COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.11.2019
COM(2019) 607 final
ANEXĂ
la Propunerea de Decizie a Consiliului
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în Consiliul ministerial al Comunității Energiei și în Grupul permanent la nivel înalt al Comunității Energiei (Chișinău, 12 și 13 decembrie 2019)
ANEXA 1
Consiliul ministerial
1.DECIZIA DE ADOPTARE A BUGETULUI COMUNITĂȚII ENERGIEI ȘI CONTRIBUȚIILE FINANCIARE PENTRU PERIOADA 2020-2021
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a aproba decizia de adoptare a bugetului Comunității Energiei și contribuțiile financiare pentru perioada 2020-2021, în conformitate cu Decizia Comisiei din 6 noiembrie 2019 de stabilire a propunerii Comisiei către Consiliul ministerial al Comunității Energiei privind bugetul Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021, C(2019) 7828 final, și cu proiectul de act procedural al Consiliului ministerial anexat la prezenta anexă.
2.DECIZII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 91 ALINEATUL (1) DIN TCE DE CONSTATARE A EXISTENȚEI UNEI ÎNCĂLCĂRI A ACORDULUI ÎN URMĂTOARELE CAUZE: CAUZA ECS-10/17 (SERBIA), CAUZA ECS-13/17 (SERBIA), CAUZA ECS 6/18 (KOSOVO*)
(a)Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a aproba proiectele de decizii în temeiul articolului 91 alineatul (1) din TCE de constatare a existenței unei încălcări în cauza ECS-10/17 (Serbia), cu condiția ca obiter dictum de la punctul (71) din cererea motivată să fie eliminat, în cauza ECS-13/17 (Serbia) și cauza ECS-6/18 (Kosovo*).
3.DECIZII ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 92 ALINEATUL (1) DIN TCE PRIVIND: IMPUNEREA SAU EXTINDEREA UNOR MĂSURI PRIVIND BOSNIA ȘI HERȚEGOVINA ÎN CAUZELE ECS-8/11, ECS-2/13 ȘI ECS-6/16; PRIVIND SERBIA ÎN CAUZELE ECS-3/08 ȘI ECS-9/13
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a aproba proiectele de decizii privind Bosnia și Herțegovina în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul CE privind Bosnia și Herțegovina în cauzele ECS-8/11, ECS-2/13 și ECS-6/16 și privind Serbia în cauzele ECS-3/08 și ECS-9/13.
ADDENDUM LA ANEXA 1
ACT PROCEDURAL AL
CONSILIULUI MINISTERIAL AL COMUNITĂȚII ENERGIEI
2019/PA/01/MC-EnC: Privind adoptarea bugetului Comunității Energiei pentru anii 2020-2021 și contribuțiile părților la buget
Consiliul ministerial al Comunității Energiei,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Energiei, în special articolele 73, 74, 86 și 88,
Având în vedere Decizia Comisiei din....................... de stabilire a propunerii Comisiei către Consiliul ministerial al Comunității Energiei cu privire la bugetul Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021,
Având în vedere articolele 24 și 25 din procedurile Comunității Energiei pentru stabilirea și executarea bugetului, pentru auditare și pentru controlul contabil,
Întrucât Consiliul ministerial trebuie să adopte un buget care acoperă cheltuielile operaționale ale Comunității Energiei necesare pentru funcționarea instituțiilor sale,
Întrucât fiecare parte trebuie să contribuie la bugetul Comunității Energiei prevăzut în anexa IV la Tratatul de instituire a Comunității Energiei,
DECIDE:
Articolul 1
Se adoptă bugetul Comunității Energiei pentru exercițiile financiare 2020 și 2021, prevăzut în anexa la prezentul act procedural.
Articolul 2
Începând cu 1 ianuarie 2020, contribuțiile Comunității Energiei la bugetul Comunității Energiei sunt stabilite în anexa la prezentul act procedural.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează tuturor părților și instituțiilor în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei.
Articolul 4
Directorul Secretariatului Comunității Energiei pune prezentul act procedural și anexa la acesta la dispoziția tuturor părților și instituțiilor, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei, în termen de șapte zile de la adoptare.
Adoptat la Chișinău la 13 decembrie 2019
Pentru Consiliul ministerial
.....................
Președinția
Anexă
la Decizia Comisiei privind stabilirea propunerii Comisiei către Consiliul ministerial al Comunității Energiei cu privire la bugetul Comunității Energie
pentru perioada 2018-2019
Expunerea de motive a bugetului Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021
1.Contextul propunerii
1.1.Dispozițiile din tratat
Articolele 73 și 74 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei (denumit în continuare „tratatul”) prevăd că actul procedural adoptat în unanimitate de către Consiliul ministerial, la propunerea Comisiei Europene, stabilește un buget bianual al Comunității Energiei. Bugetul acoperă și cheltuielile operaționale ale Comunității Energiei necesare pentru funcționarea instituțiilor sale.
Prezenta propunere de buget și expunerea de motive au fost pregătite de director în conformitate cu articolul 30 din Procedurile Comunității Energiei pentru stabilirea și execuția bugetului și pentru audit și inspecție (denumite în continuare „procedurile bugetare”) .
1.2.Dispoziții pentru bugetul 2020-2021 al Comunității Energiei
Principiile directoare și dispozițiile referitoare la pregătirea bugetului (privind conținutul și structura) sunt stabilite în procedurile bugetare ale Comunității Energiei (modificate în 2014).
Un principiu suplimentar aplicat pentru prima dată în acest proces este legat de introducerea principiilor ABB (Activity Based Budgeting) în viitorul sistem de raportare al Comunității Energiei.
2.Descrierea programului de lucru 2020-2021
Deși reflectă și necesitatea de a aborda noile provocări viitoare, prioritățile Comunității Energiei și ale instituțiilor sale, inclusiv ale Secretariatului, se vor axa în mod ferm pe obiectivele-cheie stabilite în tratat:
3.Extinderea normelor și principiilor UE privind piața internă a energiei în țările din Europa de Sud-Est, în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta, pe baza unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic;
4.Instituirea unui cadru stabil de reglementare și de piață capabil să atragă investiții în generarea de energie electrică și în rețele;
5.Crearea unei piețe integrate a energiei, care să permită comerțul energetic transfrontalier și integrarea în cadrul pieței UE;
6.Consolidarea securității aprovizionării pentru a asigura o aprovizionare stabilă și continuă cu energie, aspect esențial pentru dezvoltarea economică și stabilitatea socială;
7.Îmbunătățirea situației mediului în raport cu aprovizionarea cu energie în regiune și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice; și
Secretariatul va continua să sprijine părțile contractante în transpunerea și punerea în aplicare a acquis-ului. În situațiile în care nu există progrese, experții secretariatului se vor implica din ce în ce mai mult în cazuri individuale în care vor oferi sprijin personalizat, fie prin intermediul misiunilor specifice fiecărei țări în materie de punere în aplicare, fie prin gestionarea serviciilor de consultanță externă. Mecanismul de executare prevăzut în tratat, susținut de mediere și de soluționarea litigiilor, va continua să servească drept instrument important pentru a sprijini procesul de punere în aplicare a tratatului acolo unde au eșuat alte tipuri de sprijin (de exemplu, redactarea de documente, schimbul de cunoștințe, consolidarea capacităților).
În același timp, Regulamentul privind integritatea și transparența pieței energiei (REMIT) și codurile de rețea și orientările în domeniul gazului (REMIT), adoptate recent de organismele decizionale ale Comunității Energiei, vor trebui să fie transpuse și puse în aplicare. Sarcinile suplimentare legate de infrastructură (PICE/PIC) vor rămâne pe ordinea de zi a Secretariatului General și vor avea nevoie de o raportare periodică în conformitate cu reglementările aplicabile.
Orientările politice generale privind obiectivele pentru 2030 ale părților contractante ale Comunității Energiei, adoptate în decembrie 2018, au pus plasat activitatea Comunității Energiei în domeniul decarbonizării în centrul preocupărilor viitoare. În cadrul reuniunii din decembrie, Consiliul ministerial a anunțat că va depune eforturi în vederea includerii pachetului privind energia curată. Primele elemente ale pachetului care ar putea fi deja încorporate în acquis în 2019 sunt Directiva reformată privind energia din surse regenerabile, Directiva modificată privind eficiența energetică și Directiva modificată privind performanța energetică a clădirilor și Regulamentul privind guvernanța. Aceasta va avea ca rezultat sarcini și obligații suplimentare ale părților contractante și va necesita noi eforturi din partea secretariatului. O obligație deosebit de dificilă va fi pregătirea și adoptarea planurilor energetice și climatice naționale.
În plus, acquis-ul privind securitatea aprovizionării cu gaze naturale și codurile de rețea existente și viitoare prevăd o serie de sarcini noi pentru Secretariat și pentru CRCE.
În plus, adoptarea unor acte procedurale de către Consiliul ministerial privind înființarea și activitatea Grupului de coordonare al operatorilor de sisteme de distribuție pentru energie electrică din cadrul Comunității Energiei, precum și a Grupului de coordonare al Comunității Energiei pentru securitatea cibernetică și infrastructura critică vor avea ca rezultat o serie de noi sarcini, cum ar fi organizarea și pregătirea reuniunilor, sprijinul general pentru grupurile de lucru etc.
Având în vedere sarcinile existente și noi care decurg din mandatul Secretariatului, lista obligațiilor de raportare către diverse instituții ale Comunității Energiei (de exemplu, Consiliul ministerial, CRCE, PHLG) și Comisia Europeană a crescut în mod constant. Detaliile obligațiilor de raportare sunt prezentate în anexa II la programul de lucru.
În ansamblu, activitatea Secretariatului reflectă trei domenii prioritare principale, în conformitate cu articolul 67 din tratat:
–Activitatea 1 (A1) — punerea în aplicare a acquis-ului în temeiul articolului 67 litera (b) din tratat, care se axează pe asistența oferită părților contractante pentru a sprijini punerea în aplicare corespunzătoare a obligațiilor care decurg din tratat și raportarea anuală privind progresele înregistrate prezentate Consiliului ministerial;
–Activitatea 2 (A2) — asistență pentru donatori și coordonarea de către Comisia Europeană a activității donatorilor în temeiul articolului 67 litera (c), inclusiv asistență pentru activitatea comunității donatorilor în domeniul de aplicare al Comunității Energiei în părțile contractante; și
–Activitatea 3 (A3) — sprijin administrativ pentru instituții și organisme în conformitate cu articolul 67 litera (a) în ceea ce privește facilitarea și organizarea activității instituțiilor Comunității Energiei și a organismelor de lucru instituite prin decizii ale Consiliului ministerial.
Principalele activități, astfel cum sunt definite în programul de lucru în scopul raportării, sunt împărțite în acțiuni (a se vedea anexa I la programul de lucru 2020-2021). În plus, raportarea privind utilizarea bugetului se va realiza în conformitate cu activitățile definite (a se vedea A1-A3 de mai sus) și cu indicatorii corespunzători.
Cu toate acestea, acest document se referă la planificarea resurselor în conformitate cu principiile procedurilor bugetare ( a se vedea mai jos).
8.Ipoteze bugetare
Conform ipotezei majore care stă la baza propunerii bugetare, cadrul juridic și financiar stabil va continua să fie aplicabil operațiunilor Comunității Energiei. Modificările preconizate ale tratatului în vederea îmbunătățirii funcționării acestuia, pe care Consiliul ministerial urmează să le adopte în 2019, cu sprijinul Președinției în exercițiu și al Secretariatului, reprezintă un prim pas în asigurarea faptului că Comunitatea va continua să depună eforturi în vederea îndeplinirii obiectivelor Comunității Energiei, răspunzând cerințelor de creare a unei piețe interne unice a energiei. La nivelul planificării financiare pentru perioada 2020-2021, s-a ținut seama de experiența execuției bugetare din ultimii trei ani, precum și de planificarea strategică a sarcinilor și activităților viitoare, astfel cum sunt prezentate în programul de lucru.
9.Structura bugetului Comunității Energiei
Planificarea financiară urmează structura predefinită a bugetului prin punerea la dispoziție a normelor aplicabile. Acest cadru, formulat încă de la începutul Comunității Energiei, permite o comparație multianuală a utilizării rezultatelor.
Bugetul prezentat este alocat în conformitate cu patru linii bugetare („BL”), care sunt resurse umane, cheltuieli de deplasare, cheltuieli de birou și alte costuri, servicii detaliate în continuare în pozițiile bugetare (număr diferit în linii bugetare diferite). Fiecare dintre pozițiile bugetare este compusă, de asemenea, din conturi predefinite care creează un grup de conturi reprezentând o anumită categorie de cheltuieli legate de liniile bugetare. Explicațiile oferite în această secțiune sunt aplicabile pentru perioada 2020-2021.
9.1.Linie bugetară: Resurse umane
Linia bugetară I constituie cheltuieli cu resursele umane. Această parte a bugetului este definită în conformitate cu schema de personal aprobată și respectă grilele de salarizare stabilite.
Structura organizațională existentă a Secretariatului reprezintă baza propunerii. Bugetul pentru linia bugetară privind resursele umane este rezultatul următoarelor considerații:
–în 2020 și, respectiv, în 2021, salariile sunt indexate cu un factor de inflație de 2 % și
–se are în vedere promovarea în continuare a angajării temporare în cadrul programelor de detașare și de stagiu. Detașarea, utilizată ca formă de consolidare a capacității administrative a părților contractante, va continua să fie utilizată în perioada 2020-2021 pentru a completa echipa Secretariatului cu expertiză tehnică specifică din partea administrațiilor naționale și a altor organizații. Stagiile vizează sprijinirea personalului și diseminarea cunoștințelor despre Comunitatea Energiei și contribuie la consolidarea capacităților. Ipotezele financiare ale bugetului propus prevăd fonduri pentru aproximativ 60 de persoane/luni pentru stagii 1 și 24 de persoane/luni pentru detașare. Numărul personalului temporar este calculat pe baza unui angajament de un an, și anume, în total, cinci stagii de un an și două detașări de un an, prevăzute pentru 2020 (în total șapte angajați temporari).
9.2.Linie bugetară: Deplasări
Linia bugetară II cuprinde cheltuieli legate de deplasările autorizate ale personalului secretariatului în numele Comunității Energiei, care desfășoară activități legate de punerea în aplicare a tratatului.
Cheltuielile se referă în principal la misiunile părților contractante sau la asistența tehnică pentru evaluarea punerii în aplicare a obligațiilor care le revin în temeiul tratatului. Acest buget conține, de asemenea, fonduri pentru deplasări justificate legate de organizarea și participarea personalului la diferite reuniuni și conferințe, inclusiv cele ale instituțiilor Comunității Energiei, ca vorbitori etc.
În structura sa, bugetul pentru cheltuielile de deplasare este planificat și compus din:
–costurile zborurilor și costuri neprevăzute și
–diurna (DSA - Daily Subsistence Allowance) 2 .
9.3.Linie bugetară: Birou
Linia bugetară III cuprinde cheltuieli care cresc sau modifică activele Comunității Energiei și alte cheltuieli de infrastructură de birou (chirii, materiale de birou, consumabile și alte servicii) care sunt necesare pentru funcționarea secretariatului ca instituție în temeiul tratatului.
Această linie bugetară cuprinde următoarele posturi bugetare:
–Chirii: Estimarea cheltuielilor pentru închirierea spațiilor pentru birouri. Această poziție bugetară consideră că donația este primită de la țara gazdă (Austria) la bugetul general al Comunității Energiei 3 .
–Echipamentul de birotică: Această poziție bugetară reflectă necesitatea de a menține echipamentele (în special echipamentele IT și mobilierul de birou) actualizate pentru a asigura securitatea maximă a mediului de lucru, a proceselor și a datelor prelucrate. Această linie bugetară cuprinde următoarele conturi bugetare: hardware, software, echipamente de birou și active cu valoare scăzută. Înscrierea în buget a cheltuielilor totale pentru 2020 respectă planul informatic, care estimează schimbul de hardware (echipamente IT pentru personal — laptopuri, imprimante și servere din domeniul administrării IT) și software aferent. Acesta cuprinde, de asemenea, licențe pentru funcționarea programelor informatice existente necesare pentru site-ul web al Comunității Energiei și pentru programul de contabilitate internă pentru gestionarea conturilor Comunității Energiei.
–Materiale consumabile: Această linie bugetară cuprinde următoarele conturi: materiale de birou, reparații și întreținere, precum și servicii de curățenie a birourilor, cheltuieli de funcționare și electricitate pentru sediu.
–Alte servicii: Bugetul preconizat în cadrul poziției bugetare „Alte servicii” reflectă fondurile necesare pentru transportatori și pentru transport de către terți, taxele poștale, alte cheltuieli de exploatare și costurile de comunicare (telecomunicații).
9.4.Linie bugetară: Alte costuri și servicii
Linia bugetară IV se referă la alte cheltuieli legate de activități necesare pentru funcționarea secretariatului și a altor instituții în temeiul tratatului (Consiliul ministerial, PHLG, CRCE și forumurile).
Această linie bugetară cuprinde următoarele poziții bugetare:
–Publicitate, comunicare și reprezentare: Aceasta acoperă activitatea desfășurată în domeniul relațiilor publice, legată de publicarea de către secretariat a unor publicații (și anume publicarea de noi ediții ale cadrului juridic, rapoartele de punere în aplicare etc.), publicitatea necesară pentru achizițiile publice și căutarea personalului, precum și costurile de reprezentare;
–Studii, cercetare și consultanță: Experiența a demonstrat că sprijinul tehnic prin intermediul studiilor este un instrument foarte util pentru realizarea obiectivelor Comunității Energiei. Cercetarea și consultarea se referă la domeniile de activitate prezentate în programul de lucru al Comunității Energiei (inclusiv CRCE);
–Costurile serviciilor externalizate (IT, salarii etc.): Această linie bugetară corespunde desfășurării activităților și sarcinilor administrative în domeniul informatic (externalizarea activității către un partener extern), întreținerii tehnice a site-ului Comunității Energiei (partea administrativă și partea aferentă utilizatorilor externi), contractelor de leasing pentru echipamente de birou (de exemplu, copiatoare și imprimante), precum și întreținerii soluțiilor IT existente în domeniul administrației, al contabilității și al resurselor umane (baze de date pentru contabilitate și resurse umane);
–Cheltuieli legate de audit, consultanță juridică și financiară: Această linie bugetară include fonduri pentru audituri externe, precum și servicii juridice externalizate și contracte financiare pentru salarii și contabilitate 4 ;
–Servicii financiare: Acoperă comisioanele bancare și de tranzacționare;
–Costuri legate de evenimente: Această linie bugetară acoperă cheltuielile aferente organizării tuturor evenimentelor periodice și ad-hoc, inclusiv: închirierea de spații și echipamente, catering, aranjamente tehnice;
–Rambursare: Acoperă cheltuielile de deplasare legate de participarea reprezentanților părților contractante și/sau a observatorilor la ședințele instituționale, atelierele și alte evenimente organizate de Secretariatul Comunității Energiei; execuția acestui buget respectă un set separat de norme privind rambursarea. În principiu, se aplică aceleași norme privind rambursarea costurilor de transport și de cazare de la înființarea Comunității Energiei; și
–Formare: Această poziție bugetară acoperă cheltuielile legate de formare, educație, reuniuni anuale interne ale personalului secretariatului și, în primul rând, măsuri educative oferite reprezentanților părților contractante.
10.Bugetul Comunității Energiei pe 2020
Bugetul propus pentru 2020 este în conformitate cu cifra prezentată de Comisie și se află la nivelul bugetului din 2019 (4 812 073 EUR). La fel ca în fiecare an, contribuția UE (94,78 % din bugetul Comunității Energiei) este condiționată de adoptarea finală a bugetului UE pentru 2020.
5.1. Linia bugetară 1: Resurse umane 2020
În comparație cu 2019, există o creștere cu 3,7 % a resurselor financiare solicitate pentru linia bugetară 1. Acest lucru este cauzat de solicitarea privind două noi posturi de experți (pentru detalii și justificări, a se vedea programul de lucru anexat), care vor fi angajați în cursul anului următor și de o ajustare inflaționistă de 2 %.
Această linie bugetară este alcătuită din salarii pentru membrii permanenți ai personalului (cu contracte limitate care fac obiectul unor prelungiri) și pentru personalul temporar (rezidenți, experți detașați). Salariile sunt scutite de impozitul național pe venit, fără alte beneficii (drepturi de pensie, sănătate, șomaj), cu excepția asigurărilor în caz de accidente. Nu se oferă alocații și prestații suplimentare.
Salariile personalului Secretariatului Comunității Energiei care se aplică începând cu 1 ianuarie 2020 se bazează pe nivelurile de remunerare existente (2019) și sunt supuse unei ajustări în funcție de o inflație de 2 %.
În această linie bugetară sunt incluse și resursele alocate unor misiuni temporare (24 de luni pentru detașări și 60 de luni pentru stagii) (în 2019: 46,6 persoane/luni). Nivelul remunerațiilor pentru persoanele detașate a fost ajustat, ceea ce a permis reducerea bugetului general al personalului temporar de la 190 485 EUR la 175 432 EUR. Acest tip de ocupare a forței de muncă s-a dovedit a aduce o valoare adăugată activității Secretariatului. Acesta a fost, de asemenea, cel mai bun instrument de implicare a tinerilor profesioniști sau a experților oferiți de părți în activitatea Comunității Energiei. În plus, angajările pe perioadă determinată ajută la îndeplinirea cerințelor echilibrului geografic, conform Normelor pentru recrutarea personalului, condițiile de muncă și echilibrul geografic al personalului secretariatului Comunității Energiei („normele de recrutare”).
Cererea de majorare a personalului, astfel cum este justificată în programul de lucru 2020-2021, a fost compensată prin realocări ale creditelor bugetare între mai multe linii bugetare.
5.2. Linia bugetară 2: Deplasări 2020
Bugetul alocat deplasărilor pentru 2020 (340 000 EUR) este cu 8 % mai mic comparativ cu 2019 (367 812 EUR). Estimarea pentru 2020 a fost stabilită pe baza experienței acumulate în ceea ce privește utilizarea bugetului în ultimii ani. Planificarea eficientă a viitoarelor deplasări și misiuni trebuie să permită desfășurarea în timp util a activităților în cadrul bugetului solicitat.
5.3. Linia bugetară 3: Birou 2020
Creșterea cu 6 % între 2019 (400 084 EUR) și 2020 (424 205 EUR) pentru bugetul cheltuielilor de birou se referă la estimări realiste privind chiria și alte servicii. Niciunul dintre cele două posturi bugetare nu avea resurse în ultimii ani de punere în aplicare.
5.4. Linia bugetară 4: Alte costuri și servicii 2020
Cererea de buget total pentru alte costuri și servicii este cu 6 % mai mică în 2020 (1 395 000 EUR) decât în 2019 (1 486 956 EUR). Aceasta reprezintă o ajustare a planificării la diferite linii bugetare. Pe baza unor valori reale anterioare de utilizare în toate pozițiile bugetare, se presupune că acest buget va fi suficient pentru continuarea activităților din cadrul acestei linii bugetare.
11.Bugetul Comunității Energiei pe 2021
Bugetul propus pentru 2021, în valoare de 4 812 073 EUR, se bazează pe aceeași ipoteză a unei echipe complete, conform schemei de personal, nivelului de salarizare și tuturor celorlalte costuri pentru 2020. Majorarea fondurilor pentru salarii este contrabalansată de o scădere a fondurilor pentru studii, pentru educație și pentru consumabile.
Cifrele pentru 2021 nu sunt încă disponibile în ceea ce privește contribuția viitoare a UE, în așteptarea rezultatului cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Astfel, bugetul propus constituie o indicație avansată a resurselor necesare pentru funcționarea Comunității Energiei după 2020.
12.Situația veniturilor în perioada 2020-2021
13.Situația cheltuielilor în perioada 2020-2021
14.Detalii privind situația cheltuielilor în perioada 2020-2021
15.Bugetul instituțional (rambursarea și organizarea de evenimente)
16.Anexa IV la tratat: Tabelul cu contribuția părților în perioada 2020-2021
17.Schema de personal 2020-2021
Observație:
Această schemă de personal indică numărul de posturi permanente și temporare propuse pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în programul de lucru corespunzător.
Numărul de posturi temporare este estimat pe baza misiunilor cu o durată de 12 luni și poate varia în funcție de durata individuală a lucrărilor.
Notă: Programul de lucru al Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021, care este o anexă la prezentul act procedural, este atașat ca document justificativ.
ANEXA 2
PHLG
DECIZIA GRUPULUI PERMANENT LA NIVEL ÎNALT AL COMUNITĂȚII ENERGIEI PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (UE) NR. 312/2014 DE STABILIRE A UNUI COD DE REȚEA PRIVIND ECHILIBRAREA REȚELELOR DE TRANSPORT DE GAZE
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a aproba proiectul de decizie de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 312/2014 al Comisiei în conformitate cu Decizia Comisiei din 6 noiembrie 2019 de instituire a propunerii Comisiei pentru o decizie a Grupului permanent la nivel înalt al Comunității Energiei privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 312/2014 de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaze, C (2019), 7831 final,
ANEXA 3
Aspecte care nu se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 218 alineatul (9) din TFUE, dar care necesită o aprobare politică din partea Consiliului
1.ORIENTĂRILE GENERALE DE POLITICĂ DIN 2019 PRIVIND OBIECTIVELE PENTRU 2030 ȘI NEUTRALITATEA CLIMATICĂ PENTRU COMUNITATEA ENERGIEI ȘI PĂRȚILE CONTRACTANTE LA ACEASTA
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a sprijini adoptarea proiectului de orientări generale de politică din 2019 anexat ca addendum la prezenta anexă. Comisia poate decide, în urma observațiilor părților contractante la Comunitatea Energiei, înainte de Consiliul ministerial sau în cadrul acestuia, fără o altă decizie a Consiliului, asupra unor modificări minore aduse acestor proiecte de orientări generale de politică din 2019.
2.RAPORTUL ANUAL PRIVIND ACTIVITĂȚILE COMUNITĂȚII ENERGIEI PENTRU PERIOADA 2018-2019
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a sprijini adoptarea proiectului de raport anual pentru perioada 2018-2019.
3.DECIZIA D/2019/01/MC-EnC PRIVIND DESCĂRCAREA DE GESTIUNE A DIRECTORULUI SECRETARIATULUI
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene este de a sprijini adoptarea proiectului de descărcare de gestiune a directorului pentru 2018.
ADDENDUM LA ANEXA 3
Orientările generale de politică din 2019
privind obiectivele pentru 2030 și neutralitatea climatică pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante
INTRODUCERE
În cadrul reuniunii sale din noiembrie 2018, Consiliul ministerial a adoptat orientările generale de politică privind obiectivele pentru 2030 ale părților contractante la Comunitatea Energiei. Orientările au reprezentat consensul politic în ceea ce privește stabilirea a trei obiective distincte privind energia și clima pentru 2030: un obiectiv privind eficiența energetică, un obiectiv pentru contribuția surselor regenerabile de energie și un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste obiective trebuie să fie în concordanță cu obiectivele UE pentru 2030, să determine un nivel echivalent de ambiție în rândul părților contractante și să țină seama de diferențele socio-economice relevante, de evoluțiile tehnologice și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Acordurile politice ale Consiliului Uniunii Europene și ale Parlamentului European în 2018 și la începutul anului 2019 au permis ca toate normele introduse de pachetul „Energie curată pentru toți europenii” să intre în vigoare în iunie 2019. Cele trei obiective în materie de energie și climă pentru 2030, și anume reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990, o eficiență energetică de cel puțin 32,5 % și o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile sunt acum consacrate pe deplin în legislația UE.
Directiva din 2009 privind energia din surse regenerabile și Directiva privind eficiența energetică din 2012 au fost adoptate și au devenit parte a ordinii juridice a Comunității Energiei prin decizia Consiliului ministerial, incluzând un obiectiv pentru 2020 privind Comunitatea Energiei în ansamblu pentru eficiența energetică și obiectivele specifice pentru 2020 pentru fiecare parte contractantă pentru energia din surse regenerabile.
Consiliul ministerial al Comunității Energiei din 2017 a subliniat necesitatea de a stabili obiective pentru 2030 privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru este în conformitate cu obligațiile respective ale părților contractante în cadrul procesului de aderare la UE, în același timp luând în vedere și angajamentele asumate de țări în cadrul CCONUSC și al Acordului de la Paris.
Ca o etapă preliminară în cadrul procesului de stabilire a obiectivelor, Secretariatul Comunității Energiei a lansat un studiu extern pentru a identifica, dacă este posibil, o metodologie pentru stabilirea a trei obiective în materie de energie și climă, pe baza criteriilor prezentate în orientările generale ale politicii generale din 2018. Concluziile studiului au fost discutate în detaliu și examinate de către grupul tehnic de lucru al Comitetului pentru energie și climă, cu sprijinul unor orientări analitice din partea Comisiei. Studiul, care a fost finalizat în iunie 2019, a oferit o bază utilă pentru discuții. Cu toate acestea, s-a dovedit, de asemenea, că au existat unele limitări metodologice legate de calitatea și disponibilitatea datelor, precum și de domeniul analitic al studiului față de capacitatea utilizată în mod tradițional în UE. Prin urmare, elaborarea unor concluzii clare și propunerea unor obiective bine definite pentru 2030 pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante ale acesteia, bazate exclusiv pe studiu, nu ar fi posibilă.
Discuțiile au arătat că ar fi necesară o analiză mai aprofundată și mai avansată pentru a propune obiective solide și credibile privind energia și clima pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante la aceasta, cu un nivel de ambiție egal și în conformitate cu obiectivele UE pentru 2030. O astfel de analiză va fi efectuată în contextul unui nou exercițiu de modelare, bazat pe metodologia UE care va fi lansată de Comisia Europeană.
În plus, este esențial ca procesul de stabilire a obiectivelor pentru 2030 în cadrul Comunității Energiei să ia în considerare noile evoluții la nivelul UE, în special posibila revizuire în sens ascendent a obiectivelor UE pentru 2030 în contextul noului Pact ecologic european („Green Deal”) anunțată de președintele ales Ursula von der Leyen în orientările sale politice.
CONSILIULUI MINISTERIAL AL COMUNITĂȚII ENERGIEI
Având în vedere articolul 47 litera (a) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei („tratatul”) și punctul VI din Actul procedural 2006/01/MC-EnC privind adoptarea regulamentului intern de procedură al Consiliului ministerial al Comunității Energiei,
Recunoscând necesitatea de a oferi un răspuns eficace la provocările generate de schimbările climatice,
Ținând seama de faptul că părțile contractante la Comunitatea Energiei sprijină apelul Acordului de la Paris la măsuri mai puternice în domeniul schimbărilor climatice,
Recunoscând faptul că sectorul energiei este unul dintre principalii factori care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și date fiind legăturile puternice dintre politica energetică și climă,
Ținând seama de faptul că, în cadrul primei reuniuni a Comitetului privind energia și clima, care a avut loc la Viena la 5 septembrie 2017, s-a convenit că planurile energetice și climatice naționale stabile până în 2030 trebuie să fie însoțite de trei obiective generale, și anume creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în cadrul consumului general de energie, sporirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
Reamintind concluziile Consiliului ministerial din decembrie 2017, care au subliniat necesitatea unor obiective pentru 2030 în cadrul Comunității Energiei în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și care au salutat declarația Comisiei Europene referitoare la desfășurarea unor lucrări în vederea elaborării de propuneri corespunzătoare pentru Comunitatea Energiei care să includă dispoziții adecvate din viitoarele acte legislative ale UE legate de aceste aspecte, odată ce aceste acte legislative sunt adoptate în Uniunea Europeană,
Reamintind Recomandarea 2016/02/MC-EnC a Consiliului ministerial referitoare la pregătirea pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 525/2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și Recomandarea 2018/01/MC-EnC a Consiliul ministerial privind pregătirea pentru elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate de către părțile contractante la Comunitatea Energiei,
Recunoscând importanța pentru Comunitatea Energiei a consensului politic la nivelul UE privind obiectivele UE pentru 2030 prin modificarea Directivei privind eficiența energetică, a Directivei privind energia din surse regenerabile și a acordului privind Regulamentul privind partajarea eforturilor,
Reamintind Orientările generale ale politicii generale din 2018 și consensul politic cu privire la stabilirea a trei obiective distincte pentru 2030 privind energia și clima pentru părțile contractante la Comunitatea Energiei,
Recunoscând contribuția unei activități analitice preliminare întreprinse de Secretariat și de experții externi cu orientări analitice ale serviciilor Comisiei, dar remarcând, în același timp, că sunt necesare date și analize metodologice suplimentare pentru a stabili obiective solide și credibile pentru 2030,
Recunoscând necesitatea unei ambiții mari de a atinge neutralitatea climatică în conformitate cu ambițiile consolidate ale Uniunii Europene de a deveni primul continent mondial neutru din punct de vedere climatic,
CONSILIUL MINISTERIAL ADOPTĂ
Orientările generale de politică din 2019 privind obiectivele pentru 2030 și neutralitatea climatică pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante
Orientările de politică generală din 2019 reconfirmă consensul politic la care s-a ajuns în cadrul Consiliului Ministerial din 2018 cu privire la obiectivele pe 2030 pentru părțile contractante la Comunitatea Energiei.
Având în vedere că este din ce în ce mai urgent să se abordeze în mod eficient impactul negativ al schimbărilor climatice, Orientările privind politica generală din 2019 reprezintă angajamentul politic al părților contractante față de tranziția către o energie curată, care vizează o comunitate a energiei neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, în conformitate cu Acordul de la Paris, precum și ținând seama de ambițiile UE în materie de decarbonizare.
Trebuie stabilite trei obiective distincte privind energia și clima pentru 2030 (un obiectiv privind eficiența energetică, un obiectiv de contribuție a surselor de energie regenerabile și un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră), în conformitate cu obiectivele UE pentru 2030. Aceste obiective trebuie să reprezinte un nivel echivalent de ambiție în rândul părților contractante și să țină seama de diferențele socio-economice relevante, de evoluțiile tehnologice și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Ele trebuie să se bazeze pe cele mai solide și credibile date, care rezultă din capacitățile de modelare extinse oferite de Comisia Europeană prin intermediul unui nou studiu dedicat analitic și de modelare.
Pentru ca obiectivele să ghideze acțiunile în domeniul energiei și al climei, ele trebuie să fie stabilite ca obiective naționale pentru fiecare parte contractantă și să constituie împreună obiectivul global la nivelul Comunității Energiei.
Părțile contractante trebuie să utilizeze consensul politic la care s-a ajuns în cadrul Orientărilor generale de politică din 2018 în ceea ce privește elaborarea planurilor lor energetice și climatice naționale
Consiliul ministerial al Comunității Energiei așteaptă cu interes includerea obiectivelor pentru 2030 ale părților contractante în cadrul juridic al Comunității Energiei prin adoptarea Directivei modificate privind eficiența energetică, a Directivei privind energia din surse regenerabile și a Regulamentului privind guvernanța, astfel cum se indică în calendarul orientativ prevăzut în anexă. Recomandarea 2018/1/MC-EnC a Consiliului ministerial privind pregătirea pentru elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate de către părțile contractante ale Comunității Energiei și calendarul orientativ al acestora trebuie să fie interpretate în lumina acestui calendar.
ANEXĂ
Calendarul orientativ de mai jos definește etapele următoare:
|
Date |
Etapă |
|
13 decembrie 2019 |
Adoptarea orientărilor generale de politică din 2019 în cadrul Consiliului ministerial |
|
Noiembrie 2019 – martie 2020 |
[faza pregătitoare pentru noul studiu] |
|
Aprilie 2020 |
Lansarea de către Comisia Europeană a unui nou studiu extern de extindere a modelării energetice și climatice a UE la Comunitatea Energiei |
|
Aprilie 2020 – decembrie 2020 |
Comitetul pentru energie și climă și grupul său de lucru tehnic sunt informate periodic cu privire la punerea în aplicare a studiului și consultate cu privire la aspectele relevante |
|
La începutul anului 2021 |
Prezentarea rezultatelor studiului în cadrul Comitetului pentru energie și climă și al Grupului său de lucru pe probleme tehnice |
|
Primăvara anului 2021 |
Aprobarea de către PHLG a obiectivelor pentru 2030 pentru părțile contractante la Comunitatea Energiei |
|
Jumătatea anului 2021 |
Adoptarea de către Consiliul ministerial a unei directive adaptate privind eficiența energetică, a Directivei privind energia din surse regenerabile și a Regulamentului privind guvernanța, cu obiective pentru 2030 pentru părțile contractante |
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 19.11.2019
COM(2019) 607 final
2019/0269(NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în Consiliul ministerial al Comunității Energiei și în Grupul permanent la nivel înalt al Comunității Energiei (Chișinău, 12 și 13 decembrie 2019)
EXPUNERE DE MOTIVE
1.Obiectul propunerii
Prezenta propunere se referă la decizia de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei și în Grupul permanent la nivel înalt (denumit în continuare „PHLG”) ale Comunității Energiei în legătură cu o serie de acte pe care aceste două organisme intenționează să le adopte la 12 și 13 decembrie 2019. Aceasta include, de asemenea, punctele de pe ordinea de zi a acestor două organisme care nu intră în domeniul de aplicare al articolului 218 alineatul (9) din TFUE, însă necesită o aprobare politică din partea Consiliului.
2.Contextul propunerii
2.1.Tratatul de instituire a Comunității Energiei
Tratatul de instituire a Comunității Energiei (denumit în continuare „TCE”) vizează crearea unui cadru stabil de reglementare și de piață și un spațiu unic de reglementare pentru schimburile de energie de rețea prin punerea în aplicare, în părțile la tratat din afara UE, a unor elemente convenite de comun acord ale acquis-ului UE din domeniul energiei. Acordul a intrat în vigoare la 1 iulie 2006. Uniunea Europeană este parte la TCE 1 . TCE se referă la părțile terțe ca fiind „părți contractante”.
2.2.Consiliul ministerial și PHLG ale Comunității Energiei
Consiliul ministerial asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite în TCE. Acesta oferă orientări politice generale, ia măsuri și adoptă acte procedurale. Fiecare parte dispune de un vot, iar Consiliul ministerial hotărăște aplicând reguli de vot diferite, în funcție de subiect. UE este una dintre cele nouă părți și dispune de un vot, care depinde, de asemenea, de subiectul aflat în discuție.
Votul în unanimitate se aplică în cazul actelor legislative avute în vedere enumerate mai jos la punctele 1 și 3 din secțiunea 2.3. și la articolele 73 și 74 din TCE în coroborare cu articolul 88, respectiv cu articolul 92 alineatul (1) din TCE].
O majoritate de două treimi se aplică celorlalte elemente avute în vedere enumerate mai jos la punctele 2 și 3 din secțiunea 2.4 (articolul 83 TCE, articolul 87 TCE).
Votul cu majoritate simplă se aplică în cazul actelor avute în vedere enumerate mai jos la punctul 2 din secțiunea 2.3. [articolul 91 alineatul (1) litera (a) din TCE].
În fine, în ceea ce privește actul legislativ avut în vedere menționat mai jos la punctul 4 din secțiunea 2.3, precum și celălalt element de la punctul 1 din secțiunea 2.4., Consiliul ministerial sau PHLG votează cu majoritate de voturi exprimate, însă, în acest caz, UE nu are drept de vot (articolele 80 și 81 din TCE).
PHLG este un important organism subsidiar al Consiliului ministerial. Acesta poate, printre altele, să adopte măsuri, în cazul în care este împuternicit de Consiliul ministerial în acest sens. UE este reprezentată în PHLG și dispune de un vot.
Articolul 47 din TCE prevede că: „Consiliul ministerial asigură îndeplinirea obiectivelor stabilite în Tratat. Acesta: [...] (b) ia măsuri [...]”
Decizia D/2011/02/MC-EnC a Consiliului ministerial al Comunității Energiei, care adoptă așa-numitul „al treilea pachet privind energia” 2 , prevede la articolele 27 și 28 că (i) Comunitatea Energiei se străduiește să aplice codurile de rețea și liniile directoare adoptate de Comisia Europeană în temeiul celui de-al treilea pachet privind energia și că (ii) codurile de rețea și orientările sunt adoptate de grupul permanent la nivel înalt.
2.3.Actele legislative ale Consiliului ministerial și ale PHLG avute în vedere
Consiliul ministerial, la 13 decembrie 2019, și PHLG, la 12 decembrie 2019, vor adopta fiecare mai multe acte.
Prezenta propunere de decizie în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE vizează poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii cu privire la următoarele acte ale Consiliului ministerial avute în vedere:
(1)Decizia de adoptare a bugetului Comunității Energiei și contribuțiile financiare pentru perioada 2020-2021;
(2)Decizii în temeiul articolului 91 alineatul (1) din Tratatul CE de constatare a existenței unei încălcări a TCE în următoarele cauze:
(a)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Serbia a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-10/17
(b)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Serbia a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-13/17
(c)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Kosovo* 3 a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-6/18
(3)Decizii în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul CE:
(a)Decizia privind instituirea și prelungirea măsurilor privind Bosnia și Herțegovina în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauzele ECS-8/11 S, ECS-2/13 și ECS-6/16
(b)Decizia privind instituirea și prelungirea măsurilor privind Republica Serbia în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauzele ECS-3/08 și ECS-9/13.
Prezenta propunere de decizie în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE vizează poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii cu privire la următoarele acte ale PHLG avute în vedere:
(4)Decizia Grupului permanent la nivel înalt al Comunității Energiei privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 312/2014 de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaz.
Scopul actelor Consiliului ministerial și ale PHLG avute în vedere (denumite în continuare în ansamblu „actele avute în vedere”) este de a facilita realizarea obiectivelor TCE și funcționarea Secretariatului de la Viena al Comunității Energiei (SCE), care, printre altele, oferă sprijin administrativ Consiliului ministerial.
2.4.Alte puncte de pe ordinea de zi
Din motive de exhaustivitate, se remarcă faptul că, pe lângă actele avute în vedere, pe ordinea de zi a reuniunilor Consiliului ministerial și ale PHLG vor figura o serie de puncte suplimentare. Cu privire la aceste elemente, Comisia intenționează să exprime următoarele poziții în numele Uniunii, așa cum se reflectă și în anexa 3 la prezenta propunere:
1.Orientările generale de politică din 2019 privind obiectivele pentru 2030 și neutralitatea climatică pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante la aceasta
Printre principalele obiective ale TCE se numără crearea unei piețe energetice paneuropene integrate și durabile, bazată pe un cadru stabil de reglementare și de piață, atrăgând investiții care sunt necesare pentru dezvoltarea economică și stabilitatea socială, îmbunătățind situația mediului și promovând utilizarea energiei din surse regenerabile. Întrucât sectorul energetic este unul dintre principalii factori care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră și având în vedere legăturile puternice dintre politica energetică și climă, este important să se consolideze cadrul de politici privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și emisiile de gaze cu efect de seră în Comunitatea Energiei.
Consiliul ministerial al Comunității Energiei a adoptat Recomandarea 2016/02/MC-EnC privind pregătirea pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și Recomandarea 2018/01/MC-EnC privind pregătirea pentru dezvoltarea planurilor energetice și climatice naționale integrate de către părțile contractante la Comunitatea Energiei.
Directiva din 2009 privind energia din surse regenerabile și cea din 2012 privind eficiența energetică au fost adoptate și au devenit parte a ordinii juridice a Comunității Energiei prin deciziile Consiliului ministerial, incluzând un obiectiv pentru 2020 privind Comunitatea Energiei în ansamblu pentru eficiența energetică (exprimată atât în consumul de energie primară, cât și în consumul final de energie), precum și obiectivele specifice pentru 2020 ale fiecărei părți contractante în ceea ce privește energia din surse regenerabile.
În noiembrie 2018, Consiliul ministerial a adoptat orientările generale de politică privind obiectivele pentru 2030 ale părților contractante la Comunitatea Energiei. Orientările au reprezentat consensul politic în ceea ce privește stabilirea a trei obiective distincte privind energia și clima pentru 2030: un obiectiv privind eficiența energetică, un obiectiv privind contribuția surselor regenerabile de energie și un obiectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste obiective trebuie să fie în concordanță cu obiectivele UE pentru 2030, să reprezinte un nivel echivalent de ambiție în rândul părților contractante și să țină seama de diferențele socio-economice relevante, de evoluțiile tehnologice și de Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Acordurile politice ale Consiliului Uniunii Europene și ale Parlamentului European din 2018 și de la începutul anului 2019 au permis ca toate normele introduse de pachetul „Energie curată pentru toți europenii” să intre în vigoare în iunie 2019. Cele trei obiective în materie de energie și climă pentru 2030, și anume reducerea cu cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990, o eficiență energetică de cel puțin 32,5 % și o pondere de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile sunt acum consacrate pe deplin în legislația UE.
În urma adoptării Recomandării 2018/01/MC-EnC și având în vedere obligațiile părților contractante în procesul de aderare la UE și angajamentele acestora în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și al Acordului de la Paris, împreună cu contribuțiile stabilite la nivel național (CSN) ale acestora, la 13 decembrie 2019, Consiliul ministerial al Comunității Energiei va continua discuția cu privire la obiectivele pentru 2030 privind eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, obiective care sunt la fel de ambițioase în comparație cu obiectivele pentru 2030 din Uniunea Europeană.
Proiectul de orientări generale de politică din 2019 privind obiectivele pentru 2030 și neutralitatea climatică pentru Comunitatea Energiei și părțile contractante ale acesteia va reprezenta consensul politic la care s-a ajuns în cadrul Consiliului ministerial și va oferi orientări politice cu privire la stabilirea acestora.
În numele Uniunii Europene, Comisia intenționează să sprijine adoptarea proiectului de orientări generale de politică în 2019. Comisia poate decide, în urma observațiilor părților contractante la Comunitatea Energiei, înainte de Consiliul ministerial sau în cadrul acestuia, cu privire la unele modificări minore la proiectul de orientări generale de politică din 2019, fără a fi necesară o altă decizie a Consiliului.
2.Raportul anual privind activitățile Comunității Energiei pentru perioada 2018-2019
În numele Uniunii Europene, Comisia intenționează să sprijine adoptarea raportului anual pentru perioada 2018-2019.
3.Descărcarea de gestiune a directorului pentru exercițiul 2018 pe baza raportului de audit pentru exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018, declarația de asigurare a auditorilor și raportul Comitetului bugetar
În numele Uniunii Europene, Comisia intenționează să sprijine adoptarea descărcării de gestiune a directorului pentru 2018.
3.Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii
3.1.Acte ale Consiliului ministerial avute în vedere
3.1.1.Decizia de adoptare a bugetului Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021 și contribuțiile părților la buget
Actul procedural propus al Consiliului ministerial prevede un buget total de 4 812 073 EUR, pentru fiecare dintre anii 2020 și 2021. Acest nivel a fost, de asemenea, stabilit pentru anul 2019. Prin urmare, nu va exista o creștere în comparație cu 2019.
În cadrul bugetului general sunt prevăzute majorări în anumite domenii, cum ar fi ajustările salariale pentru personal legate de inflație (2 % în plus pentru 2020 și, respectiv, 2021), crearea a două noi posturi permanente (unul pentru un nou expert pentru pachetul privind energia curată și altul pentru un nou expert de mediu) și creșterea cheltuielilor pentru chiria birourilor. Aceste majorări vor fi finanțate prin redistribuirea altor alocări bugetare și a economiilor. În plus, Comunitatea Energiei se va concentra mai mult pe sarcinile sale principale, astfel cum sunt definite în cadrul juridic al Comunității Energiei.
94,78 % din bugetul total va fi plătit de către Uniunea Europeană, iar restul de către părțile la Tratatul de instituire a Comunității Energiei care nu sunt membre ale UE.
Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial trebuie să fie cea de aprobare a deciziei de adoptare a bugetului Comunității Energiei pentru perioada 2020-2021 și a contribuțiilor financiare ale părților la buget.
3.1.2.Decizii în temeiul articolului 91 alineatul (1) din Tratatul CE de constatare a existenței unei încălcări a TCE în următoarele cauze:
Procedurile de soluționare a litigiilor sunt prevăzute la titlul III, capitolul 1 și la titlul IV, capitolul 1 din Regulamentul de procedură privind soluționarea litigiilor în temeiul Tratatului 4 .
(a)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Serbia a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-10/17
Separarea OTS constituie unul dintre conceptele-cheie prevăzute în cel de-al treilea pachet privind energia. Aceasta necesită separarea efectivă a activităților de transport de energie de interesele legate de producție și aprovizionare. În cazul certificării unui OTS care este controlat de o persoană sau de persoane dintr-una sau mai multe țări terțe, se aplică articolul 11 din Directiva privind gazele naturale 5 . Articolul 10 din Directiva privind gazele naturale prevede că, înainte ca să fie aprobată și desemnată ca OTS, o întreprindere trebuie să fie certificată. Pentru a fi certificată, întreprinderea trebuie să respecte cerințele privind separarea din cel de-al treilea pachet privind energia, și anume articolul 9 din Directiva privind gazele naturale.
Directiva privind gazele naturale, precum și Regulamentul privind gazele naturale 6 , au fost incluse în acquis-ul Comunității Energiei prin Decizia Consiliului ministerial 2011/02/MC-EnC din 6 octombrie 2011.
SCE a constatat, cu titlu preliminar, că prin acordarea unei certificări pentru Yugorosgaz-Transport conform modelului ISO, Republica Serbia nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 10, al articolului 14 alineatul (2) litera (a), al articolului 14 alineatul (2) litera (a), al articolului alineatul litera (b), al articolului 14 alineatul (2) litera (d), al articolului 15 și al articolului 11 din Directiva 2009/73/CE, precum și al articolului 24 din Regulamentul nr. 715/2009, astfel cum a fost încorporat în Comunitatea Energiei. Prin urmare, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată.
Având în vedere faptele și argumentele prezentate în avizul motivat, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial trebuie să fie cea de aprobare a deciziei prin care se stabilește existența unei încălcări în cauza ECS-10/17.
(b)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Serbia a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-13/17
Conform hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, accesul terților la sistemele de transport constituie „una dintre măsurile esențiale” 7 pe care părțile contractante trebuie să le pună în aplicare pentru a-și îndeplini angajamentele asumate în temeiul TCE. În conformitate cu articolul 32 alineatul (1) din Directiva privind gazele naturale, părțile contractante trebuie să asigure punerea în aplicare a unui sistem de acces al terților la sistemul de transport al gazelor naturale pentru toți utilizatorii sistemului și aplicarea acestuia în mod obiectiv și nediscriminatoriu, pe baza tarifelor publicate. Articolul 16 alineatele (1) și (2) din Regulamentul privind gazele naturale impune operatorului sistemului de transport obligația de a pune la dispoziția participanților de pe piață capacitatea maximă în toate punctele relevante, luând în considerare integritatea sistemului și exploatarea eficientă a rețelei, precum și de a pune în aplicare și de a publica mecanisme de alocare a capacității nediscriminatorii și transparente. În temeiul articolului 18 alineatul (3) din Regulamentul privind gazele naturale, coroborat cu punctul 3.2 alineatul (1) litera (a) din anexa I la acesta, punctele relevante includ toate punctele de intrare și de ieșire către și dinspre rețeaua de transport al gazelor naturale operată de OTS. Obligațiile legate de accesul terților la sistemul de transport al gazelor naturale care decurg din acquis-ul Comunității Energiei au fost transpuse în legislația națională a Serbiei prin legea energiei și trebuie să fie puse în aplicare de către OTS în conformitate cu normele.
SCE consideră că Srbijagas, și anume întreprinderea care acționează în prezent ca OTS pentru gaze naturale în Republica Serbia și se ocupă de toate punctele de intrare și de ieșire din sistemul sârb de transport al gazelor naturale, nu a reușit să pună în aplicare aceste obligații prin excluderea în continuare, în mod unilateral, a capacităților transfrontaliere de transport al gazelor naturale la punctul de intrare Horgiš de la procedurile deschise de alocare a capacităților și, prin urmare, prin neasigurarea accesului terților la punctul de intrare respectiv. Acesta constată, de asemenea, faptul că autoritățile sârbe competente nu au reușit să impună aplicarea obligațiilor respective.
Cu titlu preliminar, SCE a constatat că, din cauza excluderii nejustificate de către Srbijagas a punctului de intrare Horgoš de la accesul nerestricționat și nediscriminatoriu al terților și de la procedurile de alocare a capacității deschise, Republica Serbia încalcă articolul 32 din Directiva 2009/73/CE și articolul 16 din Regulamentul (CE) 715/2009 și, prin urmare, nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolelor 6, 10 și 11 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei. Prin urmare, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată.
Având în vedere faptele și argumentele prezentate în avizul motivat, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial trebuie să fie cea de aprobare a deciziei prin care se stabilește existența unei încălcări în cauza ECS-13/17.
Cu toate acestea, această aprobare ar trebui să fie acordată cu condiția ca justificarea din cererea motivată să fie modificată prin eliminarea criteriului obiter dictum de la punctul (71), care se referă la un posibil abuz de poziție dominantă. Acest obiter dictum nu este relevant pentru stabilirea existenței unei încălcări în cazul de față și riscă să creeze insecuritate juridică.
(c)Decizia 2019/…/Mc-EnC privind nerespectarea de către Kosovo* a Tratatului de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-6/18
În conformitate cu articolul 16 punctul (iii) din TCE, Directiva 2001/80/CE 8 , astfel cum a fost modificată prin Decizia 2013/05/MC-EnC a Consiliului ministerial al Comunității Energiei din 24 octombrie 2013 și prin Decizia 2015/07/MC-EnC a Consiliului ministerial al Comunității Energiei din 16 octombrie 2015 de modificare a Deciziei 2013/05/MC-EnC, face parte din acquis-ul comunitar al Comunității Energiei în domeniul mediului.
În conformitate cu articolul 16 litera (v) din TCE, capitolul III, anexa V și articolul 72 alineatul (3) și alineatul (4 ) din Directiva 2010/75/UE 9 , astfel cum au fost modificate prin Decizia 2013/06/MC-EnC a Consiliului ministerial al Comunității Energiei din 24 octombrie 2013, fac parte, de asemenea, din acquis-ul comunitar din domeniul mediului.
Articolul 12 din tratat impune fiecărei părți contractante „să pună în aplicare acquis-ul comunitar din domeniul mediului, în conformitate cu calendarul de implementare a măsurilor prevăzute în anexa II.”
SCE consideră că Kosovo* nu și-a îndeplinit obligațiile legate de transpunerea și punerea în aplicare a dispozițiilor Directivei 2001/80/CE (pentru instalațiile existente) și ale Directivei 2010/75/UE (pentru instalațiile noi) în legislația națională și punerea în aplicare a acestora. Ca urmare a acestei neconformități, valorile limită de emisie din autorizațiile respective pentru cele cinci instalații de ardere de dimensiuni mari existente în Kosovo* (trei în „Kosovo A” și două în complexul de instalații „Kosovo B”) depășesc, de asemenea, valorile limită stabilite prin Directiva 2001/80/CE. În plus, Kosovo* intenționează să construiască o nouă centrală termică („Kosova e Re”), cu o putere electrică netă de 450 MW. În conformitate cu legislația comunitară aplicabilă în domeniul energiei, această instalație se încadrează în categoria „instalații noi”, în conformitate cu Directiva 2010/75/UE, iar valorile limită ale emisiilor trebuie stabilite în conformitate cu valorile limită de emisie din anexa V partea 2 din aceeași directivă. Cu toate acestea, în absența unei legislații naționale care să transpună în legislația națională cerințele Directivei 2010/75/UE pentru instalații noi, valorile limită de emisie ale noii centrale termice planificate nu pot fi stabilite în conformitate cu legislația comunitară privind energia.
Cadrul legal aplicabil în prezent în Kosovo*, și anume Legea IPPC și instrucțiunea administrativă, conform SCE, nu asigură respectarea unei serii de dispoziții ale Directivei 2001/80/CE prin stabilirea unor valori limită de emisie incorecte sau a altor parametri pentru anumiți poluanți în una sau mai multe categorii de instalații care intră în domeniul de aplicare al directivei.
În ceea ce privește instalațiile noi, potrivit SCE, Kosovo* nu își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul articolului 2 din Decizia 2013/06/MC-EnC coroborat cu articolul 30 alineatul (3) și partea 2 din anexa V la Directiva 2010/75/UE prin faptul că nu adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma capitolului III și anexei V la Directiva 2010/75/UE, și anume prin faptul că nu adoptă dispoziții privind limitarea emisiilor în aer de la noile instalații de ardere de dimensiuni mari sau, în orice caz, prin necomunicarea textelor acestora către SCE.
SCE a constatat, cu titlu preliminar, că, prin netranspunerea în legislația națională și prin faptul că nu a pus în aplicare dispozițiile articolului 4 alineatul (1) și ale articolului 4 alineatul (3), nici partea A din anexele III, IV, V, VI și VII la Directiva 2001/80/CE și articolul 30 alineatul (3), nici partea 2 din anexa V la Directiva 2010/75/UE, Kosovo * nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului de instituire a Comunității Energiei, în special al articolelor 12 și 16. Prin urmare, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată.
Având în vedere faptele și argumentele prezentate în avizul motivat, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial trebuie să fie cea de aprobare a deciziei prin care se stabilește existența unei încălcări în cauza ECS-6/18.
3.1.3.Decizii în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul CE:
(a)Decizia privind instituirea și prelungirea măsurilor privind Bosnia și Herțegovina în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauzele ECS-8/11, ECS-6/16 și ECS-2/13
(i)Prelungirea măsurilor impuse Bosniei și Herțegovinei în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-8/11
La 16 octombrie 2015, Consiliul ministerial a adoptat Decizia 2015/10/MC-EnC prin care se declară că Bosnia și Herțegovina nu a pus în aplicare deciziile Consiliului ministerial 2013/04/MC-EnC și 2014/04/MC-EnC în cauza ECS-8/11 (legată de nerespectarea de către Bosnia și Herțegovina a celui de-al treilea pachet privind energia) și, astfel, nu a remediat încălcările grave și persistente identificate în deciziile respective. Consiliul ministerial a adoptat următoarele măsuri în temeiul articolului 92 din TCE:
·S-a suspendat dreptul Bosniei și Herțegovinei de a participa la votul pentru măsurile și actele procedurale adoptate în temeiul capitolului VI din titlul V din tratat;
·Secretariatului i s-a solicitat să suspende aplicarea normelor sale de rambursare către reprezentanții Bosniei și Herțegovinei pentru toate reuniunile organizate de Comunitatea Energiei.
·Efectul măsurilor în temeiul articolului 92 a fost limitat la un an. Pe baza unui raport elaborat de către SCE, Consiliul ministerial a revizuit eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din 2016.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2016/02/MC-EnC, la 12 septembrie 2018 SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată în temeiul articolului 92 din tratat. La 29 noiembrie 2018, Consiliul ministerial a adoptat Decizia 2018/17/MC-EnC cu privire la extinderea măsurilor impuse Bosniei și Herțegovinei, prin care se declară că Bosnia și Herțegovina nu a pus în aplicare deciziile Consiliului ministerial 2013/04/MC-EnC, 2014/04/MC-EnC, 2015/10/MC-EnC și 2016/16/MC-EnC și, astfel, nu a remediat încălcările grave și persistente identificate în deciziile respective. Consiliul ministerial a adoptat următoarele măsuri în temeiul articolului 92 din TCE:
·Durata măsurilor prevăzute la articolul 92 impuse la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2015/10/MC-EnC și la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2016/16/MC-EnC se prelungește cu un an dacă, în termen de șase luni de la prezenta decizie, nu se remediază încălcările menționate la articolul 1 din prezenta decizie.
·În plus, dreptul Bosniei și Herțegovinei de a participa la voturile pentru măsurile adoptate în temeiul titlului II din tratat cu privire la adoptarea noului acquis în sectorul gazelor de către toate instituțiile Comunității Energiei, precum și dreptul de a participa la voturile pentru măsurile prevăzute la articolul 91 din tratat vor fi suspendate.
·Pe baza unui raport elaborat de către Secretariat, Consiliul ministerial va revizui eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din a doua jumătate a anului 2019.
·Secretariatul este invitat să monitorizeze conformitatea măsurilor adoptate de Bosnia și Herțegovina cu acquis-ul comunitar.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2018/17/MC-EnC, la 8 octombrie 2019, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată în temeiul articolului 92 din tratat. În cererea sa motivată, SCE a solicitat Consiliului ministerial să declare că:
·Bosnia și Herțegovina nu a reușit să pună în aplicare Deciziile Consiliului ministerial 2013/04/MC-EnC, 2014/04/MC-EnC, 2015/10/MC-EnC, 2016/16/MC-EnC și 2018/17/MC-EnC și, prin urmare, să remedieze încălcările grave și persistente identificate în aceste decizii.
·Durata măsurilor prevăzute la articolul 92 impuse la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2015/10/MC-EnC, la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2016/16/MC-EnC și la articolul 2 din Decizia 2018/17/MC-EnC se prelungește cu un an după adoptarea măsurilor în cadrul reuniunii Consiliului ministerial din a doua jumătate a anului 2020.
·În plus, dreptul Bosniei și Herțegovinei de a participa la voturile pentru deciziile prevăzute la articolul 91 și 92 din tratat este suspendat.
·Pe baza unui raport elaborat de către SCE, Consiliul ministerial va revizui eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din a doua jumătate a anului 2020.
Având în vedere persistența și importanța încălcărilor identificate, măsurile propuse sunt adecvate și proporționale. Așadar, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei ar trebui să fie aprobarea proiectului de decizie.
(ii)Impunerea de măsuri Bosniei și Herțegovinei în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-2/13
La 14 octombrie 2016, Consiliul ministerial a adoptat Decizia 2016/03/MC-EnC în cauza ECS-02/13 de stabilire a unei încălcări a legislației comunitare în domeniul energiei prin faptul că a declarat că Bosnia și Herțegovina, pentru că nu a asigurat faptul că nu se utilizează pe întregul său teritoriu păcură grea dacă are un conținut de sulf care depășește 1,00 % din masă și pentru că nu a asigurat faptul că motorina nu este utilizată pe întregul său teritoriu dacă are un conținut de sulf care depășește 0,1 % ca masă, nu a respectat dispozițiile articolului 3 alineatul (1) și ale articolului 4 alineatul (1) din Directiva 1999/32/CE, coroborat cu articolul 16 din tratat.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2016/03/MC-EnC, la 12 septembrie 2018, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată inițiind cauza ECS-2/13 S în temeiul articolului 92 din tratat.
Consiliul ministerial, prin Decizia 2018/13/MC-EnC din 29 noiembrie 2018, a constatat o încălcare gravă și persistentă a legislației Comunității Energiei, declarând că nerespectarea de către Bosnia și Herțegovina a Deciziei 2016/03/MC-EnC a Consiliului ministerial și, prin urmare, nerespectarea rectificării încălcărilor identificate în prezenta decizie constituie o încălcare gravă și persistentă, în sensul articolului 92 alineatul (1) din tratat, dar a amânat adoptarea de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat pentru 2019. În același timp, Consiliul ministerial a decis că Bosnia și Herțegovina trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia încălcările identificate în Decizia 2016/03/MC-EnC a Consiliului ministerial în cooperare cu Secretariatul și să raporteze Consiliului ministerial în 2019 cu privire la măsurile de punere în aplicare adoptate. În plus, SCE a fost invitat să solicite măsuri în temeiul articolului 92 din tratat în 2019, dacă Bosnia și Herțegovina nu a reușit să pună în aplicare Decizia 2016/03/MC-EnC a Consiliului ministerial până la 1 iulie 2019.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2018/13/MC-EnC, iar situația în ceea ce privește conformitatea cu Directiva 1999/32/CE a legislației naționale a Bosniei și Herțegovinei a continuat să încalce acquis-ul Comunității Energiei, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat cu data de 8 octombrie 2019. În cererea sa motivată, SCE a solicitat Consiliului ministerial să declare că:
·Bosnia și Herțegovina nu a reușit să pună în aplicare Deciziile Consiliului ministerial 2013/04/MC-EnC, 2014/04/MC-EnC, 2015/10/MC-EnC, 2016/16/MC-EnC și 2018/17/MC-EnC și, prin urmare, să remedieze încălcările grave și persistente identificate în aceste decizii.
·Durata măsurilor prevăzute la articolul 92 impuse la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2015/10/MC-EnC, la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2016/16/MC-EnC și la articolul 2 din Decizia 2018/17/MC-EnC se prelungește cu un an după adoptarea măsurilor în cadrul reuniunii Consiliului ministerial din a doua jumătate a anului 2020.
·În plus, dreptul Bosniei și Herțegovinei de a participa la voturile pentru deciziile prevăzute la articolul 91 și 92 din tratat este suspendat.
·Pe baza unui raport elaborat de către SCE, Consiliul ministerial va revizui eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din a doua jumătate a anului 2020.
Așadar, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei trebuie să fie aprobarea proiectului de decizie.
(iii)Impunerea de măsuri Bosniei și Herțegovinei în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-6/16
La 14 octombrie 2016, Consiliul ministerial a adoptat Decizia 2016/07/MC-EnC în cauza ECS-06/16 de stabilire a unei încălcări a legislației comunitare în domeniul energiei, declarând că Bosnia și Herțegovina, prin neadoptarea și neaplicarea, până la 1 ianuarie 2015, a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma Directivei 2009/72/CE, Directivei 2009/73/CE, Regulamentului (CE) nr. 714/2009 și Regulamentului (CE) nr. 715/2009, în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Decizia ministerială nr. 2011/02/MC-EnC și prin faptul că nu a notificat imediat aceste măsuri către SCE, nu a respectat articolele 6 și 89 din tratat, precum și articolul 3 alineatul (1) și alineatul (2) din Decizia 2011/02/MC-EnC a Consiliului ministerial.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2016/07/MC-EnC, la 12 septembrie 2018, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată, deschizând cauza ECS-6/16 S în temeiul articolului 92 din tratat.
Consiliul ministerial, prin Decizia 2018/16/MC-EnC din 29 noiembrie 2018, a constatat o încălcare gravă și persistentă a legislației Comunității Energiei, declarând că nerespectarea de către Bosnia și Herțegovina a Deciziei 2016/07/MC-EnC a Consiliului ministerial și, prin urmare, nerespectarea rectificării încălcărilor identificate în prezenta decizie constituie o încălcare gravă și persistentă, în sensul articolului 92 alineatul (1) din tratat, dar a amânat adoptarea de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat pentru 2019. În același timp, Consiliul ministerial a decis că Bosnia și Herțegovina trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia încălcările identificate în Decizia 2016/07/MC-EnC a Consiliului ministerial în cooperare cu Secretariatul și să raporteze Consiliului ministerial în 2019 cu privire la măsurile de punere în aplicare adoptate. În plus, SCE a fost invitat să solicite măsuri în temeiul articolului 92 din tratat în 2019, dacă Bosnia și Herțegovina nu a reușit să pună în aplicare Decizia 2016/07/MC-EnC a Consiliului ministerial până la 1 iulie 2019.
Întrucât Bosnia și Herțegovina nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2018/16/MC-EnC, iar situația în ceea ce privește conformitatea Bosniei și Herțegovinei cu obligațiile sus-menționate continuă să constituie o încălcare a acquis-ului Comunității Energiei, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat cu data de 8 octombrie 2019. În cererea sa motivată, SCE a solicitat Consiliului ministerial să declare că:
·Bosnia și Herțegovina nu a reușit să pună în aplicare Deciziile Consiliului ministerial 2013/04/MC-EnC, 2014/04/MC-EnC, 2015/10/MC-EnC, 2016/16/MC-EnC și 2018/17/MC-EnC și, prin urmare, să remedieze încălcările grave și persistente identificate în aceste decizii.
·Durata măsurilor prevăzute la articolul 92 impuse la articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2015/10/MC-EnC, la articolul 3 alineatul (1) din Decizia 2016/16/MC-EnC și la articolul 2 din Decizia 2018/17/MC-EnC se prelungește cu un an după adoptarea măsurilor în cadrul reuniunii Consiliului ministerial din a doua jumătate a anului 2020.
·În plus, dreptul Bosniei și Herțegovinei de a participa la voturile pentru deciziile prevăzute la articolul 91 și 92 din tratat este suspendat.
·Pe baza unui raport elaborat de către SCE, Consiliul ministerial va revizui eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din a doua jumătate a anului 2020.
Așadar, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei trebuie să fie aprobarea proiectului de decizie.
(b)Decizia privind instituirea și prelungirea măsurilor privind Republica Serbia în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauzele ECS-3/08 și ECS-9/13
(a)Impunerea de măsuri Republicii Serbia în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-3/08
La 14 octombrie 2016, Consiliul ministerial a adoptat Decizia 2016/02/MC-EnC în cauza ECS-03/08 de stabilire a unei încălcări a legislației comunitare în domeniul energiei, declarând că Republica Serbia nu a respectat articolul 6 din Regulamentul 1228/2003 prin neutilizarea veniturilor obținute din alocarea capacității de interconectare pentru interconexiunile cu Albania, Republica Macedonia de Nord și Muntenegru pentru unul sau mai multe dintre scopurile menționate la articolul 6 alineatul (6) din regulament.
Republica Serbia a fost obligată să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia încălcările identificate și pentru a asigura respectarea legislației Comunității Energiei până în decembrie 2016 și să raporteze periodic SCE și Grupului permanent la nivel înalt.
Întrucât Republica Serbia nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2016/02/MC-EnC, la 12 septembrie 2018, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată, deschizând cauza ECS-3/08 S în temeiul articolului 92 din tratat.
Prin Decizia sa 2018/12/MC-EnC din 29 noiembrie 2018, Consiliul ministerial a constatat o încălcare gravă și persistentă a legislației Comunității Energiei, declarând că, dacă Republica Serbia nu rectifică încălcările constate în Decizia 2016/02/MC-EnC a Consiliului ministerial în șase luni de la prezenta decizie, faptul că Serbia nu implementează Decizia 2016/02/MC-EnC va fi considerată o încălcare gravă și persistentă în sensul articolului 92 alineatul (1) din tratat, dar a amânat adoptarea de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat pentru 2019. În același timp, Consiliul ministerial a decis că Republica Serbia trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia încălcările identificate în Decizia 2016/02/MC-EnC a Consiliului ministerial în cooperare cu Secretariatul și să raporteze Consiliului ministerial în 2019 cu privire la măsurile de punere în aplicare adoptate. În plus, SCE a fost invitat să solicite măsuri în temeiul articolului 92 din tratat în 2019, dacă Republica Serbia nu reușește să pună în aplicare Decizia 2016/02/MC-EnC a Consiliului ministerial până la 1 iulie 2019.
Republica Serbia nu a rectificat încălcările identificate în Decizia 2016/02/MC-EnC a Consiliului ministerial în termen de șase luni de la adoptarea Deciziei 2018/12/MC-EnC.
Întrucât Republica Serbia nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcarea constatată în Decizia 2018/12/MC-EnC și situația în ceea ce privește respectarea de către Republica Serbia a obligației de a utiliza veniturile rezultate din alocarea capacității de interconectare pe conductele de interconectare cu Albania, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Muntenegru pentru unul sau mai multe dintre scopurile specificate la articolul 6 alineatul (6) din Regulamentul 1228/2003 constituie în continuare o încălcare a acquis-ului Comunității Energiei, SCE a transmis Consiliului ministerial, la 8 octombrie 2019, o cerere de măsuri în temeiul articolului 92 din tratat. În cererea sa motivată, SCE a solicitat Consiliului ministerial să declare că:
·Republica Serbia continuă să își încalce grav și în mod persistent obligațiile în sensul articolului 92 alineatul (1) din tratat, astfel cum a fost instituit de Consiliul ministerial, prin faptul că nu pune în aplicare deciziile Consiliului ministerial
–2016/02/MC-EnC în cauza ECS-3/08 din 14 octombrie 2016 și 2018/12/MC-EnC din 29 noiembrie 2018 în cauza ECS-3/08 S,
–2014/03/MC-EnC din 23 septembrie 2014 în cauza ECS-9/13 și 2016/17/MC-EnC din 14 octombrie 2016 în cauza ECS-9/13 S
și nu rectifică încălcările constatate în acestea.
·Dreptul Republicii Serbia de a participa la voturile pentru măsurile și actele procedurale adoptate în temeiul titlului V capitolul VI din tratat, precum și dreptul de a participa la vot pentru deciziile prevăzute la articolul 91 din tratat, se suspendă.
·Secretariatului i s-a solicitat să suspende aplicarea normelor sale de rambursare către reprezentanții Republicii Serbia pentru toate reuniunile organizate de Comunitatea Energiei.
·Uniunea Europeană este de asemenea invitată, în conformitate cu articolul 6 din tratat, să ia măsurile necesare pentru suspendarea asistenței financiare acordate Serbiei în sectoarele acoperite de TCE.
·Efectele măsurilor adoptate prin prezenta decizie sunt limitate timp de un an de la adoptarea lor în cadrul reuniunii Consiliului ministerial din a doua jumătate a anului 2019. Pe baza unui raport elaborat de către Secretariat, Consiliul ministerial va examina eficacitatea și necesitatea menținerii acestor măsuri în cadrul următoarei sale reuniuni din 2020.
·Republica Serbia trebuie să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a remedia încălcările identificate în Deciziile 2016/02/MC-EnC și 2018/12/MC-EnC ale Consiliului ministerial în cauzele ECS-3/08 și ECS-3/08 S, 2014/03/MC-EnC și 2016/17/MC-EnC în cauzele ECS-9/13 și ECS-9/13 S în cooperare cu secretariatul și să raporteze Consiliului ministerial în 2020 cu privire la măsurile de punere în aplicare adoptate.
·Secretariatul este invitat să monitorizeze conformitatea măsurilor adoptate de Serbia cu acquis-ul comunitar.
Așadar, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei trebuie să fie aprobarea proiectului de decizie.
(ii)Extinderea măsurilor impuse Republicii Serbia în temeiul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunității Energiei în cauza ECS-9/13
La 29 noiembrie 2018, Consiliul ministerial a convenit să prelungească cu șase luni termenul până la care Republica Serbia trebuia să rectifice încălcările identificate în Deciziile 2014/03/MC-EnC și 2016/17/MC-EnC ale Consiliului ministerial în cauza ECS-9/13 (legate de nerespectarea de către Republica Serbia a separării operatorilor de sisteme de transport de gaze naturale) și, prin urmare, să remedieze încălcările grave și persistente identificate în aceste decizii.
Întrucât Republica Serbia nu a luat nicio măsură pentru a remedia încălcările constatate în Deciziile 2014/03/MC-EnC și 2016/17/MC-EnC, la 8 octombrie 2019, SCE a transmis Consiliului ministerial o cerere motivată în temeiul articolului 92 din tratat. În cererea sa motivată, SCE a solicitat Consiliului ministerial să declare că:
·Dreptul Republicii Serbia de a participa la voturile pentru măsurile și actele procedurale adoptate în temeiul titlului V capitolul VI din tratat, precum și dreptul de a participa la vot pentru deciziile prevăzute la articolul 91 din tratat, se suspendă.
·Secretariatului i s-a solicitat să suspende aplicarea normelor sale de rambursare către reprezentanții Republicii Serbia pentru toate reuniunile organizate de Comunitatea Energiei.
·Uniunea Europeană este de asemenea invitată, în conformitate cu articolul 6 din tratat, să ia măsurile necesare pentru suspendarea asistenței financiare acordate Serbiei în sectoarele acoperite de TCE.
·Efectul măsurilor adoptate prin prezenta decizie este limitat la un an de la adoptarea acesteia.
Având în vedere persistența și importanța încălcărilor identificate, măsurile propuse sunt adecvate și proporționale. Așadar, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial al Comunității Energiei trebuie să fie aprobarea proiectului de decizie.
3.2.Actele PHLG avute în vedere
Un element menționat mai sus (la secțiunea 2.3) impune adoptarea unei decizii de către PHLG, în care poziția Uniunii Europene va fi exprimată de reprezentantul Comisiei Europene.
În 2011, a fost adoptat de către Comunitatea Energiei cel de-al treilea pachet privind energia al UE și a fost stabilită o procedură simplificată pentru adoptarea codurilor de rețea (NC) și orientărilor (GL) ale UE 10 .
NC și GL sunt un set de norme tehnice al căror scop este de a armoniza și a îmbunătăți gestionarea fluxurilor energetice transfrontaliere. O serie de NC și GL ale UE au fost deja adoptate de Comunitatea Energiei, inclusiv GL pentru gaze privind procedurile de management al congestiilor 11 , NC pentru gaze privind interoperabilitatea și regulile pentru schimbul de date 12 , NC pentru energia electrică privind racordarea la rețea a instalațiilor de generare 13 , NC pentru energia electrică privind racordarea consumatorilor 14 și NC pentru energia electrică privind racordarea la rețea a sistemelor HVDC și a modulelor de parc energetic racordate la curent continuu 15 .
În 2018, PHLG a adoptat codurile de rețea privind mecanismele de alocare a capacității în sistemele de transport al gazelor 16 și privind structurile tarifare armonizate pentru transportul gazelor 17 .
Prezenta decizie a PHLG abordează codurile de rețea cuprinse în Regulamentul (UE) 312/2014 18 .
Regulamentul (UE) 312/2014 al Comisiei de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaz urmărește să stabilească norme de echilibrare a gazelor naturale, inclusiv norme de rețea privind procedurile de nominalizare, taxele de dezechilibru, procesele de decontare asociate tarifului de dezechilibru zilnic și echilibrarea operațională între rețelele operatorilor sistemului de transport.
În aprilie 2019, grupul de lucru ad-hoc pentru Comunitatea Energiei, care a evaluat posibila adoptare a NC privind echilibrarea gazului, a convenit asupra unei versiuni adaptate a NC privind „echilibrarea rețelelor de transport de gaze”.
Pe această bază, poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul PHLG trebuie să fie aprobarea proiectului de decizie a Grupului permanent la nivel înalt pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 312/2014 în Comunitatea Energiei.
4.Temei juridic
4.1.Temeiul juridic procedural
4.1.1.Principii
Articolul 218 alineatul (9) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede posibilitatea adoptării unor decizii de stabilire „a pozițiilor care trebuie adoptate în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord, în cazul în care acest organism trebuie să adopte acte cu efecte juridice, cu excepția actelor care modifică sau completează cadrul instituțional al acordului.”
Conceptul de „acte cu efecte juridice” include actele care au efecte juridice în temeiul normelor de drept internațional aplicabile organismului în cauză. Sunt, de asemenea, incluse instrumentele care nu au un caracter obligatoriu în temeiul dreptului internațional, dar care „au vocația de a influența în mod decisiv conținutul reglementării adoptate de legiuitorul Uniunii” 19 .
4.1.2.Aplicarea la cazul în discuție
Consiliului ministerial și PHLG sunt organisme instituite printr-un acord, și anume Tratatul de instituire a Comunității Energiei.
Actele pe care Consiliul ministerial și PHLG sunt invitate să le adopte sunt acte cu efecte juridice. Actul avut în vedere va fi obligatoriu în temeiul dreptului internațional, în conformitate cu articolul 76 din Tratatul de instituire a Comunității Energiei, conform căruia o decizie este obligatorie din punct de vedere juridic pentru cei cărora li se adresează.
Actele avute în vedere nu completează și nici nu modifică cadrul instituțional al acordului.
Prin urmare, temeiul juridic procedural al propunerii de decizie este articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
4.2.Temeiul juridic material
4.2.1.Principii
Temeiul juridic material al unei decizii adoptate în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE depinde în primul rând de obiectivul și de conținutul actului avut în vedere cu privire la care se adoptă o poziție în numele Uniunii. În cazul în care actul avut în vedere urmărește două obiective sau include două elemente, iar unul dintre aceste obiective sau elemente poate fi identificat ca fiind obiectivul sau elementul principal, iar celălalt obiectiv sau element are mai degrabă un caracter accesoriu, decizia adoptată în temeiul articolului 218 alineatul (9) din TFUE trebuie să se întemeieze pe un singur temei juridic material, respectiv cel impus de obiectivul sau de elementul principal sau predominant.
4.2.2.Aplicarea la cazul în discuție
Obiectivul principal și conținutul actului avut în vedere se referă la energie.
Prin urmare, temeiul juridic material al deciziei propuse este articolul 194 din TFUE.
4.3.Concluzie
Temeiul juridic al deciziei propuse trebuie să fie articolul 194 coroborat cu articolul 218 alineatul (9) din TFUE.
2019/0269 (NLE)
Propunere de
DECIZIE A CONSILIULUI
privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în Consiliul ministerial al Comunității Energiei și în Grupul permanent la nivel înalt al Comunității Energiei (Chișinău, 12 și 13 decembrie 2019)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 coroborat cu articolul 218 alineatul (9),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)Tratatul de instituire a Comunității Energiei a fost încheiat de către Uniune prin Decizia 2006/500/CE a Consiliului din 29 mai 2006 20 și a intrat în vigoare la 1 iulie 2006.
(2)În conformitate cu articolele 47 și 76 din Tratat, Consiliul ministerial poate adopta măsuri sub forma unei decizii sau a unei recomandări.
(3)Cu ocazia celei de-a 17-a sesiuni a sa din 13 decembrie 2019, Consiliul ministerial urmează să adopte o serie de acte enumerate în anexa 1 la prezenta decizie.
(4)Cu ocazia celei de-a 55-a ședințe din 12 decembrie 2019, Grupul permanent la nivel înalt urmează să adopte un act menționat în anexa 2 la prezenta decizie.
(5)Este oportun să se stabilească poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Consiliului ministerial și al Grupului permanent la nivel înalt, deoarece actele avute în vedere vor avea efecte juridice pentru Uniune.
(6)Scopul actelor avute în vedere este de a facilita realizarea obiectivelor Tratatului și funcționarea Secretariatului de la Viena al Comunității Energiei, care, printre altele, oferă sprijin administrativ Consiliului ministerial,
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii la cea de a 17-a reuniune a Consiliului ministerial care va avea loc la Chișinău la 13 decembrie 2019 cu privire la aspecte care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 218 alineatul (9) din TFUE este stabilită în anexa 1 la prezenta decizie.
Articolul 2
Poziția care urmează să fie luată în numele Uniunii la cea de a 55-a reuniune a Consiliului ministerial care va avea loc la Chișinău la 12 decembrie 2019 cu privire la aspecte care se încadrează în domeniul de aplicare al articolului 218 alineatul (9) din TFUE este stabilită în anexa 2 la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Comisiei.
Adoptată la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele