Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Turism și transport în 2020 și ulterior

[COM(2020) 550 final]

(2020/C 429/27)

Raportor:

Panagiotis GKOFAS

Sesizare	Comisia Europeană, 17.6.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	4.9.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	18.9.2020
Sesiunea plenară nr.	554
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	217/2/0

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că Comunicarea Comisiei Europene COM(2020) 550 final ar trebui să fie un instrument de politică strategică pentru regândirea modelului durabil al UE în materie de turism și transport. CESE solicită un pachet cuprinzător de măsuri, cu orientări și recomandări care să vizeze:

1.	restabilirea în condiții de siguranță a liberei circulații fără restricții, redeschiderea coordonată a frontierelor interne și eliminarea controalelor la frontierele interne;

restabilirea în condiții de siguranță a transporturilor și a conectivității, după adoptarea unui acord-cadru politic comun pentru toate statele membre ale UE;

—	continuarea în condiții de siguranță a furnizării de servicii în domeniul turismului gastronomic și în cel hotelier;

—

atingerea unui echilibru prin încheierea unui acord între statele membre ale UE privind gestionarea comună și în condiții de siguranță a deciziilor și politicilor în materie de frontiere și transporturi. Atât timp cât sunt efectuate verificări pentru depistarea infectărilor cu COVID-19, va exista personal suficient care să gestioneze tranzitul imediat și rapid al persoanelor;

—	asigurarea finanțării instruirii lucrătorilor în hoteluri, restaurante, unități de alimentație publică, muzee, turismul nautic etc., astfel încât aceștia să poată aplica în mod corespunzător măsurile de prevenire a contaminării cu COVID-19;

3.	garantarea faptului că sănătatea și securitatea sunt prioritatea absolută în orice context, indiferent că este vorba sau nu de călătorii, întrucât aceasta este singura cale de a restabili încrederea în circulația persoanelor;

adoptarea unui nou formular pentru localizarea pasagerilor (PLF) la nivelul UE, deoarece un astfel de sistem ar putea aduce o valoare adăugată suplimentară la nivelul UE într-o serie de domenii:

—

Monitorizare la nivelul UE: dacă toate statele membre ar conveni să pună la dispoziție atât informațiile din noul PLF, cât și cele privind rezultatele analizelor de laborator ale călătorilor, am putea realiza economii de scară în ceea ce privește resursele de testare (1). Dacă toate țările UE ar conveni să utilizeze această tehnologie (așa cum au făcut Belgia și Germania până în prezent) și aceeași nouă formă standardizată a PLF, ar putea fi făcute estimări și previziuni fiabile la nivel de oraș, ca sursă de informații atât pentru politicile naționale, cât și pentru cele de la nivelul UE. Un astfel de efort ar fi o bună ilustrare a rolului UE: prin inovare și cooperare, putem atinge obiectivele noastre comune – sănătatea publică și activitatea economică – într-o perioadă de criză.

—

Pașaportul COVID-19: una dintre cele mai dificile sarcini din experiența noastră în sezonul turistic a fost cea privind valabilitatea rezultatelor PCR. Dacă toate statele membre ar decide să adopte aceeași platformă PLF, toate laboratoarele acreditate ar putea comunica rezultatele prin intermediul platformei în sine, creând astfel un pașaport COVID-19 pentru toți călătorii, care ar prezenta încredere și ar putea reduce la minimum riscul asociat cu călătoria;

instituirea unui plan strategic comun al UE care să ajute statele membre să pună în aplicare măsuri economice și de sprijin pentru IMM-urile din domeniul turismului, restaurante, hoteluri, agenții de turism, ghizi turistici etc.;

—	abordarea lipsei de lichidități, prin finanțare directă acordată mai ales microîntreprinderilor, restabilirea încrederii în rândul întreprinderilor, precum și introducerea voucherelor de călătorie;

—	accesul imediat la împrumuturi și aprobarea împrumuturilor pentru toate statele membre, sub supravegherea BCE și a UE, cu garanții din partea UE și a statelor membre;

—	crearea imediată a unui mecanism european de monitorizare a punerii în aplicare a măsurilor de sprijin pentru IMM-uri și lucrători, punând un accent deosebit pe lichiditate, creditare și transparența măsurilor de sprijin;

6.	consolidarea și extinderea programului SURE care acoperă șomajul lucrătorilor și compensarea costurilor salariale ale IMM-urilor; IMM-urile ar trebui să fie scutite de la plata unei părți din salariile lor și să aibă obligația de a integra lucrători prin scheme naționale sprijinite de SURE;

7.	organizațiile IMM-urilor ar trebui să fie consultate în mod corespunzător de către instituțiile europene și naționale competente pentru implementarea programului SURE;

programul SURE ar trebui să acopere integral salariile și contribuțiile de asigurări sociale ale lucrătorilor din sectorul turismului și transporturilor care și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei, de exemplu lucrătorii a căror activitate este legată de servicii de catering, hoteluri, companii aeriene, nave de croazieră, autobuze de turism, aeroporturi, terminale ale porturilor, turism nautic, ghidaj turistic, cel puțin până la 30 iunie 2021;

măsuri de scutire de impozite, printr-un moratoriu privind obligațiile fiscale, și un pachet ad-hoc de stimulare fiscală pentru turism și transporturi pentru toate IMM-urile din sectorul turismului în perioada 2020-2024; CESE consideră că, în cadrul unui sistem de TVA armonizat la nivelul UE, ar trebui aplicată o cotă redusă de TVA în ce privește hotelurile, restaurantele, serviciile de călătorie, turismul nautic (închiriere de ambarcațiuni, porturi de agrement), autobuzele, ghidajul turistic, etc. Astfel de măsuri trebuie însă să fie condiționate de protejarea drepturilor lucrătorilor și de garantarea faptului că nu se vor efectua concedieri. În plus, orice sprijin financiar precum ajutoarele de stat, împrumuturile sau scutirile fiscale ar trebui să fie acordate numai întreprinderilor care:

—	protejează locurile de muncă/creează locuri de muncă decente și respectă drepturile lucrătorilor;

—	nu sunt înregistrate în paradisuri fiscale și au plătit întotdeauna în mod echitabil partea care le revine din impozitele și contribuțiile sociale;

10.

reglementarea economiei colaborative în turism și în special în sectorul ghidajului turistic; invitarea guvernelor statelor membre să reglementeze economia colaborativă în sectorul ghidajului turistic și să aplice măsuri legislative și administrative concepute să asigure condiții de concurență echitabile;

11.

toate programele de sprijin ale politicilor monetare, fiscale și în materie de lichiditate pentru hoteluri, restaurante, ghizi, autobuze, agenții de voiaj, turism nautic etc. și pentru lucrătorii independenți ar trebui să fie continuate timp de cel puțin 10 luni după ce viața revine la normal, în conformitate cu concluziile WTTC (Consiliul mondial al călătoriilor și al turismului).

1.2.

Întrucât politica monetară și fiscală a Eurogrupului/Consiliului European/BCE nu este repercutată în mod simetric către toate statele membre, mai ales cele care sunt cele mai vulnerabile și cel mai grav afectate, Comisia trebuie să își consolideze rolul de gardian al tratatelor și să protejeze redresarea simetrică a pieței unice, în două moduri după cum urmează:

(a)	prin emiterea de orientări pentru guverne și bănci cu privire la modalitatea de susținere a turismului și a sectorului hotelier și furnizarea de asistență adecvată (de exemplu, prin intermediul unui grup operativ comun pentru fiecare stat, alcătuit din funcționari ai Comisiei și ai CESE); și

(b)

prin asigurarea aplicării corespunzătoare a politicii adoptate de Consiliul European, prin intermediul unei politici de denunțare și dezaprobare (naming and shaming). Comisia trebuie să evidențieze și să identifice practicile bancare sau opțiunile guvernamentale îndoielnice, în amonte față de recomandările specifice fiecărei țări, atât în afara semestrului economic european, cât și – în mod prociclic – în cadrul acestuia;

(c)

este necesară încheierea de urgență a unui „acord tacit” privind companiile aeriene, mijlocit și monitorizat de Comisia Europeană, autoritățile naționale competente, partenerii economici și sociali reprezentativi și organizațiile care îi reprezintă pe consumatori și pe pasageri, pentru a se evita practicile agresive;

(d)	măsuri de scutire de impozite pentru toate IMM-urile din domeniul turismului, printr-un moratoriu privind obligațiile fiscale și suspendarea datoriilor fiscale restante acumulate până în 31 decembrie 2020, precum și stabilirea unor rate de rambursare adecvate începând cu 1 aprilie 2021.

1.3.

Din cauza lipsei de date privind evoluția și situația întreprinderilor din domeniul turismului, CESE a creat un chestionar online pentru a evalua într-un mod mai adecvat propunerile incluse în prezentul aviz. Au răspuns la chestionar peste 170 de organizații din întreaga UE, reprezentând aproximativ 3 500 000 de membri din sectorul turismului, inclusiv restaurante și sectorul ospitalității, hoteluri și servicii de cazare, agenții de turism, industria de agrement, turismul nautic, ghizi turistici, servicii de transport etc. Principalele date care reies din chestionar sunt următoarele:

—	88 % dintre respondenți au menționat că au fost afectați foarte grav de criza pandemică;

—	pentru 81 % dintre respondenți, criza va avea consecințe pe termen lung asupra sectorului pe care îl reprezintă;

—	aproape 55 % dintre respondenți au menționat că este puțin probabil ca sectorul pe care îl reprezintă să supraviețuiască în 2021 (45 % consideră că este puțin probabil și 10 % foarte puțin probabil);

—	pentru 77 % dintre respondenți, nivelul de ocupare a forței de muncă din sectorul pe care îl reprezintă a scăzut în 2020;

—	cifra de afaceri a scăzut pentru 90 % dintre respondenți în 2020 (pentru 49 % dintre respondenți aceasta a scăzut cu peste 70 %);

—	51 % dintre respondenți se așteaptă ca criza să se încheie după 2021;

—	73 % dintre respondenți au menționat că sectorul pe care îl reprezintă va avea nevoie de mai mult de un an pentru a-și restabili performanța economică și încrederea în piața internă și în fluxurile turistice internaționale;

—	respondenții consideră că prioritățile politice naționale și europene pentru sectorul turismului sunt: vaccinul împotriva COVID-19 (pentru 66 % dintre respondenți), finanțarea directă/schemele de sprijin financiar (63 %), protocoalele sanitare (56 %) și amânarea plății impozitelor (45 %).

1.4.

Sunt necesare de urgență un dialog social intens și o agendă de politici substanțială pentru negocierea unor acorduri colective sectoriale actualizate pentru sectoarele turismului și transporturilor, care să includă IMM-urile și organizațiile reprezentative ale IMM-urilor cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

2. Observații generale

2.1.

Epidemia de COVID-19 a paralizat industria turismului, creând dificultăți pentru călătorii care încercau să se întoarcă acasă și devastând economiile care depind în foarte mare măsură de turism.

2.2.

Sectorul turismului asigură locuri de muncă pentru 22,6 milioane de persoane (2). El reprezintă 11,2 % din totalul locurilor de muncă din UE și a contribuit în 2019 cu 9,5 % la PIB-ul UE; în 2018, în UE-27 existau 600 154 structuri de cazare, iar cererea de sejururi de o noapte în unitățile de cazare turistică este de aproximativ 1 326 049 994 de nopți. Pentru multe dintre statele membre, regiunile și orașele europene, turismul aduce o contribuție economică și socială importantă. Mai mult decât atât, turismul oferă locuri de muncă și venituri vitale, adesea concentrate în regiuni care nu au alte surse de ocupare a forței de muncă și implicând lucrători cu un nivel scăzut de calificare (3).

2.3.

Se estimează că industria turismului în UE, care asigură locuri de muncă pentru aproximativ 13 milioane de oameni (4), pierde lunar venituri de aproape 1 miliard EUR ca urmare a epidemiei de COVID-19.

2.4.

În multe alte destinații turistice renumite, hotelurile au fost abandonate, iar restaurantele, barurile, obiectivele turistice, porturile de agrement, muzeele și centrele s-au închis. Situația este deosebit de dificilă în mai multe țări ale UE, care sunt destinații turistice principale, precum Italia, Grecia, Portugalia, Malta, Cipru, Spania și Franța. Se estimează că Italia va pierde aproximativ 60 % din turiști în acest an. WTTC prevede că în 2020, piața călătoriilor și a turismului ar putea pierde 75 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume și 6,4 milioane de locuri de muncă în UE (5).

2.5.

Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) declară că sectorul zborurilor internaționale ar putea pierde peste 252 miliarde USD (228 miliarde EUR) în 2020. Două milioane de zboruri de pasageri au fost anulate până la 30 iunie. În Franța, rata de ocupare a hotelurilor a fost de 3,3 % la 17 martie (față de 65,3 % la 26 februarie). Până la 30 mai, restaurantele și barurile se închiseseră în aproape toate statele membre ale UE, cu excepția Suediei. Hotelurile, restaurantele, barurile și porturile de agrement au concediat mii de lucrători, permanent sau temporar. Căile ferate europene au pierdut 90 % dintre pasageri în perioada de vârf a crizei și continuă să funcționeze la capacitate redusă.

2.6.

Ar trebui recunoscut impactul asupra sectoarelor conexe turismului, cum ar fi producția de echipamente pentru industria de agrement (de exemplu, construcția de nave). Aceste domenii ar trebui sprijinite prin promovarea turismului și prin dezvoltarea de oportunități comerciale internaționale.

2.7.

Ecosistemul turistic european include o gamă variată de activități, cum ar fi călătoriile, transportul, cazarea, alimentația publică, activități de agrement pe uscat sau pe apă, activități culturale și în natură. Contribuția sa, directă și indirectă este de aproape 10 % la PIB-ul UE și a făcut ca UE să devină principala destinație turistică a lumii, înregistrând 563 de milioane de sosiri internaționale și 30 % din veniturile la nivel mondial în 2018 (sursa: CE). Având, în 2018, 30 % dintre sosirile internaționale, UE este principala destinație turistică din lume (sursa: CE). Componența acestor fluxuri internaționale ar putea fi utilizată pentru a elabora o strategie și o agendă ale UE corespunzătoare pe termen scurt, mediu și lung.

3. PILONUL I: Durabilitatea turismului și a transporturilor

3.1.

CESE consideră că această comunicare ar trebui să fie primul pas pentru următoarea generație de politici și programe de turism durabil ale UE. Ea ar trebui să țină seama deopotrivă de nevoile și situația IMM-urilor și a lucrătorilor, în vederea restabilirii încrederii turiștilor și consumatorilor. Ar trebui să apere drepturile și standardele de sănătate și siguranță și să asigure durabilitatea și lichiditatea întreprinderilor în contextul unei strategii europene reînnoite pentru IMM-uri pentru 2030, în conformitate cu principiile inițiativei în favoarea întreprinderilor mici (Small Business Act).

3.2.

CESE consideră că simpla adoptare a unei abordări bazate pe revenirea la normal pentru a combate cea mai gravă criză care a afectat vreodată sectoarele de turism și transport ale UE nu este realistă. CESE solicită o revizuire completă a acestor politici în vederea restabilirii încrederii și stabilității întreprinderilor și a lucrătorilor, prin adoptarea, până în 2030, a unui pact de solidaritate al UE de nouă generație pentru un turism durabil.

3.3.

CESE este de părere că avem acum oportunitatea de a asigura o redresare echitabilă și de a ne reconstrui rapid economiile, pentru a le face mai verzi, mai echitabile și mai rezistente la șocurile viitoare. Contribuția planului de integrare al UE la modelul european de dezvoltare durabilă a turismului și transportului trebuie revizuită, evitându-se orice măsură care prezintă un risc de noi fragmentări și condiții/practici neloiale pe piața internă.

3.4.

În sectorul turismului, o reconstrucție corectă și sustenabilă necesită:

1.	Luarea în considerare a obiectivelor europene pentru 2050 privind neutralitatea carbonului, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris (Concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019).

2.	Pentru a contribui la realizarea acestor obiective, CESE consideră că este necesar să se abordeze mai întâi problema modurilor de transport prin încurajarea mobilității lente și nepoluante, cum ar fi transportul cu bicicleta și cu trenul.

3.	În ceea ce privește unitățile de cazare pentru turiști, CESE recomandă încurajarea renovărilor și utilizarea etichetei ecologice a UE pentru astfel de unități de cazare. În aceste spații, trebuie să se încurajeze afișarea consumului de energie și a impactului emisiilor de carbon.

4.	Pentru a reduce emisiile de CO2 în turism, CESE încurajează cu tărie consumul de produse alimentare locale și utilizarea de consumabile care pot fi reciclate.

5.	Pentru a completa informațiile existente și lacunele în materie de date privind fluxurile turistice internaționale către UE ca destinație turistică, CESE propune instituirea unui observator independent al turismului durabil.

3.5.

Operatorii de turism responsabili trebuie să își ia angajamentul de a afișa amprenta de carbon a sejurului și a activităților pe care le oferă.

3.6.

Planul de redresare al UE și planurile naționale de redresare ar trebui să asigure o finanțare suficientă pentru transformarea ecologică și digitală a industriei turismului și a infrastructurii sale prin investiții care să atingă obiectivul de a face turismul mai atractiv pentru consumatori și să ofere beneficii reale întreprinderilor din sectorul turismului.

3.7.

CESE consideră că turismul echitabil se bazează pe întreprinderi responsabile din punct de vedere social, care oferă locuri de muncă de bună calitate. Acest lucru necesită dezvoltarea unui turism non-sezonier, capabil să garanteze locuri de muncă durabile. În acest scop, Comisia Europeană trebuie să sprijine inițiativele și proiectele care îndeplinesc aceste criterii. Ar trebui realizate studii europene privind costurile sociale și de mediu ale turismului nesustenabil.

3.8.

În contextul normelor privind distanțarea fizică, sectoarele turistice care au oferte diferite față de turismul de masă (de exemplu, turism în aer liber, turism nautic) sunt din ce în ce mai populare în rândul consumatorilor. Aceste tendințe ale consumatorilor oferă posibilitatea de a accelera redresarea sectorului european al turismului în general și a ocupării forței de muncă. Aceste sectoare ar trebui sprijinite, în special în cazurile în care activitatea lor se poate desfășura într-un mediu regional, național sau european. În cazul turismului nautic se concretizează astfel diferite posibilități în întreaga Europă pentru insule, râuri, canale, lacuri și zonele de coastă.

3.9.

CESE consideră că, în cadrul unui sistem de TVA armonizat la nivelul UE, ar trebui aplicată o cotă redusă de TVA în ce privește hotelurile, restaurantele, serviciile de călătorie, turismul nautic (închiriere de ambarcațiuni, porturi de agrement), autobuzele, ghidajul turistic, etc. În acest scop ar trebui, după caz, să se prevadă modificări rapide ale Directivei TVA, care să asigure un tratament echitabil pentru toate sectoarele din industria turismului.

3.10.

Sectorul operatorilor de transport cu autocarul, alcătuit din numeroase întreprinderi mici și mijlocii, a fost grav afectat de pandemie. Cifra de afaceri a multor societăți de transport cu autocarul a scăzut la 0-10 % din cifra de afaceri aferentă aceleiași perioade a anului precedent. UE are acum ocazia de a ajuta acest sector, acționând pe baza propunerilor pe care le-a făcut, inclusiv prin adoptarea unei legislații armonizate pentru zonele cu emisii scăzute de dioxid de carbon din UE și prin instituirea unui ghișeu unic pentru rambursările de TVA.

3.11.

În acest context, trebuie luate măsuri pentru a ajuta turismul internațional, continental și național să își revină, în beneficiul unor sectoare ample ale economiei UE. Căile ferate pot contribui la dezvoltarea unor destinații turistice care nu sunt deservite în mod adecvat prin transportul aerian, pot deschide noi rute și pot stimula noi lanțuri valorice. Pentru căile ferate europene, aceasta reprezintă o oportunitate de a satisface cererea tot mai mare din partea turiștilor preocupați de impactul asupra climei. Anul căilor ferate ar trebui să constituie o oportunitate de a sensibiliza populația cu privire la turismul durabil și la noile rute turistice pe care le pot descoperi cetățenii europeni grație legăturilor feroviare. În acest context, Anul european al căilor ferate ar trebui să constituie și o ocazie de a conferi o mai mare vizibilitate și de a spori sensibilizarea publicului în ceea ce privește rutele de tren istorice și pitorești din întreaga Europă (6).

3.12.

Din diverse motive, un număr substanțial de tineri europeni nu au călătorit niciodată în alte țări din Europa sau au călătorit foarte rar. Deși există deja programe de schimburi educaționale, UE tocmai a lansat un instrument care îi va permite oricărui european să beneficieze de o experiență de călătorie care îi conectează mai bine pe tineri la identitatea europeană, sensibilizându-i în ceea ce privește valorile fundamentale ale Uniunii Europene și familiarizându-i cu un mod de transport durabil și ecologic. DiscoverEU este o inițiativă a Uniunii Europene care oferă persoanelor șansa de a descoperi Europa prin experiențe de învățare. Călătorind mai ales cu trenul (există excepții, astfel încât să poată participa și persoanele care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate), tinerii europeni pot descoperi Europa și orașele sale (7).

4. PILONUL II: Lichiditatea, redresarea ocupării forței de muncă și restabilirea încrederii întreprinderilor

4.1.

Este important să se sprijine redresarea și lichiditatea pe termen scurt, mediu și lung a întreprinderilor de turism europene, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici. Acest lucru ar trebui realizat parțial prin instituirea imediată a unui grup operativ al UE în domeniul lichidității, care ar trebui să poată măsura eficacitatea măsurilor, pe de o parte, prin asigurarea transparenței în ceea ce privește refuzurile nejustificate de creditare, întârzierile și sarcinile birocratice inutile, iar pe de altă parte, prin luarea de măsuri de remediere adecvate privind fondurile europene de investiții, noile proceduri în materie de insolvență și ombudsmanii naționali.

4.2.

În ceea ce privește ghizii, UE trebuie să asigure condiții de concurență echitabile, cu termene și condiții bazate pe egalitate și concurență loială pe piața turismului între profesia de ghid și organizatorii și agențiile de turism care activează ilegal. CESE solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al tratatelor, să asigure dezvoltarea echilibrată a economiei colaborative a UE (8) în statele membre, după cum se menționează în informarea Parlamentului European din 16 noiembrie 2016, prin introducerea agendei europene privind economia colaborativă pentru serviciile de ghidaj turistic.

4.3.

Politicile bancare, financiare și în materie de lichidități nu au fost aplicate în mod corespunzător. Unele bănci (de exemplu, cele din Grecia) aleg să utilizeze politici de relaxare cantitativă (tranzacții PEPP efectuate de BCE) pentru a-și întări poziția, și nu pentru a sprijini piața reală. Aceste bănci prelungesc împrumuturile întreprinderilor viabile și neafectate (cum ar fi supermarketurile), dar nu își asumă riscul de a acorda credite sectoarelor vulnerabile, precum turismul și serviciile. Restaurantele, cafenelele, hotelurile, autobuzele etc. nu se mai află pe listele de debitori ale băncilor; pentru împrumuturile acordate, băncile cer garanții pe care aceste întreprinderi nu le pot oferi, chiar și cele cărora băncile le-ar putea acorda credite. Rata dobânzii este mai mare de 4,5 %, în ciuda tuturor garanțiilor și subvențiilor din partea BCE.

4.4.

Ocuparea forței de muncă în sectorul turismului din UE necesită o abordare armonizată și avansată, bazată pe partenerii sociali naționali și pe practici consolidate. Pentru a se evita șomajul și pierderea lucrătorilor calificați, trebuie ca guvernele responsabile și partenerii sociali să convină la nivel național asupra unor măsuri de sprijin pentru șomajul tehnic. De asemenea, ar trebui avut în vedere faptul că în orașele mari, în care instituțiile publice și private promovează în prezent măsuri privind telemunca, există pericolul ca majoritatea restaurantelor, localurilor, barurilor și cafenelelor să se închidă. Sunt necesare măsuri de politică și de ocupare a forței de muncă pentru a evita închiderile permanente în centrele orașelor și în zonele adiacente. În plus, birourile amenajate la domiciliu (sau telemunca) nu trebuie să devină, pe termen lung, un substitut al unei mobilități europene intense a forței de muncă. Reducerea numărului de conferințe, târguri, congrese și deplasări în interes de serviciu la nivel european ar duce la pierderi enorme de locuri de muncă, de IMM-uri, de know-how, de creativitate și parteneriate în materie de inovare în Europa și la apariția unor moduri de gândire cu un specific național mai pronunțat.

4.5.

Ar trebui să se acorde sprijin pentru organizarea de târguri comerciale, care sunt esențiale pentru industria turismului și sectoarele conexe, și care reprezintă, în sine, o sursă importantă de turism, călătorii și ocupare a forței de muncă. Ar trebui să se instituie orientări astfel încât târgurile comerciale să fie organizate în condiții de siguranță și să beneficieze de finanțare din partea UE și a statelor membre.

4.6.

Sectorul turismului încearcă să facă față așteptărilor. Cu toate acestea, toate datele disponibile sugerează că sezonul actual este unul pierdut. Sosirile turiștilor nici măcar nu vor reuși să compenseze costurile de funcționare ale sectorului. Toate întreprinderile vor suferi pierderi uriașe, care le vor pune în pericol viabilitatea. Pachetul triplu al Eurogrupului (SURE 100, BEI 200 și MES de 250 miliarde EUR) nu sunt suficiente și/sau guvernele gestionează în mod greșit mecanismul de transmisie a politicilor. În Grecia, de exemplu, guvernul a ales să nu folosească MES, iar celelalte două elemente sunt aplicate cu dificultate: nu sunt suficient de bine direcționate, nu există bani suficienți, nu se observă un impuls suficient.

4.7.

Ar trebui să se organizeze o campanie cuprinzătoare de marketing și comunicare care să promoveze industria europeană a turismului, atât în interiorul, cât și în afara UE, pentru a sprijini redresarea sectorului. Un An european al turismului durabil în 2021 sau 2022 ar institui un cadru la nivelul UE și ar permite lansarea de activități în întreaga UE.

5. PILONUL III: Rețelele de date și cunoștințe, securitatea și sănătatea, atenuarea riscurilor și pregătirea pentru acestea

5.1.

CESE consideră că, în urma pandemiei de COVID-19 și a lecțiilor învățate de statele membre care se confruntă cu dificultăți în coordonarea politicilor transfrontaliere și comune, este necesară o abordare coordonată mai eficace în sectorul turismului și al transporturilor. Ea ar putea fi realizată prin dezvoltarea de programe de formare pilot pentru un răspuns eficace în materie de pregătire comună, prin implementarea de rețele europene de cunoștințe accesibile partenerilor sociali și organizațiilor societății civile, într-un ciclu anual, până în 2024.

5.2.

CESE consideră necesar să se garanteze că platformele naționale de atenuare a riscurilor din cadrul mecanismului de protecție civilă al UE din Cadrul de la Sendai al ONU devin eficiente mai rapid. Prin urmare, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre (în cadrul planurilor naționale de coordonare a ajutoarelor de urgență), partenerilor economici și sociali și organismelor științifice să includă sectorul turismului și pe cel al mobilității în proiectele-pilot comune pe durata crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ulterior, precum și în rețeaua europeană de formare, pentru a pregăti răspunsul UE.

5.3.

Pentru a obține date europene armonizate și actualizate cu privire la turism, mobilitatea din sectorul transporturilor, blocajele de pe piață și bunele practici, CESE solicită Comisiei Europene să instituie programe specifice și proiecte-pilot regionale în parteneriat cu partenerii sociali și cu mediul academic de la nivel național și european, precum și cu rețele de cercetare independente, punând astfel în comun resursele de cercetare și de formare. În plus, pentru o mai bună coordonare a relansării UE ca destinație turistică internațională la nivel mondial și pentru a atrage investiții străine directe, CESE solicită Comisiei Europene să încurajeze statele membre să promoveze programe specifice și inițiative-pilot comune.

5.4.

Rutele transfrontaliere pentru turism și activități recreative pot juca un rol esențial în reconectarea regiunilor și a statelor membre, oferind în același timp oportunități de dezvoltare a turismului în regiunile mai puțin dezvoltate. Urmând exemplul rețelei EuroVelo, inițiativa ar trebui extinsă cu sprijinul fondurilor UE la alte sectoare și promovată pe scară largă în rândul consumatorilor (de exemplu, în ceea ce privește rutele din turismul nautic).

6. PILONUL IV: Guvernanța și resursele: următoarea generație de politici în materie de turism și transporturi durabile

6.1.

CESE salută comunicarea urgentă și necesară privind turismul și transportul european în 2020 și ulterior (9). Lecțiile învățate ar trebui să motiveze instituțiile UE și statele membre să regândească politicile actuale în domeniul turismului și transporturilor pe baza noilor competențe comune ale UE, în mod voluntar, printr-o cooperare consolidată între guvernele interesate și autoritățile de la diferite niveluri. Acest lucru ar putea fi obținut prin implicarea activă a partenerilor sociali și a organelor consultative de la nivel național și european și prin lansarea unui An european dedicat turismului durabil.

6.2.

CESE subliniază că avem nevoie urgent de o politică eficace a UE pe termen mediu și lung, care să restabilească încrederea oamenilor și a societății în ansamblu în posibilitatea de a călători în siguranță în toată Uniunea Europeană. Această politică trebuie să acopere și alte ecosisteme turistice ale UE, precum cazarea, alimentația, securitatea și sănătatea, comerțul, telecomunicațiile și agricultura. În UE, turismul și transportul reprezintă unul dintre ecosistemele cel mai grav afectate de pandemia de COVID-19.

6.3.

Pentru a restabili încrederea, a relansa și a dezvolta turismul, CESE sprijină utilizarea unui „pașaport sanitar european” intern [având ca model formularul pentru localizarea pasagerilor (Passenger Locator Form – PLF) și codurile QR], în combinație cu o „Platformă europeană interoperabilă și multilingvă de asistență în materie de sănătate”. Oamenii ar putea folosi codul QR pentru a accesa informațiile și serviciile medicale din țara pe care o vizitează și a avea acces de urgență la sistemele de sănătate și de securitate socială.

6.4.

Formularul pentru localizarea pasagerilor (Passenger Locator Form – PLF), care vizează testarea și schimbul de date la nivelul UE, a fost introdus în Grecia pentru a primi vizitatori din Uniunea Europeană și din alte câteva țări, ca strategie de echilibrare și găsirea unui compromis între sănătatea publică, supravegherea epidemiologică și beneficiile socioeconomice asociate fluxurilor de călători. PLF se bazează pe următorii doi piloni:

supravegherea eficientă, bazată pe date: testarea reprezintă componenta cea mai importantă pentru implementarea unor strategii de atenuare în contextul unei pandemii globale. Testele sunt o resursă prețioasă și este extrem de important ca ele să fie utilizate în mod eficient pentru a colecta date, a prevedea apariția unor focare de boală și a concepe politici de interes general armonizate;

2.	o trasabilitate eficace: comunicarea imediată cu cazurile pozitive confirmate și depistarea contacților este una dintre puținele alternative eficiente la restricțiile de deplasare a persoanelor.

6.5.

CESE invită toate instituțiile europene și naționale relevante să elaboreze un plan de acțiune multianual al UE imediat după faza de urgență. Acesta trebuie să regândească complet procesul de elaborare a politicilor europene pentru turism și transport și să faciliteze coordonarea turismului pe piața internă, precum și fluxurile turistice internaționale din întreaga lume.

6.6.

În contextul acestor doi piloni a fost elaborat formularul online PLF, care, împreună cu Instrumentul de inteligență artificială EVA, permite:

(a)	testarea specifică, pe baza caracteristicilor călătorului (țara și statul de reședință, țările vizitate, vârsta și sexul), care să maximizeze eficacitatea resurselor de testare; și

(b)	urmărirea rapidă pe baza datelor de contact autodeclarate, a informațiilor privind destinația etc.

6.7.

CESE salută și susține pe deplin propunerile expuse în comunicare și viziunea pe termen mediu și lung aleasă de Comisia Europeană în cadrul planului „Next Generation EU” și al bugetului general al UE pentru 2021-2027, care vor necesita măsuri bugetare adecvate. Concret, aceste măsuri ar trebui să se axeze pe implementarea următoarei generații de politici și programe în materie de turism durabil, care să includă planuri de afaceri naționale pentru sectorul turismului, orientate către consolidarea capacităților în cadrul IMM-urilor, al organizațiilor reprezentative și al partenerilor sociali, ținând seama în mod suficient și de alte priorități ale UE care nu au neapărat legătură cu pandemia.

6.8.

Practicile agresive ale companiilor aeriene: atât călătorii care se deplasează în scopuri de recreere, cât și cei care se deplasează în scopuri de afaceri pierd bani atunci când companiile aeriene rezervă zboruri care sunt anulate la scurt timp după efectuarea plății. Companiile aeriene decid spontan dacă mențin sau anulează rutele, zborurile și sloturile, fără nicio notificare prealabilă transmisă clienților lor. Clienții se confruntă cu dificultăți din cauza practicilor bazate pe vouchere și a redirecționărilor. Rambursările se realizează în termene prea lungi și reprezintă mai puțin de 20 % din volumul total al rezervărilor/zborurilor anulate, provocând pierderea unor lichidități prețioase ale consumatorilor și întreprinderilor.

6.9.

CESE ia notă cu îngrijorare de echilibrul delicat dintre drepturile consumatorilor și problemele de lichiditate legate de COVID-19 cu care se confruntă companiile aeriene ca urmare a anulării zborurilor. CESE solicită companiilor aeriene, pasagerilor și autorităților naționale din UE și de la nivel național să găsească soluții adecvate în perioada de tranziție ulterioară crizei provocate de COVID-19 în ceea ce privește opțiunile alternative sau termenele de rambursare. CESE respinge practicile ilegale ale companiilor aeriene care nu oferă ca opțiuni decât voucherele sau o nouă rezervare. CESE îndeamnă companiile aeriene să respecte legislația europeană privind drepturile pasagerilor [Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (10)], inclusiv dreptul la rambursare integrală după anularea zborului de către compania aeriană.

6.10.

O abordare armonizată a chestiunii cupoanelor valorice și a rambursărilor este necesară pentru întregul sector al turismului, inclusiv pentru activitățile de turism individual, care în prezent nu sunt acoperite, și pentru care tratamentul diferă de la un sector la altul și de la un stat membru la altul.

6.11.

În sectorul turismului, mai ales în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19 și al situației ulterioare, este nevoie de un dialog social intens, care să aibă drept rezultat încheierea unor acorduri colective sectoriale solide, care să-i acopere pe toți angajații; aceeași observație se aplică și sectorului transporturilor. Aceasta este cea mai bună modalitate de a-i proteja în mod eficace pe toți angajații din aceste sectoare și de a asigura pacea socială, ajutând astfel întreprinderile vulnerabile. Trebuie depuse toate eforturile, de către toate părțile implicate, pentru a intensifica dialogul social și negocierile colective la toate nivelurile sectorului.

6.12.

Politicile cu valoare adăugată trebuie coordonate cu programele naționale de redresare a turismului la nivelul Comisiei UE, pentru a reconstrui sectorul turismului european. Desigur, acest lucru ar trebui realizat în paralel cu coordonarea programelor naționale de combatere a crizei și cu reconstruirea sectorului transporturilor aeriene, maritime și rutiere, care suferă un impact considerabil în multe țări ale UE (Polonia, Italia, Spania și altele).

6.13.

Este necesar un dialog social intens, la care să participe și organizațiile IMM-urilor, pentru a negocia acorduri colective sectoriale actualizate pentru sectorul turismului și al transporturilor, deoarece acestea vor aduce pacea socială și, datorită soluțiilor convenite, vor constitui modul cel mai eficace de a proteja angajații și de a ajuta astfel întreprinderile expuse riscului și întregul sector.

6.14.

Pentru ca industria turismului să-și reînceapă activitatea și să se dezvolte, este necesară o abordare cuprinzătoare privind competențele și calificările care nu sunt întotdeauna armonizate între țări și pentru care există o lipsă de recunoaștere reciprocă (de exemplu, licențele pentru comandanții navelor comerciale mici).

6.15.

Partenerii sociali europeni din sectorul serviciilor de turism și al transporturilor ar trebui să își coordoneze eforturile pentru a ajunge la un acord privind standardele sociale în aceste sectoare.

Bruxelles, 18 septembrie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Grecia efectuează 7 000 de teste pe zi și suntem în măsură să determinăm incidența în țările cele mai afectate cu un grad de încredere foarte ridicat.

(2) https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/RC-9-2020-0166_RO.html

(3) COM(2020) 550 final.

(4) https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=tour_cap_nuts2&lang=en.

(5) EPRS_ATA(2020)649368_EN.

(6) TEN/710 – Anul european al căilor ferate (2021) (JO C 364, 28.10.2020, p. 149).

(7) A se vedea nota de subsol 6.

(8) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016DC0356&from=RO.

(9) COM(2020) 550 final.

(10) JO L 46, 17.2.2004, p. 1.