Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O nouă Strategie industrială pentru Europa”

[COM(2020) 102 final]

(2020/C 364/15)

Raportor:	Mihai IVAȘCU
Coraportor:	Dirk BERGRATH

Sesizare	Comisia Europeană, 22.4.2020
Temei juridic	articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	25.6.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	16.7.2020
Sesiunea plenară nr.	553
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	207/4/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să rămână unite pentru a-și proteja suveranitatea. CESE își exprimă convingerea fermă că Europa are nevoie de o bază industrială competitivă și puternică dacă dorește să își păstreze rolul de lider la nivel mondial.

1.2.

CESE recunoaște importanța fundamentală a trecerii la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și a inversării curbei actuale de distrugere a biodiversității. Fără o strategie industrială ecologică la temelia Pactului verde european, UE nu va reuși niciodată să ajungă, în decurs de o generație, la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon.

1.3.

Noua strategie industrială trebuie să asigure echilibrul adecvat între sprijinirea întreprinderilor europene, respectarea obiectivului de atingere a neutralității climatice până în 2050 și oferirea de stimulente pentru consumatori, astfel încât să privilegieze consumul de produse și servicii durabile.

1.4.

CESE recunoaște importanța pe care Comisia a acordat-o partenerilor sociali și organizațiilor societății civile atunci când a configurat viitorul industriei europene. CESE este convins că un dialog social și civic constructiv, la toate nivelurile, va contribui la punerea în aplicare cu succes a strategiei.

1.5.

Economia circulară este esențială pentru dezvoltarea viitorului model economic al Europei. Ea trebuie să exploreze alternative viabile și economice la combustibilii fosili și să promoveze soluțiile de energie curată descentralizate și bazate pe cooperare. Totodată, economia circulară va îmbunătăți substanțial eficiența utilizării resurselor în cadrul activităților economice și va reduce dependența noastră de importurile de materii prime esențiale.

1.6.

CESE este convins că politica industrială trebuie să meargă mână în mână cu o politică comercială și externă fermă, care, la rândul ei, trebuie să dezvolte strategii de asigurare a accesului la materiile prime.

1.7.

CESE consideră că este esențial ca Europa să recupereze decalajele față de Statele Unite, China și alte țări în ceea ce privește anumite tehnologii. Pentru a obține poziția de lider mondial, este esențial ca Europa să își valorifice avantajele competitive, finanțând totodată cercetarea și dezvoltarea. De asemenea, este fundamentală construirea unei piețe europene de capital unificate, inclusiv a unei piețe europene a capitalului de risc.

1.8.

Industria Europei se va digitaliza sau nu va mai exista deloc. Investițiile în sectoare ale TIC precum economia datelor, internetul obiectelor, tehnologia de tip cloud computing, inteligența artificială și tehnologia avansată de producție trebuie să ajungă în toate regiunile și în toate statele membre.

1.9.

Piața internă reprezintă temelia competitivității noastre globale. Regulamentul privind examinarea ISD ar trebui aplicat de către toate statele membre și, dacă este necesar, ar trebui consolidat și actualizat. Oricine dorește să facă parte din piața unică ar trebui să-i respecte normele, inclusiv principiile privind neutralitatea climatică.

1.10.

1.11.

Politica industrială ar trebui să aibă o puternică dimensiune socială. Locurile de muncă de calitate, protecția socială și buna funcționare a serviciilor publice creează un mediu propice pentru activități industriale prospere. Pilonul european al drepturilor sociale este, în acest sens, un factor important al creșterii economice favorabile incluziunii.

1.12.

CESE solicită punerea rapidă în aplicare a brevetului european cu efect unitar. Acesta le-ar putea permite industriilor să se dezvolte, să inoveze și să își protejeze know-how-ul la nivel european și industrial, cu costuri rezonabile.

1.13.

Pentru a gestiona diferențele de la nivel internațional în ceea ce privește tarifele pentru emisiile de carbon, CESE consideră că este nevoie de următoarele acțiuni: introducerea unor măsuri de ajustare la frontieră, standarde de mediu pe care să le respecte importatorii, subvenții pentru exporturile care presupun emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea hotărâtă a instrumentelor de apărare comercială și măsuri de abordare a diferențelor în ceea ce privește stabilirea tarifelor pentru emisiile de carbon în acordurile de liber schimb. Obiectivul final ar trebui să fie stabilirea unui preț global pentru carbon.

1.14.

CESE consideră că trebuie finalizată UEM, pentru a garanta că sunt disponibile toate instrumentele economice necesare pentru combaterea șocului economic negativ creat de criza sanitară provocată de pandemia de COVID-19.

1.15.

CESE semnalează că statele membre nu pot depăși această criză decât acționând într-o manieră coordonată, fără a lăsa pe nimeni în urmă și restabilind capacitatea întreprinderilor de a genera valoare adăugată, de a investi într-un viitor durabil și de a menține/crea locuri de muncă de calitate. Planul de redresare al UE, Pactul verde și noua strategie industrială, implementate în mod integrat, oferă un pachet îndrăzneț și ambițios de politici pentru ieșirea din criza provocată de pandemie și pentru pregătirea viitorului nostru comun.

1.16.

Probabil că IMM-urile vor fi afectate cel mai puternic de criză. CESE aprobă intenția de a ajuta IMM-urile să se extindă, să dezvolte noi modele de afaceri și să atragă o forță de muncă calificată, de exemplu prin introducerea opțiunilor pe acțiuni pentru angajați.

1.17.

Structurile intermediare, cum ar fi rețelele de IMM-uri, agențiile de dezvoltare regională și clusterele trebuie să sprijine și să consolideze lanțurile valorice strategice și să reunească toate forțele dinamice pentru a consolida ecosistemele economice.

2. Observații generale

2.1.

CESE salută această comunicare privind o nouă strategie industrială pentru Europa, însă regretă faptul că ea nu face altceva decât să stabilească o listă de proiecte și măsuri viitoare, în loc să prezinte o strategie concretă și cuprinzătoare, clară, pe termen scurt, mediu și lung, pentru industria europeană. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să prezinte un plan de acțiune concret, cu obiective anuale și proceduri de monitorizare clare, care să implice o cooperare strânsă cu toate părțile interesate relevante.

2.2.

Cu toate acestea, CESE constată o serie de diferențe comparativ cu comunicările anterioare. Comunicarea supusă examinării:

—	prezintă o abordare strategică, întrucât pune un accent mult mai mare pe „dubla” tranziție – în domeniul digital și în domeniul neutralității din punctul de vedere al emisiilor de carbon;

—	pledează pentru o abordare bazată într-o mai mare măsură pe cooperare în ceea ce privește politica industrială, de exemplu subliniind necesitatea construirii unor ecosisteme industriale puternice sau a promovării de alianțe industriale;

—	își propune să permită creșterea finanțării publice pentru proiecte industriale strategice prin relaxarea legislației obișnuite a UE privind subvențiile sau prin crearea unor proiecte esențiale de interes european comun;

—	adoptă o poziție mai fermă în ceea ce privește relațiile externe, propunând utilizarea puterii de reglementare a UE pentru a apăra autonomia strategică a Europei;

—	se axează pe decarbonizarea industriilor energointensive din Europa.

2.3.

În actualul context internațional turbulent, Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să rămână unite pentru a-și proteja suveranitatea. CESE își exprimă convingerea fermă că, dacă dorește să își păstreze rolul de lider la nivel mondial, Europa are nevoie de o bază industrială competitivă puternică, care să contribuie la eforturile UE de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, de a îndeplini Acordul de la Paris și de a reveni la o amprentă ecologică (1) anuală mai mică decât suprafața Pământului, cât mai curând posibil și cel târziu până în 2040.

2.4.

CESE recunoaște importanța fundamentală a trecerii la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon și a inversării curbei actuale de distrugere a biodiversității. O strategie industrială comună nu poate avea succes decât prin implicarea tuturor statelor membre și a părților interesate, prin cooperare și printr-o planificare strategică integrată, punând în comun resursele actorilor europeni, ale instituțiilor regionale și locale, ale clusterelor industriale, ale întreprinderilor, ale partenerilor sociali, ale întreprinderilor sociale, ale universităților și grupurilor de cercetare și ale organizațiilor societății civile.

2.5.

Noua strategie industrială trebuie să asigure echilibrul adecvat între sprijinirea întreprinderilor europene, astfel încât să se dezvolte într-o manieră favorabilă mediului înconjurător, respectarea obiectivului de atingere a neutralității climatice până în 2050 și oferirea de stimulente pentru consumatori, astfel încât să privilegieze consumul de produse și servicii durabile. În acest scop, trebuie să dezvoltăm în continuare setul de instrumente pentru o politică industrială durabilă, ținând cont de particularitățile IMM-urilor.

2.6.

În plus, CESE își exprimă convingerea că o tranziție bine gestionată către o economie digitală și neutră din punctul de vedere al climei are capacitatea de a revigora industria europeană și de a crea noi locuri de muncă de calitate în cadrul unor noi lanțuri valorice durabile. Prin urmare, structura de guvernanță propusă ar trebui să consolideze asumarea responsabilității pentru strategia industrială la toate nivelurile și să implice toate părțile interesate relevante.

2.7.

Dezvoltarea industriei europene se poate realiza doar prin promovarea unui program amplu de investiții private și publice. O nouă strategie industrială europeană, care să răspundă noilor necesități ale cetățenilor europeni, să stimuleze creșterea PIB-ului, să promoveze coeziunea interregională, să reducă disparitățile în materie de venituri și să îmbunătățească calitatea vieții prin investiții și inovare, poate contribui la crearea unei identități europene comune, la stimularea solidarității, la consolidarea instituțiilor europene și, astfel, poate reprezenta „valoare adăugată europeană”.

2.8.

CESE recunoaște importanța pe care Comisia a acordat-o organizațiilor societății civile atunci când a configurat viitorul industriei europene. CESE este de părere că doar cooperarea între statele membre, instituțiile europene, partenerii sociali și organizațiile reprezentative ale societății civile poate crea mediul adecvat pentru dezvoltarea industriei europene. În acest sens, un dialog social și civic constructiv, la toate nivelurile, reprezintă o garanție importantă pentru punerea în aplicare cu succes a strategiei.

2.9.

CESE a recunoscut de mult că „în cadrul comunității de afaceri există lideri în materie de integrare a durabilității. Multe întreprinderi sunt, de fapt, în avans în raport cu politica în domeniu. Politica trebuie să creeze mediul stabil și securitatea juridică necesare pentru a garanta că cele mai bune practici se generalizează. Astfel, mediul de afaceri va deveni capabil să ofere soluții durabile” și îndeamnă Comisia să ia în considerare aceste aspecte la elaborarea politicilor viitoare (2). Trebuie remarcat faptul că economia socială are o tradiție îndelungată în materie de sustenabilitate.

2.10.

În 2019, producția industrială revenise, în sfârșit, la nivelurile anterioare crizei (anterioare anului 2007). Industria încă este coloana vertebrală a economiei noastre și ea trebuie să furnizeze soluțiile pentru numeroasele provocări cu care se confruntă societatea noastră. De asemenea, industria joacă un rol social important datorită activităților sale cu valoare adăugată ridicată, locurilor de muncă de calitate și creării de locuri de muncă indirecte în sectoarele de servicii aferente. Prin urmare, CESE salută setul cuprinzător de propuneri din comunicare și speră că acestea vor fi elaborate și puse în aplicare rapid. Cu toate acestea, scăderea puternică a producției industriale ca urmare a crizei provocate de coronavirus impune ca măsurile de urgență luate de guverne și sprijinite de Comisie să mențină întreprinderile viabile pe linia de plutire și să protejeze veniturile angajaților atât timp cât este necesar.

2.11.

CESE a recunoscut de mult importanța întreprinderilor nou-înființate și a extinderii întreprinderilor pentru construirea unui sector industrial competitiv și inovator. Prin urmare, solicită în continuare „o abordare politică coordonată pentru întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora care ia în considerare diversitatea modelelor de întreprinderi, și salută acțiunile specifice pentru întreprinderile sociale” (3).

2.12.

CESE salută propunerea anunțată în ce privește îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii pe platforme online. Cu toate acestea, CESE regretă că provocarea mult mai amplă referitoare la o tranziție echitabilă și favorabilă incluziunii nu este abordată în mod direct în textul comunicării. El insistă asupra necesității unui plan de acțiune ambițios, care să încurajeze statele membre să își respecte promisiunile în ceea ce privește proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale.

3. Europa verde

3.1.

Europa are nevoie de o politică industrială durabilă, care să promoveze o tranziție echitabilă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Pentru aceasta, este nevoie de un cadru financiar multianual puternic, iar Banca Europeană de Investiții trebuie să joace un rol vital în finanțarea unei astfel de tranziții. Investițiile ar trebui să sprijine atât calitatea mediului, cât și îmbunătățirea calității vieții pentru cetățenii europeni.

3.2.

Multe dintre obiectivele stabilite de noi înșine pentru 2030 pot fi extinse până în 2050, până la transformarea Europei într-un continent fără emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, CESE este de părere că strategia industrială, la fel ca strategia de dezvoltare durabilă, „ar trebui să cuprindă atât acțiunea internă, cât și pe cea externă a UE și să promoveze o coerență maximă între acestea. […] Piatra de temelie a punerii în aplicare ar trebui să fie inovarea, o cooperare și acorduri comerciale la nivel internațional orientate către dezvoltarea durabilă, precum și mobilizarea întreprinderilor și a societății civile” (4).

3.3.

Atât sectoarele industriale tradiționale, cât și cele emergente trebuie să dezvolte o abordare proactivă, anticipând și gestionând schimbările prin noi tehnologii durabile, locuri de muncă și conversie profesională în acord cu provocările viitorului, și adaptându-se la aceste schimbări, în conformitate cu tabloul de bord social al semestrului european. Ar trebui concepute noi politici privind competențele, cu implicarea organizațiilor societății civile și a partenerilor sociali, pentru a accelera adaptarea educației și a sistemelor de formare profesională, astfel încât să corespundă cererii de noi locuri de muncă.

3.4.

UE ar trebui să devină liderul mondial în domeniul economiei circulare și al tehnologiilor curate. Ea va depune eforturi în vederea decarbonizării industriilor energointensive. Economia circulară este esențială pentru dezvoltarea modelului economic viitor al Europei. CESE consideră că „[p]rodusele sau serviciile ce respectă principiile circularității ar trebui diferențiate în mod clar sub aspectul prețului” și că „[r]educerea cotei de TVA sau exceptarea de la plata TVA pentru produsele reciclate, precum și pentru activitățile de reutilizare și de reparații pot stimula antreprenorii să fie activi în acest spațiu și oferă consumatorilor un produs la un preț competitiv […]” (5).

3.5.

Tranziția la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon necesită surse sigure de energie curată. Reformarea reglementărilor în domeniul energiei și cooperarea la nivel european cu privire la prosumatori și la o și mai mare interconectare între rețele sunt aspecte esențiale. În plus, trebuie să explorăm alternative viabile și economice la combustibilii fosili și să promovăm soluțiile de energie curată descentralizate și bazate pe cooperare, precum cooperativele în domeniul energiei din surse regenerabile, prosumatorii și rețelele inteligente.

3.6.

Lansarea unei uniuni energetice 2.0 trebuie să fie considerată baza unui program care investește într-o creștere semnificativă a aprovizionării cu energie (cu emisii scăzute de carbon, inclusiv pe bază de hidrogen), care integrează diferiții purtători de energie, care creează o rețea de energie electrică la nivel european pentru gestionarea caracterului intermitent al energiei eoliene și solare și care dezvoltă tehnologii de stocare a energiei.

3.7.

Fără o strategie industrială ecologică la temelia Pactului verde european, UE nu va reuși niciodată să ajungă, în decurs de o generație, la o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Pactul verde va defini și va configura elaborarea de politici în domeniul industrial nu numai pe perioada mandatului noii Comisii, ci și pentru o perioadă îndelungată după aceea.

3.8.

Panourile solare, parcurile eoliene și bateriile sunt esențiale pentru noua noastră paradigmă industrială. Ele au nevoie, însă, de materii prime care sunt controlate de concurenții noștri de pe scena internațională. Politica industrială trebuie să meargă mână în mână cu o politică comercială și externă fermă, care, la rândul ei, trebuie să asigure accesul la aceste resurse.

3.9.

Pentru a obține nivelul necesar de investiții pentru finanțarea Pactului verde, ar trebui avută în vedere și o revizuire a normelor privind ajutoarele de stat pentru investițiile în produse și procese cu emisii scăzute de carbon. În plus, fondurile de inovare și modernizare nou create, precum și veniturile obținute în urma licitării certificatelor de emisii, furnizează (sau ar putea furniza) resurse suplimentare pentru sprijinirea unei politici industriale durabile și pentru a gestiona impactul social al tranziției.

4. Europa digitală

4.1.

Noile tehnologii schimbă modul în care trăim, consumăm și facem afaceri. Vorbim despre o strategie pentru rețelele 5G, în timp ce alte puteri economice investesc în tehnologii 6G. Pentru a obține poziția de lider mondial, este esențial ca Europa să își valorifice avantajele competitive, finanțând totodată cercetarea și dezvoltarea. Până în prezent, ne-am aflat în urma Statelor Unite, a Chinei și a altor state în ceea ce privește anumite tehnologii. Această tehnologie digitală stă la baza oricărui progres în direcția Industriei 4.0. CESE consideră că este esențial ca Europa să elimine acest decalaj, într-o manieră care să echilibreze preocupările legate de securitate cu nevoile de ordin economic.

4.2.

Este important să se realizeze investiții în inteligența artificială și utilizarea inteligentă a datelor, fără a afecta confidențialitatea întreprinderilor și consumatorilor europeni, iar acest lucru este posibil doar direcționând fondurile europene pentru inovare către noile tehnologii digitale. IMM-urile joacă un rol vital în acest proces, iar asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru ca ele să se poată dezvolta și să poată inova este fundamentală. CESE a menționat deja că „Comisia ar trebui să analizeze și să completeze (nu să înlocuiască) inițiativele private care au ca scop schimbul de bune practici și de experiență între persoanele inovatoare” și că „UE trebuie să instituie un cadru politic, fiscal și de reglementare pentru sprijinirea desfășurării acestor noi modele durabile la scară largă” (6).

4.3.

Tehnologiile dezvoltate în Europa sunt comercializate mult prea adesea în alte locuri. UE nu a fost capabilă să creeze giganți tehnologici. Prea puține companii inovatoare tinere și lidere în domeniul lor de activitate devin firme mari, cu o activitate intensivă în domeniul cercetării și dezvoltării. Pentru a face pasul final de la statutul de întreprindere nou-înființată la cel de mare companie, este important să se finalizeze crearea unei piețe europene de capital unificate, inclusiv a unei piețe europene pentru capitalul de risc.

4.4.

Industria Europei se va digitaliza sau nu va mai exista deloc, deoarece va fi depășită de concurenți mai eficienți și mai rapizi. În acest scop, va fi necesară intensificarea investițiilor pentru stimularea puterii de creștere a noilor sectoare ale TIC, precum economia datelor, internetul obiectelor, tehnologia de tip cloud computing, inteligența artificială și tehnologia avansată de producție. Investițiile în infrastructura digitală trebuie să ajungă în toate regiunile și în toate statele membre.

4.5.

Este esențial ca forța de muncă europeană să fie dotată cu competențe digitale pentru noua fază de industrializare. Era digitală poate fi întâmpinată doar cu o forță de muncă bine pregătită și competentă. CESE a precizat deja că „[l]ucrătorilor europeni trebuie să li se pună la dispoziție cursuri de formare, recalificare, perfecționare și programe de învățare pe tot parcursul vieții, pentru a beneficia pe deplin de schimbările tehnologice” (7). Acest lucru necesită instrumente active pe piața forței de muncă, precum și sisteme eficace de securitate socială, bazate pe solidaritate, păstrând modelul social european.

4.6.

Strategia Comisiei privind datele trebuie să fie completată de un regulament privind concurența echitabilă în economia digitală, a cărui respectare să fie monitorizată de o autoritate pentru concurența digitală. În această privință, spațiile de date pentru sectoare strategice propuse de Comisie vor necesita, de asemenea, reglementări privind accesul, libera circulație a datelor și protecția acestora, precum și utilizarea de algoritmi specifici, accesul la date industriale fiind organizat în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii („FRAND”). În plus, progresele în ceea ce privește digitalizarea seturilor de date și tehnologiile inovatoare trebuie să respecte pe deplin RGPD și Directiva privind informațiile din sectorul public.

5. O Uniune Europeană competitivă la nivel global

5.1.

Competitivitatea viitoare a industriei europene este esențială pentru ca economia europeană să progreseze într-o economie globală din ce în ce mai multipolară, cu tensiuni geopolitice în creștere. Soluția este aprofundarea pieței unice, cu condiții de concurență mai echitabile în raport cu firmele din țări terțe. O piață internă funcțională trebuie sprijinită printr-o politică comercială puternică, pentru a contracara barierele internaționale și practicile necompetitive. Regulamentul privind examinarea ISD (8), care va intra în vigoare în octombrie 2020, reprezintă o măsură importantă pentru protejarea activelor-cheie ale UE, însă CESE dorește să sublinieze că este esențial ca acesta să poată fi monitorizat în mod constant și, dacă este necesar, actualizat și modificat.

5.2.

Piața internă asigură avantajul competitiv al Europei și este punctul central al cooperării noastre. Ea reprezintă temelia competitivității noastre globale. Noua politică industrială trebuie să aibă ca nucleu protejarea și dezvoltarea pieței interne, punând în aplicare măsuri care să îi îmbunătățească dezvoltarea și eficiența, precum și cele patru libertăți.

5.3.

CESE își menține părerea că „[s]arcinile administrative și birocrația continuă să fie un obstacol esențial în calea întreprinderilor nou-înființate și a extinderii acestora”. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia Europeană să evite creșterea acestei sarcini administrative prin suprareglementare și să caute modalități de a o raționaliza și a o reduce (9), dar numai atunci când această măsură nu subminează drepturile sociale și de mediu.

5.4.

În ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, CESE solicită Comisiei:

—	să mențină și să ducă la îndeplinire obiectivul de a investi 3 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare, pentru a recupera decalajul față de principalii noștri concurenți, precum SUA și Japonia;

—	să consolideze în continuare o piață pentru capitalul de risc la nivel european, care să îmbunătățească finanțarea proiectelor inovatoare, cu risc ridicat și potențial ridicat;

—	să se asigure că prima aplicare industrială a cercetării și a dezvoltării finanțate din fonduri publice are loc în interiorul Uniunii Europene;

—	să consolideze sistemele de inovare în regiunile de la periferie sau în cele care se confruntă cu schimbări structurale.

5.5.

Pentru a relansa ocuparea forței de muncă și creșterea economică și a restabili încrederea în Uniunea Europeană, este nevoie de dezvoltarea antreprenoriatului. UE ar trebui să promoveze și să finanțeze programe educaționale menite să stimuleze, pe viitor, crearea de noi afaceri. Soluția este educația, iar familiarizarea tinerelor generații cu noțiunea de antreprenoriat ar putea duce la crearea mai multor întreprinderi și la un mediu economic și social mult mai durabil.

5.6.

În demersul de stimulare a inovării, statele membre și Comisia trebuie să își propună să recreeze mediul din clustere de inovare de succes, precum Silicon Valley. Reglementările favorabile, stimulentele fiscale, forța de muncă calificată și facilitarea accesului la finanțare le vor permite inovatorilor europeni să rămână în Europa și să își dezvolte ideile.

5.7.

UE nu își poate menține poziția de lider în domeniul inovării fără politici inteligente privind proprietatea intelectuală. Trebuie să ne asigurăm că inovarea și brevetele europene sunt bine protejate împotriva intențiilor ostile și a spionajului economic. Prin urmare, este indispensabilă punerea în aplicare a brevetului european cu efect unitar!

5.8.

Europa nu trebuie să rămână naivă în fața concurenței neloiale. Pentru ca economia noastră să prospere, este esențial să protejăm consumatorii europeni, întreprinderile și piața unică. Oricine dorește să facă parte din piața unică ar trebui să respecte pe deplin aceste norme, inclusiv principiile privind neutralitatea climatică.

5.9.

CESE îndeamnă Comisia să accelereze adoptarea Cărții albe privind un instrument pentru subvențiile străine, care va aborda efectele de denaturare cauzate de subvențiile străine în cadrul pieței unice.

5.10.

CESE a solicitat deja aplicarea unei politici industriale europene orientate către valoarea de utilizare, care să fie adaptată la caracteristicile de la fața locului, și promovarea formării clusterelor de întreprinderi și a cooperării, prin care păstrarea varietății să corespundă beneficiilor de scară, conform principiilor simbiozei industriale și economiei circulare (10).

5.11.

Reforma cadrului concurențial, îndelung anunțată, este extrem de necesară. Cu toate acestea, CESE este dezamăgit de faptul că revizuirea normelor UE privind concurența a fost amânată până în 2021. În procesul de concepere a reformei nu există spațiu de manevre politice; abordarea ar trebui să aibă la bază evoluțiile globale, nu numai piața unică, așa cum s-a întâmplat până în prezent.

5.12.

Mai mult, ar trebui accentuate cooperarea și interacțiunea dintre diferitele niveluri ale administrației locale și naționale și Uniunea Europeană. CESE a solicitat în mod repetat sinergii sporite, iar „[p]latformele de comunicare și cooperare ar trebui să fie promovate și să includă toate statele membre. Ceea ce funcționează într-un stat membru poate funcționa și în altul și ceea ce a studiat un stat membru poate fi utilizat sau optimizat de un altul. […] [n]iciun stat membru nu poate juca un rol proeminent pe scena mondială de unul singur” (11).

5.13.

Pentru a gestiona diferențele internaționale în ceea ce privește tarifele pentru emisiile de carbon, trebuie luate în considerare o serie de acțiuni: introducerea unor măsuri de ajustare la frontieră, standarde de mediu pe care să le respecte importatorii, subvenții pentru exporturile care presupun emisii scăzute de dioxid de carbon, utilizarea instrumentelor de apărare comercială și măsuri de abordare a diferențelor în ceea ce privește stabilirea tarifelor pentru emisiile de carbon în acordurile de liber schimb. Obiectivul final ar trebui să fie stabilirea unui preț global pentru carbon.

5.14.

Este esențial să fie descătușată forța piețelor europene de capital. Finalizarea uniunii piețelor de capital și crearea condițiilor de piață adecvate pentru ca firmele să se poată finanța prin piețe le vor permite firmelor noastre să aibă acces la instrumentele potrivite pentru a-și finanța fiecare etapă a dezvoltării.

5.15.

CESE regretă faptul că dimensiunea regională a dublei tranziții a fost ignorată în mare parte în textul comunicării. Cu toate acestea, salută propunerea (cuprinsă în Planul de redresare al UE) de a crește substanțial resursele alocate Fondului pentru o tranziție justă, de la 7,5 miliarde EUR la 40 miliarde EUR. CESE speră că această majorare va acoperi necesitățile regiunilor care se confruntă cu o transformare industrială profundă.

5.16.

O mai bună integrare și coordonare a setului de instrumente pentru politica industrială, împreună cu structuri de guvernanță adecvate, ar trebui să garanteze că Europa își îndeplinește ambițiile de a deveni o economie verde, digitală și circulară, crescându-și totodată autonomia strategică și reziliența economică.

5.17.

Structurile intermediare, precum rețelele de IMM-uri, agențiile de dezvoltare regională, clusterele, alianțele industriale și parteneriatele de tip public-privat, trebuie să sprijine și să consolideze lanțurile valorice strategice și să reunească toate forțele dinamice (IMM-uri inovatoare, companii mari, institute de cercetare, întreprinderi sociale și autorități publice) pentru a consolida ecosistemele economice.

6. Coronavirusul

6.1.

Pandemia de COVID-19 a creat o recesiune economică masivă (BCE preconizează pentru acest an o contracție economică de 8,7 %!) (12), care, spre deosebire de alte crize din trecut, provoacă șocuri atât la nivelul ofertei, cât și la nivelul cererii. Trebuie folosite toate mijloacele disponibile pentru ca pierderea temporară a producției industriale să nu devină permanentă și/sau pentru ca problema de lichiditate să nu se transforme într-o criză de solvabilitate.

6.2.

Prin urmare, CESE salută propunerea Comisiei privind un plan de redresare al UE (inclusiv Fondul de redresare al UE – Next Generation). Într-adevăr, acest plan:

—	va da un impuls noii strategii industriale prin dublarea bugetului InvestEU, crearea unui Instrument de investiții strategice și a noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate;

—

oferă un răspuns cu adevărat european la criza provocată de pandemie, care se arată ambițios și va avea un impact macroeconomic semnificativ. El va contribui la evitarea distrugerii în continuare a capitalului (inclusiv a capitalului uman), la restabilirea încrederii și la generarea unor importante efecte multiplicatoare;

—	contribuie la evitarea unei redresări asimetrice și consolidează coeziunea internă și solidaritatea;

—	majorează în mod substanțial resursele Fondului pentru o tranziție justă;

—

permite realizarea de progrese în ce privește prioritățile noastre comune de ordin societal și economic: readucerea industriei la starea de normalitate, promovarea investițiilor publice și private în dubla tranziție – digitală și ecologică –, dezvoltarea unor programe comune de restructurare industrială, sprijinirea ocupării forței de muncă în activități orientate către viitor.

6.3.

CESE îndeamnă instituțiile să ajungă rapid la un acord pentru ca punerea în aplicare a planului să demareze cât mai curând posibil. Combinația dintre Pactul verde, planul de redresare și noua strategie industrială oferă un set de instrumente robuste și coerente pentru a combate recesiunea și a pregăti viitorul nostru comun.

6.4.

În condițiile limitării producției în atât de multe sectoare industriale, CESE consideră că:

—	trebuie cartografiată de urgență gravitatea impactului crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra sectoarelor industriale și a lanțurilor valorice, cu scopul de a identifica și de a aborda nevoile specifice ale fiecărui sector în vederea restabilirii producției/ocupării forței de muncă;

—

este necesar să se (re)construiască lanțuri valorice industriale integrate în interiorul UE, pentru a stimula autonomia strategică și reziliența economică a Europei; trebuie sprijinită relocalizarea activităților strategice și trebuie garantată securitatea aprovizionării în sectoare precum energia, asistența medicală și ingredientele farmaceutice active.

6.5.

Este foarte clar că Uniunea Europeană trebuie să își demonstreze puterea și forța în aceste momente dificile. CESE semnalează că statele membre nu pot depăși această criză decât acționând în mod coordonat, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Nu există loc pentru idei populiste și planificare națională. Solidaritatea, cooperarea și respectul reciproc sunt esențiale pentru o redresare rapidă și, pentru ca aceasta să fie durabilă, trebuie valorificate toate învățămintele trase în urma experiențelor din trecut, când nu s-a asigurat respectul pentru ecosisteme.

6.6.

Relaxarea normelor bugetare va sprijini investițiile productive doar dacă unul dintre obiective este convergența în sens ascendent a statelor membre cu venituri mai scăzute. A sosit momentul să se propună măsuri concrete pentru a demonstra că solidaritatea europeană există cu adevărat, prin fapte, nu doar prin vorbe.

6.7.

IMM-urile vor fi, probabil, afectate cel mai puternic de criză, întrucât ele depind de regulă de marile companii și nu dispun de lichidități. Găsirea instrumentului potrivit pentru sprijinirea tuturor IMM-urilor din Europa este fundamentală, iar CESE susține intenția de a ajuta IMM-urile să se extindă și să atragă o forță de muncă calificată, de exemplu prin introducerea de opțiuni pe acțiuni pentru angajați (13).

6.8.

Trebuie identificate și sprijinite industriile și sectoarele cheie, de la resurse umane la cercetare, ajungând astfel la o politică industrială europeană care protejează aceste sectoare strategice în raport cu piața și asigură securitatea aprovizionării cu elemente-cheie precum ventilatoare, măști și alte produse. Aceasta trebuie să însemne susținerea corporațiilor care își mută capacitățile de producție în Europa, permițând UE să redobândească controlul asupra producției și asigurând autonomia față de piața globală, respectând întotdeauna principiile unei tranziții ecologice juste. Dependența crescândă a UE de importurile de medicamente și de ingrediente farmaceutice active poate ridica probleme sistemice, generând deficite de medicamente și riscuri pentru sănătate. Această situație creează motive serioase de îngrijorare în ce privește autonomia strategică a UE.

Bruxelles, 16 iulie 2020.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) Astfel cum este definită de Global Footprint Network (https://www.footprintnetwork.org).

(2) JO C 14, 15.1.2020, p. 95.

(3) JO C 288, 31.8. 2017, p. 20.

(4) JO C 14, 15.1.2020, p. 95.

(5) JO C 264, 20.7.2016, p. 98.

(6) JO C 81, 2.3.2018, p. 57.

(7) JO C 228, 5.7.2019, p. 58.

(8) Regulamentul (UE) 2019/452 (JO L 79 I , 21.3.2019, p. 1).

(9) JO C 288, 31.8. 2017, p. 20.

(10) JO C 97, 24.3.2020, p. 31.

(11) JO C 228, 5.7.2019, p. 67.

(12) https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/spring-2020-economic-forecast-deep-and-uneven-recession-uncertain-recovery_ro

(13) COM(2020) 103 final.