Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou Plan de acțiune privind economia circulară pentru o Europă mai curată și mai competitivă”

[COM(2020) 98 final]

(2020/C 364/13)

Raportor:	Antonello PEZZINI
Coraportor:	Cillian LOHAN

Sesizare	Comisia Europeană, 22.4.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	25.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	215/2/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) este convins că sustenabilitatea reprezintă unul dintre pilonii dezvoltării viitoare a Europei, printr-o tranziție înțeleaptă și participativă, sprijinită de cultura economiei circulare.

1.2.

Tranziția către o economie circulară europeană nu poate fi separată de contextul socioeconomic în care aceasta este constrânsă să se dezvolte în prezent, însă provocările crizei sanitare trebuie să devină o oportunitate de a renaște, din noi temelii, în condițiile necesare pentru a accelera implementarea noii abordări circulare.

1.3.

Noua cultură pe care se bazează economia circulară ar trebui să favorizeze accelerarea unui proces inspirat de ideea bunăstării colectivităților teritoriale pe baza unor noi criterii, care să meargă dincolo de PIB (1).

1.4.

Ar trebui să se pună un accent mai mare pe răspândirea unei „culturi circulare” prin educație, consolidarea capacităților și o mai mare responsabilizare, pentru a încuraja oamenii să se adapteze și să își schimbe obiceiurile și comportamentele zilnice.

1.5.

Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP) merită să fie consolidată și ar putea să propună și să sprijine diverse inițiative politice care ar fi utile pentru a înlesni tranziția către circularitate.

1.6.

Comitetul salută propunerile CEAP (Planul de acțiune al UE pentru economia circulară) și consideră că, la elaborarea planurilor de reconstrucție economică și socială, ca urmare a situației devastatoare create de pandemia de COVID-19, ar trebui luate în considerare măsurile care să facă posibilă realizarea tranziției.

1.7.

Este esențial să se recunoască complementaritatea dintre schimbările climatice, politicile economiei circulare și responsabilitatea socială a întreprinderilor și să se sublinieze caracteristicile circulare ale energiei din surse regenerabile, în special în sectoarele construcțiilor și transporturilor, fără a uita asigurarea sprijinului indispensabil în sectorul agricol și cel alimentar, pentru a reduce risipa.

1.8.

CESE susține că Pactul pentru competențe și ocuparea forței de muncă propus în cadrul Fondului social european Plus reprezintă o oportunitate excelentă de a pune în aplicare programele planificate.

1.9.

Practica proiectării ecologice trebuie să se extindă în continuare, pentru a duce la creșterea duratei de viață a produselor și a înlesni recuperarea planificată a componentelor, cu scopul de a stimula o piață dinamică a materiilor prime secundare, susținută de măsuri obligatorii din punct de vedere juridic, care să prevadă un conținut obligatoriu de materiale reciclate și o urmărire digitală.

1.10.

Ca și în cazul „produselor consumatoare de energie”, Comisia ar trebui, de comun acord cu sectoarele în cauză, să adopte acte delegate de stabilire a caracteristicilor noilor produse care pot interveni în fabricarea altor produse.

1.11.

Procesul de standardizare tehnică a produselor durabile, începând cu sectoarele mari consumatoare de resurse, ar trebui să capete o importanță deosebită în sistemul de „calitate și conformitate”, implicând evaluarea conformității, precum și utilizarea pe scară mai largă a achizițiilor ecologice și a certificării materiilor prime și a materialelor secundare.

1.11.1.

Organismele naționale de standardizare, în cooperare cu instituțiile europene (2), ar trebui să definească cât mai curând posibil practici de referință (3) și standarde armonizate, pentru a facilita tranziția către noua economie a funcționalității.

1.12.

Punerea în practică a economiei circulare va necesita o cooperare strânsă a părților interesate, iar CESE solicită politici clare și sprijin financiar, în special în domeniul publicității, pentru ca aceasta să nu mai aibă un caracter puternic consumerist și pentru a acorda prioritate aspectelor legate de durabilitatea produselor și de posibilitățile de reutilizare, respectând totodată regulile pieței libere.

1.13.

CESE consideră că este esențial să se furnizeze consumatorilor informații și date mai bune privind gestionarea produselor, trasabilitatea și transparența, utilizându-se inclusiv caietele de sarcini ale produselor și tehnologiile digitale, pentru a permite fluxul de informații cu privire la compoziție și la posibilitățile de reparare.

1.14.

CESE consideră că experimentarea practică a proceselor de economie circulară în diferite sectoare, într-un număr semnificativ de orașe europene, poli agro-alimentari și zone rurale ar trebui promovată prin programe europene, pentru a valorifica experiențele semnificative din lanțurile de producție și consum, care vor fi utilizate ca bune practici.

1.15.

CESE consideră că ar trebui să se acorde o marjă de manevră suficientă actorilor publici și privați, la nivel de proximitate teritorială, aceștia putând juca un rol esențial în abordarea noilor oportunități, prin dezvoltarea parteneriatelor public-privat, generând exemple de „responsabilitate socială teritorială” (4) și de responsabilitate socială a întreprinderilor axate pe principiile circularității colaborative.

1.16.

În cele din urmă, CESE solicită ca toate acțiunile propuse să facă obiectul unor evaluări adecvate ale impactului, ținând seama de implicațiile asupra mediului, sociale și economice.

2.   Contextul socioeconomic al trecerii către o economie circulară europeană

2.1.

Întreprinderile și consumatorii din întreaga lume recunosc din ce în ce mai mult daunele aduse dezvoltării durabile, cauzate de modelele economice liniare adoptate până în prezent, caracterizate de un consum ridicat de materiale și resurse, de utilizarea tehnicilor de obsolescență programată și de stimularea achiziționării de produse noi.

2.2.

În 2019, peste 92 de miliarde de tone de materiale au fost extrase și prelucrate, producându-se astfel aproximativ jumătate din emisiile globale de CO2 (5), ceea ce a cauzat probleme majore pentru mediu și sănătatea umană.

2.2.1.

Extracția și prelucrarea resurselor provoacă peste 90 % din pierderile de biodiversitate la nivel mondial (6).

2.2.2.

Aproximativ 20 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate de extracția și prelucrarea metalelor și minereurilor nemetalice (7).

2.2.3.

În plus, UE este obligată să importe, cu costuri considerabile, cea mai mare parte a necesarului său de materii prime.

2.3.

Economia circulară, care promovează: — responsabilitatea socială și de mediu a întreprinderilor; — noi locuri de muncă, la nivel local și de înaltă calitate; — eliminarea deșeurilor; — utilizarea continuă și în siguranță a resurselor naturale; — un ciclu circular al sistemului de proiectare-producție-distribuție-consum; — recalificarea și reutilizarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață; este în măsură să dezvolte o economie a funcționalității, care poate aduce beneficii semnificative societății.

2.4.

În prezent, doar 8,6 % dintre activitățile mondiale sunt circulare. Însă tranziția către această dimensiune necesită o cooperare puternică a sectorului public și cel privat.

2.5.

Tranziția către o economie circulară europeană nu poate ignora contextul socioeconomic în care aceasta este constrânsă să se dezvolte în prezent, într-un moment în care pandemia de COVID-19 a declanșat cea mai gravă recesiune economică de la Marea Depresiune din 1929.

2.5.1.

Din cauza COVID-19, companiile se confruntă cu pierderi de venituri și cu perturbarea lanțurilor de aprovizionare, în timp ce tot mai multe zone sunt afectate de măsuri precum închiderea fabricilor și șomajul.

2.6.

Triplul risc actual – pandemiile necontrolate, proiectele insuficiente de politică economică, „lebăda neagră” geopolitică (un eveniment absolut imponderabil), ar putea împinge economia globală într-o depresiune persistentă, tocmai în momentul în care toate componentele societății europene conștientizează faptul că, pentru o dezvoltare economică durabilă, este necesar să se recurgă la modalități care să vizeze simultan aspectul tehnologic, creșterea productivității și utilizarea mai eficientă a resurselor.

2.7.

Pe de altă parte, provocările cu care se confruntă planeta pot fi transformate într-o mare oportunitate, pentru a lua totul de la început cu un impuls pentru dezvoltarea durabilă, din temelii noi, cu adoptarea măsurilor necesare pentru a accelera implementarea noilor modalități circulare.

2.8.

CESE a avut ocazia să își exprime în repetate rânduri opiniile cu privire la necesitatea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii. Împreună cu Comisia Europeană, acesta a lansat Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară (ECESP) (8), subliniind că „există obstacole evidente în calea realizării unei economii circulare, în ciuda succeselor înregistrate până în prezent.

2.9.

Precum a reafirmat grupul de coordonare ECESP, tranziția către o economie incluzivă, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și circulară ar trebui să înceapă astăzi (9).

2.10.

CESE a adoptat o declarație comună la 6 aprilie 2020 în care subliniază că „în această perioadă de mare incertitudine, numai un plan european global de redresare economică ar permite să se facă față consecințelor pandemiei de COVID-19 și să reconstruiască o economie europeană mai durabilă”.

3.   Propunerea Comisiei Europene

3.1.

Noul Plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP) stabilește o serie de noi inițiative care vizează întregul ciclu de proiectare și de viață al produselor pentru a le permite cetățenilor și întreprinderilor să participe pe deplin la economia circulară.

3.2.

Ca parte a strategiei industriale a UE, se propun măsuri pentru: — asigurarea faptului că produsele durabile devin o cerință standard în Uniune, printr-un act legislativ privind strategia în materie de produse durabile, pentru a se garanta că produsele introduse pe piața UE sunt concepute să dureze mai mult; — responsabilizarea consumatorilor, prin accesul la informații fiabile, asigurându-se în mod real „dreptul la repararea produselor”; — concentrarea asupra sectoarelor care utilizează mai multe resurse și au un potențial ridicat de circularitate, cum ar fi: — electronica și TIC: „Inițiativă pentru circularitate în domeniul electronicii”; — bateriile și vehiculele: noul cadru de reglementare pentru baterii; — ambalajele: noi cerințe obligatorii care definesc ceea ce este permis pe piața UE; — plasticul: noi cerințe obligatorii privind conținutul de materiale reciclate; — produsele textile: o nouă strategie a UE pentru consolidarea competitivității și inovării în acest sector; — construcțiile: o strategie cuprinzătoare pentru un mediu construit sustenabil; — alimentele: o nouă inițiativă legislativă privind reutilizarea, cu scopul de a înlocui ambalajele și vesela în cadrul serviciilor de catering; — reducerea deșeurilor: evitarea generării de deșeuri și transformarea acestora în resurse secundare de calitate; — transformarea economiei circulare în realitate pentru oameni, regiuni și orașe; — consolidarea rolului standardizării; — realizarea de acțiuni transversale: circularitatea ca o condiție prealabilă pentru neutralitatea climatică; — desfășurarea de acțiuni la nivel mondial; — monitorizarea progreselor înregistrate. Planul cuprinde în jur de 35 de acțiuni pentru o perioadă de trei ani, cuprinsă între jumătatea anului 2020 și jumătatea anului 2023, în domeniul aparaturii electronice, al deșeurilor și al serviciilor destinate persoanelor și mediului.

4.   Observații generale

4.1.

CESE este convins că sustenabilitatea reprezintă unul dintre pilonii dezvoltării viitoare a Europei și că, printr-o tranziție înțeleaptă și participativă către economia circulară, cetățenii, consumatorii, întreprinderile și lucrătorii vor fi în măsură, dacă se fac investiții substanțiale, să facă față provocărilor și să contribuie nu numai la respectarea mediului, ci și la crearea unei societăți deschise și favorabile incluziunii, care să protejeze resursele pentru generațiile viitoare.

4.1.1.

În special, procesele agricole și sistemul alimentar pot beneficia în mare măsură de pe urma economiei circulare, pentru a reduce risipa și pentru a permite o creștere a bunăstării cetățenilor.

4.1.2.

Vor fi necesare investiții importante pentru dezvoltarea tehnologiilor ecologice, a noilor îngrășăminte organice și a biometanului.

4.2.

Comitetul salută setul de măsuri legislative și politice propuse în cadrul CEAP și consideră că ar trebui luate în considerare măsurile care să facă posibilă realizarea tranziției, în special după situația devastatoare creată de pandemia de COVID-19.

5.   Coerența la nivel european

5.1.

CESE consideră că este esențial să se recunoască complementaritatea dintre schimbările climatice și politicile economiei circulare. Este fundamental ca inclusiv resursele energetice să provină din surse regenerabile de energie, și nu lineare, precum combustibilii fosili.

5.1.1.

Circularitatea în utilizarea energiei se reflectă, de asemenea, în atenția acordată economisirii de energie și eficienței energetice, aspecte care devin și mai urgente în sectorul transporturilor.

5.2.

Dezvoltarea capacităților necesare pentru promovarea economiei circulare ar trebui încurajată la toate nivelurile. Pactul pentru competențe și ocuparea forței de muncă propus în cadrul Fondului social european Plus reprezintă o oportunitate excelentă de a pune în aplicare programele planificate.

5.3.

Nu trebuie subestimat rolul achizițiilor publice în realizarea acestei tranziții. Criteriile minime de mediu, deja incluse în directivele privind achizițiile publice (10), însoțite de specificații tehnice corespunzătoare (11), ar trebui să devină obligatorii. Ar trebui să se asigure o formare specifică pentru contractanți, pentru a garanta faptul că sunt oferite toate oportunitățile circulare și pentru a evita eventuale bariere care să împiedice achizițiile publice circulare.

5.4.

Comitetul consideră că este esențial ca numeroasele inițiative care ar trebui puse în aplicare în următoarele de luni să analizeze în mod explicit modalitățile de îmbunătățire a circularității și sustenabilității investițiilor, în special în țările cele mai vulnerabile din punct de vedere structural și financiar.

5.4.1.

Aceste inițiative ar trebui promovate în cooperare cu autoritățile locale și cu forțele sociale, cu un accent deosebit pe crearea de locuri de muncă mai multe și mai bune.

5.5.

CESE susține instituirea de cerințe legale obligatorii în vederea stimulării pieței de materii prime secundare, în special pentru ambalaje, vehicule, materiale de construcții și baterii.

5.6.

Un element esențial în punerea în aplicare a proceselor circulare este proiectarea ecologică a produselor. Sfera proiectării ecologice trebuie să se extindă în continuare, astfel încât să devină parte integrantă a tuturor etapelor de producție, facilitând recuperarea componentelor pentru stimularea unei piețe dinamice a materiilor prime secundare.

5.6.1.

Având în vedere acest lucru, astfel cum s-a întâmplat deja în cazul „produselor consumatoare de energie” (12), Comisia ar trebui să adopte acte delegate de stabilire a caracteristicilor diferitelor produse de uz comun care, după utilizare, pot deveni elemente componente pentru alte produse.

5.7.

Standardizarea tehnică în domeniul economiei circulare are o importanță deosebită. Având în vedere caracterul transversal puternic și complexitatea subiectului, este esențial să se pună în aplicare o acțiune de coordonare puternică între diferitele părți interesate, activități de standardizare și activitățile legiuitorului.

5.8.

Procesul de standardizare tehnică a produselor durabile, în special în sectoarele mari consumatoare de resurse, are o importanță deosebită, în principal, în procesele de achiziții ecologice și în clasificarea materiilor prime și a materiilor secundare.

5.9.

CESE solicită ca toate acțiunile propuse să facă obiectul unor evaluări adecvate ale impactului, ținând seama de implicațiile asupra mediului, sociale și economice.

5.10.

Dezbaterea actuală privind valoarea principiilor economiei circulare și necesitatea aplicării în continuare a acestora poate fi o ocazie de a aborda cu hotărâre ideea, discutată în repetate rânduri, de a depăși modelul tradițional al PIB-ului, incluzând, pe lângă aspectele de performanță economică utilizate astăzi în cele trei sisteme de calcul (13), noi elemente precum: crearea unor sisteme de solidaritate pentru o societate incluzivă; un mod de viață în limitele planetei; împărțirea echitabilă a bunurilor.

6.   Educație și cultură

6.1.

În opinia CESE, este esențial să se pună un accent mai mare pe răspândirea unei „culturi circulare” prin educație, prin consolidarea capacităților și printr-o mai mare responsabilitate, precum și pe intensificarea dialogului cu societatea civilă, pentru a încuraja oamenii să se adapteze și să își schimbe obiceiurile și comportamentele zilnice. O strânsă cooperare transsectorială este, de asemenea, esențială.

6.1.1.

Responsabilitatea socială a întreprinderilor, ca element concret al unei economii funcționale, se combină perfect cu cultura economiei circulare, deoarece permite o sinergie extraordinară între interesele întreprinzătorilor și cele ale angajaților, uniți pe calea unei dezvoltări durabile, care vizează reducerea risipei și a produselor inutile.

6.2.

Ar trebui să se facă propuneri pentru integrarea principiilor economiei circulare în programele școlare și în programele de învățământ superior, precum și pentru finanțarea educației tehnice de mare capacitate și sprijinirea capacităților creative.

6.3.

Programul Erasmus+ ar fi fost foarte util în promovarea schimbului de cunoștințe privind economia circulară între diferitele țări din Europa.

6.4.

Studiul comandat de CESE (14) și avizul său NAT/764 privind dezvoltarea sinergiilor între diferitele foi de parcurs privind economia circulară, împreună cu rețeaua activă din cadrul Platformei europene pentru economia circulară, oferă o bază solidă pentru schimbul de informații și pentru crearea de cunoștințe de către părțile interesate.

6.5.

Operatorii economici și societatea civilă, inclusiv prin utilizarea unor fonduri adecvate, cum ar fi fondul „Misiuni” din cadrul programului Orizont Europa, ar putea iniția o testare concretă a proceselor de economie circulară în diferite sectoare, într-un număr semnificativ de comune europene adecvate.

6.6.

Cu toate acestea, proiectarea ecologică a produselor este esențială pentru punerea în aplicare a proceselor circulare.

7.   Consumatorii, protagoniștii punerii în aplicare

7.1.

Punerea în practică a economiei circulare va necesita o rețea puternică de părți interesate, care să fie informate, implicate și conectate. Politicile-cheie și sprijinul structural pentru diferitele grupuri interesate ar trebui identificate, revizuite în mod regulat și comunicate în mod eficace.

7.2.

Trebuie abordat, de asemenea, rolul publicității, astfel încât aceasta să își piardă caracterul puternic consumerist și să acorde prioritate aspectelor legate de durabilitatea produselor și de posibilitatea unei noi utilizări, fără practici de publicitate înșelătoare, respectând regulile pieței libere.

7.2.1.

Este important ca publicitatea să se concentreze într-o măsură mai mare pe realism, tendințe și aspecte tipice, arătând exemple concrete în care aspirația către dezvoltarea durabilă și caracteristicile pozitive ale durabilității produselor să apară ca elemente valoroase pentru consumatori și societate.

7.3.

Dreptul de a repara produsele la prețuri echitabile și proporționale trebuie recunoscut și integrat în garanțiile acestora, printre altele prin intermediul unor măsuri fiscale și al unor rețele de servicii de reparații de proximitate, accesibile (15). În această privință, combaterea obsolescenței programate ar trebui să facă parte din noile caracteristici tehnice și standarde ale produselor ecologice, ușor de reparat și de recuperat.

7.4.

CESE recunoaște succesul parteneriatului său cu Comisia Europeană privind dezvoltarea unei platforme interinstituționale inovatoare (CESP) și speră să își extindă mandatul în viitor.

7.4.1.

CESE consideră că ar trebui să se ia în considerare o repartizare diferită a impozitării, reducându-se impozitarea veniturilor salariale și sporindu-se impozitarea resurselor, în special a produselor mai puțin durabile și supuse unei obsolescențe evidente.

7.4.2.

Principiul impozitării mai severe ar trebui aplicat în cazul produselor importate în UE și care par a respecta în mică măsură criteriile economiei circulare.

7.5.

Ar trebui să existe o recunoaștere și un sprijin explicit pentru rolul întreprinderilor sociale în economia circulară, astfel încât activitățile cu experiență în reutilizare, reparații și regenerare să poată beneficia de o valoare socială mai mare, în măsura în care vizează dezvoltarea de competențe în rândul celor mai vulnerabile persoane din societate.

7.6.

CESE subliniază necesitatea de a oferi consumatorilor europeni o mai bună informare în ceea ce privește gestionarea produselor, inclusiv în ceea ce privește avantajele proiectării și fabricării circulare, precum și trasabilitatea și transparența, recurgându-se inclusiv la pașapoarte ale produselor și la tehnologiile digitale, cum ar fi tehnologia blockchain, pentru a permite fluxul de informații privind compoziția, posibilitățile de reparare și ciclul de viață a produselor.

7.7.

Cumpărătorii vor putea lua decizii mai durabile și se va putea reduce riscul de dezinformare ecologică dacă vor fi puse la dispoziție informații fiabile, comparabile și verificabile.

7.8.

Autoritățile locale sunt actori cheie în gestionarea apelor, a deșeurilor și a platformelor pentru materiile prime secundare. Acestea pot lansa experimente în parteneriat, care sunt esențiale pentru dezvoltarea inovării circulare.

7.9.

CESE sprijină dezvoltarea principiilor „responsabilității sociale teritoriale”, subliniate deja în avizele anterioare, care asigură responsabilitatea publică și privată pentru durabilitatea circulară a teritoriului.

---

(1)  JO C 100, 30.4. 2009, p. 53.

(2)  CEN, CENELEC și ETSI.

(3)  A se vedea UNI Italia și procesele de prestandardizare din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

(4)  JO C 175, 28.7. 2009, p. 63.

(5)  A se vedea „Circular Economy and Material Value Chains” – Forumul Economic Mondial 2020.

(6)  A se vedea Programul Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), „Natural Resources for the Future We Want”, 2019.

(7)  A se vedea Comisia pentru tranziții energetice, „Mission Possible: Reaching Net-Zero Carbon Emissions”, 2018.

(8)  EESC-2017-02666-05-00-decbur – Mandatul grupului de coordonare.

(9)  Declarația comună a membrilor Grupului de coordonare (GC) al Platformei europene a părților interesate privind economia circulară referitoare la noul Plan de acțiune pentru economia circulară (CEAP), martie 2020.

(10)  Directivele 2014/23/UE (JO L 94, 28.3.2014, p. 1), 2014/24/UE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65) și 2014/25/UE (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).

(11)  A se vedea UNI/PdR: 2019 Orientări pentru verificarea conținutului de materiale reciclate și/sau recuperate și/sau secundare al produselor acoperite de criteriile minime de mediu (CMM).

(12)  A se vedea Directiva 2005/32/CE (JO L 191, 22.7.2005, p. 29), reformată prin Directiva 2009/125/CE (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(13)  A se vedea SEC 2010 UE.

(14)  https://www.eesc.europa.eu/ro/our-work/publications-other-work/publications/circular-economy-strategies-and-roadmaps-europe-executive-summary

(15)  A se vedea Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999 privind posibilitatea de a introduce o cotă redusă de TVA pentru serviciile cu utilizare intensivă a forței de muncă (JO L 277, 28.10.1999, p. 34): serviciile de reparații minore pentru biciclete, încălțăminte și articole din piele, îmbrăcăminte și lenjerie de pat și de masă, lucrările de reparație și renovare destinate locuințelor private, serviciile de îngrijire la domiciliu.