COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 7.3.2019

COM(2019) 125 final

2019/0070(COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temeiul juridic

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive) 

•Proporționalitatea

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

Prezenta modificare are caracter tehnic întrucât vizează alinierea dispozițiilor bugetare ale Deciziei la propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adoptată la 2 mai 2018. Fondul acesteia se bazează pe propunerea de revizuire a Deciziei nr. 1313/2013/UE din 23 noiembrie 2017 (propunerea rescEU). Prin urmare, nu s-a efectuat nicio evaluare a impactului.

•Evaluările ex post/verificarea adecvării legislației existente

•Consultările cu părțile interesate

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

•Evaluarea impactului

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

•Drepturile fundamentale

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

·consolidarea capacității colective a statelor membre și a UE de a răspunde la dezastre prin crearea unei rezerve specifice de capacități de răspuns (rescEU);

·cofinanțări mai ridicate (sau noi cofinanțări) din partea UE pentru adaptarea, repararea, transportul și/sau exploatarea capacităților angajate în cadrul Rezervei europene de protecție civilă;

·concentrarea într-o măsură mai mare pe prevenire și pe îmbunătățirea coerenței cu alte politici-cheie ale UE;

·crearea unei rețele de cunoștințe în materie de protecție civilă și

·consolidarea cooperării cu țările din vecinătate.

Fișa legislativă și financiară care însoțește prezenta propunere oferă mai multe detalii cu privire la implicațiile bugetare și la resursele umane și administrative necesare.

5.    ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

•Documentele explicative (în cazul directivelor)

•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

2019/0070 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 196,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 7 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 8 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Comisia a adoptat o Propunere 9 de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii din 23 noiembrie 2017 10 .

(2)Propunerea Comisiei de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE vizează consolidarea capacității colective de pregătire și răspuns la dezastre prin sporirea posibilităților oferite de Rezerva europeană de protecție civilă. Acest lucru presupune constituirea unei rezerve de capacități de protecție civilă care să fie utilizată în cadrul operațiunilor Uniunii („rescEU”) și consolidarea măsurilor aplicabile în domeniul prevenirii.

(3)Dezvoltarea în continuare a Rezervei europene de protecție civilă și acoperirea costurilor suplimentare care decurg din granturile de adaptare și din exploatarea capacităților angajate în Rezerva europeană de protecție civilă necesită o finanțare sporită din partea Uniunii.

(4)Stabilirea, desfășurarea și exploatarea capacităților rescEU necesită credite adecvate.

(5)Decizia nr. 1313/2013/UE stabilește un pachet financiar pentru mecanismul Uniunii care constituie principala valoare de referință destinată să acopere cheltuielile programului până la sfârșitul perioadei bugetare 2014-2020.

(6)Pachetul financiar prevăzut la articolul 19 din Decizia nr. 1313/2013/UE trebuie actualizat și înlocuit cu noile cifre prevăzute în propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 11 .

(7)În temeiul cadrului financiar multianual 2021-2027, creditele pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii sunt incluse în noua rubrică 5 „Securitate și apărare”.

(8)Anexa I la Decizia nr. 1313/2013/UE nu este suficient de flexibilă pentru a permite Uniunii să ajusteze în mod corespunzător investițiile în acțiuni de prevenire, pregătire și răspuns. Nivelurile investiților care urmează să fie alocate diferitelor etape ale ciclului de gestionare a riscurilor de dezastre trebuie stabilite în prealabil. Din această cauză, Uniunea nu poate reacționa la caracterul imprevizibil al gestionării dezastrelor.

(9)O nouă dispoziție financiară ar trebui să înlocuiască dispozițiile financiare ale Deciziei nr. 1313/2013/UE care se referă la pachetul financiar alocat mecanismului de protecție civilă al Uniunii în conformitate cu actualul cadru financiar multianual (2014-2020). Pentru a alinia pachetul financiar alocat mecanismului de protecție civilă al Uniunii la cifrele propuse pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, articolul 1 alineatul (1) litera (a) ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2021.

(10)Prin urmare, Decizia nr. 1313/2013/UE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia nr. 1313/2013/UE se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Pachetul financiar destinat punerii în aplicare a mecanismului Uniunii pentru perioada 2021-2027 este de 1 400 000 000 EUR, în prețuri curente.”;

(b) alineatele (4), (5) și (6) se elimină.

(2)Articolul 20a 12 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele obținute), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg. Orice asistență sau finanțare furnizată în temeiul prezentei decizii asigură, de asemenea, o vizibilitate adecvată a Uniunii, inclusiv vizibilitatea emblemei Uniunii pentru capacitățile menționate la articolul 11, articolul 12 și articolul 21 alineatul (2) litera (c).

(2) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind prezenta decizie, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate prezentei decizii contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3 alineatul (1).

Comisia elaborează o strategie de comunicare pentru a le prezenta cetățenilor rezultatele tangibile ale acțiunilor întreprinse în cadrul mecanismului Uniunii.

(3) Comisia acordă medalii pentru recunoașterea și onorarea angajamentelor pe termen lung și a contribuțiilor extraordinare la protecția civilă a Uniunii.”

(3)Articolul 30 13 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se elimină;

(b)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Delegarea de competențe menționată la articolul 21 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia intră în vigoare în ziua următoare publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în textul deciziei. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;

(c)alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„Un act delegat adoptat în temeiul articolului 21 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

(4)Anexa I se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cu toate acestea, articolul 1 alineatul (1) litera (a) din prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuțiile terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

1.1.Titlul propunerii/inițiativei 

Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) (clusterul de programe)

Prezenta propunere asigură resursele bugetare necesare pentru a sprijini acțiunile UE în domeniul protecției civile, în special prin intermediul unui mecanism al Uniunii consolidat. Acest mecanism contribuie la obiectivul general al unei „Europe care protejează”, astfel cum este menționat în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” 14 .

În conformitate cu noua propunere privind cadrul financiar multianual, finanțarea legată de protecția civilă a fost inclusă într-o singură rubrică: Rubrica 5 „Securitate și apărare”. Clusterul specific este „Răspunsul în caz de criză”, titlul 14, capitolul 02. Acest cluster va cuprinde atât dimensiunea internă, cât și dimensiunea externă a protecției civile.

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei 

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 15  

X prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei 

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Prezenta decizie modifică pachetul financiar al unei acțiuni existente pentru a permite continuarea acțiunii respective în următoarea perioadă a cadrului financiar multianual. Obiectivul general al legislației existente este de a continua consolidarea cooperării dintre UE și statele membre și de a facilita coordonarea în domeniul protecției civile pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre naturale și provocate de om.

Asistența financiară acordată în cadrul mecanismului Uniunii pentru prevenire și pregătire este cheltuită în conformitate cu un program de lucru anual adoptat de Comitetul pentru protecție civilă. Acest comitet stabilește cerințele și criteriile pentru cheltuirea fondurilor alocate.

Prezenta inițiativă se referă la pachetul financiar disponibil pentru mecanismul Uniunii în cadrul financiar multianual 2021-2027. De aceea, inițiativa va fi pusă în aplicare anual începând din 2021.

Se adoptă, de asemenea, o decizie financiară separată privind răspunsul în caz de dezastre. Având în vedere caracterul imprevizibil al dezastrelor, nu există un calendar precis de punere în aplicare. Toate aspectele deciziei vor fi puse în aplicare rapid și/sau atunci când este necesar.

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivelul UE (ex ante):

Situațiile de urgență și experiențele recente au scos în evidență existența unor lacune în materie de protecție civilă în Europa. Astfel de lacune devin din ce în ce mai evidente ca urmare a schimbărilor climatice și a creșterii frecvenței și a intensității dezastrelor. Acest lucru s-a confirmat mai ales în cursul sezonului incendiilor forestiere din 2017. Propunerea de revizuire a Deciziei nr. 1313/2013/UE din 23 noiembrie 2017 (propunerea rescEU) 16 a fost, prin urmare, considerată necesară în vederea consolidării mecanismului Uniunii.

Alocarea bugetară propusă reflectă nivelul de ambiție stabilit în propunerea Comisiei de modificare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii. Bugetul suplimentar va permite realizarea următoarelor acțiuni:

·consolidarea capacității colective a statelor membre și a Uniunii de a răspunde la dezastre prin crearea unei rezerve specifice de capacități de răspuns (rescEU);

·cofinanțări mai ridicate (sau noi cofinanțări) din partea UE pentru adaptarea, repararea, transportul și/sau exploatarea capacităților angajate în cadrul Rezervei europene de protecție civilă;

·concentrarea într-o măsură mai mare pe prevenire și pe îmbunătățirea coerenței cu alte politici-cheie ale UE;

·crearea unei rețele de cunoștințe în materie de protecție civilă și

·consolidarea cooperării cu țările din vecinătate.

Valoarea adăugată pe care se preconizează că o va avea intervenția UE (ex post)

Finanțarea prevăzută în prezenta propunere ar trebui să aibă drept rezultat:

1)    reducerea decalajului dintre nevoile populațiilor afectate de dezastre și asistența disponibilă ca urmare a includerii (probabile) a mai multor capacități în Rezerva europeană de protecție civilă și a creării unei rezerve de capacități la nivelul UE;

2)    economii de scară rezultate din crearea unei rezerve „minime” de capacități la nivelul UE în locul investirii în niveluri extrem de ridicate de pregătire în toate statele membre;

3)    o mai mare coerență și legături mai puternice între diferitele domenii de politică, prin utilizarea optimă a instrumentelor existente ale UE;

4)    creșterea eficienței, în special în ceea ce privește rapiditatea sprijinului acordat de mecanismul Uniunii ca răspuns în caz de dezastre, inclusiv datorită simplificării procedurilor administrative.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Mecanismul Uniunii a produs, până acum, rezultate încurajatoare din punctul de vedere al performanțelor pentru fiecare dintre cei trei piloni (prevenire/pregătire/răspuns). Statele participante și principalele părți interesate au în linii mari opinii pozitive cu privire la acest mecanism. Aceasta a fost concluzia generală a evaluării intermediare a mecanismului Uniunii (2014-2016), care a fost realizată de un consultant extern și publicată în august 2017.

O altă concluzie desprinsă din evaluarea intermediară, precum și din raportul Curții de Conturi Europene 17 a fost necesitatea de a îmbunătăți cadrul de monitorizare a rezultatelor mecanismului Uniunii. Aceasta implică îmbunătățirea caracterului măsurabil al rezultatelor, eventual prin indicatori cantitativi și valori de referință care să contribuie la concentrarea într-o măsură mai mare pe impactul în timp. Comisia a introdus indicatori de realizare măsurabili pentru toate acțiunile. Aceasta este prima etapă a unui proces pe termen mai lung de încadrare a asistenței financiare acordate prin intermediul mecanismului într-o abordare axată mai mult pe rezultate.

O altă sursă relevantă care a stat la baza propunerii Comisiei de îmbunătățire a funcționării actuale a mecanismului Uniunii este imaginea de ansamblu asupra riscurilor la nivelul UE 18 . În elaborarea acestei imagini de ansamblu au fost utilizate evaluările naționale ale riscurilor prezentate de statele membre pe baza legislației existente.

Comisia se bazează, de asemenea, pe experiența dobândită:

·în situațiile de urgență gestionate de mecanismul Uniunii de la crearea sa în 2001;

·ca urmare a proiectelor finanțate în cadrul cererilor de propuneri lansate începând din 2013 în ceea ce privește pregătirea și prevenirea și

·ca urmare a proiectului-pilot finanțat în cadrul cererii de propuneri lansate în 2008, care vizează intensificarea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește combaterea incendiilor forestiere.

1.4.4.Compatibilitatea și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Coerența cu următoarele acte legislative:

–Regulamentul (CE) nr. 1257/96 al Consiliului din 20 iunie 1996 privind ajutorul umanitar;

–Regulamentul (CE) nr. 1406/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 iunie 2002 de instituire a unei Agenții Europene pentru Siguranță Maritimă;

–Regulamentul (CE) nr. 2012/2002 al Consiliului din 11 noiembrie 2002 de instituire a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene;

–Regulamentul (CE) nr. 1717/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2006 de instituire a unui instrument de stabilitate;

–Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii;

–Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului voluntar european de ajutor umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru ajutor umanitar”);

–Regulamentul (UE) nr. 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii;

–Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

1.5.Durata și impactul financiar 

X durată limitată

–X    de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

–X    impactul financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2020 până în 2032 pentru creditele de plată

◻ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare la capacitate maximă.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 19  

X Gestiune directă asigurată de Comisie

–X prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

X Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–X organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

2.MĂSURI DE GESTIUNE 

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare 

Acțiunile și măsurile care primesc asistență financiară în temeiul acestor decizii sunt monitorizate în mod periodic.

Comisia trebuie să evalueze mecanismul Uniunii în conformitate cu articolul 34 din Decizia nr. 1313/2013/UE.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control 

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Asistența financiară acordată în cadrul mecanismului Uniunii pentru prevenire și pregătire este cheltuită în conformitate cu un program de lucru anual adoptat de Comitetul pentru protecție civilă. Comisia transmite în mod regulat Comitetului informații cu privire la punerea în aplicare a programului de lucru. Se adoptă, de asemenea, o decizie financiară separată privind răspunsul la dezastre.

Pe baza învățămintelor desprinse din punerea în aplicare a mecanismului Uniunii până acum, Comisia nu prevede modificări de fond ale măsurilor de gestionare care sunt deja în vigoare.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

Sistemul de control intern existent al Comisiei Europene se aplică pentru a asigura că fondurile disponibile în cadrul mecanismului Uniunii sunt utilizate în mod corespunzător și în conformitate cu legislația corespunzătoare.

Structura sistemului actual este următoarea:

1. Echipa de control intern din cadrul serviciului responsabil (Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene/DG ECHO) se concentrează asupra respectării procedurilor administrative și a legislației în vigoare în domeniul protecției civile. Cadrul de control intern al Comisiei este utilizat în acest scop.

2. Auditurile periodice realizate de către auditori externi în ceea ce privește granturile și contractele care sunt atribuite din bugetul alocat protecției civile sunt incluse pe deplin în planul anual de audit al DG ECHO.

3. Evaluarea activităților generale de către evaluatori externi.

Acțiunile realizate pot fi auditate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de Curtea de Conturi.

În ceea ce privește supravegherea și monitorizarea, experiența vastă dobândită în legătură cu executarea instrumentului de ajutor umanitar se va aplica, efectuându-se modificările necesare, în executarea mecanismului Uniunii în cadrul gestiunii indirecte.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere) 

Costul estimat al strategiei de control a DG ECHO reprezintă 1,1 % din bugetul pentru 2017 executat în cadrul gestiunii indirecte și 0,6 % din bugetul pentru 2017 executat în cadrul gestiunii directe. Principalele componente ale acestui indicator sunt:

–costurile totale de personal ale experților DG ECHO pe teren, plus costurile unităților financiare și operaționale înmulțite cu perioada estimată (50 %) dedicată activităților de asigurare a calității, de control și de monitorizare;

–resursele totale din sectorul de audit extern al DG ECHO dedicate auditurilor și verificărilor.

Ținând cont de costurile reduse ale acestor forme de control și de beneficiile cuantificabile (corecții și recuperări) și necuantificabile (efectul disuasiv și creșterea calității în urma controalelor) asociate acestora, Comisia poate conchide că beneficiile cuantificabile și necuantificabile ale controalelor depășesc cu mult costurile limitate ale acestora.

În ceea ce privește entitățile cărora le-a fost încredințată execuția fondurilor UE în cadrul gestiunii indirecte, Comisia contribuie cu până la 7 % din costurile lor eligibile directe pentru a asigura supravegherea și gestionarea finanțării UE.

Acest lucru este confirmat și de rata de 1,08 % a erorilor reziduale multianuale raportată de Comisie în 2017 pentru Direcția Generală Ajutor Umanitar și Protecție Civilă.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor 

Strategia antifraudă a DG ECHO, în conformitate cu strategia antifraudă a Comisiei, este utilizată pentru a se asigura:

–alinierea pe deplin a controalelor interne antifraudă ale DG ECHO la strategia antifraudă a Comisiei;

–orientarea metodei DG ECHO de gestionare a riscului de fraudă spre identificarea domeniilor cu risc de fraudă și a reacțiilor adecvate.

Sistemele utilizate pentru cheltuirea fondurilor UE în țările terțe permit recuperarea datelor relevante, astfel încât acestea să poată fi incluse în gestionarea riscului de fraudă (de exemplu, pentru detectarea dublei finanțări).

Dacă este necesar, vor fi instituite grupuri de rețele și instrumente informatice adecvate menite să analizeze cazurile de fraudă legate de sector.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și noua (noile) linie (linii) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse) 

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul și rubrica	Dif./ Nedif. 20	din partea țărilor AELS 21	din partea țărilor candidate 22	din partea țărilor terțe 23	în sensul [articolului 21 alineatul (2) litera (e)] din Regulamentul financiar
5	14 02 01 – Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: prevenire și pregătire	Dif.	DA	DA	DA	NU
5	14 02 02 – Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: răspuns	Dif.	DA	DA	DA	NU

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor 

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 24  

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual

5

Securitate și apărare

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
14 02 01 Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: prevenire și pregătire	Angajamente	1	165,464	169,794	173,189	176,653	180,186	183,790	187,368		1 236,446
	Plăți	2	50,000	92,272	138,419	164,867	169,103	172,994	176,793	271,998	1 236,446
14 02 02 – Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: răspuns	Angajamente	3	22,000	22,440	22,889	23,347	23,814	24,290	24,776		163,554
	Plăți	4	8,965	17,000	19,455	19,845	21,432	21,861	22,298	32,698	163,554
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului	Angajamente	=1+3	187,464	192,234	196,078	200,000	204,000	208,080	212,144		1 400,000
	Plăți	=2+4	58,965	109,272	157,874	184,712	190,535	194,855	199,091	304,696	1 400,000

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Resurse umane		21,448	21,665	21,882	22,099	22,099	22,099	22,099		153,391
Alte cheltuieli administrative		1,098	1,107	1,115	1,124	1,124	1,124	1,124		7,817
TOTAL credite de la RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual		22,546	22,772	22,997	23,223	23,223	23,223	23,223		161,208

milioane EUR (cu trei zecimale)

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
TOTAL credite de la diversele RUBRICI din cadrul financiar multianual	Angajamente		210,010	215,006	219,075	223,223	227,223	231,303	235,367		1 561,208
	Plăți		81,511	132,044	180,871	207,935	213,758	218,078	222,314	304,696	1 561,208

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	21,448	21,665	21,882	22,099	22,099	22,099	22,099	153,391
Alte cheltuieli administrative	1,098	1,107	1,115	1,124	1,124	1,124	1,124	7,817
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	22,546	22,772	22,997	23,223	23,223	23,223	23,223	161,208

În afara RUBRICII 7 25 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

22,546

22,772

22,997

23,223

23,223

23,223

23,223

161,208

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

–X    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă (ENI)

Anii		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
La sediu și în reprezentanțele Comisiei		102	103	104	105	105	105	105
În delegații
Cercetare
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) – AC, AL, END, INT și JPD  26 Rubrica 7
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	- la sediu	91	92	93	94	94	94	94
	- în delegații
Finanțare din pachetul financiar al programului  27	- la sediu
	- în delegații
Cercetare
Altele (a se preciza)
TOTAL		193	195	197	199	199	199	199

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar

Acest tabel prezintă cifre orientative privind necesarul total de personal pentru întreaga perioadă 2021-2027. Cifra de referință pe baza căreia a fost solicitat personalul suplimentar este de 189 ENI (și anume, personalul care lucrează în domeniul protecției civile la 31 decembrie 2020). Această cifră include deja personalul solicitat în 2017 pentru a sprijini propunerea Comisiei de consolidare a mecanismului de protecție civilă al Uniunii (propunerea rescEU). Numărul total al membrilor de personal suplimentar solicitat pentru perioada 2021-2027 este de 10 ENI. Această solicitare este justificată de faptul că noul compromis privind revizuirea mecanismului de protecție civilă al Uniunii va avea drept rezultat un sistem mult mai complex care va fi mai greu de creat și de gestionat în comparație cu propunerea prezentată de Comisie în noiembrie 2017. Acest lucru se datorează gradului mai ridicat de complexitate administrativă pe care Consiliul a convenit să îl introducă, în special în ceea ce privește dezvoltarea în comun a activelor, cofinanțată de Comisie. În plus, vor trebui acum stabilite prin intermediul unor acte de punere în aplicare elementele pe care Comisia le-a prezentat inițial ca parte a propunerii legislative, cum ar fi capacitățile pe care le va include rezerva rescEU (de exemplu, mijloace aeriene de stingere a incendiilor, echipe medicale de urgență), precum și modul în care se va desfășura gestionarea operațională a acestei rețele (de exemplu, definirea procedurii decizionale pentru desfășurarea capacităților). În general, se vor căuta profiluri juridice, inclusiv experți în materie de achiziții publice, și profiluri interinstituționale pentru îndeplinirea acestor sarcini. Cererea de personal suplimentar este eșalonată pe perioada următorului cadru financiar multianual, ceea ce va permite repetarea acestui proces iterativ pentru diverse capacități noi, menținând totodată personalul necesar pentru gestionarea capacităților existente. În consecință, va fi nevoie mai întâi de personal suplimentar pentru pregătirea actelor de punere în aplicare și pentru urmărirea procesului legislativ de definire a tipului de capacități care vor fi incluse în rescEU (de exemplu, capacități aeriene de stingere a incendiilor, echipe medicale de urgență, capacități de a face față riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare) și, ulterior, pentru elaborarea condițiilor de utilizare. În conformitate cu acordul politic general, primul act de punere în aplicare care va defini capacitățile rescEU se va axa pe capacitățile aeriene de stingere a incendiilor. După adoptarea actelor de punere în aplicare privind capacitățile aeriene de stingere a incendiilor, va începe faza de dezvoltare a capacităților rescEU de stingere a incendiilor. Astfel cum s-a menționat mai sus, acest proces va fi probabil complex, având în vedere că mai multe state membre pot participa la dezvoltarea unei singure capacități prin intermediul unui acord de achiziție comună, spre deosebire de propunerea inițială a Comisiei care viza simplificarea cofinanțării și conferirea de competențe Comisiei care să îi permită acesteia să achiziționeze sau să închirieze bunuri pe cont propriu. Pregătirea și gestionarea acordurilor de achiziție comună vor crea complicații suplimentare care nu au fost prevăzute inițial. Acest proces (definirea capacităților și a condițiilor de utilizare, dezvoltarea capacităților, utilizarea capacităților etc.) va trebui repetat pentru alte tipuri de capacități, cum ar fi capacitățile medicale de urgență sau capacitățile de a face față riscurilor chimice, biologice, radiologice sau nucleare. Acest lucru se datorează faptului că noul compromis prevede posibilitatea de a include o gamă mult mai largă de capacități în cadrul rezervei rescEU, spre deosebire de propunerea inițială a Comisiei care prevedea doar patru capacități. Prin urmare, va fi nevoie de personal suplimentar pe perioada cadrului financiar multianual pentru ca aceste nevoi emergente să poată fi satisfăcute, continuându-se totodată gestionarea capacităților existente ale rescEU. Va fi nevoie, așadar, de profiluri cu expertiză relevantă în domenii-cheie de protecție civilă pentru a sprijini dezvoltarea altor tipuri de capacități.

Personal extern

Se va căuta, de asemenea, personal extern pentru a acoperi rolurile menționate mai sus. În plus, personalul extern poate oferi, de asemenea, expertiză cu privire la anumite aspecte tehnice legate de dezvoltarea capacităților.

3.2.3.Contribuțiile terților 

Propunerea/inițiativa:

–◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

–X    prevede cofinanțare din partea terților

Contribuțiile financiare din partea terților 28 nu pot fi calculate în această etapă, deoarece nu s-a luat încă o decizie privind sumele necesare.

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor 

–X    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻    asupra resurselor proprii

–◻    asupra altor venituri

vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Impactul propunerii/inițiativei 29
	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
Articolul …...

(1)    Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(2)    COM(2018) 321 final.

(3)    COM(2017) 772 final.

(4)    Titlul comunicării este „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără”.

(5)    COM(2018) 321 final, p. 29.

(6)    COM(2017) 772 final.

(7)    JO C , , p. .

(8)    JO C , , p. .

(9)    Propunere de decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii din 23 noiembrie 2017 [COM(2017) 772 final].

(10)    Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).

(11)    COM(2018) 321 final.

(12)    Până la adoptarea probabilă a prezentei propuneri, propunerea de revizuire a Deciziei nr. 1313/2013/UE din 23 noiembrie 2017 (propunerea rescEU), în care a fost adăugat un nou articol privind vizibilitatea (articolul 20a), ar trebui să fie deja în vigoare (data prevăzută pentru intrarea în vigoare este 21 martie 2019). Având în vedere necesitatea de a raționaliza comunicarea instituțională pentru toate noile propuneri privind cadrul financiar multianual în urma orientărilor SG [ARES (2018) 4555072], articolul 20a se modifică pentru a se conforma normelor interne în materie.

(13)    Până la adoptarea probabilă a prezentei propuneri, propunerea de revizuire a Deciziei nr. 1313/2013/UE din 23 noiembrie 2017 (propunerea rescEU) ar trebui să fie deja în vigoare (data prevăzută pentru intrarea în vigoare este 21 martie 2019). Modificarea prevăzută în prezentul document face trimitere la articolul 30, astfel cum este formulat în Decizia nr. 1313/2013/UE revizuită.

(14)    COM(2018) 98 final.

(15)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(16)    COM(2017) 772 final.

(17)    Curtea de Conturi Europeană, „Mecanismul de protecție civilă al Uniunii: coordonarea răspunsului la dezastre survenite în afara UE a fost, în linii mari, eficace”, Raportul special nr. 33, 2016.

(18)    Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, Overview of Natural and Man-made Disaster Risks the European Union may face („Imagine de ansamblu asupra riscurilor de dezastre naturale și provocate de om cu care s-ar putea confrunta Uniunea Europeană”), SWD(2017) 176 final, 23.5.2017.

(19)    Site-ul BudgWeb conține explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiteri la Regulamentul financiar: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(20)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(21)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. Țările AELS care fac parte din SEE pot adera la mecanismul de protecție civilă al Uniunii ca „state participante”, astfel cum se prevede la articolul 28 alineatul (1) litera (a) din Decizia nr. 1313/2013/UE.

(22)    Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest. Aceste țări pot adera la mecanismul de protecție civilă al Uniunii ca „state participante”, astfel cum se prevede la articolul 28 alineatul (1) litera (b) din Decizia nr. 1313/2013/UE.

(23)    În sensul prezentului tabel, trimiterea la țări terțe ar trebui înțeleasă ca „alte țări europene” care nu fac încă parte din mecanismul de protecție civilă al Uniunii, dar care ar putea adera în viitor, astfel cum se prevede la articolul 28 alineatul (1) litera (a) din Decizia nr. 1313/2013/UE. Nu se așteaptă alte contribuții din partea altor țări terțe decât cele menționate mai sus.

(24)    „S-ar putea ca totalurile să nu corespundă din cauza rotunjirii.”

(25)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(26)    AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(27)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(28)    Contribuțiile din partea terților se referă la contribuțiile „statelor participante” la mecanismul de protecție civilă al Uniunii, astfel cum se specifică în tabelul 3.1 (de mai sus) și în conformitate cu explicațiile furnizate în notele de subsol 21, 22 și 23.

(29)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.