Evaluarea impactului cu privire la Regulamentul delegat privind sistemele de transport inteligente cooperative

A. Necesitatea de a acționa

Care este problema și de ce este o problemă la nivelul UE?

Cu toate că, în ultimul deceniu, au existat multe noutăți tehnologice care au facilitat apariția sistemelor de transport inteligente cooperative (C-ITS), acestea nu au fost încă implementate pe scară largă, deși beneficiile potențiale sunt recunoscute. În 2011, producătorii de vehicule din UE (prin consorțiul CAR 2 CAR) și-au declarat intenția comună de a începe implementarea pe scară largă până în 2015. A devenit însă repede clar că această acțiune ar necesita ca toate părțile interesate (din sectorul public și privat) de la nivelul UE să aibă o abordare comună din punct de vedere tehnic și nu numai.

Care sunt rezultatele care trebuie obținute?

Principalul obiectiv de politică este de a contribui la transporturi rutiere mai durabile, de exemplu prin îmbunătățirea siguranței rutiere, prin reducerea congestionării, prin optimizarea eficienței transporturilor, prin creșterea fiabilității serviciilor, prin reducerea consumului de energie și a impactului asupra mediului înconjurător, precum și prin sprijinirea dezvoltării economice. Pentru a realiza acest obiectiv, este necesar un cadru clar, care să stabilească cerințe minime de interoperabilitate, compatibilitate inversă și continuitate a serviciilor, oferind astfel securitate juridică în sprijinul implementării pe scară largă a C-ITS.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE (subsidiaritate)?

Traducerea principalelor beneficii societale ale C-ITS în argumente economice care să convingă toate părțile interesate relevante reprezintă o provocare. În plus, aceste beneficii pot fi obținute numai dacă toți doresc să investească în același timp. Pentru producătorii de vehicule implementarea nu se justifică decât dacă sunt încredințați că lucrurile vor fi armonizate și, mai ales, că vehiculele vor beneficia de servicii de infrastructură în întreaga UE. Deși argumentele economice sunt diferite pentru sectorul public, nici pentru acesta nu se justifică să investească decât dacă se preconizează că marea parte a parcului de vehicule va fi echipată adecvat în viitorul apropiat.

B. Soluții

Care sunt opțiunile de politică disponibile pentru atingerea obiectivelor? Există o opțiune preferată? Dacă nu, de ce?

OP1:    O intervenție ușoară bazată pe măsuri fără caracter legislativ, care să includă îndrumări fără caracter obligatoriu referitoare la interoperabilitatea serviciilor în „ziua 1”, comunicațiile securizate, protecția datelor și evaluarea conformității;

OP2:    O intervenție moderată bazată pe specificații în temeiul Directivei STI. Este vorba despre elemente similare celor din OP1, însă obligatorii din punct de vedere juridic, prevăzute într-un regulament delegat. Statele membre și industria sunt totuși libere să decidă dacă implementează sau nu C-ITS;

OP3:    O intervenție puternică bazată pe un mandat de tip „de la vehicul la vehicul” (V2V) și pe înființarea unor organisme de guvernanță. Această opțiune merge, etapizat, mai departe decât specificațiile obligatorii din punct de vedere juridic, garantând că toate vehiculele noi sunt echipate cu stații C-ITS, sporind în mod substanțial rata de absorbție și atingând astfel mult mai rapid pragul de furnizare eficientă a serviciilor (corelat cu efectul de rețea). OP3 include măsuri suplimentare care sprijină implementarea C-ITS și care nu pot fi introduse doar printr-un act delegat:

·o măsură legislativă poate oferi un temei juridic pentru prelucrarea legală a datelor cu caracter personal legate de C-ITS. Acest lucru va reduce incertitudinea și va avea, probabil, drept rezultat furnizarea mai multor servicii C-ITS și

·atribuirea rolurilor de guvernanță unor organisme juridice va asigura în continuare coordonarea și supravegherea implementării C-ITS, obținându-se astfel reducerea la minimum a obstacolelor din calea adoptării C-ITS.

Pe baza evaluării, OP2 este o opțiune mai bună decât OP1, deoarece asigură beneficii semnificativ mai mari și este mai coerentă. OP3 este chiar mai eficientă și mai coerentă, oferind mai multă certitudine în ceea ce privește implementarea și abordând mai eficient factorii care generează probleme în privința protecției datelor și care determină lipsa coordonării; mandatul V2V ar implica însă și costuri de conformare semnificative. Abordarea preferată este OP3 – o abordare etapizată, prevăzută în Directiva STI, în cadrul căreia, după adoptarea specificațiilor, se va lua în considerare o inițiativă separată de implementare, analizându-se în continuare eficiența și proporționalitatea unui mandat bazat pe dezvoltarea continuă a sectorului C-ITS.

Care sunt punctele de vedere ale diferitelor părți interesate? Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

OP1 nu a beneficiat de un sprijin puternic din partea părților interesate, deoarece efectul pozitiv obținut din abordarea factorilor care generează problemele și, prin urmare, implementarea și interoperabilitatea C-ITS sunt considerate limitate din cauza lipsei de securitate juridică.

Cel mai mare grup de părți interesate au considerat OP2 ca fiind cea mai adecvată pentru atingerea obiectivelor. Cu toate acestea, mulți respondenți, majoritatea din sectorul telecomunicațiilor, nu susțin această opțiune, deoarece ei intenționează să introducă tehnologii concurente bazate pe C-ITS, care în prezent nu sunt interoperabile cu tehnologiile mature. De asemenea, unele părți interesate se opun reglementărilor obligatorii în materie de interoperabilitate și unei politici comune în domeniul securității, deoarece ar trebui să își adapteze serviciile pentru a le putea integra în C-ITS.

Părțile interesate au declarat un sprijin moderat pentru mandatul V2V prevăzut de OP3. Mulți respondenți au indicat că acest mandat ar oferi certitudinea necesară în privința implementării, însă au susținut că ar trebui reexaminate circumstanțele specifice și maturitatea sistemului înainte de definirea unui astfel de mandat. Părțile interesate intervievate în cadrul studiilor de caz referitoare la implementare au sprijinit instituirea guvernanței, politicii și organismelor operaționale la nivelul UE, întrucât acestea sunt considerate a fi importante pentru coordonarea implementării în întreaga Europă.

C. Impactul opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Principalele beneficii constau în scăderea numărului de accidente și a costurilor cu combustibilul, dar și în reducerea timpului de călătorie. În plus, s-ar înregistra și o ușoară scădere a costurilor externe ale emisiilor de CO2 și ale poluanților atmosferici. Beneficiile monetizate totale se ridică la 78,9 miliarde EUR față de scenariul de referință pentru perioada 2020-2035. Această sumă s-ar majora la 128,9 miliarde EUR prin introducerea unui mandat V2V.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Principalele costuri sunt legate de echipamentele C-ITS montate pe vehicule și în infrastructura rutieră. Sunt evaluate și alte costuri administrative și de conformare, dar, prin comparație, acestea sunt considerate minore. Costurile monetizate totale se ridică la 19,1 miliarde EUR față de nivelul de referință pentru perioada 2020-2035, respectiv la 32,3 miliarde EUR dacă se introduce un mandat V2V.

Care sunt impacturile asupra IMM-urilor și asupra competitivității?

Este probabil ca IMM-urile să joace un rol semnificativ în cadrul C-ITS, deoarece acestea sunt bine reprezentate în furnizarea tehnologiilor C-ITS și în calitate de companii de date și de transport. IMM-urile sunt totodată participanți activi la actualele proiecte de implementare a C-ITS. Sporirea securității în materie de reglementare și accelerarea implementării C-ITS le pot oferi acestora roluri mai importante în furnizarea de produse și servicii inovatoare.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și asupra administrațiilor naționale?

Deși 90 % din costuri sunt legate de echiparea parcurilor de vehicule, costul echipării infrastructurii va fi în mare măsură suportat de sectorul public. Cu toate acestea, statele membre sunt libere să decidă dacă vor să procedeze la implementare.

Vor exista și alte efecte semnificative?

Implementarea comercială pe scară largă a C-ITS în UE le-ar oferi operatorilor un avantaj în ceea ce privește competitivitatea lor globală, creând noi locuri de muncă în domeniul producției, instalării, întreținerii și operării stațiilor și serviciilor C-ITS. Informațiile puse la dispoziție prin intermediul C-ITS ar accelera, de asemenea, cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu și ar stimula căutarea unor aplicații inovatoare pentru date, ceea ce ar face ca sistemele să fie mai utile și ar permite automatizarea.

Proporționalitate?

Respectarea specificațiilor ar fi obligatorie numai în cazul în care serviciile C-ITS vor fi fost implementate. Deși specificațiile obligatorii la nivelul UE ar impune stațiilor C-ITS existente și noilor soluții tehnologice să se adapteze la cerințe, astfel de cerințe sunt esențiale pentru a asigura interoperabilitatea la nivelul UE a serviciilor C-ITS, iar revizuirea prevăzută permite un grad de flexibilitate în dezvoltarea de soluții tehnologice.

Un mandat ar obliga producătorii de vehicule să echipeze toate noile tipuri de vehicule cu stații C-ITS. Proporționalitatea și necesitatea unui astfel de mandat pot și vor fi evaluate în continuare, în conformitate cu abordarea etapizată prevăzută în Directiva STI.

D. Acțiuni subsecvente

Când va fi revizuită politica?

Comisia va evalua noua legislație în termen de cel mult trei ani de la intrarea sa în vigoare. Se preconizează că specificațiile vor fi revizuite înainte de acest termen în vederea adaptării la noile evoluții (cum ar fi serviciile armonizate suplimentare) sau a includerii mai multor tehnologii (cum ar fi rețelele de telefonie mobilă existente).