DOCUMENT COMUN

Sursă:	— Eurojust, — Rețeaua judiciară europeană (RJE), — Rețeaua europeană pentru cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război (Rețeaua privind genocidul), — Rețeaua privind echipele comune de anchetă (Rețeaua JIT) și — Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice (EJCN)
Data:	3.4.2019
Destinatar:	Președinția română a Consiliului UE Secretariatul General al Consiliului UE
Subiect:	Documentul comun al Eurojustului, al RJE, al Rețelei privind genocidul, al Rețelei JIT și al EJCN privind sinergiile dintre Eurojust și rețelele înființate de Consiliu în domeniul cooperării judiciare în materie penală

Obiectiv

La cererea președinției române a Consiliului UE (1), Rețeaua judiciară europeană (RJE), Rețeaua europeană pentru cercetarea și urmărirea penală în cazul faptelor de genocid, al crimelor împotriva umanității și al crimelor de război (Rețeaua privind genocidul), Rețeaua privind echipele comune de anchetă (Rețeaua JIT), Rețeaua judiciară europeană de combatere a criminalității informatice (EJCN) și Eurojustul au plăcerea să prezinte un document comun care exprimă opiniile lor cu privire la sinergiile care există între aceste rețele (2) și între aceste rețele și Eurojust, precum și cu privire la domeniile în care aceste sinergii ar putea fi dezvoltate și mai mult.

Astfel cum s-a solicitat, prezentul document comun abordează chestiunile specifice menționate în documentul 7000/19 al Consiliului și include propuneri specifice în această privință.

Rețelele, care sunt susținute de Eurojust, prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește temeiul juridic (act legislativ al UE sau un alt document al Consiliului), mandatul (orizontal sau axat pe infracționalitate) și funcția (experți naționali și/sau puncte de contact locale, membri ai sistemului judiciar și/sau membri ai autorităților de aplicare a legii). RJE, de exemplu, există de mult timp și a dezvoltat, în conformitate cu cadrul său juridic, „relații privilegiate” cu Eurojustul, „bazate pe consultare și complementaritate” (3).

În conformitate cu temeiul juridic al Eurojustului (4), secretariatele rețelelor funcționează ca unități distincte și pot utiliza resursele administrative ale Eurojustului care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor lor. Coordonarea secretariatelor, care face obiectul articolului 48 alineatul (2) din Regulamentul privind Eurojustul, este asigurată de Eurojust.

Prezentul document comun este împărțit în două secțiuni principale: 1) sinergiile existente între rețele și între rețele și Eurojust; 2) sinergiile care se dezvoltă în continuare.

1.   Sinergiile existente între rețele și între rețele și Eurojust

În cadrul Eurojust, comitetul pentru relațiile cu partenerii este substructura colegiului care are sarcina de a oferi și consolida un răspuns instituțional, coerent, cuprinzător și coordonat partenerilor Eurojustului, inclusiv rețelelor. Punctele de contact specifice desemnate în cadrul comitetului facilitează și sprijină interacțiunea dintre rețele și Eurojust.

Începând cu 1 ianuarie 2019, ca urmare a reorganizării administrației Eurojustului, secretariatele rețelelor fac parte din departamentul de operațiuni al Eurojustului, ceea ce le permite să stabilească relații și mai strânse între ele și să faciliteze coordonarea dintre rețele și Eurojust.

(a)   Sinergiile și bunele practici existente în materie de cooperare între RJE, Rețeaua JIT, Rețeaua privind genocidul și EJCN

—   Facilitarea contactelor, de exemplu organizarea de reuniuni periodice și plenare, schimbul de liste de contacte, accesul la secțiunea restricționată a site-urilor web

Șefii secretariatului RJE, al Rețelei privind genocidul și al Rețelei JIT, precum și echipa de sprijin a EJCN se întâlnesc periodic pentru a face schimb de opinii cu privire la aspecte administrative și de fond relevante pentru mandatul rețelelor respective. Faptul că își desfășoară activitatea în același loc, în sediul Eurojustului de la Haga, facilitează contactele lor constante.

Rețelele își invită reciproc membrii în mod regulat la reuniunile lor plenare și anuale, pentru a face schimb de informații și de experiență în domenii de interes comun. Ele se consultă reciproc pentru a evita suprapunerile în ceea ce privește organizarea acestor reuniuni.

Schimbul între rețele de date de contact privind membrii/persoanele de contact este extrem de important pentru sprijinul operațional acordat practicienilor. În prezent, datele de contact ale experților echipelor comune de anchetă și ale membrilor EJCN au fost încărcate pe site-ul web al RJE și sunt actualizate în mod regulat. Experților echipelor comune de anchetă și membrilor EJCN, pe de altă parte, le-a fost oferită posibilitatea de a avea acces la datele de contact ale punctelor de contact ale RJE pe site-ul web al RJE. Lista punctelor de contact ale Rețelei privind genocidul este un document publicat de Consiliu și pus la dispoziție conform politicii privind documentele clasificate LIMITE ale Consiliului.

În ceea ce privește accesul la secțiunea restricționată a site-urilor web ale rețelelor, în prezent, punctele de contact ale RJE au posibilitatea să solicite accesul la zona restricționată a echipelor comune de anchetă.

—   Cooperarea strategică

Ținând seama de diferitele roluri și mandate ale fiecăreia dintre rețele, sunt desfășurate activități strategice comune între două sau mai multe rețele atunci când este necesar, de exemplu cu privire la contribuțiile referitoare la propunerile de noi instrumente privind cooperarea judiciară în materie penală (avizul EJCN-RJE referitor la certificatele anexate la propunerea privind probele electronice), consultarea cu privire la chestiuni de fond legate de domeniul lor de competență (consultări între Rețeaua JIT și EJCN privind modalitățile de îmbunătățire a utilizării echipelor comune de anchetă în cazurile de criminalitate informatică) etc.

Site-ul web al RJE este cea mai importantă platformă care pune la dispoziția practicienilor informații și instrumente privind cooperarea judiciară în materie penală. În mod regulat au loc consultări pentru a se stabili care dintre documentele celorlalte rețele ar trebui publicate pe site-ul web al RJE.

(b)   Sinergiile și bunele practici existente în materie de cooperare între rețele și Eurojust

—   Facilitarea contactelor, de exemplu organizarea de reuniuni periodice și plenare, schimbul de liste de contacte, accesul la secțiunea restricționată a site-urilor web

Eurojustul participă în mod regulat la reuniunile plenare sau anuale ale rețelelor – care au loc, în general, la sediul Eurojustului – și, de asemenea, secretariatele rețelelor sunt invitate în mod regulat la reuniunile Eurojustului, inclusiv la reuniunile colegiului, în care sunt discutate chestiuni de interes comun sau chestiuni bugetare relevante. În general, pentru a se evita suprapunerile privind organizarea reuniunilor, au loc consultări pregătitoare între Eurojust și șefii secretariatelor rețelelor. După ce au avut loc reuniunile plenare sau anuale ale rețelelor, concluziile acestor reuniuni sunt în general prezentate colegiului Eurojustului spre informare și în scopul asigurării monitorizării chestiunilor de interes comun și al adoptării măsurilor ulterioare necesare.

Reuniunile la care participă comitetul președinției RJE și echipa președinției Eurojustului au loc o dată pe an. Eurojustul participă întotdeauna la reuniunile plenare ale RJE care au loc în statul membru care deține președinția Consiliului UE. În plus, membrii birourilor naționale ale Eurojustului participă, pe bază de invitație, la reuniunile regionale/naționale ale RJE.

Echipa de combatere a criminalității informatice din cadrul Eurojustului a instituit o practică constând în a invita în mod regulat consiliul EJCN să participe la reuniunile sale prin telefon/videoconferință. În plus, EJCN a instituit orientări administrative interne conform cărora Eurojustul este consultat îndeaproape cu privire la chestiunile care au o importanță strategică, precum relațiile cu statele terțe și programele de lucru ale EJCN.

Pentru a se asigura accesul birourilor naționale ale Eurojustului la informațiile restricționate de pe site-ul web al RJE, secretariatul RJE le-a acordat acestora elementele de identificare necesare pentru accesul la zonele protejate cu parolă ale respectivului site web.

De asemenea, pe site-ul web al Eurojustului există secțiuni specifice pentru RJE, Rețeaua privind genocidul, Rețeaua JIT și EJCN.

—   Cooperarea strategică

În general, rețelele și Eurojustul fac schimb de informații cu privire la subiectele care sunt relevante pentru reuniunile pe care le organizează. De asemenea, acestea fac schimb de informații privind activitățile și produsele lor, în scopul publicării pe site-urile lor web.

Mai jos sunt prezentate câteva dintre multele exemple de cooperare la nivel strategic între Eurojust și rețele:

—	RJE și Eurojustul au inițiat elaborarea unui document comun pentru practicieni pe baza discuțiilor și a constatărilor RJE și ale Eurojustului cu privire la aplicarea practică a ordinului european de anchetă.

—	Eurojustul și RJE au contribuit la discuțiile privind subiectele celei de a 9-a runde de evaluări reciproce.

—

De la înființarea sa, secretariatul Rețelei JIT, împreună cu Eurojustul (precum și cu Europolul și cu OLAF), au dezvoltat o serie de instrumente pentru a facilita accesul efectiv la echipele comune de anchetă al tuturor practicienilor: Manualul echipelor comune de anchetă, modelul de acord privind echipele comune de anchetă și Ghidul practic al echipelor comune de anchetă. În plus, Rețeaua JIT și Eurojustul au pregătit împreună al doilea raport de evaluare al echipelor comune de anchetă.

—

EJCN și Eurojustul cooperează cu privire la diverse proiecte strategice, printre care se numără și contribuțiile EJCN la produsele Eurojustului, precum Monitorul judiciar privind criminalitatea informatică și Observatorul criptării, avizele comune privind noile instrumente juridice, precum și contribuțiile comune adresate părților interesate.

—

În 2018, Rețeaua privind genocidul și Eurojustul au cooperat la elaborarea unui memorandum privind probele adunate de pe câmpul de luptă, referitor la colectarea și utilizarea informațiilor provenite din zonele de război. De asemenea, secretariatul Rețelei privind genocidul participă la reuniunile echipei de combatere a terorismului din cadrul Eurojustului.

În prezent este examinată posibilitatea elaborării unei prezentări comune care să facă cunoscut rolul Eurojustului și cel al rețelelor găzduite de acesta, ceea ce ar putea ajuta într-o mai mare măsură autoritățile naționale să identifice partenerii relevanți.

—   Cooperarea operațională

Documentul comun al RJE/Eurojustului intitulat „Asistența în cadrul cooperării internaționale în materie penală pentru practicieni – ce putem face pentru dumneavoastră?” este un document extrem de important referitor la modul în care sunt repartizate cazurile între RJE și Eurojust. Acest document îi ajută pe practicienii din domeniul judiciar să decidă dacă ar trebui să contacteze RJE sau Eurojustul pentru asistență în domeniul cooperării internaționale în materie penală. Documentul comun a fost actualizat în 2018 și este în curs de a fi tradus în statele membre. Începând din 2018, RJE și Eurojustul lucrează la un proiect comun privind evaluarea modului de repartizare a cazurilor.

Secretariatul Rețelei JIT a stabilit legături foarte strânse cu activitatea operațională a Eurojustului și este invitat din ce în ce mai des să participe la reuniunile de nivel II (la care participă birourile naționale cu privire la un anumit caz) și la reuniunile de nivel III (reuniuni de coordonare) ale Eurojustului, în cursul cărora ar putea fi discutate mai multe aspecte legate de înființarea sau funcționarea unei echipe comune de anchetă. Începând cu data de 27 august 2018, a devenit deplin operațional instrumentul online al Eurojustului – Portalul de finanțare a echipelor comune de anchetă – pentru depunerea cererilor de finanțare a echipelor comune de anchetă. Multe dintre ajustările făcute în ultimii ani în ceea ce privește procesul de finanțare au fost determinate de nevoile practicienilor echipelor comune de anchetă, inclusiv ale reprezentanților birourilor naționale ale Eurojustului.

În cadrul EJCN este în curs de constituire un subgrup însărcinat cu „constituirea de dosare”, care ar urma să ofere consiliere autorităților judiciare din statele membre cu privire la modul optim de a utiliza serviciile oferite de Eurojust.

Informațiile confidențiale care au făcut obiectul unor schimburi în cursul sesiunilor închise ale Rețelei privind genocidul au constituit un punct de plecare pentru inițierea reuniunilor de coordonare ale Eurojustului. Rețeaua privind genocidul (punctele de contact și secretariatul) este invitată la reuniunile de coordonare ale Eurojustului pentru cauzele care privesc cele mai grave crime internaționale.

—   Acțiuni de comunicare

Ca parte a misiunii sale de a asigura un răspuns coordonat pentru partenerii Eurojustului, comitetul pentru relațiile cu partenerii asigură schimbul de informații și facilitează legăturile dintre acești parteneri și rețele.

Eurojustul asigură în mod activ implicarea rețelelor relevante în mai multe dintre proiectele sale externe (de exemplu, RJE în EuroMed, RJE și EJCN în Proiectul Sirius, Rețeaua JIT în EL PAcTO și Rețeaua privind genocidul în proiectul Academiei din Nürnberg referitor la colectarea și păstrarea probelor electronice).

De asemenea, Eurojustul promovează activitatea rețelelor în relațiile sale cu alte agenții ale UE (cum ar fi rețeaua agențiilor JAI), permițându-le să se reunească atunci când este necesar. Printre exemplele care pot fi menționate se numără manualul FRA privind criminalitatea informatică (Eurojust-EJCN) și formarea comună cu privire la echipele comune de anchetă (CEPOL și EJTN).

2.   Sinergiile care se dezvoltă în continuare

(a)   Folosirea sistemului național de coordonare Eurojust (SNCE)

Corespondenții naționali din cadrul SNCE ai Eurojustului, punctele de contact ale RJE și membrii sau punctele de contact ale celorlalte rețele ar trebui să continue să se întâlnească în mod regulat pentru a discuta despre cooperarea dintre ei și pentru a menține contacte strânse în cazurile operaționale (articolul 12 din Decizia privind Eurojustul și articolul 20 din Regulamentul privind Eurojustul). SNCE ar trebui să continue să fie utilizat în acest scop și întregul său potențial va fi utilizat în această privință.

Pentru a îmbunătăți eficiența cooperării dintre rețele și pentru a profita pe deplin de sinergiile create prin intermediul acestei cooperări, rețelele ar putea lua în considerare posibilitatea de a susține funcțiile de tip „mandat dublu” sau „mandat multiplu” ale membrilor rețelelor numiți de statele membre, după modelul practicii deja existente în ceea ce privește anumite puncte de contact ale RJE și anumiți experți ai echipelor comune de anchetă cu mandat dublu. Unii membri naționali ai Eurojustului sau adjuncți ai acestora îndeplinesc și funcția de puncte de contact ale RJE.

De asemenea, statele membre ar putea să analizeze posibilitatea de a include anumiți membri ai EJCN în cadrul SNCE în temeiul articolului 20 alineatul (3) litera (f) din Regulamentul privind Eurojustul, care va deveni aplicabil în decembrie 2019. Acest lucru ar putea permite îmbunătățirea într-o mai mare măsură a interacțiunii generale dintre EJCN, celelalte rețele și Eurojust la nivel național.

(b)   Exploatarea la maximum a tuturor posibilităților de a transmite mesaje comune

Rețelele și Eurojustul vor explora în continuare domeniile în care pot iniția sau spori coordonarea mesajelor comune, în vederea obținerii unei abordări comune sistematice cu privire la un subiect anume, de exemplu prin intermediul unor reuniuni tematice comune, al unor proiecte strategice comune, al unor avize comune privind instrumentele juridice etc.

Având în vedere acest obiectiv, va fi avută în vedere elaborarea unei metodologii de lucru comune între secretariatele rețelelor și Eurojust pentru a stabili procese de lucru în vederea pregătirii unor inițiative comune și a obținerii de rezultate comune. Punctele de contact din cadrul comitetului pentru relațiile cu partenerii al Eurojustului vor avea un rol esențial în această privință.

(c)   Accesul la secțiunea restricționată a site-urilor web ale rețelelor

Fără a aduce atingere temeiului juridic al fiecărei rețele și în conformitate cu acesta, pentru ca o rețea să poată pune la dispoziție cunoștințele sale relevante și experiența pe care o deține și pentru a comunica informații altor practicieni, accesul reciproc la zonele restricționate ale site-urilor web ale rețelelor este considerat un aspect prioritar al cooperării. În acest sens, ar trebui analizată și, dacă este adecvat, acordată posibilitatea ca membrii rețelelor să aibă acces direct la zonele restricționate ale site-urilor web.

(d)   Resursele legate de sprijinul acordat de Eurojust rețelelor

În conformitate cu temeiul său juridic, Eurojustul a considerat întotdeauna că sprijinirea rețelelor de practicieni reprezintă o parte integrantă a misiunii sale, precum și o oportunitate unică de a face schimb de bune practici și de a consolida legăturile cu autoritățile judiciare naționale.

Găzduirea secretariatelor rețelelor de către Eurojust aduce avantaje reciproce: secretariatele rețelelor sunt compuse din personal specializat și primesc o alocare bugetară anuală care face parte din bugetul obișnuit al Eurojustului. Acestea beneficiază, de asemenea, de infrastructura generală a Eurojustului (resurse IT pentru infrastructura și întreținerea site-urilor web, resurse umane, buget, servicii generale etc.), contribuind astfel la realizarea unor economii de scară.

În același timp, Eurojustul a urmărit să obțină creșteri ale eficienței pentru a optimiza sprijinul pe care îl acordă rețelelor (de exemplu, prin utilizarea partajată a serviciilor comune) și va continua să facă acest lucru.

Cu toate acestea, ar trebui asigurate resurse suficiente pentru a permite Eurojustului să continue să le ofere rețelelor un sprijin adecvat. Odată cu creșterea numărului de dosare și cu reducerile care afectează bugetul Eurojustului, există riscul ca sprijinul acordat rețelelor să acționeze în detrimentul mandatului principal al Eurojustului, care este sprijinirea și coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale transfrontaliere.

(e)   Înființarea unui secretariat pentru a sprijini EJCN

În raportul său privind funcționarea EJCN (documentul 15521/18 al Consiliului), Eurojustul a arătat că creșterea gradului de punere în aplicare a programului de lucru al EJCN, precum și sporirea sinergiilor dintre EJCN și alți actori vor depinde de alocarea unor resurse suplimentare. Începând cu 2016, resursele care pot fi puse la dispoziția EJCN de către Eurojust în limita bugetului său existent nu i-au permis EJCN să își dezvolte pe deplin și în mod coerent propriile produse și propriul site web.

Eforturile pe termen lung necesare pentru a îmbunătăți această situație (în special în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a site-ului web al EJCN și a subgrupurilor tematice ale EJCN) pot fi desfășurate numai pe baza alocării unor resurse suplimentare, care ar permite Eurojustului să înființeze un secretariat oficial al EJCN.

Acest secretariat ar trebui să funcționeze ca o structură de sprijin pentru EJCN de dimensiuni rezonabile, permițându-i să răspundă nevoilor și așteptărilor practicienilor activi în domeniul criminalității informatice. Această structură specializată este necesară pentru a menține și dezvolta în continuare sinergiile dintre EJCN și celelalte rețele, precum și dintre EJCN și Eurojust.

În plus, în lipsa alocării unor resurse suplimentare pentru a permite îndeplinirea obiectivelor rețelei și având în vedere reducerile bugetare preconizate care afectează capacitățile de sprijin ale Eurojustului, acesta nu va fi în măsură nici măcar să mențină nivelul de sprijin pe care îl acordă în prezent EJCN (inclusiv resursele financiare și umane necesare pentru organizarea a două reuniuni plenare anuale).

---

(1)  Documentul 7000/19 al Consiliului, emis pe 5 martie 2019.

(2)  Pe lângă aceste rețele „formalizate”, Eurojustul susține și facilitează crearea de sinergii cu alte rețele de practicieni: rețeaua de corespondenți naționali pentru probleme legate de terorism, rețeaua europeană a procurorilor din domeniul proprietății intelectuale și Forumul consultativ al procurorilor generali și al directorilor parchetelor din statele membre ale Uniunii Europene.

(3)  Articolul 10 din Decizia 2008/976/JAI a Consiliului și articolul 48 din Regulamentul (UE) 2018/1727 (Regulamentul privind Eurojustul). A se vedea, de asemenea, articolul 85 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(4)  Articolul 48 din Regulamentul (UE) 2018/1727.