COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.10.2019
COM(2019) 483 final
2019/0235(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
Este necesar ca toate regulamentele referitoare la posibilitățile de pescuit să limiteze exploatarea stocurilor de pește la niveluri care trebuie să fie în concordanță cu obiectivele generale ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). În acest sens, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind politica comună în domeniul pescuitului (denumit în continuare „regulamentul de bază”) stabilește obiectivele propunerilor anuale cu privire la limitarea capturilor și a efortului de pescuit, pentru a garanta că activitățile de pescuit desfășurate în Uniune sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, economic și social.
Exercițiul de stabilire a posibilităților de pescuit reprezintă un ciclu anual de gestionare (bienal în cazul stocurilor de pești de adâncime). Această frecvență anuală nu exclude însă introducerea unor abordări pe termen lung în materie de gestionare. Planurile multianuale pentru Marea Nordului și pentru apele occidentale au fost adoptate de Parlamentul European și Consiliu și au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezenta propunere conține posibilități de pescuit pe care Uniunea le stabilește în mod autonom. Cu toate acestea, ea cuprinde, de asemenea, posibilități de pescuit rezultate în urma unor consultări multilaterale sau bilaterale privind activitățile de pescuit. Rezultatul este pus în aplicare prin prevederea unei repartizări interne între statele membre conform principiului stabilității relative.
Astfel, prezenta propunere se referă, în afară de stocurile autonome ale Uniunii, și la:
·stocurile comune, și anume stocurile gestionate în comun cu Norvegia în Marea Nordului și în Skagerrak sau cele vizate de consultările cu statele costiere în cadrul Comisiei pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC);
·posibilitățile de pescuit care rezultă din acorduri încheiate în cadrul organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP).
În prezenta propunere, anumite posibilități de pescuit sunt marcate cu „pm” (pro memoria). Acest lucru se datorează faptului că:
–avizele pentru unele stocuri nu sunt disponibile la momentul adoptării propunerii; sau
–anumite limitări ale capturilor și alte recomandări din partea ORGP relevante nu au fost încă adoptate, deoarece reuniunile lor anuale nu au avut încă loc; sau
–pentru anumite stocuri din apele Groenlandei, precum și pentru stocurile gestionate în comun sau care fac obiectul unor schimburi cu Norvegia și cu alte țări terțe, deocamdată nu sunt disponibile cifre, așteptându-se concluziile consultărilor care vor avea loc în noiembrie și decembrie 2019 cu aceste țări; sau
–în cazul unor TAC-uri s-au primit avizele, dar evaluarea este încă în curs de desfășurare.
Abordare pentru stabilirea posibilităților de pescuit
Ca de obicei, Comisia a trecut în revistă situația la care trebuie să răspundă propunerile privind posibilitățile de pescuit prin comunicarea sa anuală referitoare la consultarea privind posibilitățile de pescuit [COM(2019)274, denumită în continuare „comunicarea”]. Comunicarea oferă o imagine de ansamblu asupra stării stocurilor, pe baza constatărilor avizelor științifice disponibile și explică procesul de stabilire a posibilităților de pescuit.
La 28 iunie 2019, ca răspuns la cererea Comisiei, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a emis avizul anual privind majoritatea stocurilor de pește vizate de prezenta propunere.
Avizele științifice puse la dispoziție de ICES depind strict de datele disponibile: numai stocurile pentru care există date suficiente și fiabile pot fi evaluate în întregime pentru a se emite estimări legate de dimensiunea lor și previziuni cu privire la modul în care vor reacționa la diversele scenarii de exploatare (așa-numitele „tabele cu scenarii de captură”). Dacă sunt disponibile date suficiente, organismele științifice sunt în măsură să furnizeze estimări ale ajustărilor posibilităților de pescuit care vor determina stocul respectiv să își atingă producția maximă durabilă (maximum sustainable yield - MSY). La aceste avize se va face referire ulterior ca „avize MSY”. În alte cazuri, organismele științifice se bazează pe o abordare care are la bază principiul precauției pentru a face recomandări cu privire la nivelul la care ar trebui să se situeze posibilitățile de pescuit. Metodologia urmată de ICES în acest scop este prezentată în materialele ICES publicate legate de punerea în aplicare a avizelor referitoare la stocuri cu date limitate.
Toate posibilitățile de pescuit propuse se conformează avizelor științifice cu privire la starea stocurilor primite de Comisie, care au fost utilizate în modul prezentat în comunicare.
Obligația de debarcare introdusă prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013
Obligația de debarcare introdusă prin regulamentul de bază al PCP s-a introdus progresiv între 2015 și 2019. Începând din 1 ianuarie 2019, toate stocurile care fac obiectul unor limite de captură sunt supuse obligației de debarcare. Pot fi aplicate anumite excepții de la obligația de debarcare prevăzută de regulamentul de bază. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre, Comisia a adoptat regulamente delegate de stabilire a planurilor specifice privind capturile aruncate înapoi în mare, care permit aruncarea înapoi în mare a unor cantități limitate de capturi pe baza excepțiilor de minimis sau a excepțiilor legate de rata de supraviețuire ridicată.
Odată cu introducerea obligației de debarcare și în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit propuse trebuie să reflecte trecerea de la cantitatea debarcată la cantitatea capturată, dat fiind că aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Acest lucru se realizează pe baza avizelor științifice primite pentru stocurile de pește din cadrul activităților de pescuit menționate la articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază al PCP. Posibilitățile de pescuit ar trebui stabilite, de asemenea, în conformitate cu alte dispoziții relevante, cum ar fi articolul 16 alineatele (1) (referitor la principiul stabilității relative) și (4) (referitor la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și la regulile prevăzute în planurile multianuale).
Prin urmare, pentru a se ține cont de aplicarea integrală a obligației de debarcare începând cu 1 ianuarie 2019, Comisia propune TAC-uri pe baza avizelor privind capturile și nu pe baza avizelor privind debarcările care au fost utilizate anterior. TAC-urile propuse țin seama de faptul că vor exista anumite capturi aruncate înapoi în mare pe baza excepțiilor stabilite și, prin urmare, nu vor fi debarcate și scăzute din cotele alocate. Prin urmare, aceste cantități sunt deduse din TAC-urile bazate pe capturi.
TAC-uri de capturi accidentale
ICES a emis un aviz științific cu capturi zero în 2019 pentru șase stocuri (codul și merlanul din vestul Scoției, merlanul din Marea Irlandei, codul din Marea Celtică și cambula din Marea Celtică din sud și din sud-vestul Irlandei, codul din Kattegat). În ceea ce privește codul din Marea Celtică, stocul este inclus în lista stocurilor-țintă de la articolul 1 alineatul (1) din planul multianual pentru apele occidentale. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru acest stoc trebuie stabilite în funcție de intervalul Fmsy prevăzut la articolul 4 din plan. În plus, în conformitate cu articolul 8 din plan, trebuie luate măsuri de salvgardare pentru a reface biomasa stocului de reproducere peste nivelurile de salvgardare.
În ceea ce privește cele cinci TAC-uri de capturi accidentale pentru care au fost stabilite TAC-uri de capturi accidentale în posibilitățile de pescuit pentru 2019, statele membre cu interese în apele de nord-vest au contractat angajamentele stabilite în prezenta declarație:
„Privind planurile de reducere a capturilor accidentale și măsurile de control (grupul apelor de nord-vest, și anume Belgia, Franța, Irlanda, Țările de Jos, Spania și Regatul Unit, precum și Comisia)
Statele membre care cooperează în apele de nord-vest, în strânsă colaborare cu Consiliul consultativ pentru apele de nord-vest, vor pregăti un plan de reducere a capturilor accidentale pentru a se asigura că, prin intermediul selectivității sau al măsurilor de evitare, sunt reduse capturile accidentale care afectează stocurile pentru care ICES a emis avize cu capturi zero pentru 2019. În acest scop, statele membre vizate vor prezenta Comisiei un plan de reducere a capturilor accidentale până cel târziu la 30 aprilie 2019. Planurile de reducere a capturilor accidentale vor include măsuri cum ar fi utilizarea unor unelte de pescuit mai selective, închiderea unor zone de pescuit, închideri în timp real, măsuri de evitare și reguli de deplasare. Ele pot folosi ca punct de plecare cele mai recente planuri relevante privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Planurile de reducere a capturilor accidentale ar trebui să fie adaptate speciilor în cauză și ar trebui să fie selectate din catalogul de măsuri menționate anterior, în conformitate cu caracteristicile fiecărei activități de pescuit. CSTEP va evalua eficacitatea planurilor. Președintele Grupului statelor membre din apele de nord-vest prezintă anual Comisiei, până la 1 octombrie, un raport privind progresele legate de planul de reducere a capturilor accidentale.
În conformitate cu Regulamentul privind controlul, statele membre vor întreprinde toate măsurile de control corespunzătoare pentru a se asigura că eventualele capturi accidentale care afectează stocurile pentru care ICES a emis un aviz cu capturi zero pentru 2019 sunt absolut inevitabile și că nicio captură aruncată înapoi în mare nu depășește limitele permise de planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare. Până la 1 iulie 2019, statele membre în cauză vor informa Comisia cu privire la măsurile de control luate.”
Planul de reducere a capturilor accidentale a fost prezentat Comisiei și evaluat împreună cu CSTEP. CSTEP a emis următoarele concluzii cu privire la planul de reducere a capturilor accidentale:
„CSTEP concluzionează că planul de reducere a capturilor accidentale nu îndeplinește angajamentele asumate de statele membre deoarece nu conține niciun element care să asigure reducerea capturilor accidentale de stocuri relevante în plus față de măsurile deja incluse în planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare, recomandarea comună și noul regulament privind măsurile tehnice, iar planul de reducere a capturilor accidentale nu conține niciun element de monitorizare sau control.
În ceea ce privește eficacitatea, CSTEP concluzionează totuși că măsurile respective din noul regulament privind măsurile tehnice, planul privind aruncarea capturilor înapoi în mare și recomandarea comună care sunt menționate în planul de reducere a capturilor accidentale sunt de natură să reducă capturile accidentale din speciile relevante, astfel cum au fost evaluate din punct de vedere calitativ de către EWG 18-06 și EWG 19-08. Eficacitatea este condiționată de un control și o aplicare adecvate. Pentru evaluarea cantitativă și evaluarea impactului asupra stocurilor, sunt necesare studii de monitorizare, conform propunerii din planul de reducere a capturilor accidentale.
În ceea ce privește exhaustivitatea, CSTEP concluzionează că planul de reducere a capturilor accidentale nu este cuprinzător, deoarece nu a luat în considerare alte opțiuni de transmisie disponibile și nu conținea închideri de zone de pescuit, închideri în timp real, măsuri de evitare și reguli de deplasare și nici nu conțin propuneri de monitorizare, control și executare.
CSTEP concluzionează că propunerile suplimentare de evaluare și analize suplimentare vor fi utile doar dacă vor conduce la măsuri concrete care vor reduce capturile accidentale.”
În ceea ce privește utilizarea TAC-urilor de capturi accidentale, în special în cazul în care marea majoritate a capturilor accidentale se încadrează în dimensiunea minimă de referință pentru conservare (de exemplu, merlanul din Marea Irlandei), utilizarea rămâne foarte scăzută, iar debarcările sunt similare celor de dinainte de aplicarea obligației de debarcare. Acest lucru duce la concluzia că, în absența unor măsuri de control adecvate care ar fi trebuit puse deja în aplicare de către statele membre în conformitate cu Regulamentul privind controlul, aruncarea capturilor înapoi în mare va continua, subminând astfel eficacitatea TAC-urilor pentru capturi accidentale.
Prin urmare, pentru a continua abordarea de reducere a capturilor accidentale prin TAC-uri, trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea stocurilor aflate în situație biologică precară. Acestea ar trebui să constea în stabilirea unor posibilități de pescuit pentru activitățile de pescuit în care este capturat pește din aceste stocuri, la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor epuizate, precum și în alte măsuri, legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit. Astfel de măsuri ar trebui să ducă la îmbunătățiri în ceea ce privește selectivitatea (de exemplu, modificări ale uneltelor de pescuit și reguli de deplasare), interziceri temporare și permanente și măsuri de control și de supraveghere capabile să descurajeze aruncarea înapoi în mare a capturilor.
Flexibilitatea interanuală
În cele din urmă, trebuie luate în considerare legăturile dintre regulamentul de bază al PCP și Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului. Acesta din urmă stabilește condiții suplimentare pentru gestionarea interanuală a TAC-urilor, inclusiv dispoziții privind flexibilitatea în temeiul articolelor 3 și 4 pentru stocurile cu TAC-uri de precauție, respectiv pentru cele cu TAC-uri analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, atunci când stabilește TAC-urile, Consiliul trebuie să decidă cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolele 3 și 4, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, a fost introdus un alt mecanism de flexibilitate, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Prin urmare, pentru a evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine vii și ar împiedica realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, ar trebui clarificat faptul că articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se pot aplica în plus față de flexibilitatea de la an la an, prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui exclusă atunci când aplicarea acestei flexibilități subminează îndeplinirea obiectivelor PCP, în special pentru stocurile cu biomasă reproducătoare sub Blim.
Măsuri referitoare la anghila europeană
Măsurile pentru anghila europeană vor fi stabilite în urma avizului științific al ICES, după ce s-a făcut analiza completă a acestui aviz.
Măsuri referitoare la bibanul-de-mare
Măsurile pentru biban-de-mare european vor fi stabilite în urma avizului științific al ICES, după ce s-a făcut analiza completă a acestui aviz.
TAC-uri cu o variație de peste 20 % în comparație cu 2019
La adoptarea Planului multianual privind apele occidentale, Comisia a declarat că, atunci când Comisia propune stabilirea de TAC-uri care se abat cu mai mult de 20 % de la nivelul TAC stabilit anterior, aceste cazuri vor fi enumerate în expunerea de motive din propunerea Comisiei, furnizând, după caz, motivele care stau la baza variațiilor TAC-urilor. O astfel de listă este disponibilă aici:
TAC
|
Denumirea zonei marine
|
TAC propusă pentru 2020
|
Modificarea TAC propuse față de 2019
|
Explicație
|
Mihalț-de-mare albastru în apele internaționale din zona 12
|
Apele internaționale din nordul insulelor Azore
|
137
|
-40%
|
Stocul este considerat ca fiind epuizat și nu există niciun semn de refacere a stocului. Avizul științific este cu capturi 0 pentru perioada 2020-2023. Cu toate acestea, o TAC zero ar cauza închiderea prematură a altor activități de pescuit.
|
Mihalț-de-mare albastru în apele Uniunii și apele internaționale din zonele 2 și 4
|
Apele Uniunii și apele internaționale din Marea Norvegiei și din Marea Nordului
|
32
|
-40%
|
Stocul este considerat ca fiind epuizat și nu există niciun semn de refacere a stocului. Avizul științific este cu capturi 0 pentru perioada 2020-2023. Cu toate acestea, o TAC zero ar cauza închiderea prematură a altor activități de pescuit.
|
Mihalț-de-mare albastru în apele Uniunii și apele internaționale din zona 3a
|
Apele Uniunii și apele internaționale din Skagerrak și Kattegat
|
5
|
-40%
|
Stocul este considerat ca fiind epuizat și nu există niciun semn de refacere a stocului. Avizul științific este cu capturi 0 pentru perioada 2020-2023. Cu toate acestea, o TAC zero ar cauza închiderea prematură a altor activități de pescuit.
|
Cod în zona 7a
|
Marea Irlandei
|
257
|
-68 %
|
Indicele biomasei arată o scădere semnificativă și o creștere a ratei de recoltare începând cu 2017. TAC se stabilește la nivelul capturilor din 2018, de 257 de tone.
|
Cod în zonele 7b, 7c, 7e-k, 8, 9 și 10; apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1
|
Vestul Irlandei, Porcupine Bank, vestul Canalului Mânecii, Marea Celtică, Golful Biscaya, apele portugheze, Bancul Azorelor; apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1
|
189
|
-88 %
|
Stocul este inclus ca stoc-țintă în planul multianual pentru apele occidentale. Propunerea Comisiei este de a stabili TAC în intervalul inferior de Fmsy, astfel cum se prevede în planul multianual.
|
Limbă-de-mare comună în zonele 7f și 7g
|
Canalul Bristol și Marea Celtică de nord
|
1 559
|
55 %
|
Stocul este inclus ca stoc-țintă în planul multianual pentru apele occidentale. Propunerea Comisiei este de a stabili TAC la valoarea MSY, conform dispozițiilor din planul multianual.
|
Limbă-de-mare comună în zonele 7h, 7j și 7k
|
Sudul Mării Celtice, sud-vestul Irlandei
|
213
|
-44,0 %
|
Nivelul de biomasă sustenabilă a stocului este inferior variabilelor și se apropie de Blim. Recrutarea este incertă. ICES recomandă ca, în 2020, capturile să nu depășească 213 tone. TAC este propusă în conformitate cu avizul ICES.
|
Stavrid în apele Uniunii din zonele 2a și 4a; 6, 7a-c,7e-k, 8a, 8b, 8d și 8e; apele Uniunii și apele internaționale din zona 5b; apele internaționale din zonele 12 și 14
|
Apele Uniunii din nordul Mării Nordului, apele de nord-vest și Golful Biscaya
|
70 617
|
-41 %
|
TAC este propusă la valoarea MSY.
|
Stavrid în zona 8c
|
Sudul Golfului Biscaya
|
11 179
|
-41 %
|
TAC este propusă la valoarea MSY.
|
Stavrid în zona 9
|
Apele portugheze
|
46 659
|
-50 %
|
TAC este propusă urmând strategia de gestionare pe termen lung a Consiliului consultativ pentru stocuri pelagice din tabelul cu scenariile privind capturile care figurează în avizul ICES, la un nivel sub valoarea MSY.
|
Limbă-roșie și cambulă cenușie în apele Uniunii din zonele 2a și 4
|
Apele Uniunii din Marea Norvegiei și din Marea Nordului
|
5 580
|
-30 %
|
Această TAC este formată din două specii. Pentru ambele specii este urmat avizul științific, ceea ce rezultă într-o reducere totală de -29 %. Modificarea semnificativă în jos a avizului referitor la cambula cenușie este cauzată de o percepție modificată a stocului ca urmare a trecerii de la categoria 3 (stoc de precauție) la categoria 1 (stoc evaluat din prima MSY).
|
Cambulă de Baltica în zonele 7f și 7g
|
Canalul Bristol și Marea Celtică de nord
|
2 295
|
38 %
|
Comisia propune stabilirea TAC în conformitate cu avizul ICES, adică la 2 295 de tone.
|
Cambulă de Baltica în Kattegat
|
Kattegat
|
1 141
|
-33 %
|
Comisia a propus stabilirea TAC în conformitate cu avizul ICES, adică o TAC de precauție.
|
Polac în zona 6; apele Uniunii și apele internaționale din zona 5b; apele internaționale din zonele 12 și 14
|
Vestul Scoției, Rockall; apele Uniunii și apele internaționale din zona de pescuit a Insulelor Feroe; apele internaționale din nordul insulelor Azore și estul Groenlandei
|
238
|
-40%
|
Comisia propune ca TAC să fie redusă cu 40 % urmând avizul ICES.
|
Polac în zona 7
|
Mările Celtice și Marea Irlandei
|
7 298
|
-40%
|
Comisia propune ca TAC să fie redusă cu 40 % urmând avizul ICES.
|
Limbă-de-mare în zonele 8c, 8d, 8e, 9 și 10; apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1
|
Golful Biscaya (în sud și în larg), vestul golfului Biscaya, apele portugheze, Bancul Azorelor; apele Uniunii din zona CECAF 34.1.1
|
643
|
-40%
|
TAC a fost mereu fixată în ultimii ani peste nivelul recomandat în aviz și peste nivelul debarcărilor. În 2018, gradul de utilizare a fost de 261 t pentru Spania (59 %) și de 454 t pentru Portugalia (62 %). Capturi medii în perioada 2014-2016: 628 t. Nu sunt disponibile informații suficiente pentru a evalua tendințele stocurilor. Stocul din categoria 5, stoc pentru care nu există informații privind abundența sau exploatarea și pentru care trebuie, așadar, implementată o reducere preventivă a capturilor.
|
Șprot în zonele 7d și 7e
|
Estul Canalului Mânecii
|
1 506
|
-40%
|
Biomasa a scăzut și s-a stabilit la jumătate din nivelul istoric. ICES recomandă limitarea capturilor la 1 506 tone. TAC este fixată în conformitate cu avizul ICES.
|
Calcan și calcan-neted în apele Uniunii și apele internaționale din zonele 2 și 4
|
Apele Uniunii din Marea Norvegiei și din Marea Nordului
|
6 208
|
-24 %
|
TAC propusă combină două stocuri care fac obiectul planului multianual pentru Marea Nordului. Planul impunea stabilirea TAC potrivit abordării precaute, dar pentru calcan-neted, Comisia a utilizat valoarea MSY.
|
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Măsurile propuse sunt concepute în conformitate cu obiectivele și cu normele politicii comune în domeniul pescuitului și sunt compatibile cu politica de dezvoltare durabilă a Uniunii.
•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii
Măsurile propuse sunt compatibile cu alte politici ale Uniunii, în special cu politicile din domeniul mediului.
2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 43 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Obligațiile Uniunii în ceea ce privește exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii decurg din obligațiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază al PCP.
•Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă)
Propunerea este de competența exclusivă a Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din tratat. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitate
Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul motiv: PCP este o politică comună. În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliului îi revine obligația de a adopta măsurile de stabilire și de repartizare a posibilităților de pescuit.
Propunerea de regulament al Consiliului repartizează posibilități de pescuit statelor membre. În conformitate cu articolele 16 și 17 din regulamentul de bază, statele membre procedează ulterior, la rândul lor, la repartizarea acestor posibilități regiunilor și operatorilor, după cum consideră adecvat. Prin urmare, statele membre dispun de o marjă de manevră semnificativă în luarea deciziilor legate de modelul socioeconomic pe care îl aleg pentru exploatarea posibilităților de pescuit care le sunt repartizate.
Propunerea nu are implicații financiare noi pentru statele membre. Consiliul adoptă acest regulament în fiecare an, iar mijloacele publice și private de punere în aplicare a acestuia există deja.
•Alegerea instrumentului
Instrumentul propus: regulament.
3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI
•Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente
Regulamentul privind posibilitățile de pescuit este revizuit de mai multe ori pe an cu scopul de a introduce modificările necesare pentru a ține seama de cele mai recente avize științifice și de alte evoluții.
•Consultări cu părțile interesate
(a)Metodele de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților
Comisia s-a consultat cu părțile interesate, în special prin intermediul consiliilor consultative (CC), precum și cu statele membre, în legătură cu abordarea pe care a propus-o pentru diversele sale propuneri referitoare la posibilitățile de pescuit, pe baza comunicării sale privind posibilitățile de pescuit pentru 2020.
În plus, Comisia a urmat orientările prezentate în Comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European referitoare la îmbunătățirea consultării privind gestionarea pescuitului comunitar [COM(2006) 246 final], care stabilește principiile de bază ale așa-numitului proces de „anticipare”.
(b)Sinteza răspunsurilor și modul în care au fost luate în considerare
Reacția la comunicarea Comisiei privind posibilitățile de pescuit menționată mai sus reflectă opiniile părților interesate asupra evaluării efectuate de Comisie în ceea ce privește situația resurselor și modul de asigurare a gestionării corespunzătoare a acestora. La formularea propunerii, Comisia a luat în considerare aceste răspunsuri.
•Obținerea și utilizarea expertizei
În ceea ce privește metodologia utilizată, Comisia a consultat, după cum s-a indicat deja, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Avizele ICES se bazează pe un cadru elaborat de grupurile sale de experți și de organismele cu putere de decizie și sunt emise în conformitate cu Memorandumul de înțelegere încheiat cu Comisia.
Obiectivul final este aducerea și menținerea stocurilor la niveluri care să permită o producție maximă durabilă (MSY). Acest obiectiv a fost inclus în mod expres în regulamentul de bază al PCP, în care se precizează, la articolul 2 alineatul (2), că „rata de exploatare a producției maxime sustenabile trebuie obținută acolo unde este posibil, până în 2015, și [...] până în 2020, pentru toate stocurile”. Această dispoziție reflectă angajamentul asumat de Uniune în raport cu concluziile Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă desfășurat în 2002 la Johannesburg și cu planul de implementare propus cu acest prilej. După cum s-a subliniat deja, pentru anumite stocuri sunt deja disponibile informații cu privire la nivelul producției maxime durabile. Printre ele se numără stocuri foarte importante din perspectiva volumului de capturi și a valorii comerciale, cum sunt stocurile de merluciu, cod, pește-pescar, limbă-de-mare, specii de cardină, eglefin și langustină.
Posibilitățile de pescuit pentru stocurile-țintă din Marea Nordului și din apele occidentale urmează să fie stabilite pe baza planurilor multianuale corespondente, care definesc intervalele mortalității prin pescuit FMSY și, prin urmare, oferă un grad de flexibilitate în anumite condiții. ICES a fost invitat să formuleze avize care să permită să se evalueze necesitatea și posibilitatea de a utiliza această flexibilitate. Valorile ridicate din intervalul FMSY sunt utilizate pentru a propune TAC-uri numai dacă, pe baza avizelor științifice, stabilirea posibilităților de pescuit în conformitate cu intervalele FMSY ar fi fie necesară pentru a realiza obiectivele fixate în planul multianual corespondent relevant în cazul pescuitului mixt, fie pentru a evita efectele negative asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor sau pentru a limita fluctuațiile ridicate de la an la an. În cazul în care biomasa stocului se află sub valorile de referință menționate în plan, posibilitățile de pescuit trebuie stabilite la un nivel care corespunde mortalității prin pescuit reduse proporțional ținând seama de scăderea biomasei stocului.
Atingerea obiectivului privind MSY ar putea să necesite, în anumite cazuri, o reducere a ratelor de mortalitate prin pescuit și/sau o reducere a capturilor. În acest context, prezenta propunere utilizează avizele privind MSY, atunci când sunt disponibile. În conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, în care sunt propuse TAC-uri pe baza avizelor privind MSY, TAC corespunde nivelului care, conform avizelor respective, ar asigura îndeplinirea obiectivului MSY în 2020. Această abordare respectă principiile prezentate în Comunicarea privind posibilitățile de pescuit pentru 2020.
În cazul stocurilor cu date limitate, organismele științifice consultative emit recomandări în sensul reducerii, stabilizării sau creșterii volumului capturilor. Avizele ICES au oferit în multe cazuri orientări cantitative cu privire la astfel de variații. Aceste orientări au fost utilizate pentru a stabili TAC-urile propuse.
Pentru unele stocuri (în principal stocurile repartizate pe o zonă extinsă, rechinii și pisicile de mare), avizul va fi emis la toamnă. Prezenta propunere va trebui actualizată, după caz, imediat după primirea avizului. În cele din urmă, după cum s-a menționat mai sus, pentru anumite stocuri, avizele sunt utilizate în scopul implementării planurilor de gestionare convenite.
•Evaluarea impactului
Domeniul de aplicare al regulamentului privind posibilitățile de pescuit este circumscris de articolul 43 alineatul (3) din tratat.
Propunerea încearcă să evite abordările pe termen scurt în favoarea deciziilor pe termen lung privind sustenabilitatea și, ca atare, ia în considerare inițiativele părților interesate și ale consiliilor consultative, dacă ele au fost evaluate favorabil de ICES și/sau de CSTEP. În plus, propunerea Comisiei de reformă a PCP a fost elaborată pe baza unei evaluări a impactului [SEC(2011)891], în contextul căreia a fost analizat obiectivul privind MSY. Concluziile sale identifică acest obiectiv ca fiind o condiție necesară pentru atingerea sustenabilității sociale, economice și de mediu.
În ceea ce privește stocurile și posibilitățile de pescuit ale ORGP partajate cu țări terțe, prezenta propunere implementează, în esență, măsuri convenite la nivel internațional. Orice elemente relevante pentru evaluarea potențialelor efecte ale posibilităților de pescuit sunt abordate în faza de pregătire și în faza de desfășurare a negocierilor internaționale în cadrul cărora posibilitățile de pescuit ale Uniunii sunt convenite cu părți terțe.
•Adecvarea reglementărilor și simplificarea
Propunerea vizează simplificarea procedurilor administrative aflate în sarcina autorităților publice (ale Uniunii sau naționale), mai ales în ceea ce privește cerințele referitoare la gestionarea efortului de pescuit.
•Drepturile fundamentale
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Măsurile propuse nu vor avea implicații bugetare.
5.ALTE ELEMENTE
•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare
Dispozițiile prezentului regulament vor fi puse în aplicare, iar gradul lor de conformitate va fi controlat în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului existentă.
2019/0235 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
(1)În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.
(2)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului prevede adoptarea unor măsuri de conservare, ținându-se cont de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, atunci când este cazul, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și de alte organisme consultative, precum și de avizele primite din partea consiliilor consultative.
(3)Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, posibilitățile de pescuit ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat. În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din regulamentul respectiv, posibilitățile de pescuit ar trebui repartizate între statele membre într-un mod care să asigure relativa stabilitate a activităților de pescuit desfășurate de fiecare stat membru pentru fiecare stoc de pește sau tip de pescuit.
(4)Capturile totale admisibile (TAC) ar trebui așadar stabilite în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pe baza avizelor științifice disponibile, ținându-se cont de aspectele biologice și socioeconomice și asigurându-se totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special la reuniunile la care au participat consiliile consultative interesate.
(5)În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, obligația de debarcare integrală se aplică de la 1 ianuarie 2019 și toate speciile care fac obiectul unor limite de captură trebuie să fie debarcate. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se aplică obligația de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit vor fi fixate ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire a detaliilor pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare în forma unor planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare aplicabil cu titlu temporar, pentru o perioadă de maximum trei ani.
(6)Posibilitățile de pescuit pentru stocurile de specii care fac obiectul obligației de debarcare ar trebui să țină seama de faptul că, în principiu, aruncarea capturilor înapoi în mare nu mai este permisă. Prin urmare, posibilitățile de pescuit ar trebui să se bazeze pe cifra din aviz pentru capturile totale (în loc de cifra din aviz pentru capturile dorite), astfel cum este furnizată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Cantitățile care pot continua să fie aruncate înapoi în mare, în mod excepțional, în cursul perioadei de aplicare a obligației de debarcare ar trebui să fie deduse din acea cifră din aviz pentru capturile totale.
(7)Există anumite stocuri pentru care ICES a emis avize științifice pentru capturi zero. Dacă TAC-urile pentru aceste stocuri sunt stabilite la nivelul indicat în avizul științific, obligația de a debarca integral capturile din cadrul activităților de pescuit mixt cu capturi accidentale din aceste stocuri ar conduce la fenomenul „speciilor de blocaj”. Pentru a se ajunge la un echilibru corect între pescuitul continuu, având în vedere eventualele implicații socioeconomice grave, și necesitatea de a atinge o stare biologică bună pentru aceste stocuri, luând în considerare dificultatea de a pescui concomitent toate stocurile din cadrul activităților de pescuit mixt la un nivel care să permită producția maximă durabilă, este adecvat să se stabilească TAC-uri specifice pentru capturile accidentale din stocurile respective. Nivelul acestor TAC-uri ar trebui să fie de așa natură încât mortalitatea pentru aceste stocuri să scadă și să ofere stimulente pentru a consolida selectivitatea și evitarea. Pentru a garanta, în măsura în care este posibil, utilizarea posibilităților de pescuit în cadrul pescuitului mixt în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este necesar să se creeze o rezervă comună permițând schimburile de cote pentru acele state membre care nu beneficiază de nicio cotă din care să își poată acoperi capturile accidentale inevitabile.
(8)Pentru a reduce capturile din stocurile pentru care sunt stabilite TAC-uri de capturi accidentale, posibilitățile de pescuit pentru activitățile de pescuit în care se capturează pești provenind din aceste stocuri trebuie să fie stabilite la niveluri care să contribuie la refacerea biomasei stocurilor vulnerabile până la niveluri sustenabile. De asemenea, pentru a preveni aruncarea înapoi în mare a capturilor ilegale, trebuie să fie instituite măsuri tehnice și de control, care sunt legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit.
(9)[Conform avizului științific, situația bibanului-de-mare european (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și sudul Mării Nordului (diviziunile ICES 4b, 4c, 7a și 7d-7h) rămâne îngrijorătoare. Biomasa stocului de reproducere continuă să scadă din 2005 și se află acum sub Blim. Mortalitatea prin pescuit a crescut de-a lungul seriilor cronologice, a atins un nivel record în 2013 și apoi a scăzut rapid sub mortalitatea prin pescuit care garantează producția maximă durabilă (FMSY). Estimările au arătat o recrutare slabă începând din 2008, cu excepția estimărilor pentru clasa de vârstă 2013 și 2014 care arată o recrutare medie. ICES recomandă ca atunci când se aplică abordarea producției maxime durabile (MSY), capturile totale din 2019 nu ar trebui să depășească 1789 de tone, ceea ce reprezintă o majorare în comparație cu avizul din 2018. Prin urmare, ar putea fi autorizate capturi mai însemnate pentru pescuitul cu cârlige și paragate din această specie. De asemenea, este oportun să se păstreze setul de măsuri pentru capturile accidentale inevitabile de biban-de-mare european cu anumite unelte, oferind totodată o creștere limitată a capturilor admisibile. Măsurile de gestionare a pescuitului recreativ de biban-de-mare european ar trebui adaptate ținându-se seama de impactul semnificativ al acestor activități de pescuit asupra stocurilor în cauză. În limitele avizelor științifice, practica capturării urmate de eliberare și limita pe mincioc ar trebui să continue, dar ar trebui aplicate perioade mai lungi de timp. A se revizui după avizul ICES]
(10)[În ceea ce privește stocul de anghilă europeană (Anguilla anguilla L.), ICES a recomandat ca toate ratele mortalității antropogene, inclusiv prin pescuitul recreativ și pescuitul comercial, să fie reduse la zero sau menținute la un nivel cât mai apropiat de zero. Mai mult decât atât, Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) a adoptat Recomandarea GFCM/42/2018/1 de stabilire a unor măsuri de gestionare a stocurilor de anghilă europeană în Marea Mediterană. Este oportun să se stabilească condiții de concurență echitabile în întreaga Uniune și, prin urmare, să se stabilească și pentru apele Uniunii din zona ICES, precum și pentru apele salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, o perioadă de interdicție de trei luni consecutive pentru toate activitățile de pescuit de anghilă europeană în toate etapele vieții. Dat fiind faptul că perioada de interzicere a activităților de pescuit ar trebui să fie în concordanță cu obiectivele de conservare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1100/2007 al Consiliului și cu modelele de migrație temporară a anghilei europene, pentru apele Uniunii din zona ICES este necesar ca aceasta să fie stabilită în perioada cuprinsă între 1 august 2019 și 29 februarie 2020. A se revizui după avizul ICES]
(11)De câțiva ani, anumite TAC-uri pentru stocurile de elasmobranhii (rechini, vulpi și pisici de mare) sunt fixate la zero, existând, totodată, o dispoziție care stabilește obligația eliberării imediate a capturilor accidentale. Motivul pentru acest tratament specific era starea precară de conservare a acestor stocuri și presupunerea că aruncarea înapoi în mare, din cauza ratei ridicate de supraviețuire, nu ar crește ratele de mortalitate prin pescuit și ar fi benefică pentru conservarea acestor specii. Totuși, de la 1 ianuarie 2019, capturile din aceste specii trebuie debarcate, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre derogările de la obligația de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Articolul 15 alineatul (4) litera (a) din regulamentul respectiv permite astfel de derogări în cazul speciilor pentru care pescuitul este interzis și care sunt identificate ca atare într-un act juridic al Uniunii adoptat în cadrul PCP. Prin urmare, este oportun să se interzică pescuitul acestor specii în zonele vizate.
(12)În temeiul articolului 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru stocurile care fac obiectul unor planuri multianuale specifice, TAC-urile ar trebui stabilite în conformitate cu regulile prevăzute în planurile respective.
(13)Planul multianual pentru Marea Nordului a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2018/973 al Parlamentului European și al Consiliului și a intrat în vigoare în 2018. Planul multianual pentru apele occidentale a fost instituit prin Regulamentul (UE) 2019/472 al Parlamentului European și al Consiliului și a intrat în vigoare în 2019. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile enumerate la articolul 1 din acele planuri ar trebui să fie stabilite în conformitate cu obiective (intervale de FMSY) și garanții care să respecte condițiile prevăzute în acel plan. Intervalele de FMSY au fost identificate în avizele ICES relevante. Posibilitățile de pescuit pentru stocurile capturate accidental ar trebui să fie stabilite în conformitate cu abordarea precaută, astfel cum se prevede în planurile multianuale. În vederea limitării variațiilor pentru posibilitățile de pescuit dintre anii consecutivi, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) 2019/472, este oportun să se utilizeze intervalul superior de FMSY pentru stocurile de merluciu din regiunile nordice și de bacaliar albastru.
(14)În conformitate cu articolul 8 din planul multianual pentru apele occidentale, atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) din planul menționat este sub Blim, trebuie să se ia măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului la niveluri peste nivelul capabil să asigure MSY. În special, aceste măsuri de remediere pot include suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul respectiv și reducerea adecvată a posibilităților de pescuit pentru stocurile respective și/sau pentru alte stocuri din zonele de pescuit care înregistrează capturi accidentale de cod sau de merlan.
(15)În avizul său, ICES a indicat că stocurile de cod și de merlan din Marea Celtică se situează sub Blim. Prin urmare, pentru aceste stocuri trebuie luate măsuri de remediere suplimentare. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la refacerea stocurilor în cauză și ar trebui să înlocuiască reducerea suplimentară a posibilităților de pescuit pentru zonele de pescuit în care sunt capturate aceste stocuri. Prin urmare, măsurile trebuie să constea în suspendarea activităților de pescuit din perioada de reproducere, precum și măsuri tehnice (modificări ale caracteristicilor uneltelor de pescuit) și de control care sunt legate în mod intrinsec de posibilitățile de pescuit pentru zonele de pescuit în care sunt capturate aceste specii.
(16)TAC-urile pentru tonul roșu din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană ar trebui stabilite în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/1627 al Parlamentului European și al Consiliului.
(17)Ca urmare a unui exercițiu de benchmark în ceea ce privește stocul de hering din vestul Scoției, ICES a prezentat un aviz pentru stocurile combinate de hering din diviziunile 6a, 7b și 7c (vestul Scoției, vestul Irlandei). Avizul vizează două TAC-uri separate (pentru diviziunile 6aS, 7b și 7c, pe de o parte, și pentru diviziunile 5b, 6b și 6aN, pe de altă parte). Potrivit ICES, pentru respectivele stocuri trebuie elaborat un plan de refacere. Deoarece, conform avizelor științifice, planul de gestionare pentru stocul nordic nu poate fi aplicat stocurilor combinate și nu este posibil să se stabilească posibilități de pescuit separate pentru cele două stocuri respective, ar trebui să se stabilească o TAC pentru a se permite capturi limitate în cadrul unui program științific de prelevare de eșantioane cu valorificare comercială.
(18)La 17 decembrie 2018, ICES a publicat un aviz științific privind flexibilitatea interzonală pentru stavridul negru (Trachurus spp. ) între diviziunile ICES 8c și 9a. ICES a indicat că flexibilitatea interzonală între două stocuri nu trebuie să depășească diferența dintre captura corespunzătoare unei mortalități prin pescuit de Fp.05 și TAC stabilită. De asemenea, nu ar trebui să existe niciun transfer de TAC către un stoc cu o biomasă a stocului de reproducere aflată sub limita de referință (Blim). În condițiile acestor avize științifice, flexibilitatea interzonală (condiție specială) pentru stavridul negru între subzona ICES 9 și diviziunea ICES 8c pentru anul 2019 trebuie stabilită la 10 %.
(19)În cazul stocurilor pentru care nu există date suficiente sau fiabile, astfel încât să li se poată estima dimensiunea, măsurile de gestionare și nivelurile TAC ar trebui să urmeze abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, luându-se totodată în considerare factorii specifici fiecărui stoc, mai ales informațiile disponibile privind tendințele stocurilor și considerațiile legate de activitățile de pescuit mixt.
(20)Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. În 2014, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus un nou mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă ca articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(21)Flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui exclusă atunci când aplicarea acestei flexibilități subminează îndeplinirea obiectivelor PCP, în special pentru stocurile cu biomasă reproducătoare sub Blim.
(22)Atunci când o TAC aferentă unui stoc este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, să stabilească nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei capturi totale admisibile, statul membru în cauză acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.
(23)Este necesar să se stabilească plafoanele efortului de pescuit pentru 2020 în conformitate cu articolele 5, 6, 7 și 9 și cu anexa I la Regulamentul (UE) nr. 2016/1627.
(24)Pentru a garanta utilizarea în totalitate a posibilităților de pescuit, este adecvat să se permită implementarea unui mecanism flexibil între anumite zone supuse TAC-urilor care vizează același stoc biologic.
(25)Pentru unele specii, cum ar fi anumite specii de rechini, chiar și o activitate de pescuit limitată ar putea conduce la apariția unui risc serios în ceea ce privește conservarea. Prin urmare, posibilitățile de pescuit pentru astfel de specii ar trebui restricționate complet printr-o interdicție generală de pescuit pentru speciile respective.
(26)În cadrul celei de a 12-a Conferințe a Părților la Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, care a avut loc la Manila în perioada 23-28 octombrie 2017, mai multe specii au fost adăugate la listele de specii protejate din apendicele I și II la convenție. În consecință, este oportun să se prevadă protecția acestor specii în cadrul activităților de pescuit desfășurate de navele de pescuit ale Uniunii în toate apele și de navele de pescuit ale țărilor terțe în apele Uniunii.
(27)Utilizarea posibilităților de pescuit disponibile pentru navele de pescuit din Uniune prevăzute în prezentul regulament se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului, în special la articolele 33 și 34 din respectivul regulament, referitoare la înregistrarea capturilor și a efortului de pescuit și la transmiterea datelor privind epuizarea posibilităților de pescuit. Prin urmare, este necesar să se precizeze codurile care trebuie utilizate de statele membre atunci când transmit Comisiei date cu privire la debarcarea stocurilor care fac obiectul prezentului regulament.
(28)Potrivit avizului ICES, este oportun să se mențină un sistem specific de gestionare a uvei și a capturilor accidentale asociate în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a și 3a și din subzona ICES 4. Dat fiind că avizul științific al ICES este așteptat abia în februarie 2020, este adecvat ca, până la emiterea acestui aviz, TAC-urile și cotele pentru stocul respectiv să fie fixate la zero, cu titlu provizoriu.
(29)În conformitate cu procedura prevăzută în acordurile sau protocoalele privind relațiile în domeniul pescuitului încheiate cu Norvegia și cu Insulele Feroe, Uniunea a organizat consultări privind drepturile de pescuit cu partenerii respectivi. În conformitate cu procedura prevăzută în acordul și protocolul privind relațiile în domeniul pescuitului încheiate cu Groenlanda, comitetul mixt a stabilit nivelul posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în apele Groenlandei în 2020. Prin urmare, este necesar să se includă respectivele posibilități de pescuit în prezentul regulament.
(30)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC) a adoptat măsuri de conservare privind cele două stocuri de sebastă din Marea Irminger. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(31)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) a convenit că, în 2018 și 2019, Uniunea poate să distribuie rezervele nealocate pentru tonul roșu pentru 2019 și 2020, ținând seama în special de nevoile părților contractante și ale părților, entităților sau entităților de pescuit cooperante necontractante (PCC) ale ICCAT costiere în curs de dezvoltare referitoare la pescuitul lor tradițional. Acest mod de distribuire a fost convenit în cadrul reuniunii dintre sesiuni a Grupului 2 al ICCAT (Madrid, martie 2018) pe baza, în ceea ce privește posibilitățile repartizate Uniunii, a informațiilor transmise de statele membre, în special Grecia, Spania și Portugalia. Drept urmare, Uniunea a primit posibilități de pescuit specifice reprezentând 87 de tone pentru 2019 și 100 de tone pentru 2020, acestea urmând să fie utilizate de flotele pe pescuit tradițional ale Uniunii în anumite regiuni ale Uniunii. Această repartizare de noi posibilități de pescuit a fost aprobată de ICCAT în cadrul reuniunii sale anuale din 2018 și, prin urmare, este necesar să se stabilească o cheie de repartizare pentru aceste posibilități de pescuit suplimentare. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(32)Recomandarea ICCAT 16-05 trebuie implementată în legislația Uniunii, ea reducând TAC pentru peștele-spadă din Marea Mediterană pentru 2019. După cum este deja cazul stocului de ton roșu din est și din Marea Mediterană, este oportun ca, în cazul pescuitului recreativ din toate celelalte stocuri ICCAT, capturile să respecte limitele privind capturile adoptate de ICCAT. De asemenea, navele de pescuit ale Uniunii de cel puțin 20 de metri lungime care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT ar trebui să respecte limitările de capacitate adoptate de ICCAT în recomandarea sa 15-01. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(33)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, părțile la Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica (CCAMLR) au adoptat limite de captură atât pentru speciile vizate, cât și pentru speciile capturate accidental pentru perioada 1 decembrie 2019-30 noiembrie 2020. Exploatarea cotelor în cursul anului 2019 ar trebui luată în considerare la stabilirea posibilităților de pescuit pentru 2020. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(34)În cadrul reuniunii sale anuale din 2018, Comisia Tonului din Oceanul Indian (IOTC) a adoptat noi limite de captură pentru tonul cu aripioare galbene (Thunnus albacares) care nu afectează limitele de captură ale Uniunii în cadrul IOTC. De asemenea, IOTC a redus posibilitățile de utilizare a dispozitivelor de concentrare a peștilor (FAD-uri) și a navelor de aprovizionare. Aceste dispoziții nu au fost revizuite în cadrul reuniunii sale anuale din 2020 și, prin urmare, ar trebui să fie în continuare transpuse în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(35)Reuniunea anuală a Organizației regionale de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud (SPRFMO) va avea loc în perioada 14-18 februarie 2020. Măsurile actuale pentru zona Convenției SPRFMO ar trebui să fie menținute provizoriu, până la încheierea reuniunii anuale menționate.
(36)În cadrul reuniunii sale anuale din 2017, Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) a adoptat o măsură de conservare pentru tonul cu aripioare galbene, tonul obez și tonul dungat pentru perioada 2018-2020. Măsura nu a fost revizuită în cadrul reuniunii sale anuale din 2019 și, prin urmare, ar trebui să fie în continuare transpusă în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(37)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia pentru conservarea tonului roșu din sud (CCSBT) a confirmat TAC pentru tonul roșu din sud pentru perioada 2018-2020 adoptată cu ocazia reuniunii anuale din 2016. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(38)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) a adoptat TAC-uri pentru principalele specii din domeniul său de competență. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(39)În cadrul reuniunii sale anuale din 2019, Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central (WCPFC) a adoptat măsuri de conservare și gestionare. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(40)În cadrul celei de a 41-a reuniune anuală, care a avut loc în 2019, Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) a adoptat o serie de posibilități de pescuit pentru 2020 pentru anumite stocuri din subzonele 1-4 ale zonei Convenției NAFO. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii.
(41)În cadrul celei de a 6-a reuniuni a părților la Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian (SIOFA), care a avut lor în 2019, au fost adoptate măsuri de conservare și gestionare pentru stocurile care intră în domeniul de aplicare al acordului. Măsurile respective ar trebui să fie transpuse în legislația Uniunii.
(42)Anumite măsuri internaționale care creează sau restricționează posibilitățile de pescuit pentru Uniune sunt adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) relevante la sfârșitul anului și devin aplicabile înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament. Prin urmare, este necesar ca dispozițiile care transpun aceste măsuri în legislația Uniunii să se aplice retroactiv. În special, deoarece sezonul de pescuit în zona Convenției CCAMLR se derulează de la 1 decembrie la 30 noiembrie și, prin urmare, anumite posibilități sau interdicții de pescuit în zona convenției CCAMLR se stabilesc pentru o perioadă care începe la 1 decembrie 2019, este oportun ca dispozițiile corespunzătoare din prezentul regulament să se aplice de la respectiva dată. Această aplicare retroactivă nu aduce atingere principiului așteptărilor legitime, deoarece membrilor CCAMLR le este interzis să pescuiască fără autorizație în zona convenției CCAMLR. [considerentul și măsura vor fi revizuite după reuniunea anuală]
(43)În ceea ce privește posibilitățile de pescuit pentru Chionoecetes opilio din jurul zonei Svalbard, Tratatul de la Paris din 1920 acordă acces egal și nediscriminatoriu la resurse pentru toate părțile la tratatul respectiv, inclusiv în materie de pescuit. Punctul de vedere al Uniunii în ceea ce privește acest acces la pescuitul de Chionoecetes opilio pe platoul continental din jurul Svalbard este expus în două note verbale adresate Norvegiei din datele de 25 octombrie 2016 și 24 februarie 2017. Pentru a se asigura că exploatarea Chionoecetes opilio în zona Svalbard este coerentă cu normele de gestionare nediscriminatorie pe care le-ar putea stabili Norvegia, care se bucură de suveranitate și jurisdicție în zonă în limitele tratatului respectiv, este adecvat să se precizeze numărul navelor autorizate să efectueze astfel de activități de pescuit. Repartizarea acestor posibilități de pescuit între statele membre se limitează la anul 2020. Se reamintește că, în Uniune, principala responsabilitate pentru asigurarea respectării legislației aplicabile revine statelor membre de pavilion.
(44)În conformitate cu declarația Uniunii adresată Republicii Bolivariene a Venezuelei privind acordarea de posibilități de pescuit în apele Uniunii navelor de pescuit aflate sub pavilionul Republicii Bolivariene a Venezuelei în zona economică exclusivă din largul coastei Guyanei Franceze, este necesară stabilirea posibilităților de pescuit pentru specii de lutianide disponibile pentru Venezuela în apele Uniunii.
(45)Având în vedere că anumite prevederi trebuie aplicate în mod continuu și pentru a se evita insecuritatea juridică în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2020 și data intrării în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2021, dispozițiile privind interzicerea și perioadele de interdicție stabilite în prezentul regulament ar trebui să continue să se aplice la începutul anului 2021, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2021.
(46)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește autorizarea individuală a statelor membre de a gestiona repartizarea efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zi. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.
(47)În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește acordarea de zile suplimentare pe mare pentru încetarea permanentă a activităților de pescuit și pentru sporirea prezenței observatorilor științifici, precum și în ceea ce privește stabilirea formatelor foilor de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor privind transferul de zile pe mare între navele de pescuit care arborează pavilionul unui stat membru. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
(48)Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și a se asigura subzistența pescarilor din Uniune, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2020, cu excepția dispozițiilor referitoare la limitele efortului de pescuit, care ar trebui să se aplice de la 1 februarie 2020, și a anumitor dispoziții privind anumite regiuni, care ar trebui să aibă o dată de aplicare specifică. Din motive de urgență, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.
(49)Posibilitățile de pescuit ar trebui utilizate în deplină conformitate cu legislația Uniunii,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
TITLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiect
1.Prezentul regulament stabilește posibilitățile de pescuit disponibile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara Uniunii pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește.
2.Posibilitățile de pescuit menționate la alineatul (1) includ:
(a)limitele capturilor pentru anul 2020 și, în situațiile precizate în prezentul regulament, pentru anul 2021;
(b)limitele efortului de pescuit pentru perioada 1 februarie 2020-31 ianuarie 2021, cu excepția cazului în care sunt stabilite alte perioade pentru: limitele efortului de la articolele 27 și 28 și limitele efortului pentru dispozitivele de concentrare a peștilor (FAD-uri), aplicabile în 2020;
(c)posibilitățile de pescuit pentru perioada 1 decembrie 2019 - 30 noiembrie 2020 pentru anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR;
(d)posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri din zona Convenției CITT stabilite la articolul 30 pentru perioadele din 2019 și 2020 menționate în articolul respectiv.
Articolul 2
Domeniu de aplicare
1.Prezentul regulament se aplică următoarelor nave:
(a)navelor de pescuit ale Uniunii;
(b)navelor țărilor terțe aflate în apele Uniunii.
2.De asemenea, prezentul regulament se aplică pescuitului recreativ, în cazul în care acesta este menționat în mod explicit în dispozițiile relevante.
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În plus, se aplică următoarele definiții:
(a)„navă a unei țări terțe” înseamnă o navă de pescuit care arborează pavilionul unei țări terțe și este înmatriculată în respectiva țară terță;
(b)„pescuit recreativ” înseamnă activități de pescuit necomerciale care exploatează resursele biologice marine, cum ar fi în scop recreativ, turistic sau sportiv.
(c)„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;
(d)„captură totală admisibilă” (TAC) înseamnă:
(i)în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul excepției de la obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(ii)în toate celelalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi capturată anual din fiecare stoc;
(e)„cotă” înseamnă o proporție din TAC repartizată Uniunii, unui stat membru sau unei țări terțe;
(f)„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a servi drept bază pentru avize științifice privind opțiunile viitoare în materie de capturi;
(g)„dimensiunea ochiului de plasă” înseamnă dimensiunea ochiului plaselor de pescuit, definită la articolul 6 alineatul (27) din Regulamentul (UE) 2019/1241;
(h)„registrul flotei de pescuit a Uniunii” înseamnă registrul creat de Comisie în conformitate cu articolul 24 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(i)„jurnal de pescuit” înseamnă jurnalul menționat la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
Articolul 4
Zone de pescuit
În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții ale zonelor:
(a)zonele ICES (Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt zonele geografice precizate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009;
(b)„Skagerrak” înseamnă zona geografică delimitată la vest de o linie trasată de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;
(c)„Kattegat” înseamnă zona geografică delimitată la nord de o linie trasată de la farul Skagen la farul Tistlarna și de la respectivul punct la punctul cel mai apropiat pe coasta suedeză, iar la sud de o linie trasată de la Hasenøre la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;
(d)„unitatea funcțională 16 din subzona ICES 7” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–53° 30' N 15° 00' V,
–53° 30' N 11 ° 00' V,
–51 ° 30' N 11 ° 00' V,
–51 ° 30' N 13 ° 00' V,
–51 ° 00' N 13 ° 00' V,
–51 ° 00' N 15 ° 00' V;
(e)„unitatea funcțională 25 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–43° 00' N 9° 00' V,
–43° 00' N 10 ° 00' V,
–43° 30' N 10° 00' V,
–43° 30' N 9 ° 00' V,
–44 ° 00' N 9 ° 00' V,
–44 ° 00' N 8 ° 00' V,
–43° 30' N 8° 00' V;
(f)„unitatea funcțională 26 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–43 ° 00' N 8 ° 00' V,
–43 ° 00' N 10 ° 00' V,
–42 ° 00' N 10 ° 00' V,
–42 ° 00' N 8 ° 00' V;
(g)„unitatea funcțională 27 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–42 ° 00' N 8 ° 00' V,
–42 ° 00' N 10 ° 00' V,
–38 ° 30' N 10 ° 00' V,
–38 ° 30' N 9 ° 00' V,
–40 ° 00' N 9 ° 00' V,
–40 ° 00' N 8 ° 00' V;
(h)„unitatea funcțională 30 din diviziunea ICES 9a” înseamnă zona geografică aflată sub jurisdicția Spaniei în Golful Cádiz și în apele adiacente ale 9a;
(i)„unitatea funcțională 31 din diviziunea ICES 8c” înseamnă zona geografică delimitată de loxodromele care unesc secvențial următoarele poziții:
–43° 30' N 6 ° 00' V,
–44 ° 00' N 6 ° 00' V,
–44 ° 00' N 2 ° 00' V,
–43° 30' N 2 ° 00' V;
(j)„Golful Cádiz” înseamnă zona geografică a diviziunii ICES 9a la est de longitudinea 7° 23′ 48″ V;
(k)„zona Convenției CCAMLR (Comisia pentru conservarea faunei și florei marine din Antarctica)” înseamnă zona geografică definită la articolul 2 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 al Consiliului;
(l)„zonele CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;
(m)„zona Convenției CITT (Comisia interamericană pentru tonul tropical)” este zona geografică definită în Convenția pentru întărirea Comisiei interamericane pentru tonul tropical instituite prin Convenția din 1949 între Statele Unite ale Americii și Republica Costa Rica;
(n)„zona Convenției ICCAT (Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic)” înseamnă zona geografică definită în Convenția internațională pentru conservarea tonului din Oceanul Atlantic;
(o)„zona Convenției IOTC (Comisia Tonului din Oceanul Indian)” înseamnă zona geografică definită în Acordul de instituire a Comisiei Tonului din Oceanul Indian;
(p)„zonele NAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest)” înseamnă zonele geografice indicate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 217/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;
(q)„zona Convenției SEAFO (Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole din sud-estul Oceanului Atlantic;
(r)„zona acordului SIOFA” este zona geografică definită în Acordul privind pescuitul în sudul Oceanului Indian;
(s)„zona Convenției SPRFMO (Organizația regională de gestionare a pescuitului în Pacificul de Sud)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea resurselor piscicole în marea liberă a Pacificului de Sud;
(t)„zona Convenției WCPFC (Comisia pentru pescuitul în Oceanul Pacific de Vest și Central)” înseamnă zona geografică definită în Convenția privind conservarea și gestionarea rezervelor de pești mari migratori din Oceanul Pacific de Vest și Central;
(u)„zona de mare liberă din Marea Bering” înseamnă zona geografică de mare liberă din Marea Bering dincolo de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care este măsurată lățimea mării teritoriale a statelor costiere la Marea Bering;
(v)„zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC” înseamnă zona geografică definită prin următoarele limite:
–longitudine 150º V,
–longitudine 130º V,
–latitudine 4º S;
–latitudine 50° S.
TITLUL II
POSIBILITĂȚI DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DE PESCUIT ALE UNIUNII
Capitolul I
Dispoziții generale
Articolul 5
TAC-uri și repartizări
1.TAC-urile pentru navele de pescuit ale Uniunii aflate în apele Uniunii sau în anumite ape din afara Uniunii, precum și alocarea acestor TAC-uri între statele membre și, după caz, condițiile legate funcțional de acestea sunt stabilite în anexa I.
2.Navele de pescuit ale Uniunii sunt autorizate să efectueze capturi, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament, în apele care se află sub jurisdicția de pescuit a Insulelor Feroe, a Groenlandei și a Norvegiei, precum și în zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen, sub rezerva condițiilor stabilite la articolul 16 și în anexa III la prezentul regulament, precum și în Regulamentul (UE) 2017/2403 al Parlamentului European și al Consiliului și în dispozițiile de punere în aplicare a acestuia.
Articolul 6
TAC-uri care sunt stabilite de statele membre
1.TAC-urile pentru anumite stocuri de pește se stabilesc de statul membru în cauză. Aceste stocuri sunt identificate în anexa I.
2.TAC-urile care sunt stabilite de un stat membru trebuie:
(a)să respecte principiile și normele PCP, în special principiul exploatării durabile a stocului; și
(b)să conducă:
(i)dacă sunt disponibile evaluări analitice, la exploatarea stocului în conformitate cu producția maximă durabilă începând cu 2020, cu o probabilitate cât mai ridicată cu putință; sau
(ii)dacă nu sunt disponibile evaluări analitice sau dacă acestea sunt incomplete, la exploatarea stocului în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului.
3.Până la 15 martie 2020, fiecare stat membru vizat transmite Comisiei următoarele informații:
(a)TAC-urile adoptate;
(b)datele colectate și evaluate de statul membru respectiv pe care se bazează TAC-urile adoptate;
(c)detaliile privind modul în care TAC-urile adoptate respectă alineatul (2).
Articolul 7
Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale
1.Capturile care nu fac obiectul obligației de debarcare instituite prin articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt reținute la bord sau debarcate numai dacă:
(a)au fost efectuate de nave care navighează sub pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau
(b)constau într-o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost repartizată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată.
2.Stocurile de specii nevizate, aflate în limitele biologice de siguranță menționate la articolul 15 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, sunt identificate în anexa I la prezentul regulament în scopul derogării de la obligația de a scădea capturile din cotele relevante, prevăzută la articolul respectiv.
[Articolul 8
Mecanismul privind schimburile de cote pentru TAC-urile aferente capturilor accidentale inevitabile legate de instituirea obligației de debarcare
1.Pentru a se ține seama de instituirea obligației de debarcare și pentru a pune cote la dispoziția statelor membre care nu au o cotă pentru anumite capturi accidentale, se aplică mecanismul privind schimbul de cote definit în prezentul articol în ceea ce privește TAC-urile indicate în anexa IA.
2.6 % din fiecare cotă din cadrul TAC-urilor pentru cod din Marea Celtică, cod din vestul Scoției, merlan din Marea Irlandei și cambulă din diviziunile ICES 7h, 7j și 7k, precum și 3 % din fiecare cotă din cadrul TAC pentru merlan din vestul Scoției, repartizate fiecărui stat membru, se pun la dispoziție în vederea constituirii unei rezerve comune pentru schimburile de cote, care urmează să fie deschisă începând cu 1 ianuarie 2019. Statele membre care nu dispun de cote au acces exclusiv la rezerva comună de cote până la 31 martie 2019.
3.Cantitățile extrase din rezerva comună nu pot face obiectul unor schimburi sau al unor transferuri către anul următor. După 31 martie 2019, orice cantitate rămasă neutilizată se returnează acelor state membre care au contribuit inițial la rezerva comună pentru schimburile de cote.
4.Cotele furnizate în schimb se prelevă de preferință dintr-o listă de TAC-uri identificate de fiecare stat membru care contribuie la rezerva comună, astfel cum se indică în apendicele la anexa IA.
5.Aceste cote se stabilesc la o valoare comercială echivalentă, prin folosirea unei rate de schimb a pieței sau a altor rate de schimb reciproc acceptabile. În lipsa altor soluții, se folosește valoarea economică echivalentă obținută prin raportare la prețurile medii ale Uniunii din anul precedent, astfel cum sunt indicate de Observatorul Pieței Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură.
6.În cazul în care mecanismul sus-menționat nu le permite statelor membre să își acopere în aceeași măsură capturile accidentale inevitabile, statele membre depun eforturi pentru a găsi un acord privind schimburile de cote în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, asigurându-se că cotele schimbate au o valoare comercială echivalentă.
Articol de revizuit pe baza evaluării privind TAC-urile de capturi accidentale]
Articolul 9
Limite ale efortului de pescuit în diviziunea ICES 7e
1.Pentru perioadele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (b), aspectele tehnice ale drepturilor și obligațiilor prevăzute în anexa IIA pentru gestionarea stocului de limbă-de-mare din diviziunea ICES 7e sunt stabilite în anexa IIA.
2.Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să aloce unui stat membru solicitant un număr suplimentar de zile pe mare față de cele menționate la punctul 5 din anexa IIA, în care o navă poate fi autorizată de statul membru de pavilion să fie prezentă în diviziunea ICES 7e atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, pe baza unei astfel de cereri din partea statului membru respectiv, în conformitate cu punctul 7.4 din anexa II A. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 50 alineatul (2).
3.Comisia poate, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să aloce unui stat membru solicitant maximum trei zile suplimentare, între 1 februarie 2020 și 31 ianuarie 2021, față de cele menționate la punctul 5 din anexa IIA, în care o navă poate fi prezentă în diviziunea ICES 7e, pe baza unui program de consolidare a prezenței observatorilor științifici, astfel cum este menționat la punctul 8.1 din anexa IIA. Această alocare se face pe baza descrierii prezentate de statul membru în conformitate cu punctul 8.3 din anexa IIA și în urma consultării CSTEP. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 50 alineatul (2).
[Articolul 10
Măsuri privind pescuitul de biban-de-mare european
1.Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii, precum și oricăror activități comerciale de pescuit de la țărm, să vizeze bibanul-de-mare european în diviziunile ICES 4b și 4c, precum și în subzona ICES 7. Se interzice reținerea la bord, transbordarea, relocalizarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă.
2.Prin derogare de la alineatul (1), în ianuarie 2020 și în perioada 1 aprilie-31 decembrie 2020, în diviziunile ICES 4b, 4c, 7d, 7e, 7f și 7h și în apele situate pe o rază de 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit în diviziunile ICES 7a și 7g, navele de pescuit ale Uniunii pot să pescuiască biban-de-mare european și să rețină la bord, să transbordeze, să relocalizeze sau să debarce biban-de-mare european capturat în zona respectivă cu următoarele unelte de pescuit și în următoarele limite:
(a)utilizând traule de fund, pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de pm de kilograme pentru fiecare două luni și pm % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava respectivă în orice zi;
(b)utilizând seine, pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de pm kilograme pe lună și pm % din greutatea capturilor totale de organisme marine aflate la bord capturate de nava respectivă în orice zi;
(c)utilizând cârlige și paragate: nu mai mult de pm tone pe navă pe an;
(d)utilizând setci fixe, pentru capturi accidentale inevitabile, nu mai mult de pm tone pe navă pe an.
Derogările prevăzute la primul paragraf se aplică navelor de pescuit din Uniune care au înregistrat capturi de biban-de-mare european în perioada 1 iulie 2015-30 septembrie 2016: la litera (c), capturile sunt înregistrate de nave care utilizează cârlige și paragate și la litera (d), capturile sunt înregistrate de nave care utilizează setci fixe. În cazul înlocuirii unei nave de pescuit a Uniunii, statele membre pot permite aplicarea derogării la o altă navă de pescuit, cu condiția ca numărul de nave de pescuit ale Uniunii care fac obiectul derogării și capacitatea globală de pescuit a acestora să nu crească.
3.Limitele de captură stabilite la alineatul (2) nu sunt transferabile între nave și, în cazul în care se aplică o limită lunară, de la o lună la alta. Pentru navele de pescuit ale Uniunii care utilizează mai multe unelte de pescuit într-o singură lună calendaristică, se aplică cea mai joasă limită de captură stabilită la alineatul (2) pentru oricare dintre uneltele de pescuit utilizate.
Statele membre raportează Comisiei, în termen de 15 zile de la sfârșitul fiecărei luni, toate capturile de biban-de-mare european în funcție de tipul de unelte utilizate.
4.În cadrul pescuitului recreativ, inclusiv de la țărm, în diviziunile ICES 4b, 4c, 6a, 7a -7k:
(a)de la 1 ianuarie la 31 martie și de la 1 noiembrie și la 31 decembrie 2020, se permite pescuitul bibanului-de-mare european doar cu capturare urmată de eliberare, cu undiță sau petactar. În perioada menționată, se interzice reținerea la bord, relocalizarea, transbordarea sau debarcarea de biban-de-mare european capturat în zona respectivă;
(b)între 1 aprilie și 31 octombrie 2020, pot fi capturate, cu undiță sau petactar, sau pot fi păstrate cel mult pm exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi. Dimensiunea minimă a bibanului-de-mare european păstrat trebuie să fie de 42 cm.
5.În cadrul pescuitului recreativ în diviziunile ICES 8a și 8b, pot fi capturate, cu undiță sau petactar, sau pot fi păstrate maximum pm exemplare de biban-de-mare european per pescar pe zi. Dimensiunea minimă a bibanului-de-mare european păstrat trebuie să fie de 42 cm.
Măsurile vor fi revizuite după emiterea avizului științific]
[Articolul 11
Măsuri privind pescuitul de anghilă europeană în apele Uniunii din zona ICES
Se interzice orice activitate de pescuit specifică, accidentală sau recreativă de anghilă europeană în apele Uniunii din zona ICES și în apele salmastre, precum estuarele, lagunele de coastă și apele de tranziție, pentru o perioadă de trei luni consecutive care urmează să fie stabilită de fiecare stat membru în cauză în perioada cuprinsă între 1 august 2020 și 29 februarie 2021. Statele membre comunică Comisiei perioada stabilită până la 1 iunie 2020 cel târziu.
Măsurile vor fi revizuite după emiterea avizului științific]
Articolul 12
Dispoziții speciale privind repartizarea posibilităților de pescuit
1.Repartizarea posibilităților de pescuit între statele membre conform prezentului regulament nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(c)realocărilor efectuate în temeiul articolelor 12 și 47 din Regulamentul (UE) 2017/2403 al Consiliului;
(d)debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(e)cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(f)deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009;
(g)transferurilor sau schimburilor de cote în temeiul articolului 17 din prezentul regulament.
2.Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice sunt identificate în anexa I la prezentul regulament în scopul gestionării de la an la an a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96.
3.Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în anexa I la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, iar articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice.
4.Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Articolul 13
Măsuri de remediere pentru cod și merlan în Marea Celtică
1. Următoarele măsuri se aplică navelor Uniunii care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES de la 7f la 7k și în zona situată la vest de longitudinea 5°V în diviziunea ICES 7e:
(a) De la 1 februarie 2020 până la 15 martie 2020, navelor respective li se interzice pescuitul în zona respectivă;
(b) Navele Uniunii cărora li s-au repartizat posibilități de pescuit pentru cod în zona respectivă fie fac obiectul unei prezențe a observatorilor pe mare în proporție de cel puțin 20 %, fie au în funcțiune sisteme de monitorizare cu circuit închis (CCTV) în conformitate cu dispozițiile articolului 23 alineatul (5) din Regulamentul 2019/1241.
2. Măsurile prevăzute la alineatul (1) nu se aplică navelor Uniunii care aparțin uneia dintre următoarele categorii:
(a)ale căror capturi sunt constituite din merlan în proporție de cel puțin 55 %;
(b)ale căror capturi sunt constituite din pește-pescar, merluciu sau specii de cardină, combinate, în proporție de cel puțin 55 %,
(c)navele Uniunii care utilizează un sac de traul cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 120 mm împreună cu uneltele de pescuit care sunt construite cu un spațiu de minimum 1 metru între linia de pescuit și echipamentul de la sol;
(d)navele Uniunii care au la bord o singură unealtă de pescuit reglementată cu un grad ridicat de selectivitate, ale cărei caracteristici tehnice, potrivit unui studiu științific evaluat de CSTEP, determină capturarea a mai puțin de 1 % cod.
3. Navele Uniunii care pescuiesc cu traule de fund și seine în diviziunile ICES 7f - 7k și în zona situată la vest de longitudinee 5°V în diviziunea ICES 7e, ale căror capturi reprezintă cel puțin 55 % merlan sau 55 % pește-pescar, merluciu sau specii de cardină, combinate, trebuie să utilizeze o dimensiune minimă a ochiului de plasă a sacului de cel puțin 100 mm.
4. Prezentul articol nu se aplică navelor Uniunii ale căror capturi reprezintă langustină în proporție de cel puțin 30 %.
Articolul 14
Specii interzise
1.Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii:
(a)vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4;
(b)rechin catifelat (Centrophorus squamosus) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14;
(c)rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14;
(d)rechin focă (Dalatias licha) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14;
(e)câine de mare abisal (Deania calcea) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14;
(f)complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10;
(g)marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzona ICES 4, precum și în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1 și 14;
(h)rechin neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a, în subzona ICES 4 și în apele Uniunii și apele internaționale din subzonele ICES 1, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;
(i)rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în toate apele;
(j)vulpe de mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a;
(k)pisică de mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6 și 10;
(l)rechin balenă (Rhincodon typus) în toate apele;
(m)Rhinobatos rhinobatos în Marea Mediterană;
(n)câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10, cu excepția programelor de evitare care figurează în anexa IA.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Articolul 15
Transmiterea datelor
Atunci când, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările de stocuri capturate, acestea utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa I la prezentul regulament.
Capitolul II
Autorizații de pescuit în apele țărilor terțe
Articolul 16
Autorizații de pescuit
1.Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele de pescuit ale Uniunii care pescuiesc în apele unei țări terțe este stabilit în anexa III.
2.În cazul în care un stat membru transferă o cotă altui stat membru („schimb de cote”) în zonele de pescuit stabilite în anexa III la prezentul regulament, în baza articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, transferul include un transfer corespunzător de autorizații de pescuit și este notificat Comisiei. Cu toate acestea, nu trebuie depășit numărul total de autorizații de pescuit pentru fiecare zonă de pescuit, astfel cum este stabilit în anexa III la prezentul regulament.
Capitolul III
Posibilități de pescuit în apele organizațiilor regionale
de gestionare a pescuitului
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Articolul 17
Transferuri și schimburi de cote
1.În cazul în care, în temeiul normelor unei organizații regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), sunt permise transferuri și schimburi de cote între părțile contractante la ORGP, un stat membru (denumit în continuare „statul membru în cauză”) poate discuta cu o parte contractantă la ORGP și, după caz, poate elabora o eventuală propunere privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere.
2.Atunci când este notificată de statul membru în cauză, Comisia poate aproba propunerea privind transferul sau schimbul de cote avut în vedere, discutat de statul membru cu o parte contractantă relevantă la ORGP. În continuare, Comisia își exprimă fără întârziere acordul de a-și asuma obligații în temeiul unui astfel de transfer sau schimb de cote cu partea contractantă relevantă la ORGP. Comisia notifică secretariatului ORGP respectivul transfer sau schimb de cote convenit, în conformitate cu normele organizației respective.
3.Comisia informează statele membre cu privire la transferul sau schimbul de cote convenit.
4.Posibilitățile de pescuit primite sau transferate de la sau către partea contractantă relevantă la ORGP în cadrul transferului sau al schimbului de cote sunt considerate drept cote repartizate sau scăzute din cotele repartizate statului membru în cauză, începând cu momentul intrării în vigoare a transferului sau a schimbului de cote, în conformitate cu termenii acordului convenit cu partea contractantă relevantă la ORGP sau în conformitate cu normele ORGP respective, după caz. O astfel de repartizare nu modifică metoda de distribuție existentă în vederea repartizării posibilităților de pescuit statelor membre în conformitate cu principiul stabilității relative a activităților de pescuit.
5.Prezentul articol se aplică până la 31 ianuarie 2021 pentru transferurile de cote de la o parte contractantă la o ORGP către Uniune și pentru repartizarea ulterioară a acestora către statele membre.
Secțiunea 2
Zona Convenției ICCAT
Articolul 18
Limitări ale capacității de pescuit, de creștere și de îngrășare
1.Numărul navelor cu momeală și al navelor cu undițe tractate ale Uniunii autorizate să pescuiască activ, în Oceanul Atlantic de Est, ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 1.
2.Numărul navelor de pescuit tradițional de coastă din Uniune autorizate să pescuiască activ în Marea Mediterană ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 2.
3.Numărul navelor de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască activ în Marea Adriatică, în scopul creșterii, ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm este limitat conform anexei IV punctul 3.
4.Numărul și capacitatea totală, ca tonaj brut, ale navelor de pescuit autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană sunt limitate conform anexei IV punctul 4.
5.Numărul de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în Atlanticul de Est și în Marea Mediterană este limitat conform anexei IV punctul 5.
6.Capacitatea de creștere a tonului roșu, capacitatea de îngrășare a acestuia și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat repartizate fermelor piscicole din Oceanul Atlantic de Est și din Marea Mediterană sunt limitate conform anexei IV punctul 6.
7.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască ton alb din zone nordice ca specie vizată în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 al Consiliului este limitat conform anexei IV punctul 7 din prezentul regulament.
8.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii cu o lungime de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT este limitat conform anexei IV punctul 8.
Articolul 19
Pescuitul recreativ
După caz, statele membre repartizează o cotă specifică pescuitului recreativ din cotele care le-au fost repartizate astfel cum se prevede în anexa ID.
Articolul 20
Rechini
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe (Alopias superciliosus) în cadrul oricărei activități de pescuit.
2.Se interzice pescuitul direcționat de specii de rechin-vulpe din genul Alopias.
3.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-ciocan din familia Sphyrnidae (cu excepția Sphyrna tiburo) în cadrul activităților de pescuit desfășurate în zona Convenției ICCAT.
4.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) capturat în cadrul oricărei activități de pescuit.
5.Se interzice reținerea la bord a rechinilor catifelați (Carcharhinus falciformis) capturați în cadrul oricărei activități de pescuit.
{Secțiunea 3 de revizuit după reuniunea anuală relevantă a ORGP-urilor}
Secțiunea 3
Zona Convenției CCAMLR
Articolul 21
Interdicții și limite de captură
1.Se interzice pescuitul direcționat al speciilor enumerate în anexa V partea A în zonele și în perioadele prevăzute în respectiva anexă.
2.În ceea ce privește pescuitul de explorare, TAC-urile și limitele capturilor accidentale stabilite în anexa V partea B se aplică în subzonele stabilite în respectiva anexă.
Articolul 22
Pescuitul de explorare
1.În 2019, statele membre pot participa la pescuitul de explorare cu paragate de pește dințos (Dissostichus spp.) în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, în afara zonelor de jurisdicție națională. Dacă un stat membru intenționează să participe la astfel de activități de pescuit, acesta informează Secretariatul CCAMLR în conformitate cu articolele 7 și 7a din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 și în orice caz până la 1 iunie 2019, cel târziu.
2.În ceea ce privește subzonele FAO 88.1 și 88.2 și diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a, TAC-urile și limitele capturilor accidentale pe subzonă și pe diviziune, precum și distribuția acestora între unitățile de cercetare la scară mică (SSRU) din fiecare dintre acestea, sunt stabilite în anexa V partea B. Pescuitul în orice SSRU încetează atunci când captura raportată atinge TAC specificată, iar SSRU respectivă se închide pentru pescuit pentru restul sezonului.
3.Pescuitul are loc într-o zonă geografică și batimetrică cât se poate de întinsă pentru a se obține informațiile necesare în vederea determinării potențialului de pescuit și a se evita concentrarea excesivă a capturilor și a efortului de pescuit. Cu toate acestea, pescuitul în subzonele FAO 88.1 și 88.2, precum și în diviziunile 58.4.1, 58.4.2 și 58.4.3a este interzis la adâncimi mai mici de 550 metri.
Articolul 23
Pescuitul de krill antarctic în sezonul de pescuit 2019/2020
1.Dacă intenționează să pescuiască krill antarctic (Euphausia superba) în zona Convenției CCAMLR pe parcursul sezonului de pescuit 2019/2020, statele membre notifică Comisiei intenția de a pescui krill antarctic, cel târziu până la 1 mai 2019, utilizând în acest scop modelul prevăzut în anexa V partea C la prezentul regulament. Pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia transmite notificările Secretariatului CCAMLR până cel târziu la 30 mai 2019.
2.Notificarea menționată la alineatul (1) din prezentul articol include informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004 pentru fiecare navă care urmează să fie autorizată de statul membru să participe la pescuitul de krill antarctic.
3.Un stat membru care intenționează să pescuiască krill antarctic în zona Convenției CCAMLR își notifică intenția de a face acest lucru numai în ceea ce privește navele autorizate care navighează sub pavilionul său în momentul notificării sau care navighează sub pavilionul altui membru CCAMLR și despre care se presupune că, la momentul desfășurării pescuitului, vor naviga sub pavilionul respectivului stat membru.
4.Statele membre pot autoriza participarea la pescuitul de krill antarctic a altor nave decât cele notificate secretariatului CCAMLR în conformitate cu alineatele (1), (2) și (3) de la prezentul articol, dacă o navă autorizată nu poate participa la pescuit din motive operaționale întemeiate sau în caz de forță majoră. În această situație, statele membre în cauză informează de îndată secretariatul CCAMLR și Comisia, furnizând:
(a)toate detaliile legate de nava/navele înlocuitoare, inclusiv informațiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 601/2004;
(b)o relatare completă a motivelor care justifică înlocuirea și orice dovadă sau referințe justificative pertinente.
5.Statele membre nu autorizează participarea la pescuitul de krill antarctic a navelor care se află pe oricare dintre listele CCAMLR de nave care practică pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).
Secțiunea 4
Zona de competență a IOTC
Articolul 24
Limitarea capacității de pescuit a navelor care pescuiesc în zona de competență a IOTC
1.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc specii de ton tropical în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite în anexa VI punctul 1.
2.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii care pescuiesc pește-spadă (Xiphias gladius) și ton alb (Thunnus alalunga) în zona de competență a IOTC și capacitatea corespondentă, exprimată ca tonaj brut, sunt stabilite în anexa VI punctul 2.
3.Statele membre pot reafecta navele autorizate să desfășoare una dintre cele două activități de pescuit menționate la alineatele (1) și (2) celeilalte activități de pescuit, cu condiția să poată demonstra Comisiei că schimbarea nu duce la o creștere a efortului de pescuit în ceea ce privește stocurile de pește în cauză.
4.Statele membre se asigură că, în cazul unei propuneri de transfer de capacitate către flota lor, navele care urmează să fie transferate sunt incluse în registrul IOTC al navelor sau în registrul navelor altor ORGP pentru pescuitul de ton. Mai mult, nicio navă care figurează pe lista navelor care desfășoară activități de pescuit INN a oricărei ORGP nu poate fi transferată.
5.Statele membre își pot majora capacitatea de pescuit peste plafoanele menționate la alineatele (1) și (2) numai în limitele stabilite în planurile de dezvoltare înaintate către IOTC.
Articolul 25
FAD-uri flotante și nave de aprovizionare
1.O navă cu plasă-pungă nu poate utiliza, în niciun moment, mai mult de 350 de FAD-uri flotante active.
2.Numărul de nave de aprovizionare trebuie să fie de maximum o navă de aprovizionare în sprijinul a cel puțin două nave cu plasă-pungă, toate arborând pavilionul aceluiași stat membru. Această dispoziție nu se aplică statelor membre care utilizează o singură navă de aprovizionare.
3.În niciun moment o navă cu plasă-pungă nu este sprijinită de mai mult de o singură navă de aprovizionare care arborează pavilionul aceluiași stat membru.
4.Uniunea nu înregistrează nave de aprovizionare noi sau suplimentare în registrul IOTC al navelor autorizate.
Articolul 26
Rechini
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin-vulpe din orice specie din familia Alopiidae în cadrul oricărei activități de pescuit.
2.Se interzice reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în cadrul oricărei activități de pescuit, cu excepția navelor cu o lungime totală mai mică de 24 m, angajate exclusiv în operațiuni de pescuit în zona economică exclusivă (ZEE) a statului membru de pavilion și cu condiția ca destinația capturilor efectuate să fie exclusiv consumul local.
3.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatele (1) și (2) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Secțiunea 5
Zona Convenției SPRFMO
Articolul 27
Pescuitul pelagic
1.Numai statele membre care au desfășurat în mod activ activități de pescuit de specii pelagice în zona Convenției SPRFMO în 2007, 2008 sau 2009 pot pescui stocuri pelagice în această zonă în conformitate cu TAC-urile stabilite în anexa IJ.
2.Statele membre menționate la alineatul (1) limitează nivelul total al tonajului brut al navelor aflate sub pavilionul lor care pescuiesc stocuri pelagice în 2019 în această zonă la un volum total de 36 102 tonaj brut pentru întreaga Uniune.
3.Posibilitățile de pescuit prevăzute în anexa IJ pot fi utilizate numai cu condiția ca statele membre să transmită Comisiei lista navelor care pescuiesc în mod activ sau care sunt angajate în operațiuni de transbordare în zona Convenției SPRFMO, înregistrări ale sistemelor de monitorizare a navelor, rapoarte lunare privind capturile și, dacă sunt disponibile, date privind escalele, cel târziu până în a cincea zi a lunii următoare, pentru a transmite informațiile respective secretariatului SPRFMO.
Articolul 28
Pescuitul de fund
1.Statele membre își limitează în 2019 efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO la acele părți din zona convenției în care au avut loc activități de pescuit de fund în perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2006 și la un nivel care nu depășește nivelurile medii anuale ale parametrilor de captură sau de efort în perioada respectivă. Acestea pot să depășească nivelul istoric numai cu condiția ca SPRFMO să aprobe planul lor de a pescui la un nivel superior nivelului istoric.
2.Statele membre care nu au un istoric în ceea ce privește efortul sau capturile aferente activităților de pescuit de fund în zona Convenției SPRFMO în perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2006 nu sunt autorizate să pescuiască, cu excepția cazului în care SPRFMO aprobă planul lor de a pescui fără istoric.
Articolul 29
Pescuitul de explorare
1.În 2020, statele membre pot participa la pescuitul de explorare de pește dințos (Dissostichus spp.) cu paragate în zona Convenției SPRFMO numai dacă SPRFMO le-a aprobat cererea pentru acest tip de pescuit, inclusiv un plan operațional de pescuit și un angajament de punere în aplicare a unui plan de colectare a datelor.
2.Pescuitul are loc numai în blocurile de cercetare specificate de SPRFMO. Pescuitul este interzis la adâncimi mai mici de 750 metri și mai mari de 2 000 metri.
3.Se aplică TAC stabilită în anexa IJ. Pescuitul este limitat la o singură ieșire în larg cu o durată maximă de 21 de zile consecutive și la un număr maxim de 5 000 de cârlige pe paragat, pentru un număr maxim de 20 de paragate pe bloc de cercetare. Pescuitul încetează fie la atingerea TAC, fie atunci când au fost așezate și ridicate 100 de paragate, oricare dintre acestea survine mai întâi.
Secțiunea 6
Zona Convenției CITT
Articolul 30
Pescuitul cu plase-pungă
1.Pescuitul de ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares), de ton obez (Thunnus obesus) și de ton dungat (Katsuwonus pelamis) de către navele de pescuit cu plasă-pungă este interzis:
(a)în perioada 29 iulie ora 00:00 - 8 octombrie 2019 ora 24:00 sau în perioada 9 noiembrie 2019 ora 00:00 - 19 ianuarie 2020 ora 24:00, în zona definită de următoarele limite:
–coastele pacifice ale Americilor;
–longitudine 150º V,
–latitudine 40º N,
–latitudine 40° S;
(b)în perioada 9 octombrie 2019 ora 00:00 - 8 noiembrie 2019 ora 24:00, în zona definită de următoarele limite:
–longitudine 96º V,
–longitudine 110º V,
–latitudine 4º N,
–latitudine 3° S.
2.Pentru fiecare navă, statele membre în cauză notifică Comisiei perioada de interdicție aleasă dintre cele menționate la alineatul (1), înainte de 1 aprilie 2019. Toate navele de pescuit cu plasă-pungă ale statelor membre în cauză încetează pescuitul cu plasă-pungă în zonele definite la alineatul (1) în perioada selectată.
3.Navele de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc ton în zona Convenției CITT rețin la bord și apoi debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton cu aripioare galbene, de ton obez și de ton dungat capturate.
4.Alineatul (3) nu se aplică în următoarele cazuri:
(a)atunci când peștele este considerat impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau
(b)în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul poate fi insuficient pentru stocarea întregii cantități de ton capturate în această parte a campaniei.
Articolul 31
FAD-uri flotante
1.O navă de pescuit cu plasă-pungă nu poate să aibă, în niciun moment, mai mult de 450 de FAD-uri active în zona Convenției CITT. Un FAD este considerat activ atunci când este utilizat pe mare, începe să-și transmită poziția și este urmărit de navă, de proprietarul sau de operatorul acesteia. FAD-urile se activează numai la bordul navelor de pescuit cu plasă-pungă.
2.O navă de pescuit cu plasă-pungă nu poate lansa FAD-uri timp de 15 zile înainte de începutul perioadei de interdicție alese în conformitate cu articolul 30 alineatul (1) litera (a), și recuperează același număr de FAD-uri lansate inițial în cele 15 zile care precedă perioada de interdicție.
3.Statele membre transmit Comisiei, lunar, un raport care conține informațiile zilnice despre FAD-uri active, după cum prevede CITT. Rapoartele se transmit între minimum 60 de zile și maximum 75 de zile. Comisia transmite fără întârziere aceste informații secretariatului CITT.
Articolul 32
Limite de captură pentru tonul obez în cadrul activităților de pescuit cu paragate
Capturile totale anuale de ton obez efectuate de nave cu paragate din fiecare stat membru în zona Convenției CITT sunt stabilite în anexa IL.
Articolul 33
Interzicerea pescuitului de rechin cu înotătoare albe
1.Se interzice pescuitul de rechin cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus) în zona Convenției CITT și reținerea la bord, transbordarea, stocarea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de rechin cu înotătoare albe în respectiva zonă.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat de către operatorii navelor.
3.Operatorii navelor:
(a)înregistrează numărul exemplarelor eliberate, indicând starea lor (moarte sau vii);
(b)raportează informațiile menționate la litera (a) statului membru ai cărui resortisanți sunt. Statele membre transmit Comisiei informațiile colectate în cursul anului precedent până la data de 31 ianuarie.
Articolul 34
Interzicerea pescuitului de Mobulidae
Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii din zona Convenției CITT pescuitul, reținerea la bord, transbordarea, debarcarea, stocarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi de Mobulidae (familie care include Manta spp. și Mobula spp.). De îndată ce observă capturarea unor Mobulidae, navele de pescuit ale Uniunii le eliberează, în măsura posibilului, imediat, vii și nevătămate.
Secțiunea 7
Zona Convenției SEAFO
Articolul 35
Interzicerea pescuitului de rechini de adâncime
În zona Convenției SEAFO, se interzice pescuitul direcționat al următorilor rechini de adâncime:
–Apristurus manis;
–Etmopterus bigelowi;
–Etmopterus brachyurus;
–Etmopterus princeps;
–Etmopterus pusillus;
–specii de vulpi-de-mare (Rajidae);
–Scymnodon squamulosus;
–rechini de adâncime din ordinul superior Selachimorpha;
–câine de mare (Squalus acanthias).
Secțiunea 8
Zona Convenției WCPFC
Articolul 36
Condiții aplicabile activităților de pescuit de ton obez, de ton cu aripioare galbene, de ton dungat și de ton alb din Pacificul de Sud
1.Statele membre se asigură că numărul de zile de pescuit alocat navelor de pescuit cu plasă-pungă care pescuiesc ton obez (Thunnus obesus), ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares) și ton dungat (Katsuwonus pelamis) în partea din zona Convenției WCPFC situată în marea liberă, între 20º N și 20º S, nu depășește 403 zile.
2.Navele de pescuit ale Uniunii nu trebuie să vizeze stocuri de ton alb (Thunnus alalunga) din Pacificul de Sud în zona Convenției WCPFC la sud de 20° S.
Articolul 37
Gestionarea pescuitului cu FAD-uri
1.În partea din zona Convenției WCPFC situată între 20° N și 20° S, se interzice navelor de pescuit cu plasă-pungă să lanseze, să utilizeze sau să instaleze FAD-uri între 1 iulie 2019 ora 00:00 și 30 septembrie 2019 ora 24:00.
2.În plus față de interdicția impusă la alineatul (1), se interzice instalarea FAD-urilor în marea liberă din zona Convenției WCPFC, între 20º N și 20º S pentru încă două luni: fie de la 1 aprilie 2019 ora 00:00 la 31 mai 2019 ora 24:00, fie de la 1 noiembrie 2019 ora 00:00 la 31 decembrie 2019 ora 24:00. Alegerea celor două luni suplimentare se notifică Comisiei înainte de 31 ianuarie 2019.
3.Statele membre se asigură că fiecare dintre navele lor cu plasă-pungă utilizează pe mare, în orice moment, maximum 350 de FAD-uri cu balize instrumentate activate. Baliza se activează exclusiv la bordul unei nave.
4.Toate navele cu plasă-pungă care pescuiesc în partea din zona Convenției WCPFC menționată la alineatul (1) rețin la bord și debarcă sau transbordează toate cantitățile de ton obez, de ton cu aripioare galbene și de ton dungat capturate.
5.Alineatul (4) nu se aplică în următoarele cazuri:
(a)în ultima parte a unei campanii de pescuit, atunci când spațiul este insuficient pentru stocarea întregii cantități;
(b)atunci când peștele este impropriu pentru consumul uman din alte motive decât dimensiunea; sau
(c)în cazul unei defecțiuni grave a echipamentului de congelare.
Articolul 38
Limitarea numărului de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască pește-spadă
Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă (Xiphias gladius) în zonele situate la sud de paralela de 20° S din zona Convenției WCPFC este indicat în anexa VII.
Articolul 39
Limite de captură pentru peștele-spadă în cadrul activităților de pescuit cu paragate la sud de 20°S
Statele membre se asigură că volumul capturilor de pește-spadă (Xiphias gladius) la sud de 20° S al navelor de pescuit cu paragate nu depășește limita stabilită în anexa IH. Statele membre se asigură, de asemenea, că nu există niciun transfer al efortului de pescuit pentru peștele-spadă în zona de la nord de 20° S, ca urmare a respectivei măsuri.
Articolul 40
Rechini catifelați și rechini cu înotătoare albe
1.Se interzice reținerea la bord, transbordarea, depozitarea sau debarcarea oricărei părți dintr-o carcasă sau a unei carcase întregi din următoarele specii în zona Convenției WCPFC:
(a)rechini catifelați (Carcharhinus falciformis);
(b)rechini cu înotătoare albe (Carcharhinus longimanus).
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
Articolul 41
Zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC
1.Navele înscrise exclusiv în registrul WCPFC aplică măsurile prevăzute în prezenta secțiune atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC, definită la articolul 4 litera (u).
2.Navele înscrise deopotrivă în registrul WCPFC și în cel al CITT, precum și navele înscrise exclusiv în registrul CITT aplică măsurile stabilite la articolul 30 alineatul (1) litera (a) și articolul 30 alineatele (2), (3) și (4) și la articolele 31, 32 și 33 atunci când pescuiesc în zona de suprapunere dintre CITT și WCPFC, definită la articolul 4 litera (u).
Secțiunea 9
Marea Bering
Articolul 42
Interdicția de a pescui în zona de mare liberă din Marea Bering
Se interzice pescuitul de cod saithe (Theragra chalcogramma) în zona de mare liberă din Marea Bering.
Secțiunea 10
SIOFA
Articolul 43
Măsuri intermediare referitoare la pescuitul de fund
1.Statele membre ale căror nave au pescuit timp de mai mult de 40 de zile în orice an în zona acordului SIOFA până în 2016 se asigură că navele de pescuit care le arborează pavilionul își limitează efortul de pescuit de fund anual și/sau capturile până la nivelul lor anual mediu și că activitățile de pescuit se desfășoară în interiorul zonei evaluate în evaluarea impactului transmisă către SIOFA.
2.Statele membre ale căror nave nu au pescuit timp de mai mult de 40 de zile într-un singur an în zona acordului SIOFA până la 2016 se asigură ca navele care le arborează pavilionul își limitează efortul de pescuit de fund și/sau capturile, și distribuția spațială, în funcție de istoricul capturilor.
TITLUL III
POSIBILITĂȚI DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DIN ȚĂRI TERȚE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNIUNII
Articolul 44
Navele de pescuit aflate sub pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe
Navele de pescuit aflate sub pavilionul Norvegiei și navele de pescuit înmatriculate în Insulele Feroe sunt autorizate să efectueze capturi în apele Uniunii, în limitele TAC-urilor stabilite în anexa I la prezentul regulament și sub rezerva condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.
Articolul 45
Navele de pescuit aflate sub pavilionul Venezuelei
Navele de pescuit aflate sub pavilionul Venezuelei se supun condițiilor prevăzute în prezentul regulament și în titlul III din Regulamentul (UE) 2017/2403.
Articolul 46
Autorizații de pescuit
Numărul maxim de autorizații de pescuit pentru navele țărilor terțe care pescuiesc în apele Uniunii este stabilit în anexa VIII.
Articolul 47
Condiții referitoare la debarcarea capturilor și a capturilor accidentale
Condițiile prevăzute la articolul 7 se aplică capturilor și capturilor accidentale efectuate de navele țărilor terțe care pescuiesc în temeiul autorizațiilor menționate la articolul 46.
Articolul 48
Perioade de interdicție a pescuitului
Navelor din țări terțe autorizate să pescuiască uvă și capturile accidentale asociate în apele Uniunii din subzona ICES 4, nu trebuie să pescuiască uvă în zona respectivă cu traule de fund, seine sau unelte tractate similare, cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică de 16 mm de la 1 ianuarie la 31 martie 2019 și de la 1 august la 31 decembrie 2019.
Articolul 49
Specii interzise
1.Se interzice pescuitul, reținerea la bord, transbordarea sau debarcarea următoarelor specii de către navele țărilor terțe, ori de câte ori se găsesc în apele Uniunii:
(a)vatos spinos (Amblyraja radiata) în apele Uniunii din diviziunile ICES 2a, 3a și 7d și din subzona ICES 4;
(b)complexul de specii (Dipturus cf. flossada și Dipturus cf. intermedia) de vulpe neagră (Dipturus batis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 3, 4, 6, 7, 8, 9 și 10;
(c)rechinul neted (Galeorhinus galeus) capturat cu paragate în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a, precum și din subzonele ICES 1, 4, 5, 6, 7, 8, 12 și 14;
(d)rechin focă (Dalatias licha), câine-de-mare abisal (Deania calcea), rechin catifelat (Centrophorus squamosus), marele rechin lanternă (Etmopterus princeps) și rechin portughez (Centroscymnus coelolepis) în apele Uniunii din diviziunea ICES 2a și din subzonele ICES 1, 4 și 14;
(e)rechinul scrumbiilor (Lamna nasus) în apele Uniunii;
(f)vulpe-de-mare (Raja clavata) în apele Uniunii din diviziunea ICES 3a;
(g)pisică-de-mare marmorată (Raja undulata) în apele Uniunii din subzonele ICES 6, 9 și 10;
(h)Rhinobatos rhinobatos în Marea Mediterană;
(i)rechin balenă (Rhincodon typus) în toate apele;
(j)câine de mare (Squalus acanthias) în apele Uniunii din subzonele ICES 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și 10.
2.Atunci când sunt capturate accidental, speciile menționate la alineatul (1) nu trebuie vătămate. Exemplarele capturate se eliberează imediat.
TITLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 50
Procedura comitetului
1.Comisia este asistată de Comitetul pentru pescuit și acvacultură instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 51
Dispoziție tranzitorie
Articolul 10, articolul 12 alineatul (2) și articolele 14, 20, 21, 26, 33, 34, 35, 40, 42 și 49 continuă să se aplice mutatis mutandis și în 2021, până la intrarea în vigoare a regulamentului de stabilire a posibilităților de pescuit pentru 2021.
Articolul 52
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2020.
Cu toate acestea, articolul 9 se aplică de la 1 februarie 2020. Dispozițiile privind posibilitățile de pescuit prevăzute la articolele 21, 22 și 23 și în anexele IE și V care vizează anumite stocuri din zona Convenției CCAMLR se aplică de la 1 decembrie 2019.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 24.10.2019
COM(2019) 483 final
ANEXE
la
Propunerea de regulament al Consiliului
de stabilire, pentru anul 2020, a posibilităților de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii și, pentru navele de pescuit ale Uniunii, în anumite ape din afara acesteia
ANEXA IIA
EFORTUL DE PESCUIT PENTRU NAVE ÎN CONTEXTUL
GESTIONĂRII STOCURILOR DE LIMBĂ-DE-MARE DIN VESTUL
CANALULUI MÂNECII ÎN DIVIZIUNEA ICES 7e
Capitolul I
Dispoziții generale
1.DOMENIU DE APLICARE
1.1.Prezenta anexă se aplică navelor de pescuit ale Uniunii cu o lungime totală mai mare sau egală cu 10 metri, care au la bord sau care utilizează beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm și plase fixe, inclusiv setci, setci cu sirec și plase de încurcare cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică sau egală cu 220 mm, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 509/2007, și care sunt prezente în diviziunea ICES 7e.
1.2.Navele care pescuiesc cu plase fixe cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 120 mm și cu un istoric al capturilor de mai puțin de 300 kg greutate în viu de limbă-de-mare pe an în cei trei ani precedenți, conform evidențelor ținute de acestea, sunt exceptate de la aplicarea prezentei anexe, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:
(a)aceste nave au capturat mai puțin de 300 kg greutate în viu de limbă-de-mare în cursul perioadei de gestionare 2018;
(b)aceste nave nu transbordează pește pe altă navă atunci când se află pe mare;
(c)până la 31 iulie 2020 și 31 ianuarie 2021, fiecare stat membru în cauză transmite Comisiei un raport privind istoricul înregistrărilor capturilor de limbă-de-mare ale acestor nave în cei trei ani precedenți și al capturilor de limbă-de-mare din 2020.
Dacă una dintre aceste condiții nu este îndeplinită, navele în cauză încetează să mai fie exceptate de la aplicarea prezentei anexe, cu efect imediat.
2.DEFINIȚII
În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele definiții:
(a)„categorii de unelte” înseamnă categorii constând în următoarele două tipuri de unelte:
(i)beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă mai mare sau egală cu 80 mm și
(ii)plase fixe, inclusiv setci, setci cu sirec și plase de încurcare cu dimensiunea ochiului de plasă mai mică sau egală cu 220 mm;
(b)„unelte reglementate” înseamnă oricare dintre cele două categorii de unelte care aparțin grupului de unelte;
(c)„zonă” înseamnă diviziunea ICES 7e;
(d)„perioada de gestionare actuală” înseamnă perioada cuprinsă între 1 februarie 2020 și 31 ianuarie 2021.
3.LIMITAREA ACTIVITĂȚII
Fără a aduce atingere articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, fiecare stat membru garantează că, atunci când transportă la bord orice fel de unelte reglementate, prezența în zonă a navelor de pescuit ale Uniunii care arborează pavilionul său și sunt înmatriculate în Uniune nu depășește numărul de zile stabilit în capitolul III din prezenta anexă.
Capitolul II
Autorizații
4.NAVELE AUTORIZATE
4.1Statele membre nu autorizează pescuitul în zonă cu unelte reglementate pentru niciuna dintre navele aflate sub pavilionul lor care nu au practicat asemenea activități de pescuit în perioada 2002-2018 în zona respectivă, excluzând înregistrarea activității de pescuit ca rezultat al transferului de zile între nave de pescuit, decât dacă garantează că interzic pescuitul în zona respectivă pentru una sau mai multe nave cu o capacitate echivalentă, măsurată în kilowați.
4.2Cu toate acestea, o navă cu istoric de utilizare a unor unelte reglementate poate fi autorizată să utilizeze unelte de pescuit diferite, cu condiția ca numărul de zile alocate pentru acest tip de unelte să fie mai mare sau egal cu numărul de zile alocate uneltelor reglementate.
4.3O navă aflată sub pavilionul unui stat membru care nu are cote în zonă nu este autorizată să pescuiască în zona respectivă cu unelte reglementate, cu excepția cazului în care navei i se repartizează o cotă după un transfer permis în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și i se alocă zile pe mare în conformitate cu punctul 10 sau 11 din prezenta anexă.
Capitolul III
Numărul de zile de prezență în zonă
alocat navelor de pescuit din Uniune
5.NUMĂRUL MAXIM DE ZILE
În cursul perioadei de gestionare actuale, numărul maxim de zile pe mare în care un stat membru poate autoriza prezența în zonă a unei nave care arborează pavilionul său și care transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate este indicat în tabelul I.
Tabelul I
Numărul maxim de zile în care o navă poate fi prezentă în zonă,
pe categorie de unelte și pe an
Unelte reglementate
|
Numărul maxim de zile
|
Beam-traule cu dimensiunea ochiului de plasă de ≥ 80 mm
|
Belgia
|
pm
|
|
Franța
|
pm
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
Plase fixe cu dimensiunea ochiului de plasă de ≤ 220 mm
|
Belgia
|
pm
|
|
Franța
|
pm
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
6.SISTEMUL BAZAT PE KILOWAȚI-ZILE
6.1.În timpul perioadei de gestionare actuale, un stat membru își poate gestiona repartizările efortului de pescuit conform unui sistem bazat pe kilowați-zile. În baza sistemului menționat, un stat membru poate autoriza orice navă dotată cu oricare dintre uneltele reglementate prevăzute în tabelul I să fie prezentă în zonă pentru un număr maxim de zile diferit de numărul de zile indicat în tabelul respectiv, cu condiția respectării volumului total de kilowați-zile corespunzător uneltelor reglementate.
6.2.Acest volum total de kilowați-zile reprezintă suma tuturor eforturilor de pescuit individuale repartizate navelor aflate sub pavilionul statului membru în cauză și autorizate pentru uneltele reglementate. În cazul în care nu se aplică punctul 6.1, aceste eforturi de pescuit individuale se calculează în kilowați-zile, prin înmulțirea puterii motorului fiecărei nave cu numărul de zile pe mare de care ar beneficia conform tabelului I.
6.3.Un stat membru care dorește să beneficieze de sistemul menționat la punctul 6.1 înaintează o cerere Comisiei, pentru uneltele reglementate prevăzute în tabelul I, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)lista navelor autorizate să pescuiască, indicându-se numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)numărul de zile pe mare în timpul cărora fiecare navă ar fi fost inițial autorizată să pescuiască în conformitate cu tabelul I și a numărul de zile pe mare la care fiecare navă ar avea dreptul în aplicarea punctului 6.1.
6.4.Pe baza acestei cereri, Comisia evaluează dacă sunt respectate condițiile menționate la punctul 6 și, dacă este cazul, poate autoriza statul membru în cauză să beneficieze de sistemul prevăzut la punctul 6.1.
7.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A ACTIVITĂȚILOR DE PESCUIT
7.1.Comisia poate aloca unui stat membru un număr suplimentar de zile pe mare în care prezența în zonă a unei nave, atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, poate fi autorizată de statul său membru de pavilion, pe baza încetărilor permanente ale activităților de pescuit care au avut loc în perioada de gestionare anterioară, în conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 sau cu Regulamentul (CE) nr. 744/2008. Încetările permanente ale activității care se datorează oricăror alte circumstanțe pot fi luate în considerare de Comisie de la caz la caz, în urma unei cereri scrise și motivate corespunzător din partea statului membru în cauză. O astfel de cerere scrisă identifică navele vizate și confirmă, pentru fiecare dintre acestea, că nu vor mai desfășura niciodată activități de pescuit.
7.2.Efortul de pescuit, măsurat în kilowați-zile, realizat în 2003 de navele retrase care utilizau un anumit grup de unelte, se împarte la efortul realizat de toate navele care au utilizat respectivul grup de unelte în cursul anului 2003. Numărul suplimentar de zile pe mare se calculează înmulțind raportul astfel obținut cu numărul de zile care ar fi fost alocate în conformitate cu tabelul I. Partea unei zile care rezultă din calculul respectiv se rotunjește la ziua întreagă cea mai apropiată.
7.3.Punctele 7.1 și 7.2 nu se aplică în cazul în care o navă a fost înlocuită în conformitate cu punctul 4.2 sau atunci când retragerea a fost deja utilizată în anii anteriori pentru a obține zile suplimentare pe mare.
7.4.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările menționate la punctul 7.1 înaintează o cerere Comisiei, până cel târziu la data de 15 iunie a perioadei de gestionare actuale, însoțită de rapoarte în format electronic care conțin, pentru grupul de unelte prevăzut în tabelul I, detaliile calculului pe baza următoarelor elemente:
(a)listelor navelor retrase din activitate, indicându-se numerele acestora din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR) și puterea motorului acestor nave;
(b)activitățile de pescuit desfășurate de aceste nave în 2003, calculate în zile pe mare în funcție de grupurile de unelte de pescuit.
7.5.În cursul perioadei de gestionare actuale, un stat membru poate realoca zilele suplimentare pe mare acordate tuturor navelor sau anumitor nave rămase în flotă autorizate să utilizeze uneltele reglementate.
7.6.În cazul în care Comisia alocă zile pe mare suplimentare pe motivul unei încetări permanente a activităților de pescuit în cursul perioadei de gestionare anterioare, numărul maxim de zile pe stat membru și pe unealtă de pescuit indicat în tabelul I se ajustează în consecință pentru perioada de gestionare actuală.
8.ALOCAREA DE ZILE SUPLIMENTARE PENTRU CONSOLIDAREA PREZENȚEI OBSERVATORILOR ȘTIINȚIFICI
8.1.Comisia poate aloca statelor membre, în perioada 1 februarie 2020-31 ianuarie 2021, trei zile suplimentare în care o navă poate fi prezentă în zonă, atunci când transportă la bord oricare dintre uneltele reglementate, în baza unui program de consolidare a prezenței observatorilor științifici în cadrul unui parteneriat între cercetători și industria pescuitului. Un astfel de program se concentrează în special asupra nivelurilor capturilor aruncate înapoi în mare și asupra componenței capturilor și depășește cerințele cu privire la colectarea datelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 199/2008 și de normele de punere în aplicare ale acestuia pentru programele naționale.
8.2.Observatorii științifici trebuie să fie independenți de proprietarul navei de pescuit, de comandantul acesteia și de orice membru al echipajului.
8.3.Statele membre care doresc să beneficieze de alocările prevăzute la punctul 8.1 transmit Comisiei spre aprobare o descriere a programului lor de consolidare a prezenței observatorilor științifici.
8.4.În cazul în care Comisia a aprobat în trecut un program de consolidare a prezenței observatorilor științifici transmis de un stat membru, iar statul membru respectiv dorește să continue aplicarea programului fără modificări, acesta informează Comisia cu privire la continuarea programului respectiv cu patru săptămâni înainte de începerea perioadei în care se aplică programul.
Capitolul IV
Gestionarea
9.OBLIGAȚIA GENERALĂ
Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu articolele 26-35 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
10.PERIOADELE DE GESTIONARE
10.1.Un stat membru poate împărți zilele de prezență în zona stabilită în tabelul I în perioade de gestionare cu o durată de una sau mai multe luni calendaristice.
10.2.Numărul de zile sau de ore în care o navă poate fi prezentă în zonă în cursul unei perioade de gestionare se stabilește de către statul membru în cauză.
10.3.În cazul în care un stat membru autorizează prezența navelor care arborează pavilionul său în zonă pe ore, statul membru respectiv continuă să contabilizeze consumul de zile conform punctului 9. La cererea Comisiei, statul membru demonstrează că a luat măsurile de precauție necesare pentru a evita consumul excesiv de zile într-o anumită zonă ca urmare a epuizării zilelor de prezență de către o anumită navă în zona respectivă înainte de finalul unei perioade de 24 de ore.
Capitolul V
Schimburi de repartizări ale efortului de pescuit
11.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE DE PESCUIT CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNUI STAT MEMBRU
11.1.Un stat membru poate permite oricărei nave de pescuit care-i arborează pavilionul să transfere zilele de prezență în zona pentru care a fost autorizată unei alte nave care-i arborează pavilionul în zonă, cu condiția ca rezultatul înmulțirii zilelor primite de o navă cu puterea motorului în kilowați (kilowați-zile) să fie mai mic sau egal cu rezultatul înmulțirii zilelor transferate de nava donatoare cu puterea în kilowați a motorului navei respective. Puterea în kilowați a motorului navelor este cea înregistrată pentru fiecare navă în registrul flotei de pescuit a Uniunii.
11.2.Numărul total al zilelor de prezență în zonă, transferate în conformitate cu punctul 11.1, înmulțit cu puterea în kilowați a motorului navei donatoare nu depășește media anuală istorică de zile de prezență în zonă a navei donatoare, atestată de jurnalul de pescuit în anii 2001, 2002, 2003, 2004 și 2005, înmulțită cu puterea în kilowați a motorului navei respective.
11.3.Transferul de zile descris la punctul 11.1 este permis între navele care operează cu oricare dintre uneltele reglementate și în cursul aceleiași perioade de gestionare.
11.4.La solicitarea Comisiei, statele membre oferă informații cu privire la transferurile care au avut loc. Comisia poate stabili, prin intermediul actelor de punere în aplicare, formate de foi de calcul pentru culegerea și transmiterea informațiilor menționate la prezentul punct. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 50 alineatul (2).
12.TRANSFERUL DE ZILE ÎNTRE NAVE CARE ARBOREAZĂ PAVILIONUL UNOR STATE MEMBRE DIFERITE
Statele membre pot autoriza transferul de zile de prezență în zonă pentru aceeași perioadă de gestionare și în interiorul zonei între orice nave de pescuit care le arborează pavilionul, sub rezerva aplicării mutatis mutandis a punctelor 4.2, 4.4, 5, 6 și 10. În cazul în care decid să autorizeze un astfel de transfer, statele membre adresează Comisiei o notificare, înainte ca transferul respectiv să aibă loc, cu privire la detaliile transferului, inclusiv numărul de zile care urmează să fie transferat, efortul de pescuit și, dacă este cazul, cotele de pescuit aferente.
Capitolul VI
Obligații de raportare
13.RAPORTUL PRIVIND EFORTUL DE PESCUIT
Articolul 28 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se aplică navelor care intră în domeniul de aplicare al prezentei anexe. Zona geografică menționată la respectivul articol înseamnă zona precizată la punctul 2 din prezenta anexă.
14.COLECTAREA DATELOR PERTINENTE
Pe baza informațiilor utilizate pentru gestionarea zilelor de prezență în zonă stabilite în prezenta anexă, statele membre colectează trimestrial informațiile privind efortul total de pescuit realizat în zonă pentru unelte remorcate și unelte fixe, privind efortul realizat de navele care utilizează diferite tipuri de unelte în zonă și privind puterea motorului acestor nave în kilowați-zile.
15.COMUNICAREA DATELOR PERTINENTE
La cererea Comisiei, statele membre pun la dispoziția acesteia o foaie de calcul cu datele menționate la punctul 14 în formatul specificat în tabelele II și III; această foaie de calcul este trimisă la adresa de e-mail corespunzătoare, comunicată statelor membre de către Comisie. Statele membre transmit Comisiei, la cererea acesteia, informații detaliate cu privire la efortul alocat și consumat pe întregile perioade de gestionare 2018 și 2019 sau doar pentru anumite părți ale acestor perioade, utilizând formatul pentru date specificat în tabelele IV și V.
Tabelul II
Formatul raportului pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioadă de gestionare
Statul membru
|
Unealta de pescuit
|
Perioada de gestionare
|
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
Tabelul III
Formatul datelor pentru informațiile referitoare la kW-zile, pe perioade de gestionare
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1)
S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO Alpha-3) în care este înmatriculată nava
|
(2)
Unealta de pescuit
|
2
|
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
BT = beam-traule ≥ 80 mm
GN = setci < 220 mm
TN = setci cu sirec sau plase de încurcare < 220 mm
|
(3)
Perioada de gestionare
|
4
|
|
Un an în intervalul cuprins între perioada de gestionare 2006 și perioada de gestionare actuală
|
(4)
Declarația privind efortul de pescuit cumulat
|
7
|
R
|
Efortul de pescuit cumulat exprimat în kW-zile și realizat în intervalul 1 februarie-31 ianuarie al perioadei de gestionare corespunzătoare
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea de date într-un format de lungime fixă.
|
Tabelul IV
Formatul raportului pentru informații referitoare la nave
Statul membru
|
CFR
|
Marcaj exterior
|
Durata perioadei de gestionare
|
Uneltele notificate
|
Zile eligibile cu utilizarea uneltei (uneltelor) notificate
|
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
Transfer de zile
|
|
|
|
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
Nr. 1
|
Nr. 2
|
Nr. 3
|
…
|
|
(1)
|
(2)
|
(3)
|
(4)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(5)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(6)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(7)
|
(8)
|
Tabelul V
Formatul datelor pentru informații referitoare la nave
Denumirea câmpului
|
Numărul maxim de caractere/cifre
|
Aliniere(1)
S(tânga)/D(reapta)
|
Definiție și comentarii
|
(1)
Statul membru
|
3
|
|
Statul membru (cod ISO Alpha-3) în care este înmatriculată nava
|
(2)
CFR
|
12
|
|
Numărul din registrul flotei de pescuit a Uniunii (CFR)
Numărul unic de identificare al navei de pescuit
Statul membru (cod ISO Alpha-3), urmat de o serie de identificare (9 caractere). Atunci când o serie are mai puțin de 9 caractere, în partea stângă trebuie introduse zerouri suplimentare.
|
(3)
Marcaj exterior
|
14
|
L
|
În temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011
|
(4)
Durata perioadei de gestionare
|
2
|
L
|
Durata perioadei de gestionare măsurată în luni
|
(5)
Uneltele notificate
|
2
|
L
|
Unul dintre următoarele tipuri de unelte:
BT = beam-traule ≥ 80 mm
GN = setci < 220 mm
TN = setci cu sirec sau plase de încurcare < 220 mm
|
(6)
Condiția specială care se aplică uneltei (uneltelor) notificate
|
3
|
L
|
Numărul de zile pentru care nava este eligibilă în conformitate cu anexa IIA pentru uneltele alese și lungimea perioadei de gestionare notificate
|
(7)
Zile petrecute utilizând unealta notificată (uneltele notificate)
|
3
|
L
|
Numărul de zile pe care nava le-a petrecut efectiv în zonă, utilizând o unealtă care corespunde categoriei de unelte notificate pe parcursul perioadei de gestionare notificate
|
(8)
Transferuri de zile
|
4
|
L
|
Pentru zilele transferate, a se indica „– număr de zile transferate” și, pentru zilele primite, a se indica „+ număr de zile transferate”
|
(1)
Informații relevante pentru transmiterea de date într-un format de lungime fixă.
|
ANEXA IIB
ZONE DE GESTIONARE A UVEI ÎN DIVIZIUNILE ICES 2a, 3a ȘI ÎN SUBZONA ICES 4
În scopul gestionării posibilităților de pescuit pentru uvă în diviziunile ICES 2a, 3a și în subzona ICES 4 stabilite în anexa IA, zonele de gestionare specifice în care se aplică limite de captură sunt definite mai jos și în apendicele la prezenta anexă:
Zona de gestionare a uvei
|
Dreptunghiurile statistice ICES
|
1r
|
31-33 E9–F4; 33 F5; 34-37 E9–F6; 38-40 F0–F5; 41 F4–F5
|
2r
|
35 F7–F8; 36 F7–F9; 37 F7–F8; 38-41 F6–F8; 42 F6–F9; 43 F7–F9; 44 F9–G0; 45 G0–G1; 46 G1
|
3r
|
41-46 F1–F3; 42-46 F4–F5; 43-46 F6; 44-46 F7–F8; 45-46 F9; 46-47 G0; 47 G1 și 48 G0
|
4
|
38–40 E7–E9 și 41–46 E6–F0
|
5r
|
47-52 F1–F5
|
6
|
41-43 G0–G3; 44 G1
|
7r
|
47-52 E6–F0
|
Apendicele 1 la Anexa IIB
Zonele de gestionare a uvei
ANEXA III
NUMĂRUL MAXIM DE AUTORIZAȚII DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DE PESCUIT DIN UNIUNE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNOR ȚĂRI TERȚE
Zona de pescuit
|
Activitate de pescuit
|
Număr de autorizații de pescuit
|
Repartizarea autorizațiilor de pescuit între statele membre
|
Număr maxim de nave prezente în orice moment
|
Apele norvegiene și zona de pescuit din jurul insulei Jan Mayen
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
Danemarca
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Germania
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Irlanda
|
pm
|
|
|
|
|
Țările de Jos
|
pm
|
|
|
|
|
Polonia
|
pm
|
|
|
|
|
Suedia
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
Specii demersale, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
Germania
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Irlanda
|
pm
|
|
|
|
|
ES
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
PT
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
|
|
Nealocate
|
pm
|
|
|
Macrou (1)
|
Nu se aplică
|
Nu se aplică
|
pm
|
|
Specii industriale, la sud de 62° 00′ N
|
pm
|
Danemarca
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
apele Insulelor Feroe
|
Orice tip de pescuit cu traulul pentru nave cu dimensiuni de maximum 180 de picioare în zona situată între 12 și 21 de mile depărtare de linia de bază a Insulelor Feroe
|
pm
|
Belgia
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Germania
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
Pescuit direcționat de cod și eglefin, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 135 mm, limitat la zona situată la sud de 62° 28′ N și la est de 6° 30′ V
|
pm (2)
|
Nu se aplică
|
pm
|
|
Pescuit prin traulare dincolo de 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe. În perioadele 1 martie-31 mai și 1 octombrie-31 decembrie, aceste nave pot opera în zona dintre 61° 20′ N și 62° 00′ N și între 12 și 21 de mile de la liniile de bază.
|
pm
|
Belgia
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Germania
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
Pescuit prin traulare de mihalț-de-mare albastru, cu o dimensiune minimă a ochiului de plasă de 100 mm în zona situată la sud de 61° 30′ N și la vest de 9° 00′ V, în zona situată între 7° 00′ V și 9° 00′ V la sud de 60° 30′ N și în zona situată la sud-vest de linia trasată între 60° 30′ N, 7° 00′ V și 60° 00′ N, 6° 00′ V
|
pm
|
Germania (3)
|
pm
|
pm (4)
|
|
|
|
Franța (3)
|
pm
|
|
|
Activități de pescuit direcționat prin traulare de cod saithe, cu o dimensiune minimă a ochiurilor de plasă de 120 mm și cu posibilitatea de a utiliza parâme transversale în jurul sacului
|
pm
|
Nu se aplică
|
pm (4)
|
|
Pescuitul de putasu. Numărul total de autorizații de pescuit poate fi mărit cu patru nave pentru a forma perechi, în cazul în care autoritățile Insulelor Feroe introduc reguli speciale de acces la o zonă numită „zonă principală pentru pescuitul de putasu”.
|
pm
|
Germania
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Danemarca
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Țările de Jos
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
|
|
Suedia
|
pm
|
|
|
|
|
Spania
|
pm
|
|
|
|
|
Irlanda
|
pm
|
|
|
|
|
Portugalia
|
pm
|
|
|
Pescuitul cu paragate
|
pm
|
Regatul Unit
|
pm
|
pm
|
|
Macrou
|
pm
|
Danemarca
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Belgia
|
pm
|
|
|
|
|
Germania
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Irlanda
|
pm
|
|
|
|
|
Țările de Jos
|
pm
|
|
|
|
|
Suedia
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
Danemarca
|
pm
|
pm
|
|
|
|
Germania
|
pm
|
|
|
|
|
Irlanda
|
pm
|
|
|
|
|
Franța
|
pm
|
|
|
|
|
Țările de Jos
|
pm
|
|
|
|
|
Polonia
|
pm
|
|
|
|
|
Suedia
|
pm
|
|
|
|
|
Regatul Unit
|
pm
|
|
1, 2b (5)
|
Pescuit de Chionoecetes opilio cu vârșe
|
20
|
Estonia
|
1
|
Nu se aplică
|
|
|
|
Spania
|
1
|
|
|
|
|
Letonia
|
11
|
|
|
|
|
Lituania
|
4
|
|
|
|
|
Polonia
|
3
|
|
(1)
Fără a se aduce atingere licențelor suplimentare acordate Suediei de Norvegia în conformitate cu practica consacrată.
(2)
Aceste cifre sunt incluse în cifrele pentru toate activitățile de pescuit prin traulare cu nave de cel mult 180 de picioare în zona dintre 12 și 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe.
(3)
Aceste cifre se referă la numărul maxim de nave prezente în orice moment.
(4)
Aceste cifre sunt incluse în cifrele pentru „Pescuit prin traulare dincolo de 21 de mile de la liniile de bază ale Insulelor Feroe”.
(5)
Alocarea posibilităților de pescuit disponibile pentru Uniune în zona Svalbard nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor care decurg din Tratatul de la Paris din 1920.
|
ANEXA IV
ZONA CONVENȚIEI ICCAT
1.
Numărul maxim de nave cu momeală și de nave cu undițe tractate ale Uniunii autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în estul Oceanului Atlantic
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Franța
|
Urmează să se stabilească
|
Uniune
|
Urmează să se stabilească
|
2.
Numărul maxim de nave ale Uniunii de pescuit tradițional de coastă autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în Marea Mediterană
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Franța
|
Urmează să se stabilească
|
Italia
|
Urmează să se stabilească
|
Cipru
|
Urmează să se stabilească
|
Malta
|
Urmează să se stabilească
|
Uniune
|
Urmează să se stabilească
|
3.
Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască activ ton roșu cu o greutate/lungime cuprinse între 8 kg/75 cm și 30 kg/115 cm în Marea Adriatică în scopul creșterii.
Croația
|
Urmează să se stabilească
|
Italia
|
Urmează să se stabilească
|
Uniune
|
Urmează să se stabilească
|
4.
Numărul maxim și capacitatea totală în tonaj brut a navelor de pescuit ale fiecărui stat membru care pot fi autorizate să pescuiască, să rețină la bord, să transbordeze, să transporte sau să debarce ton roșu în estul Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană
Tabelul A
|
Numărul navelor de pescuit
|
|
Cipru
|
Grecia
|
Croația
|
Italia
|
Franța
|
Spania
|
Malta
|
Portugalia
|
Nave de pescuit cu plase-pungă
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Nave de pescuit cu paragate
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Nave de pescuit cu momeală
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Petactare
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Traulere
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Nave de mici dimensiuni
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Alte nave de pescuit tradițional
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Tabelul B
|
Capacitatea totală în tonaj brut
|
|
Cipru
|
Croația
|
Grecia
|
Italia
|
Franța
|
Spania
|
Malta
|
Nave de pescuit cu plase-pungă
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Nave de pescuit cu paragate
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Nave de pescuit cu momeală
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Petactare
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Traulere
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Alte nave de pescuit tradițional
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
5.
Numărul maxim de capcane utilizate pentru pescuitul de ton roșu în estul Oceanului Atlantic și în Marea Mediterană autorizate de fiecare stat membru
Statul membru
|
Număr de capcane
|
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Italia
|
Urmează să se stabilească
|
Portugalia
|
Urmează să se stabilească
|
6.
Capacitatea maximă de creștere și de îngrășare a tonului roșu pentru fiecare stat membru și volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat pe care fiecare stat membru îl poate aloca fermelor sale piscicole din estul Oceanului Atlantic și din Marea Mediterană
Tabelul A
Capacitatea maximă de creștere și de îngrășare a tonului
|
|
Număr de ferme
|
Capacitate (în tone)
|
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Italia
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Grecia
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Cipru
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Croația
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Malta
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Tabelul B
Volumul maxim al intrărilor de ton roșu sălbatic capturat (în tone)
|
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Italia
|
Urmează să se stabilească
|
Grecia
|
Urmează să se stabilească
|
Cipru
|
Urmează să se stabilească
|
Croația
|
Urmează să se stabilească
|
Malta
|
Urmează să se stabilească
|
Portugalia
|
Urmează să se stabilească
|
7.
Repartizarea între statele membre a numărului maxim de nave de pescuit aflate sub pavilionul unui stat membru autorizate să pescuiască ton alb din zone nordice ca specie-țintă în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 520/2007 este următoarea:
Statul membru
|
Numărul maxim de nave
|
Irlanda
|
Urmează să se stabilească
|
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Franța
|
Urmează să se stabilească
|
Regatul Unit
|
Urmează să se stabilească
|
Portugalia
|
Urmează să se stabilească
|
8.
Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii cu o lungime de cel puțin 20 de metri care pescuiesc ton obez în zona Convenției ICCAT este următorul:
Statul membru
|
Numărul maxim de nave de pescuit cu plase-pungă
|
Numărul maxim de nave de pescuit cu paragate
|
Spania
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Franța
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Portugalia
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
Uniune
|
Urmează să se stabilească
|
Urmează să se stabilească
|
ANEXA V
ZONA CONVENȚIEI CCAMLR
PARTEA A
INTERZICEREA PESCUITULUI DIRECȚIONAT ÎN ZONA CONVENȚIEI CCAMLR
Specii vizate
|
Zonă
|
Perioadă de interdicție
|
Rechini (toate speciile)
|
Zona Convenției
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Notothenia rossii
|
FAO 48.1. Antarctica, în zona peninsulară
FAO 48.2. Antarctica, în jurul arhipelagului Orkney de Sud
FAO 48.3. Antarctica, în jurul arhipelagului Georgia de Sud
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Pești cu înotătoare
|
FAO 48.1. Antarctica(1)
FAO 48.2. Antarctica(1)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Gobionotothen gibberifrons
Chaenocephalus aceratus
Pseudochaenichthys georgianus
Lepidonotothen squamifrons
Patagonotothen guntheri
Electrona carlsbergi(1)
|
FAO 48.3.
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Dissostichus spp.
|
FAO 48.5. Antarctica
|
De la 1 decembrie 2019 la 30 noiembrie 2020
|
Dissostichus spp.
|
FAO 88.3. Antarctica(1)
FAO 58.5.1. Antarctica(1) (2)
FAO 58.5.2. Antarctica la est de 79°20' E și în afara ZEE la vest de 79°20' E(1)
FAO 58.4.4. Antarctica(1) (2)
FAO 58.6. Antarctica(1) (2)
FAO 58.7. Antarctica(1)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Lepidonotothen squamifrons
|
FAO 58.4.4.(1) (2)
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
Toate speciile, cu excepția Champsocephalus gunnari și Dissostichus eleginoides
|
FAO 58.5.2. Antarctica
|
De la 1 decembrie 2019 la 30 noiembrie 2020
|
Dissostichus spp.
|
FAO 48.4. Antarctica(1), mai puțin în zona delimitată de latitudinile 55° 30′ S și 57° 20′ S și1 longitudinile 25° 30′ V și 29° 30′ V, precum și de latitudinile 57°20′ S și 60°00′ S și longitudinile 24° 30′ V și 29°00′ V.
|
De la 1 ianuarie la 31 decembrie 2020
|
(1)
Cu excepția pescuitului desfășurat în scopul cercetării științifice.
(2)
Cu excepția apelor aflate sub jurisdicție națională (ZEE).
|
PARTEA B
TAC-URI ȘI LIMITE ALE CAPTURILOR ACCIDENTALE PENTRU PESCUITUL DE EXPLORARE ÎN ZONA CONVENȚIEI CCAMLR ÎN 2019/2020
Subzonă/
Diviziune
|
Regiune
|
Sezon
|
Unități de cercetare la scară mică (SSRU)
|
Limita de captură pentru Dissostichus mawsoni (în tone)
|
|
Limită de captură accidentală (în tone)
|
|
|
|
SSRU
|
Limita
|
|
|
Vulpi și pisici-de-mare
|
Macrourus spp.
|
Alte specii
|
58.4.1.
|
Întreaga diviziune
|
De la 1 decembrie 2019 la 30 noiembrie 2020 (dar în 2019/20 nu are loc pescuit dirijat)
|
A, B, D, F, H
|
0
|
579
|
5841-1
|
6
|
18
|
18
|
|
|
|
C (inclusiv 58.4.1_1, 58.4. 1_2)
|
231
|
|
5841-2
|
6
|
19
|
19
|
|
|
|
|
|
|
5841-3
|
7
|
24
|
24
|
|
|
|
E (58.4.1_3, 58.4.1_4)
|
168
|
|
5841-4
|
1
|
3
|
3
|
|
|
|
|
|
|
5841-5
|
3
|
8
|
8
|
|
|
|
G (inclusiv 58.4.1_5, 58.4.1_6)
|
180
|
|
5841-6
|
7
|
21
|
21
|
58.4.2.
|
Întreaga diviziune
|
De la 1 decembrie 2019 la 30 noiembrie 2020
|
A, B, C, D
|
0
|
50
|
|
3
|
8
|
8
|
|
|
|
E (inclusiv 58.4.2_1)
|
50
|
|
|
|
|
|
58.4.3a.
|
Întreaga diviziune 58.4.3a._1
|
De la 1 decembrie 2019 la 30 noiembrie 2020 (dar în 2019/20 nu are loc pescuit dirijat)
|
|
|
30
|
|
2
|
5
|
5
|
88.1.
|
Întreaga subzonă
|
De la 1 decembrie 2019 la 31 august 2020
|
A, B, C, G, H, I, J, K
|
2 628()()
|
3 157 ()()
|
A, B, C, G ()
|
30
|
96
|
30
|
|
|
|
|
|
|
G, H, I, J, K ()
|
104
|
317
|
104
|
|
|
|
Zona specială de cercetare din zona marină protejată din Marea Ross
|
464()
|
|
Zona specială de cercetare din zona marină protejată din Marea Ross(5)
|
23
|
72
|
23
|
88.2.
|
Întreaga subzonă ()
|
De la 1 decembrie 2019 la 31 august 2020
|
D, E, F, G (882_1)
|
240
|
1 000
|
C, D, E, F, G, H, I
|
10
|
32
|
32
|
|
|
|
C, D, E, F, G (882_2)
|
240
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C, D, E, F, G (882_3)
|
160
|
|
|
|
|
|
|
|
|
C, D, E, F, G (882_4)
|
160
|
|
|
|
|
|
|
|
|
H
|
200
|
|
|
|
|
|
|
|
|
I
|
0
|
|
|
|
|
|
|
|
Apendice la anexa V, partea B
Lista unităților de cercetare la scară mică (SSRU)
Regiune
|
SSRU
|
Linie de demarcație
|
48.6
|
A
|
De la 50° S 20° V, spre est la 1°30′ E, spre sud la 60° S, spre vest la 20° V, spre nord la 50° S.
|
|
B
|
De la 60° S 20 ° V spre est la 10 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 20 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
C
|
De la 60° S 10° V spre est la 0° longitudine, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 10° V, spre nord la 60° S.
|
|
D
|
De la 60° S 0° longitudine spre est la 10° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 0° longitudine, spre nord la 60° S.
|
|
E
|
De la 60 ° S 10 ° E spre est la 20 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 10 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
F
|
De la 60 ° S 20 ° E spre est la 30 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 20 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
G
|
De la 50° S 1° 30′ E spre est la 30° E, spre sud la 60° S, spre vest la 1° 30′ E, spre nord la 50° S.
|
58.4.1.
|
A
|
De la 55 ° S 86 ° E spre est la 150 ° E, spre sud la 60 ° S, spre vest la 86 ° E, spre nord la 55 ° S.
|
|
B
|
De la 60° S 86° E spre est la 90° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 80° E, spre nord la 64° S, spre est la 86° E, spre nord la 60° S.
|
|
C
|
De la 60 ° S 90 ° E spre est la 100 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 90 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
D
|
De la 60 ° S 100 ° E spre est la 110 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 100 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
E
|
De la 60 ° S 110 ° E spre est la 120 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 110 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
F
|
De la 60 ° S 120 ° E spre est la 130 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 120 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
G
|
De la 60 ° S 130 ° E spre est la 140 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 130 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
H
|
De la 60 ° S 140 ° E spre est la 150 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 140 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
58.4.2.
|
A
|
De la 62 ° S 30 ° E spre est la 40 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 30 ° E, spre nord la 62 ° S.
|
|
B
|
De la 62 ° S 40 ° E spre est la 50 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 40 ° E, spre nord la 62 ° S.
|
|
C
|
De la 62 ° S 50 ° E spre est la 60 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 50 ° E, spre nord la 62 ° S.
|
|
D
|
De la 62 ° S 60 ° E spre est la 70 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 60 ° E, spre nord la 62 ° S.
|
|
E
|
De la 62° S 70° E, spre est la 73° 10' E, spre sud la 64° S, spre est la 80° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei la 70° E, spre nord la 62° S.
|
58.4.3a
|
A
|
Toată diviziunea, de la 56° S 60° E spre est la 73°10′ E, spre sud la 62° S, spre vest la 60° E, spre nord la 56° S.
|
58.4.3b
|
A
|
De la 56° S 73° 10' E, spre est la 79° E, spre sud la 59° S, spre vest la 73°10' E, spre nord la 56° S.
|
|
B
|
De la 60 ° S 73° 10' E, spre est la 86 ° E, spre sud la 64 ° S, spre vest la 73°10' E, spre nord la 60 ° S.
|
|
C
|
De la 59 ° S 73° 10' E, spre est la 79° E, spre sud la 60 ° S, spre vest la 73°10' E, spre nord la 59 ° S.
|
|
D
|
De la 59° S 79° E spre est la 86° E, spre sud la 60° S, spre vest la 79° E, spre nord la 59° S.
|
|
E
|
De la 56° S 79° E spre est la 80° E, spre nord la 55° S, spre est la 86° E, spre sud la 59° S, spre vest la 79° E, spre nord la 56°S.
|
58.4.4.
|
A
|
De la 51 ° S 40 ° E spre est la 42 ° E, spre sud la 54 ° S, spre vest la 40 ° E, spre nord la 51 ° S.
|
|
B
|
De la 51 ° S 42 ° E spre est la 46 ° E, spre sud la 54 ° S, spre vest la 42 ° E, spre nord la 51 ° S.
|
|
C
|
De la 51 ° S 46 ° E spre est la 50 ° E, spre sud la 54 ° S, spre vest la 46 ° E, spre nord la 51 ° S.
|
|
D
|
Toată diviziunea, cu excepția unităților de cercetare la scară mică A, B, C și cu limita externă de la 50° S 30° E spre est la 60° E, spre sud la 62° S, spre vest la 30° E, spre nord la 50° S.
|
58.6
|
A
|
De la 45 ° S 40 ° E spre est la 44 ° E, spre sud la 48 ° S, spre vest la 40 ° E, spre nord la 45 ° S.
|
|
B
|
De la 45 ° S 44 ° E spre est la 48 ° E, spre sud la 48 ° S, spre vest la 44 ° E, spre nord la 45 ° S.
|
|
C
|
De la 45 ° S 48 ° E spre est la 51 ° E, spre sud la 48 ° S, spre vest la 48 ° E, spre nord la 45 ° S.
|
|
D
|
De la 45 ° S 51 ° E spre est la 54 ° E, spre sud la 48 ° S, spre vest la 51 ° E, spre nord la 45 ° S.
|
58.7
|
A
|
De la 45 ° S 37 ° E spre est la 40 ° E, spre sud la 48 ° S, spre vest la 37 ° E, spre nord la 45 ° S.
|
88.1
|
A
|
De la 60 ° S 150 ° E spre est la 170 ° E, spre sud la 65 ° S, spre vest la 150 ° E, spre nord la 60 ° S.
|
|
B
|
De la 60° S 170° E spre est la 179° E, spre sud la 66°40′ S, spre vest la 170° E, spre nord la 60° S.
|
|
C
|
De la 60° S 179° E, spre est la 170° V, spre sud la 70° S, spre vest la 178° V, spre nord la 66°40′ S, spre vest la 179° E, spre nord la 60°S.
|
|
D
|
De la 65 ° S 150 ° E spre est la 160 ° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 150 ° E, spre nord la 65 ° S.
|
|
E
|
De la 65° S 160° E spre est la 170° E, spre sud la 68° 30′ S, spre vest la 160° E, spre nord la 65° S.
|
|
F
|
De la 68° 30′ S 160° E spre est la 170° E, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 160° E, spre nord la 68° 30′ S.
|
|
G
|
De la 66° 40′ S 170° E spre est la 178° V, spre sud la 70° S, spre vest la 178° 50′ E, spre sud la 70° 50′ S, spre vest la 170° E, spre nord la 66°40′ S.
|
|
H
|
De la 70° 50′ S 170° E spre est la 178° 50′ E, spre sud la 73° S, spre vest până la coastă, spre nord de-a lungul coastei la 170° E, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
I
|
De la 70 ° S 178° 50' E, spre est la 170° V, spre sud la 73 ° S, spre vest la 178° 50' E, spre nord la 70 ° S.
|
|
J
|
De la 73° S la coastă lângă 170° E, spre est la 178° 50′ E, spre sud la 80° S, spre vest la 170° E, spre nord de-a lungul coastei la 73° S.
|
|
K
|
De la 73 ° S 178° 50' E, spre est la 170° V, spre sud la 76 ° S, spre vest la 178° 50' E, spre nord la 73 ° S.
|
|
L
|
De la 76 ° S 178° 50' E, spre est la 170° V, spre sud la 80 ° S, spre vest la 178° 50' E, spre nord la 76 ° S.
|
|
M
|
De la 73° S la coastă lângă 169° 30′ E spre est la 170° E, spre sud la 80° S, spre vest până la coastă, spre nord de-a lungul coastei la 73° S.
|
88.2
|
A
|
De la 60° S 170 ° V spre est la 160 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 170 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
B
|
De la 60° S 160 ° V spre est la 150 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 160 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
C
|
De la 70° 50′ S 150° V, spre est la 140° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 150° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
D
|
De la 70° 50′ S 140 ° V, spre est la 130 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 140 ° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
E
|
De la 70° 50′ S 130 ° V, spre est la 120 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 130 ° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
F
|
De la 70° 50′ S 120 ° V, spre est la 110 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 120 ° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
G
|
De la 70°50′ S 110° V spre est la 105° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 110° V, spre nord la 70° 50′ S.
|
|
H
|
De la 65° S 150° V spre est la 105° V, spre sud la 70° 50′ S, spre vest la 150° V, spre nord la 65° S.
|
|
I
|
De la 60° S 150° V spre est la 105° V, spre sud la 65° S, spre vest la 150° V, spre nord la 60° S.
|
88.3
|
A
|
De la 60° S 105 ° V spre est la 95 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 105 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
B
|
De la 60° S 95 ° V spre est la 85 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 95 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
C
|
De la 60° S 85 ° V spre est la 75 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 85 ° V, spre nord la 60° S.
|
|
D
|
De la 60° S 75 ° V spre est la 70 ° V, spre sud până la coastă, spre vest de-a lungul coastei până la 75 ° V, spre nord la 60° S.
|
PARTEA C
ANEXA 21-03/A
NOTIFICAREA INTENȚIEI DE A PARTICIPA LA O ACTIVITATE DE PESCUIT
PENTRU EUPHAUSIA SUPERBA
Informații generale
Membru:
Sezon de pescuit:
Denumirea navei:
Nivelul estimat al capturii (în tone):
Capacitatea zilnică de prelucrare a navei (greutate în viu în tone):
Subzone și diviziuni unde se intenționează să se desfășoare pescuitul
Această măsură de conservare se aplică notificărilor de intenție de a pescui krill antarctic în subzonele 48.1, 48.2, 48.3 și 48.4 și în diviziunile 58.4.1 și 58.4.2. Intențiile de a pescui krill antarctic în alte subzone și diviziuni trebuie notificate în temeiul măsurii de conservare 21-02.
Subzonă/Diviziune
|
A se bifa căsuțele corespunzătoare
|
48.1
|
□
|
48.2
|
□
|
48.3
|
□
|
48.4
|
□
|
58.4.1.
|
□
|
58.4.2.
|
□
|
Tehnica de pescuit:
|
A se bifa căsuțele corespunzătoare
|
|
□ Traul convențional
|
|
□ Sistem de pescuit continuu
|
|
□ Pompare pentru golirea sacului
|
|
□ Alte metode: Vă rugăm să precizați
|
Tipuri de produse și metode pentru estimarea directă a greutății în viu a cantității de krill antarctic capturat
Tip de produs
|
Metodă pentru estimarea directă a cantității în viu de krill antarctic capturat, acolo unde este relevant (a se vedea anexa 21-03/B)(1)
|
Congelat întreg
|
|
Fiert
|
|
Făină
|
|
Ulei
|
|
Alte produse, a se preciza
|
|
(1)
Dacă metoda nu se află pe lista din anexa 21-03/B, a se descrie în detaliu
|
Configurația plasei
Dimensiunile plasei
|
Plasa 1
|
Plasa 2
|
Alte plase
|
Deschiderea plasei (gura)
|
|
|
|
Deschiderea verticală maximă (m)
|
|
|
|
Deschiderea orizontală maximă (m)
|
|
|
|
Circumferința plasei la gură(1) (m)
|
|
|
|
Suprafața gurii (m2)
|
|
|
|
Dimensiunea medie a ochiurilor panoului de plasă(3) (mm)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
Exterior(2)
|
Interior(2)
|
Panoul 1
|
|
|
|
|
|
|
Panoul 2
|
|
|
|
|
|
|
Panoul 3
|
|
|
|
|
|
|
…
|
|
|
|
|
|
|
Ultimul panou (sac)
|
|
|
|
|
|
|
(1)
Preconizată în condiții de funcționare.
(2)
Dimensiunea ochiurilor de plasă exterioară și a ochiurilor de plasă interioară când se folosește o navă de pescuit cu paragate.
(3)
Măsurătoare interioară a ochiului de plasă întinsă pe baza procedurii din măsura de conservare 22-01.
|
Diagrama (diagramele) plasei (plaselor):
Pentru fiecare plasă utilizată sau pentru orice modificare a configurației plasei, a se vedea diagrama relevantă a plasei din biblioteca CCAMLR pentru echipamente de pescuit, dacă este disponibilă (www.ccamlr.org/node/74407), sau a se prezenta o diagramă și o descriere în detaliu pentru viitoarea reuniune a WG-EMM (grup de lucru – EMM). Diagramele plaselor trebuie să cuprindă:
1.Lungimea și lățimea fiecărui panou de traul (cu suficiente detalii pentru a permite calcularea unghiului fiecărui panou în raport cu curgerea apei.)
2.Dimensiunea ochiului de plasă (dimensiunea interioară a ochiului de plasă întinsă pe baza procedurii din măsura de conservare 22-01), forma (de exemplu formă de romb) și materialul (de exemplu polipropilenă).
3.Construcția ochiului de plasă (de exemplu, înnodat sau îmbinat).
4.Detalii privind banderolele utilizate în traul (model, amplasarea pe panouri, a se indica „nul” dacă nu se utilizează banderole); banderolele împiedică krillul antarctic să blocheze ochiurile de plasă sau să scape.
Dispozitiv de excludere a mamiferelor marine
Diagrama (diagramele) dispozitivului:
Pentru fiecare tip de dispozitiv folosit sau pentru orice modificare a configurației dispozitivului, a se vedea diagrama netă relevantă din biblioteca CCAMLR pentru echipamente de pescuit, dacă este disponibilă (www.ccamlr.org/node/74407), sau a se înainta o diagramă și o descriere în detaliu pentru viitoarea reuniune a WG-EMM.
Colectarea de date acustice
Furnizarea informațiilor privind ecosondele și sonarele utilizate pe vas.
Tipul (de exemplu ecosondă, sonar)
|
|
|
|
Producătorul
|
|
|
|
Modelul
|
|
|
|
Frecvențele de transductor (kHz)
|
|
|
|
Colectarea de date acustice (descriere detaliată):
A se descrie succint măsurile care vor fi luate pentru a colecta date acustice pentru furnizarea de informații privind răspândirea și abundența speciei Euphausia superba și a altor specii pelagice, precum myctophidae și salpidae (SC-CAMLR-XXX, punctul 2.10).
ANEXA 21-03/B
ORIENTĂRI PENTRU ESTIMAREA
GREUTĂȚII ÎN VIU DE KRILL ANTARCTIC CAPTURAT
Metodă
|
Ecuația (kg)
|
Parametru
|
|
|
Descrierea
|
Tip
|
Metoda de estimare
|
Unitate
|
Volumul rezervorului de stocare
|
W*L*H*ρ*1 000
|
W = lățimea rezervorului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
L = lungimea rezervorului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
|
|
H = profunzimea stratului de krill antarctic în cuvă
|
Per lansare
|
Observare directă
|
m
|
Debitmetru(1)
|
V*Fkrill*ρ
|
V = volumul de krill antarctic și de apă, cumulat
|
Per1 lansare
|
Observare directă
|
litru
|
|
|
Fkrill antarctic = proporția de krill antarctic din eșantion
|
Per1 lansare
|
Corecția volumetrică a debitmetrului
|
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
Debitmetru(2)
|
(V*ρ)–M
|
V = volumul de pastă de krill antarctic
|
Per1 lansare
|
Observare directă
|
litru
|
|
|
M = cantitatea de apă adăugată în cadrul procesului, convertită în masă
|
Per1 lansare
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
ρ = densitatea pastei de krill
|
Variabilă
|
Observare directă
|
kg/litru
|
Scară de debit
|
M*(1–F)
|
M = masa de krill antarctic și de apă, cumulată
|
Per2 lansare
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
F = proporția de apă din eșantion
|
Variabilă
|
Corecția de masă a scării de debit
|
|
Tavă
|
(M-Mtavă) * N
|
Mtavă = masa tăvii goale
|
Constantă
|
Observare directă înaintea pescuitului
|
kg
|
|
|
M = masa medie de krill antarctic și de apă, cumulată
|
Variabilă
|
Observare directă înaintea congelării cu apa scursă
|
kg
|
|
|
N = numărul de tăvi
|
Per lansare
|
Observare directă
|
|
Conversia în făină
|
Mfăină*MCF
|
Mfăină = masa făinii produse
|
Per lansare
|
Observare directă
|
kg
|
|
|
MCF = factor de conversie în făină
|
Variabilă
|
Conversia făinii în krill antarctic întreg
|
|
Volumul sacului
|
W*H*L*ρ*π/4*1 000
|
W = lățimea sacului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
H = înălțimea sacului
|
Constantă
|
Se măsoară la începutul pescuitului
|
m
|
|
|
ρ = factorul de conversie a volumului în masă
|
Variabilă
|
Conversia volumului în masă
|
kg/litru
|
|
|
L = lungimea sacului
|
Per lansare
|
Observare directă
|
m
|
Altele
|
Vă rugăm să precizați
|
|
|
|
|
(1)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau integrată de-a lungul unui interval de șase ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
(2)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau un interval de două ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
|
Etapele și frecvența observării
Volumul rezervorului de stocare
|
La începutul pescuitului
|
Se măsoară lățimea și lungimea cuvei (dacă respectiva cuvă nu are formă dreptunghiulară, atunci este posibil să fie nevoie de măsurători suplimentare; precizie de ±0,05 m)
|
Lunar(1)
|
Se estimează conversia volumului în masă pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu, 10 litri) luat din cuvă
|
Toate lansările
|
Se măsoară profunzimea stratului de krill antarctic din cuvă (dacă este stocat în cuvă între lansări, atunci se măsoară diferența de profunzime; precizie de ±0,1 m)
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Debitmetru(1)
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că debitmetrul măsoară krillul antarctic întreg (adică înainte de prelucrare)
|
Mai mult de o dată pe lună (1)
|
Se estimează conversia volumului în masă (ρ) pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu, 10 litri) luată din debitmetru
|
Toate lansările(2)
|
Se obține un eșantion din debitmetru și:
|
|
se măsoară volumul (de exemplu 10 litri) de krill antarctic și de apă, cumulat
|
|
se estimează corecția volumetrică a debitmetrului pe baza volumului de krill antarctic scurs
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Debitmetru(2)
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că ambele debitmetre (unul pentru produsul de krill antarctic și unul pentru apa adăugată) sunt calibrate (respectiv că arată aceeași citire corectă)
|
Săptămânal(1)
|
Se estimează densitatea (ρ) produsului de krill antarctic (pastă de krill măcinată) prin măsurarea masei unui volum cunoscut de produs de krill antarctic (de exemplu 10 litri) luat din debitmetrul corespunzător
|
Toate lansările(2)
|
Se citesc ambele debitmetre și se calculează volumele totale de produs de krill antarctic (pastă de krill antarctic măcinată) și de apă adăugată; se presupune că densitatea apei este de 1 kg/litru
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Scară de debit
|
Înainte de pescuit
|
Se asigură că scara de debit măsoară krillul antarctic întreg (adică înainte de prelucrare)
|
Toate lansările(2)
|
Se obține un eșantion din scara de debit și:
|
|
se măsoară masa de krill antarctic și de apă, cumulat
|
|
se estimează corecția de masă a scării de debit pe baza masei de krill antarctic scurs
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Tavă
|
Înainte de pescuit
|
Se măsoară masa tăvii (dacă tăvile au forme diferite, atunci se măsoară masa fiecărui tip de tavă; precizie de ±0,1 kg)
|
Toate lansările
|
Se măsoară masa de krill antarctic și masa tăvii, cumulat (precizie de ± 0,1 kg)
|
|
Se numără tăvile utilizate (dacă tăvile au forme diferite, atunci se numără tăvile din fiecare categorie)
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Conversia în făină
|
Lunar(1)
|
Se estimează conversia krillului antarctic întreg în făină prin prelucrarea a 1 000 - 5 000 kg (masă scursă) de krill antarctic întreg
|
Toate lansările
|
Se măsoară masa făinii produse
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
Volumul sacului
|
La începutul pescuitului
|
Se măsoară lățimea și înălțimea sacului (precizie de ± 0,1 m)
|
Lunar (1)
|
Se estimează conversia volumului în masă pe baza masei scurse de krill antarctic într-un volum cunoscut (de exemplu 10 litri) luată din sac
|
Toate lansările
|
Se măsoară lungimea sacului care conține krill antarctic (precizie de ± 0,1 m)
|
|
Se estimează greutatea în viu de krill antarctic capturat (folosind ecuația)
|
_________________
(1)
O nouă perioadă începe atunci când nava de pescuit se deplasează într-o nouă subzonă sau diviziune.
(2)
Lansare individuală, atunci când se folosește un traul convențional, sau integrată de-a lungul unui interval de șase ore, atunci când se folosește sistemul de pescuit continuu.
|
ANEXA VI
ZONA DE COMPETENȚĂ A IOTC
1.Numărul maxim de nave de pescuit ale Uniunii autorizate să pescuiască ton tropical în zona de competență a IOTC
Statul membru
|
Numărul maxim de nave
|
Capacitatea (tonaj brut)
|
Spania
|
22
|
61 364
|
Franța
|
27
|
45 383
|
Portugalia
|
5
|
1 627
|
Italia
|
1
|
2 137
|
Uniune
|
55
|
110 511
|
2.Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă și ton alb în zona de competență a IOTC
Statul membru
|
Numărul maxim de nave
|
Capacitatea (tonaj brut)
|
Spania
|
27
|
11 590
|
Franța
|
41(1)
|
7 882
|
Portugalia
|
15
|
6 925
|
Regatul Unit
|
4
|
1 400
|
Uniune
|
87
|
27 797
|
(1)
Această cifră nu include navele înmatriculate în Mayotte; ea poate fi mărită în viitor în conformitate cu planul de dezvoltare a flotei din Mayotte.
|
3.Navele menționate la punctul 1 sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască pește-spadă și ton alb în zona de competență a IOTC.
4.Navele menționate la punctul 2 sunt autorizate, de asemenea, să pescuiască ton tropical în zona de competență a IOTC
ANEXA VII
ZONA CONVENȚIEI WCPFC
Numărul maxim de nave de pescuit din Uniune autorizate să pescuiască pește-spadă în zona convenției WCFPC situată la sud de 20° S
ANEXA VIII
LIMITĂRI CANTITATIVE ALE AUTORIZAȚIILOR DE PESCUIT
PENTRU NAVELE DIN ȚĂRI TERȚE CARE PESCUIESC ÎN APELE UNIUNII
Statul de pavilion
|
Activitate de pescuit
|
Număr de autorizații de pescuit
|
Număr maxim de nave prezente în orice moment
|
Norvegia
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
pm
|
Insulele Feroe
|
Macrou, zonele 6a (la nord de 56° 30′ N), 2a, 4a (la nord de 59º N)
Stavrid, zonele 4, 6a (la nord de 56° 30′ N), 7e, 7f, 7h
|
pm
|
pm
|
|
Hering, la nord de 62° 00′ N
|
pm
|
pm
|
|
Hering, 3a
|
pm
|
pm
|
|
Pescuit industrial de merluciu norvegian, zonele 4, 6a (la nord de 56° 30′ N) (inclusiv capturi accidentale inevitabile de putasu)
|
pm
|
pm
|
|
Mihalț-de-mare și brosme
|
pm
|
pm
|
|
Putasu, 2, 4a, 5, 6a (la nord de 56° 30′ N), 6b, 7 (la vest de 12° 00′ V)
|
pm
|
pm
|
|
Mihalț-de-mare albastru
|
pm
|
pm
|
Venezuela(1)
|
Specii de lutianide (apele Guyanei Franceze)
|
pm
|
pm
|
(1)
Pentru a emite autorizațiile de pescuit respective, trebuie să se aducă dovezi privind existența unui contract valabil între armatorul care solicită autorizația de pescuit și o întreprindere de prelucrare situată în departamentul Guyanei Franceze, precum și privind faptul că acel contract include obligația de a debarca cel puțin 75 % dintre toate capturile de lutianide de pe nava în cauză în departamentul respectiv, astfel încât acestea să poată fi prelucrate în instalațiile respectivei întreprinderi. Un astfel de contract trebuie să fie avizat de autoritățile franceze, care se asigură că el corespunde atât capacității efective a întreprinderii de prelucrare contractante, cât și obiectivelor de dezvoltare ale economiei Guyanei. La cererea de autorizație de pescuit trebuie anexată o copie a contractului avizat în mod corespunzător. Atunci când refuză acordarea respectivului aviz, autoritățile franceze notifică refuzul și precizează motivele acestuia părții în cauză și Comisiei.
|