinderile cu capitalizare mică și mijlocie, care va avea drept efect îmbunătățirea accesului la capital, fără a renunța în același timp la protecția necesară pentru titularii de conturi.

3.12.

Modificarea care propune majorarea de la 75 la 150 de milioane EUR a pragului pentru exceptarea de la prospect pentru titluri, altele decât titlurile de capital, emise de întreprinderi prin instituții de credit, pare a fi deosebit de utilă pentru a promova un rol activ al băncilor și al instituțiilor de credit în sprijinirea redresării. Propunerea Comisiei prevede că această majorare a pragului de scutire de la prospect este temporară. Cu toate acestea, CESE consideră că, în cazul în care măsura favorizează diversificarea efectivă a formelor de finanțare a întreprinderilor, apropiind IMM-urile de piața de capital, ar fi oportun ca ea să fie prelungită și după perioada de criză.

3.13.

CESE apreciază obiectivul de a simplifica securitizările cu un tratament prudențial mai puțin strict atunci când ele se referă la credite neperformante, permițând astfel băncilor să își degreveze bugetele, majorându-și astfel capacitatea de creditare. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde multă atenție, astfel încât această simplificare să nu fie benefică doar societăților specializate în tratarea creditelor neperformante, provocând întreprinderilor dificultăți suplimentare dacă băncile ar vinde prea repede aceste credite neperformante.

3.14.

În ceea ce privește mai ales propunerile de securitizare a creditelor neperformante, CESE consideră – împărtășind în același timp obiectivul aflat la baza propunerilor Comisiei – că măsurile ar trebui să fie mai cuprinzătoare decât cele propuse.

3.15.

Cele mai recente propuneri ale Comisiei urmăresc, de fapt, pe bună dreptate să introducă norme specifice pentru expunerile neperformante, cu scopul de a le diferenția în anumite privințe de creditele performante. Cu toate acestea, ar trebui observat că întregul cadru de reglementare privind creditele neperformante aflat în vigoare prezintă elemente rigide cu un posibil impact puternic asupra economiei reale, în special asupra IMM-urilor, mai ales în contextul economic actual, vulnerabilizat de pandemie.

3.16.

Un exemplu în acest sens poate fi „Regulamentul privind mecanismul de protecție prudențial pentru creditele neperformante” (NPLs Backstop regulation), care impune devaluarea creditelor neperformante după un calendar strict și nu ține seama prea mult (sau chiar deloc) de valoarea economică reală a garanțiilor pentru aceste credite. Dacă un astfel de cadru pare dificil de conciliat cu realitatea pieței secundare a creditelor neperformante dinaintea pandemiei, este ușor de imaginat că ar putea fi și mai problematic în mediul economic rezultat după pandemie. Prin urmare, ar trebui să se prevadă, cel puțin temporar, suspendarea sau recalibrarea calendarului de provizionare din Regulamentul Backstop. De asemenea, subliniem că regula celor 90 de „zile de întârziere” ar trebui să devină temporar mai flexibilă în situația de urgență provocată de COVID-19, pentru a evita impactul social negativ al unui astfel de calendar strict.

3.17.

CESE este conștient că propunerea Comisiei Europene din pachetul de amendamente ce urmărește facilitarea redresării pieței de capital este menită să abordeze impactul pandemiei de COVID-19. Nu putem însă să nu subliniem că regulile privind acoperirea minimă a creditelor neperformante prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/630 al PE și al Consiliului sunt, în prezent, inadecvate pentru a contracara efectele economice ale pandemiei și, prin urmare, ele ar trebui să devină – temporar – mai flexibile.

3.18.

Pe lângă propunerile Comisiei privind creditele securitizate, și eficiența tratamentului creditelor neperformante achiziționate – fără a recurge la securitizări – de entități specializate și de instituții financiare ar trebui îmbunătățită în raport cu ceea ce se întâmplă în prezent cu regulile prudențiale actuale, prin modificarea articolului 127 din Regulamentul privind cerințele de capital (CRR). Actualul cadru juridic induce un efect disuasiv paradoxal din cauza absorbției excesive de capital de către instituțiile financiare care achiziționează credite neperformante pe piața secundară.

3.19.

Acest lucru oferă un avantaj fondurilor specializate în achiziționarea de credite neperformante, deținute, în unele cazuri, de operatori financiari din afara Europei care nu sunt supuși cadrului de reglementare al UE și nici normelor Regulamentului CRR. Rezultă de aici un paradox contrar principiului „aceleași riscuri, aceleași norme”, prin care accentul pus de UE pe reglementarea internă ar putea favoriza pe cei care își desfășoară activitatea pe piața unică europeană, dar care își mențin în același timp sediul statutar și capitalul social în afara UE și, cel puțin în parte, a sistemului său de norme.