Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Conturarea viitorului digital al Europei”

[COM(2020) 67 final]

(2020/C 364/14)

Raportor:	Ulrich SAMM
Coraportor:	Jakob Krištof POČIVAVŠEK

Sesizare	Comisia Europeană, 9.3.2020
Temeiul juridic	articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	25.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	216/1/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) a salutat deja inițiativele Comisiei de a facilita dezvoltarea unei economii și a unei societăți digitale și își exprimă satisfacția cu privire la faptul că această dinamică este susținută de un pachet de noi inițiative în numeroase domenii.

1.2.

CESE pledează pentru o cale europeană către digitalizare, valorificându-se oportunitățile economice și protejându-se, în același timp, datele cetățenilor pentru a garanta respectarea dreptului la viața privată și la autodeterminare. Abordarea centrată pe oameni adoptată de toate inițiativele Comisiei este foarte bine-venită.

1.3.

CESE consideră că Europa este pe drumul cel bun; călătoria spre economia digitală este însă departe de a se fi încheiat. Digitalizarea avansează rapid, iar legislația europeană trebuie să țină pasul cu ea, ceea ce necesită un cadru de reglementare solid și ambițios, care să includă norme etice obligatorii din punct de vedere juridic și reguli clare privind răspunderea. CESE este convins că o astfel de evoluție dinamică necesită, de asemenea, procese flexibile și adaptabile, care să se bazeze pe un dialog permanent între părțile implicate; el ar trebui să fie obligatoriu mai ales pentru a da lucrătorilor posibilitatea să își exprime punctul de vedere. CESE, în calitate de reprezentant al organizațiilor societății civile, este pregătit să participe la acest proces.

1.4.

Este important să se investească în tehnologiile relevante ale viitorului, să se promoveze formarea profesională și să se creeze un climat de încredere în rândul cetățenilor, încurajându-i să se implice în mod activ în transformarea digitală. Tranziția digitală trebuie să fie justă, durabilă și acceptabilă din punct de vedere social.

1.5.

CESE este de acord cu punctul de vedere al Comisiei, conform căruia trebuie să construim o adevărată piață unică europeană a datelor – un spațiu european al datelor bazat pe norme și valori europene. CESE salută inițiativa privind noua strategie industrială a UE care va stabili acțiuni de facilitare a tranziției către o industrie a UE mai digitalizată, mai curată, mai circulară și mai competitivă la nivel mondial, cu întreprinderi competitive, inclusiv o strategie referitoare la IMM-uri.

1.6.

1.7.

Educația și formarea care garantează achiziția de competențe digitale sunt esențiale pentru a ne pregăti pentru o viață digitală. CESE salută accentul pus de Comisia Europeană pe competențele și aptitudinile digitale, dar solicită Comisiei să facă o distincție mai clară între competențele tehnice și cele sociale, chiar dacă ambele au o importanță vitală. Trebuie depuse eforturi suplimentare și puse la dispoziție mijloacele de formare în domeniul digital a persoanelor din categoriile vulnerabile din punct de vedere social.

1.8.

Viitorul digital al Europei se întemeiază pe o abordare centrată pe oameni și va fi încununat de succes numai dacă oamenii au motive să fie încrezători. CESE observă că Comisia intenționează să facă o distincție clară între aplicațiile cu risc ridicat, care ar trebui să facă obiectul unei reglementări stricte, și cele cu risc scăzut, în cazul cărora este suficient să se recurgă la autoreglementare și la mecanisme de piață. CESE salută această abordare generală, subliniind, de asemenea, necesitatea unei analize detaliate și aprofundate a diferitelor aplicații.

1.9.

CESE salută, de asemenea, abordarea centrată pe oameni în ceea ce privește provocările legate de platformele online destinate lucrătorilor. Un cadru juridic consolidat care ar preveni condițiile de muncă precare și ar garanta respectarea drepturilor lucrătorilor în mediul online, inclusiv dreptul de negociere colectivă, reprezintă un aspect important al acestei abordări.

1.10.

CESE consideră că nu a fost acoperită partea referitoare la dezvoltarea serviciilor publice digitale în vederea viitorului digital, în special având în vedere faptul că serviciile de e-guvernare transfrontaliere ar putea consolida piața unică (digitală) și ar putea îmbunătăți reglementarea și coordonarea publică.

1.11.

1.12.

Necesitatea de a schimba obiceiurile ca urmare a măsurilor luate de guvernele naționale pentru a limita răspândirea COVID-19 ar putea avea efecte de durată asupra practicilor consumatorilor și asupra relațiilor de muncă pe termen lung. La elaborarea noilor politici în domeniu, trebuie luate în considerare atât efectele pozitive, cât și cele negative ale acestei schimbări. Transformarea digitală ar trebui să fie monitorizată printr-o cercetare cuprinzătoare, orientată către aspectele legate de muncă și finanțată de Uniunea Europeană, a „digitalizării în beneficiul muncii decente”. CESE este convins că doar cu un design eficient și favorabil angajaților al sistemelor Industry 4.0, digitalizarea va avea succes pe termen lung (1).

2. Introducere și conținutul comunicării

2.1.

Prin această comunicare, noua Comisie prezintă un document-cadru care descrie o serie de inițiative menite să contribuie la conturarea viitorului digital al Europei. Pentru că Europa trebuie să preia rolul de lider în tranziția justă către o planetă sănătoasă și o nouă lume digitală, este necesar ca abordarea provocărilor legate de transformările ecologice și de cele digitale să meargă mână în mână, astfel încât tehnologiile digitale să sprijine obiectivele Pactului verde european și să respecte obiectivele de dezvoltare durabilă.

2.2.

Comisia a anunțat un pachet de inițiative în acest scop. Diferitele inițiative prezentate și anunțate pentru anul acesta și anul viitor sunt împărțite în trei piloni principali:

O tehnologie în serviciul cetățenilor:

—	Cartea albă privind inteligența artificială [COM(2020) 65 final/a se vedea avizul INT/894];

—	Strategia pentru tehnologiile cuantice, tehnologiile de tip blockchain și supercalculul;

—	Planul de acțiune privind 5G și 6G [prezentat în documentul COM(2020) 50 final/a se vedea avizul TEN/704];

—	Planul de acțiune pentru educația digitală și o agendă consolidată privind competențele;

—	Inițiative de îmbunătățire a condițiilor de muncă ale lucrătorilor de pe platformele online;

—	Standarde pentru fluxuri și servicii de date securizate și fără frontiere în sectorul public.

O economie echitabilă și competitivă:

—	Strategia europeană privind datele [prezentată în documentul COM(2020) 66 final/a se vedea avizul TEN/708];

—	Revizuirea adecvării normelor UE în materie de concurență;

—	Pachetul privind strategia industrială;

—	Comunicarea privind o impozitare a întreprinderilor adaptată secolului al XXI-lea;

—	Noua Agendă pentru consumatori.

O societate deschisă, democratică și durabilă:

—	Norme noi și revizuite pentru aprofundarea pieței interne a serviciilor digitale;

—	Revizuirea Regulamentului eIDAS;

—	Planul de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual;

—	Planul de acțiune pentru democrația europeană;

—	Strategia europeană privind securitatea cibernetică;

—	Inițiativa de elaborare a unui model digital de înaltă precizie al Pământului;

—	O inițiativă privind produsele electronice circulare;

—	Promovarea constituirii unor dosare medicale electronice.

2.3.

Pentru a susține interesele Europei ca actor global, sunt anunțate și o strategie pentru cooperarea digitală la nivel mondial și o strategie privind standardizarea.

3. Abordarea europeană – omul în centrul digitalizării

3.1.

Digitalizarea permite accesul la o multitudine de noi opțiuni decizionale, astfel încât oamenii să ducă o viață mai bună decât oricând. Cu toate acestea, cu cât digitalizarea are un impact mai mare asupra vieții noastre și cu cât suntem mai interconectați, cu atât mai vulnerabili suntem la activități cibernetice răuvoitoare, manipulare și tehnologii care ne subminează autonomia.

3.2.

CESE pledează, prin urmare, pentru o cale europeană către digitalizare care să se bazeze pe valorile europene, valorificându-se oportunitățile economice și protejându-se, în același timp, datele cetățenilor pentru a garanta respectarea dreptului la viața privată și la autodeterminare. Abordarea centrată pe oameni adoptată de toate inițiativele Comisiei este foarte bine-venită.

3.3.

CESE salută, de asemenea, abordarea centrată pe oameni în ceea ce privește provocările legate de platformele online destinate lucrătorilor. Un cadru consolidat care ar preveni condițiile de muncă precare și ar garanta respectarea drepturilor lucrătorilor în mediul online, inclusiv negocierea colectivă, reprezintă un aspect important al acestei abordări. CESE subliniază că munca pe platforme este asigurată atât de lucrători independenți, cât și de salariați. Lucrătorii independenți au relații contractuale de tip B2B (între întreprinderi) sau B2C (între întreprinderi și consumatori). Codurile de conduită și condițiile comerciale pentru relațiile de tip B2B, elaborate la nivel european, ar trebui să garanteze o concurență loială între întreprinderi de toate dimensiunile și să împiedice activitatea independentă fictivă.

3.4.

CESE subliniază, de asemenea, importanța soluțiilor digitale pentru punerea în aplicare a Pactului verde european, în special în ceea ce privește economia circulară. Cu toate acestea, consumul de energie, materiile prime pentru TIC și posibilitățile de reciclare a echipamentelor TIC se numără printre diversele provocări care trebuie abordate pe parcurs.

3.5.

Europa este pe drumul cel bun; călătoria spre economia digitală este însă departe de a se fi încheiat. Un pas important pe acest drum l-au reprezentat, de exemplu, RGPD și orientările etice în materie de IA, însă digitalizarea avansează rapid, iar legislația europeană trebuie să țină pasul cu ea, ceea ce necesită un cadru de reglementare solid și ambițios, care să includă norme etice obligatorii din punct de vedere juridic și norme clare privind răspunderea. CESE este convins că o astfel de evoluție dinamică necesită, de asemenea, procese flexibile și adaptabile, care să se bazeze pe un dialog permanent între părțile implicate. CESE, în calitate de reprezentant al organizațiilor societății civile, este pregătit să participe la acest proces.

3.6.

CESE este de părere că nu se pune accentul suficient de clar pe necesitatea ca structurile democratice durabile să-și consolideze capacitățile și să construiască încrederea în relațiile de muncă. CESE este convins că schimbările fundamentale care au loc în întreprinderi prin intermediul digitalizării pot da roade numai dacă există o relație de încredere între conducerea întreprinderii și reprezentanții salariaților. Cu toate acestea, intensificarea mișcărilor populiste în secolul al XXI-lea pune sub semnul întrebării modurile tradiționale în care se construiește încrederea, prin activismul în favoarea drepturilor sociale. Prin urmare, trebuie luate măsuri adecvate pentru a sprijini dialogul social la nivelul UE. Acest aspect vizează reglementarea în materie de drepturi sociale în cadrul întreprinderii, performanța economică și consolidarea schimbărilor democratice, în general.

4. O economie echitabilă și competitivă

4.1.

Datele au devenit un factor-cheie al economiei noastre. CESE este de acord cu punctul de vedere al Comisiei, conform căruia trebuie să construim o adevărată piață unică europeană a datelor – un spațiu european al datelor bazat pe norme și valori europene. CESE salută inițiativa privind noua strategie industrială a UE care va stabili acțiuni de facilitare a tranziției către o industrie a UE mai digitalizată, mai curată, mai circulară și mai competitivă la nivel mondial, inclusiv o strategie referitoare la IMM-uri.

4.2.

De asemenea, CESE consideră că, pentru a asigura condiții de concurență echitabile, normele care se aplică offline – de la concurență și regulile privind piața unică și protecția consumatorilor la proprietatea intelectuală, fiscalitate și drepturile lucrătorilor – ar trebui să se aplice și online.

4.3.

CESE este convins că va fi necesară o creștere substanțială a investițiilor (în statele membre ale UE), însoțită de un program european solid de cercetare și inovare pentru a menține un nivel de relevanță mondial în domeniul calculului de înaltă performanță și că o abordare industrială pentru dezvoltarea următoarei generații de microcipuri de mică putere în Europa va face ca UE să fie mai puțin dependentă de importuri.

4.4.

CESE este ferm convins că inovarea și investițiile, în special cele publice, pot contribui, de asemenea, la combaterea disparităților regionale în materie de dezvoltare, dacă accesul la infrastructura digitală și, prin urmare, la piața digitală, este disponibil și în zonele îndepărtate. Aceasta este o condiție sine qua non dacă se respectă principiul că nimeni nu poate fi lăsat în urmă în tranziția digitală.

4.5.

CESE subliniază că suveranitatea tehnologică europeană nu ar trebui definită prin opoziție cu ceilalți și nu ar trebui să anuleze beneficiile cooperării la nivel mondial. Cu toate acestea, nevoile europenilor și ale modelului social european trebuie, de asemenea, și ele luate în considerare în mod corespunzător, pornind, ca punct de referință, de la măsurile luate de Comisia Europeană pentru a consolida Pilonul UE al drepturilor sociale. Respectarea valorilor europene (protecția datelor, viața privată, protecția socială, durabilitatea) ar putea deveni un avantaj competitiv dacă publicul și întreprinderile vor înțelege mai bine metodele de utilizare a datelor folosite de terți (SUA) și potențialul de supraveghere al sistemelor digitale (China).

4.6.

Comisia afirmă, în mod corect, că trebuie să ne asigurăm că rolul sistemic al anumitor platforme online și puterea de piață pe care o capătă acestea nu vor pune în pericol echitatea și caracterul deschis al pieței noastre. În acest scop și pentru a stimula dezvoltarea platformelor online în UE, normele europene ar trebui să asigure condiții de concurență echitabile și accesul la principalii catalizatori de inovare digitală (2) (în special la date), precum și la ecosistemul produselor utilizate de consumatori.

4.7.

Comisia Europeană afirmă că asigurarea echității în economia digitală reprezintă o provocare majoră. Cu toate acestea, garantarea ei este esențială. În acest scop, CESE sprijină intenția Comisiei de a institui norme suplimentare, atunci când este necesar, pentru a se garanta contestabilitatea, echitatea și caracterul inovator și posibilitatea intrării pe piață, precum și pentru garantarea intereselor publice care depășesc sfera considerentelor legate de concurență sau de economie. CESE observă că în economia digitală fiscalitatea va avea un impact important în această privință. Soluțiile internaționale și europene în materie de impozitare a economiei digitale vor juca un rol important, iar UE ar trebui să depună eforturi pentru o impozitare echitabilă a economiei digitale, care să prevină fragmentarea și acțiunile unilaterale.

4.8.

CESE salută inițiativa menită să îmbunătățească condițiile de muncă ale lucrătorilor de pe platformele online, punând accentul în special pe competențe și educație; cu toate acestea, provocările legate de statutul profesional, de reprezentarea lucrătorilor și de etapele ce trebuie parcurse pentru creșterea nivelului de protecție socială pentru lucrătorii de pe platforme, precum și aspectele legate de soluționarea litigiilor și asigurarea respectării drepturilor sunt și ele chestiuni care trebuie abordate. Aceste observații sunt relevante în special pentru lucrătorii transfrontalieri. În urma unei solicitări din partea viitoarei Președinții germane a Consiliului, CESE va elabora un aviz exploratoriu privind munca decentă în economia platformelor.

4.9.

CESE consideră că în comunicarea Comisiei nu a fost acoperită dezvoltarea serviciilor publice digitale pentru un viitor digital, în special având în vedere faptul că serviciile de e-guvernare transfrontaliere ar putea consolida piața unică (digitală) și ar putea îmbunătăți reglementarea și coordonarea publică.

5. Pregătirea pentru o viață digitală

5.1.

Educația și formarea care garantează achiziția de competențe digitale sunt esențiale pentru a ne pregăti pentru o viață digitală. CESE salută accentul pus de Comisia Europeană pe competențele și aptitudinile digitale, dar solicită Comisiei să facă o distincție mai clară între competențele tehnice și cele sociale, chiar dacă ambele au o importanță vitală. Crearea unei „capacități de inserție profesională”, spre deosebire de simpla adaptare a „angajabilității”, necesită măsuri pentru sprijinirea permanentă a învățării pe tot parcursul vieții.

5.2.

În viitor, competențele tehnice (programarea la diferite niveluri) vor fi necesare pentru majoritatea profesioniștilor, ceea ce reprezintă o provocare pentru sistemele de învățământ și organizațiile de formare profesională din statele membre. Este necesară formarea profesională a lucrătorilor cu privire la noile instrumente, astfel încât să le cunoască caracteristicile, limitele și riscurile, deoarece, în ultimă instanță, ei sunt cei responsabili de utilizarea lor. Cu toate acestea, cel puțin în ce privește competențele tehnice de bază, un număr cât mai mare de cetățeni vor trebui să și le însușească, pentru a înțelege, a utiliza și a interacționa cu tehnologiile și instrumentele digitale într-un mod productiv, incluziv și sigur. Competențele tehnice de bază sunt necesare pentru a sprijini persoanele de toate vârstele, dar mai ales persoanele în vârstă, ca să poată înțelege și utiliza tehnologiile și instrumentele digitale în condiții de siguranță.

5.3.

Competențele sociale nu necesită cunoștințe tehnice specifice, dar ar trebui să predate cât mai devreme. Competențele sociale permit copiilor, consumatorilor și cetățenilor, în general, să înțeleagă contextul sistemelor digitale și să le utilizeze în mod optim. Ele ajută la identificarea posibilelor amenințări generate de manipulare sau de activități infracționale și la evaluarea volumului mare de informații primite. CESE reamintește că educația generală reprezintă, în continuare, cea mai bună pregătire pentru viitoarele evoluții.

5.4.

Pentru a utiliza și a lucra cu inteligența artificială sunt necesare aptitudini, competențe și cunoștințe specifice. În acest sens, CESE ar dori facă referire la experiența Finlandei, care propune formarea unui număr cât mai mare de persoane în domeniul IA prin intermediul unui curs online.

5.5.

Așa cum a subliniat în trecut CESE, într-o eră digitală care evoluează rapid, nu este suficient numai sprijinul pentru dobândirea unui set minim de competențe; este esențial ca Garanția de competențe să devină o cale sigură care să permită și să încurajeze persoanele să avanseze și să atingă cel mai înalt nivel de competențe posibil (3).

5.6.

CESE reiterează rolul partenerilor sociali în realizarea unei tranziții juste și echitabile. Este esențial ca strategia să anticipeze necesitățile în materie de competențe și, prin urmare, să sprijine recalificarea și perfecționarea profesională corespunzătoare în timp util. Rolul partenerilor sociali și implicarea lor sunt esențiale în această privință, ca și în cazul dezbaterilor privind introducerea de noi tehnologii.

6. Încredere și responsabilitate – încrederea în viața digitală

6.1.

Viitorul digital al Europei se întemeiază pe o abordare centrată pe oameni și va fi încununat de succes numai dacă oamenii au motive să fie încrezători. CESE solicită garanții adecvate în ceea ce privește protecția vieții private, siguranța și guvernanța datelor, și – în cele din urmă – transparența algoritmilor utilizați de IA, care să contribuie la construirea acestei încrederi.

6.2.

CESE observă că Comisia intenționează să facă o distincție clară între aplicațiile cu risc ridicat, care ar trebui să facă obiectul unei reglementări stricte, și cele cu risc scăzut, în cazul cărora este suficient să se recurgă la autoreglementare și la mecanisme de piață. CESE salută această abordare generală, dar subliniază, de asemenea, că în prezent, ca și pentru evoluțiile viitoare, este necesară o analiză detaliată și aprofundată a diferitelor aplicații; acolo unde este loc de îndoială, aplicațiile trebuie considerate ca având un grad ridicat de risc. CESE sprijină, în special, decizia de a clasifica drept aplicații cu grad ridicat de risc acele aplicații care au un impact asupra drepturilor lucrătorilor și ale solicitanților de locuri de muncă și propune ca această decizie să fie delimitată în mod specific în vederea consolidării drepturilor digitale ale angajaților.

6.3.

CESE a solicitat deja elaborarea unor proceduri standard de testare pentru a evalua funcționalitatea și limitările sistemelor digitale (de exemplu cu privire la erori, idei preconcepute, discriminare, reziliență, robustețe, siguranță etc.). În funcție de nivelul de risc, astfel de teste pot fi efectuate chiar de către dezvoltatori și întreprinderi sau prin proceduri de testare elaborate de instituții independente. CESE salută ideea Comisiei de a prevedea un sistem de etichetare facultativă, similar cu cel propus anterior de CESE în contextul unui certificat european pentru IA de încredere.

6.4.

CESE salută intenția Comisiei de a lansa o dezbatere amplă cu privire la excepțiile în temeiul cărora poate fi permisă recunoașterea facială pentru identificarea biometrică la distanță. De asemenea, reglementările ar trebui să interzică supravegherea disproporționată la locul de muncă și discriminarea bazată pe algoritmi eronați.

6.5.

CESE subliniază că numai încrederea nu este suficientă; rămâne esențială gândirea critică, întemeiată pe educația generală, mai ales în contextul combaterii dezinformării, care reprezintă o amenințare la adresa democrației noastre.

6.6.

CESE subliniază că efortul de construire a încrederii include și respectarea drepturilor lucrătorilor de a fi informați și consultați. Drepturile în materie de informare și consultare în cazul unor schimbări la locul de muncă, astfel cum sunt garantate de tratatele UE, îi transformă pe „angajați” în „cetățeni la locul de muncă”.

6.7.

CESE subliniază că legislația UE este deosebit de importantă pentru protecția consumatorilor și angajaților care nu au competențe digitale profesionale.

7. Impactul crizei provocate de COVID-19 asupra transformării digitale

7.1.

Odată cu pandemia de COVID-19, recent apărută și încă în desfășurare, societatea a constatat ce înseamnă în realitate utilizarea tehnologiei digitale, ceea ce a generat numeroase provocări noi. Odată cu necesitatea de a comunica, a studia și a lucra la distanță, s-a dovedit că multe persoane nu sunt pregătite în mod corespunzător pentru utilizarea eficace a celor mai recente tehnologii digitale, iar infrastructura digitală nu este nici ea capabilă să asigure accesul egal sau o participare favorabilă incluziunii prin intermediul tehnologiilor digitale. Rețelele digitale nu au fost optimizate pentru a face față volumului mare de date și va trebui să se investească suficiente resurse pentru a face accesibile comunicațiile eficiente de mare viteză nu numai în scopuri comerciale, ci și în scopuri private, chiar și în zonele îndepărtate.

7.2.

Grupurilor vulnerabile va trebui să li se acorde o atenție specială. În special persoanele în vârstă, care nu au suficiente competențe, experiență sau uneori nici hardware pentru a utiliza platformele de internet, au fost lăsate fără mijloace de comunicare convenabile. Aceasta a făcut ca contactele sociale între membrii familiei și alte persoane să fie mai dificile, iar serviciile sociale și alte servicii publice să fie indisponibile sau mai greu accesibile pentru persoanele în vârstă. Trebuie depuse eforturi suplimentare și puse la dispoziție mijloacele necesare pentru formarea în domeniul digital a persoanelor din categoriile vulnerabile din punct de vedere social.

7.3.

În plus, zonele de carantină și închiderea temporară a frontierelor între statele membre au arătat că există și alte implicații și dezavantaje ale situației actuale a pieței unice digitale, în ceea ce privește lucrătorii frontalieri și telemunca. Criza provocată de COVID-19 a dus, de asemenea, la o creștere masivă a comerțului electronic și a plăților fără numerar, precum și la extinderea practicilor neloiale și frauduloase. Necesitatea de a ne schimba obiceiurile ca urmare a măsurilor luate de guvernele naționale pentru a limita răspândirea COVID-19 ar putea avea efecte de durată asupra practicilor consumatorilor și asupra relațiilor de muncă pe termen lung. La elaborarea noilor politici în domeniu, trebuie luate în considerare atât efectele pozitive, cât și cele negative ale acestei schimbări.

7.4.

Sectorul digital a fost mobilizat pe deplin pentru a oferi expertiză în lupta împotriva COVID-19. O problemă intens dezbătută este cea a aplicațiilor de urmărire digitală (depistarea contacților) pentru a-i informa pe cetățeni că, recent, au fost în contact cu o persoană diagnosticată cu COVID-19. CESE regretă că inițiativa europeană pentru monitorizarea digitală a contacților, cunoscută sub denumirea PPPE-PT (Pan European Privacy Preserving Proximity Tracing), nu a avut drept rezultat un consens care să permită includerea unor aplicații standardizate în strategiile naționale de sănătate.

Bruxelles, 16 iulie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 190, 5.6.2019, p. 17.

(2) De Streel, A., Contribution to Growth: European Digital Single Market. Delivering improved rights for European citizens and businesses („O contribuție la creștere: piața unică digitală. Garantarea unor drepturi consolidate pentru cetățeni și întreprinderi”), Parlamentul European, Luxemburg, 2019.

(3) JO C 173, 31.5. 2017, p. 45.