|
1.10.2020 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 324/21 |
Avizul Comitetului European al Regiunilor – Punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb (ALS): perspectiva locală și regională
(2020/C 324/04)
|
RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
Observații generale
|
1. |
salută raportul anual al Comisiei privind punerea în aplicare a ALS; consideră că raportul constituie atât un pas decisiv către mai multă transparență, cât și un instrument eficace pentru a comunica cetățenilor informații generale obiective despre acordurile comerciale negociate de UE; |
|
2. |
subliniază potențialul substanțial reprezentat de politica comercială a UE pentru punerea în practică a obiectivelor UE, în special cu privire la creșterea economică durabilă, implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, ocuparea forței de muncă, crearea de locuri de muncă și investițiile în UE. În același timp, înțelege însă că criza provocată de pandemia de COVID-19 reprezintă un șoc major pentru economiile europene și mondiale și că va denatura oportunitățile pe care comerțul mondial le oferă IMM-urilor europene. Potrivit unui sondaj recent realizat de DG Comerț, pentru 2020 se preconizează o scădere cu 10 %-16 % a comerțului mondial; în UE-27, se așteaptă ca această scădere să se situeze între 9 % și 15 % pentru exporturile în afara UE-27, ceea ce înseamnă că ele se vor reduce cu o valoare cuprinsă între 282 și 470 de miliarde EUR (1). |
|
3. |
reamintește că 36 de milioane de locuri de muncă din UE – dintre care 13,7 milioane sunt ocupate de femei – depind de exporturile în afara UE; că în perioada 2000-2017, numărul de locuri de muncă din UE sprijinite de exporturile pe piața mondială a crescut cu 66 %, ceea ce reprezintă 14,3 milioane de locuri de muncă suplimentare, și că ponderea ocupării forței de muncă din UE în domeniul vânzărilor de bunuri și servicii către restul lumii a crescut – în totalul ocupării forței de muncă – de la 10,1 % în 2000 la 15,3 % în 2017 (2). Constată cu îngrijorare că, în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19, OIM estimează că vor dispărea 12 milioane de locuri de muncă, numai în Europa; |
|
4. |
subliniază importanța comerțului internațional liber bazat pe norme, care aduce beneficii tuturor partenerilor comerciali. Solicită Comisiei să continue să apere interesele comerciale ale UE și să combată tendința tot mai răspândită de recurgere la protecționism; |
|
5. |
observă că impactul acordurilor de liber schimb ale UE se face resimțit la nivel regional. Prin urmare, CoR solicită Comisiei să fie informat în mod sistematic și să țină seama într-un stadiu incipient al negocierilor de posibilele repercusiuni asupra nivelului local și regional ale schimburilor comerciale; |
|
6. |
este de părere că ALS ar trebui să fie adaptate necesităților IMM-urilor în aceeași măsură în care IMM-urile ar trebui să se adapteze cerințelor ALS; subliniază în acest sens rolul vital al autorităților locale și regionale, care trebuie să explice normele ALS IMM-urilor de la fața locului; |
|
7. |
subliniază responsabilitatea comună a tuturor nivelurilor de guvernanță în garantarea faptului că beneficiile globalizării sunt distribuite în mod echitabil, iar efectele negative sunt atenuate; |
|
8. |
este îngrijorat să constate multiplicarea măsurilor neconforme cu cerințele OMC și că noile dispoziții netarifare și discriminatorii comportă riscul unei supraîncărcări reciproce de reglementare, devenind treptat noile standarde care stau la baza comerțului mondial; este de părere că programele de sprijin existente ale UE și mecanismele de control aferente ar trebui să fie reevaluate, în conformitate cu normele UE în materie de concurență, pentru a sprijini regiunile afectate de războaiele comerciale prin reducerea presiunii sub care se află; |
|
9. |
salută înființarea de către Comisie, la 22 decembrie 2017, a unui grup de experți privind acordurile comerciale, astfel încât politica comercială a UE să devină mai transparentă și mai incluzivă; observă că niciunul dintre cei 28 de experți din cadrul grupului (3) nu reprezintă o autoritate locală sau regională sau una dintre asociațiile acestora; solicită Comisiei să mențină grupul de experți în forma sa actuală și poziția de observator a CoR. În cazul în care structura generală a grupului de experți se va schimba, CoR solicită să fie invitat ca membru; |
|
10. |
salută faptul că între 29 % și 31 % din comerțul UE este acoperit de acorduri comerciale preferențiale; |
Recomandări legate de pandemia de COVID-19
|
11. |
salută anunțul Comisiei privind lansarea procedurii de revizuire a politicii comerciale, care va duce la elaborarea unei noi strategii înainte de sfârșitul anului. Cu toate acestea, CoR solicită Comisiei să se asigure că această revizuire dă dovadă de diligența necesară și acordă atenția cuvenită chestiunii punerii în aplicare a acordurilor de liber schimb în regiunile și orașele statelor membre; |
|
12. |
pandemia de COVID-19 a evidențiat faptul că economiile mondiale sunt puternic interconectate și că în vremuri de criză, nicio țară nu poate produce de una singură bunurile de care are nevoie. Prin urmare, pentru a se asigura un sistem comercial mondial echitabil, deschis și bazat pe norme, CoR îndeamnă Comisia Europeană să își continue activitatea privind reforma OMC. În aceeași ordine de idei, constată că, în cazurile în care concurența la nivel mondial este denaturată, UE trebuie să-și utilizeze pe deplin instrumentele de apărare comercială și să dezvolte noi instrumente pentru a aborda practicile de denaturare a pieței adoptate de țările terțe; |
|
13. |
îndeamnă Comisia Europeană să își continue lucrările care vizează combaterea denaturării concurenței pe care subvențiile străine o provoacă în cadrul pieței unice. În acest sens, CoR așteaptă publicarea Cărții albe a Comisiei referitoare la un instrument privind subvențiile străine. Progresele în acest domeniu de activitate sunt deosebit de importante pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE în domenii precum achizițiile publice; |
|
14. |
observă că, în ultimă instanță, regiunile și guvernele lor se află în prima linie a crizei, combătând efectele acesteia asupra sănătății și economiei. Consideră, prin urmare, că UE trebuie să depună eforturi pentru construirea de stocuri strategice de echipamente vitale, în vederea pregătirii regiunilor pentru viitoare pandemii. Salută, în această privință, conceptul de „autonomie strategică deschisă”, propus de Comisie în vederea diversificării lanțurilor de aprovizionare globale, precum și repatrierea producției în ce privește anumite materiale de importanță critică; |
|
15. |
salută noua propunere din 27 mai privind CFM, inclusiv noua inițiativă REACT-UE și consolidarea temporară a instrumentului „Next Generation UE”. În acest context, CoR salută fondurile suplimentare alocate pentru politica de coeziune, care pot fi utilizate pentru a combate impactul economic al crizei, inclusiv prin furnizarea de investiții și lichidități IMM-urilor afectate de la nivel local, în special în sectoarele care au avut cel mai mult de suferit. Pe această cale se va garanta salvarea a cât mai multor întreprinderi și locuri de muncă; |
|
16. |
salută simplificarea aplicării unei serii de programe de finanțare ale UE, inclusiv InvestEU, ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19. Cu toate acestea, îndeamnă Comisia Europeană să continue și după sfârșitul pandemiei sistemul de facilitare a accesului la finanțare pentru o serie de programe, pentru a permite IMM-urilor europene să transforme digitalizarea și tehnicile de decarbonizare în oportunități profitabile de a crea creștere economică durabilă și locuri de muncă; |
Valorificarea întregului potențial al acordurilor comerciale – perspective regionale și de afaceri
|
17. |
subscrie pe deplin la opinia Comisiei, potrivit căreia întreprinderile din UE nu pot beneficia de pe urma acordurilor comerciale ale UE decât dacă dispun de informații pertinente cu privire la conținutul acestor acorduri și înțeleg cum funcționează în practică; subliniază necesitatea de a implica reprezentanții regionali în efortul de îmbunătăți punerea în aplicare a ALS; în acest scop, subliniază importanța elaborării unor planuri de acțiune pentru punerea în aplicare a ALS care să fie adaptate fiecărui stat membru, regiunilor lor respective și intereselor economice regionale; |
|
18. |
constată cu îngrijorare că complexitatea regulilor de origine și a formularelor administrative impuse de partenerii comerciali ai UE pentru acordarea de preferințe societăților din UE, precum și efortul depus pentru a dovedi originea preferențială, par a fi disproporționate pentru IMM-urile din UE, deoarece ele nu dispun de aceleași resurse ca și societățile mari; |
|
19. |
își reiterează opinia pe care o susține de multă vreme, că viitoarele acorduri comerciale ale UE nu trebuie să împiedice autoritățile publice de la orice nivel să furnizeze, să sprijine sau să reglementeze serviciile publice, și nici să le împiedice să extindă gama de servicii pe care le oferă cetățenilor; |
|
20. |
reamintește că cea mai mare parte a activităților de export ale IMM-urilor se desfășoară în principal în cadrul pieței unice (4) și că numai aproximativ jumătate dintre IMM-uri își vând produsele în afara UE-28 (5); mai mult, observă că activitatea de export a IMM-urilor este totodată puternic concentrată, șase state membre (6) reprezentând peste două treimi din totalul exporturilor IMM-urilor din UE; |
|
21. |
subliniază că, potrivit unui sondaj recent realizat de CoR și Eurochambres, o punere în aplicare efectivă a acordurilor comerciale necesită următoarele (7):
|
|
22. |
este de părere că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a disemina informații despre funcționarea comerțului internațional, în special la nivelul statelor membre și al autorităților lor locale și regionale, care au un rol-cheie de jucat în acest sens, datorită cunoașterii IMM-urilor de pe teren și relației lor de proximitate cu acestea; prin urmare, vede un prilej ca atât CoR, cât și Comisia Europeană să colaboreze sistematic pentru a disemina informațiile relevante și a dezvolta instrumente interactive pertinente, ca de exemplu un calculator privind regulile de origine pentru IMM-uri; |
|
23. |
salută avansul lucrărilor Comisiei referitoare la portalul online, care va integra două baze de date – baza de date privind accesul pe piață și serviciul de asistență în materie de comerț; |
|
24. |
salută, de asemenea, instrumentele existente utilizate de Comisia Europeană pentru a promova și sprijini IMM-urile din UE în eforturile lor de internaționalizare, astfel încât să devină mai competitive pe plan mondial, și subliniază necesitatea de a se garanta că aceste instrumente adoptă o abordare ascendentă; |
|
25. |
privește cu îngrijorare chestiunile nesoluționate cu partenerii comerciali, astfel cum sunt prezentate în raportul Comisiei, în special faptul că produsele UE se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului la o serie de piețe din țările partenere. Recunoașterea reciprocă nebirocratică a standardelor tehnice ar trebui să reprezinte o prioritate majoră; |
Garantarea unei implicări economice la nivel global care să nu genereze inegalități între regiunile UE
|
26. |
este de părere că, în pofida creșterii economice globale generate de acordurile de liber schimb, există anumite sectoare economice care riscă să fie afectate în mod negativ, ca de altfel și regiunile care le găzduiesc activitatea; |
|
27. |
susține punctul de vedere al Comisiei conform căruia acordurile comerciale ale UE oferă un potențial important pentru exporturile UE de produse agricole, dar este preocupat de faptul că proiectul de raport interimar privind evaluarea impactului asupra dezvoltării durabile în cazul acordului comercial cu Mercosur sugerează că este de așteptat ca agricultura și zonele rurale din UE să fie afectate negativ, motiv pentru care unele state membre resping acordul în forma sa actuală. Insistă, de asemenea, ca acordul Mercosur să fie evaluat în raport cu obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, ratificarea acordului UE-Mercosur ar trebui să fie condiționată de luarea unor măsuri pentru contracararea defrișărilor din zona amazoniană a Braziliei, care a atins niveluri record; |
|
28. |
subliniază că din studiul realizat de CoR în cooperare cu Eurochambres privind punerea în aplicare a ALS reiese că presiunea concurențială sporită din partea societăților străine a fost, de asemenea, identificată ca fiind o preocupare serioasă pentru regiuni în momentul intrării în vigoare a acordurilor comerciale ale UE (8); |
|
29. |
subliniază că, așa cum a evidențiat un studiu al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) (9) bazat pe o analiză a fluxurilor comerciale în unele state membre, performanțele la export ale regiunilor sunt strâns corelate cu PIB-ul și că schimburile comerciale sunt foarte concentrate în câteva regiuni din fiecare stat membru analizat; |
|
30. |
reamintește că impactul teritorial neuniform al globalizării a fost recunoscut de Comisie odată cu Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare și cu Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE, subliniindu-se că beneficiile globalizării se resimt la scară largă, însă costurile sunt adesea localizate; |
|
31. |
subliniază că soluționarea inegalităților prezentate mai sus necesită un răspuns la nivelul UE, pentru a se garanta că nicio persoană sau regiune nu este lăsată în urmă; |
|
32. |
este ferm convins că evaluările impactului teritorial pot fi instrumente puternice de identificare și cuantificare, încă dintr-un stadiu precoce, a posibilelor consecințe asimetrice ale acordurilor comerciale asupra regiunilor europene, permițând astfel teritoriilor vizate să instituie politicile publice adecvate pentru a aborda acest impact; consideră că acest aspect este esențial pentru formularea unor politici comerciale solide, transparente și bazate pe date concrete; |
|
33. |
pune un accent deosebit pe rolul politicii de coeziune în îmbunătățirea competitivității teritoriilor UE, prin investiții orientate și adaptate necesităților fiecărui teritoriu în sectoare esențiale precum infrastructura de rețea, cercetarea și inovarea, IMM-urile, serviciile de informatică și telecomunicații, acțiunea pentru mediu și climă, locurile de muncă de calitate și incluziunea socială; |
|
34. |
reamintește, ținând cont de dovezile solide privind modelele regionale din comerțul internațional, că, dacă UE dorește să liberalizeze și mai mult schimburile comerciale, este absolut necesar ca fiecare inițiativă semnificativă din domeniu să fie precedată de evaluări ale impactului care să se concentreze pe posibilele efecte asupra nivelului național și, mai ales, subnațional; |
|
35. |
salută faptul că, în cadrul planului său de redresare pentru Europa din mai 2020, Comisia a propus consolidarea instrumentelor sale de urgență, inclusiv a Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), pentru a le face mai flexibile, astfel încât resursele să poată fi mobilizate rapid și la scara adecvată atunci când este necesar. Se așteaptă ca Comisia să-și prezinte rapid propunerea și reiterează (10) în acest context că propunerea anterioară privind FEG pentru perioada de finanțare 2021-2027 a prevăzut praguri de eligibilitate relativ ridicate (cel puțin 250 de concedieri) (11) și o alocare bugetară scăzută, de 225 de milioane EUR pe an; |
Politica comercială – instrument esențial pentru consolidarea durabilității
|
36. |
este ferm convins că politica comercială joacă un rol important pentru a garanta că globalizarea are efecte economice, sociale, teritoriale și de mediu pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din Europa și din afara acesteia; |
|
37. |
reamintește că, potrivit unui sondaj Eurobarometru special din 2019 (12), s-a înregistrat o creștere a proporției respondenților care menționează preocupările legate de impactul negativ asupra mediului al comerțului internațional, aceeași anchetă constatând o creștere a numărului de respondenți care consideră că nu beneficiază de pe urma comerțului internațional din cauza impactului acestuia asupra mediului; |
|
38. |
reamintește că Pactul ecologic ar trebui să integreze politica comercială, alături de politica economică, de reglementare și în materie de concurență, într-un efort global de a proteja mediul și de a stabili obiective ambițioase în materie de mediu pentru întreaga industrie; |
|
39. |
crede că s-ar putea recurge la un mecanism care să abordeze „relocarea emisiilor de dioxid de carbon” pentru a asigura condiții de concurență echitabile; observă, totodată, că această măsură trebuie să răspundă în mod echilibrat preocupărilor legate de mediu, comerț și, respectiv, echitate, pentru a evita declanșarea unor măsuri de retorsiune împotriva exporturilor din țările UE, ceea ce ar dăuna industriei europene; |
|
40. |
sprijină ferm planul de acțiune în 15 puncte al Comisiei, ca instrument-cheie pentru a crește eficacitatea capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă (TSD), care fac parte din toate acordurile comerciale moderne ale UE. Acesta poate fi însă pus în aplicare numai prin intermediul unor clauze corespunzătoare, prin care cerințele privind durabilitatea să poată fi aplicate, verificate și sancționate; |
|
41. |
în ceea ce privește întrebarea dacă nerespectarea unei dispoziții din capitolul privind comerțul și dezvoltarea durabilă ar trebui să ducă la anumite consecințe (legate de comerț), CoR sprijină punctul de vedere potrivit căruia, în cazul în care țările practică o concurență neloială, de exemplu prin eludarea standardelor de bază ale OIM sau a standardelor de durabilitate, ar trebui să se prevadă și mecanisme de sancționare; |
|
42. |
subliniază necesitatea unei mai bune puneri în aplicare a capitolelor privind comerțul și dezvoltarea durabilă în acordurile comerciale ale UE, prin măsuri fără caracter obligatoriu și printr-o mai bună utilizare a resurselor diplomatice ale UE și ale statelor membre; |
|
43. |
solicită, de asemenea, ca acordurile comerciale ale UE să includă norme stricte privind evaluarea eronată sau abuzivă a prețurilor de transfer și evaziunea fiscală a societăților cotate la bursă; |
|
44. |
împărtășește opinia conform căreia, mulțumită comerțului, capitolele privind comerțul și dezvoltarea durabilă pot îmbunătăți condițiile în ce privește munca decentă, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, pentru a genera schimbări eficace și durabile în materie de politici (13) în țările terțe; observă însă, totodată, că aceste aspecte sunt, prin definiție, rezultatul unor procese democratice care se încadrează în ordinea constituțională a fiecărei țări; |
|
45. |
salută, în acest sens, decizia Comisiei de a numi un responsabil cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială, pentru a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de protecție în domeniul climei, al mediului și al muncii consacrate în acordurile comerciale ale UE, și are convingerea că responsabilul cu aplicarea dispozițiilor în materie comercială va institui canale solide de comunicare cu societatea civilă și cu autoritățile locale și regionale; invită Comisia Europeană să se asigure că acestui responsabil i se alocă resurse suficiente pentru a-și atinge obiectivele; |
|
46. |
în acest context, face, însă, trimitere la studiul CoR pe tema „Dimensiunea democratică a negocierilor UE privind acordurile comerciale: rolul și responsabilitățile cetățenilor și ale autorităților locale și regionale”, care subliniază că disponibilitatea în sine a informațiilor nu este suficientă pentru a asigura un proces transparent și participativ și că, în plus, ar trebui să se acorde o atenție deosebită mecanismelor de la nivel național și local menite să asigure accesul la aceste informații. În special autoritățile locale și regionale sunt cele care, adeseori, constată lipsa unui mecanism formal de dialog cu nivelul național în materie de politică comercială, iar această absență este resimțită și mai pregnant la nivelul UE; |
|
47. |
în același timp, consideră că politica comercială a UE ar trebui să nu submineze eforturile UE în materie de asistență pentru dezvoltare în țările terțe și solicită o abordare echilibrată a liberului schimb în cazul economiilor mai fragile; reamintește importanța comerțului liber, dar și echitabil, subliniind posibilitățile de reducere a sărăciei prin integrare economică inter- și intraregională. Solicită o mai mare coerență a politicilor în sectoarele comerțului internațional și dezvoltării, și ia notă de faptul că UE trece de la asistența internațională pentru dezvoltare la o abordare bazată pe un parteneriat mai echitabil; |
Atenuarea impactului negativ al unor evoluții singulare asupra anumitor sectoare și regiuni
|
48. |
îndeamnă toți principalii actori instituționali să acorde o atenție deosebită legăturilor comerciale existente între regiunile UE-27 și Regatul Unit, care vor defini în mare măsură impactul retragerii Regatului Unit asupra economiilor lor; trebuie concepute măsuri adecvate pentru sectoarele și teritoriile asupra cărora impactul negativ riscă să fie deosebit de puternic; |
|
49. |
salută recomandările Comisiei Europene adresate Consiliului la 3 februarie 2020, de a deschide negocierile privind un nou parteneriat cu Regatul Unit; consideră că CE trebuie să se asigure că acordul negociat apără interesele UE; |
|
50. |
face trimitere la documentul de poziție al delegației spaniole din cadrul Comitetul Regiunilor (14) și își exprimă regretul cu privire la faptul că decizia Statelor Unite de a introduce tarife suplimentare pentru produsele europene, în valoare de 7 496 miliarde USD, cu titlu de contramăsură pentru ajutorul acordat de UE și de anumite guverne ale statelor membre producătorului de aeronave Airbus, va afecta în principal produsele agricole și agroalimentare produse în statele membre ale UE; |
|
51. |
subliniază că taxele vamale pe care SUA le aplică pentru oțeluri au dus la deturnări comerciale grave în cazul produselor siderurgice din țări terțe, care caută să intre într-o măsură din ce în ce mai mare pe piața europeană. Eficacitatea măsurilor de salvgardare ale UE în sectorul siderurgic ar trebui să fie reevaluată în lumina mediului economic în declin al industriei siderurgice, pentru a evita prejudicierea în continuare a întreprinderilor siderurgice europene. Renunțarea la creșterile de până acum ale contingentelor tarifare ar trebui abordată în mod explicit în cadrul acestei revizuiri; |
Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE, în cadrul unui sistem comercial bazat pe norme
|
52. |
reamintește că sancțiunilor UE impuse țărilor terțe din diverse motive geopolitice care nu au legătură cu comerțul li se răspunde cu contra-sancțiuni care afectează în mod disproporționat anumite regiuni ce au legături comerciale tradiționale cu respectivele țări terțe; consideră că trebuie asigurat un echilibru adecvat între luarea de măsuri compensatorii și menținerea concurenței, și că programele de sprijin existente ale UE ar trebui reevaluate pentru a sprijini regiunile afectate în mod negativ de războaiele comerciale; |
|
53. |
atrage atenția asupra recentelor apeluri la o politică comercială a UE mai asertivă, care să apere tehnologiile, întreprinderile și piețele împotriva practicilor comerciale neloiale din afara Uniunii și consideră că UE are nevoie de o politică comercială mai proactivă, pregătită să își protejeze întreprinderile prin măsuri compensatorii adecvate, care să țină pasul cu evoluțiile recente ale lanțului valoric, și prin intermediul unui cadru juridic obligatoriu pentru conflictele comerciale; salută sprijinul UE pentru multilateralism și cele câteva idei deja propuse în ce privește reforma OMC, precum și poziția proactivă a Comisiei cu privire la impasul în care se află organul de apel al OMC, și anume mecanismul de apel provizoriu cu Canada și Norvegia; |
|
54. |
observă însă că, deși se poate presupune în mod rezonabil că nicio țară nu se poate izola de globalizare fără a avea de suportat costuri enorme, riscul unui colaps al sistemului comercial multilateral este real și, ca atare, UE trebuie să reflecteze asupra unui plan B; |
|
55. |
sprijină ferm propunerea Comisiei de modificare a regulamentului privind respectarea normelor comerțului internațional, pentru a permite Comisiei să adopte contramăsuri în situațiile în care un partener împiedică litigiul să ajungă la punctul în care astfel de contramăsuri ar putea fi autorizate; |
|
56. |
împărtășește opinia potrivit căreia UE trebuie să treacă la ofensivă pentru a asigura reciprocitatea și pentru a combate protecționismul în ceea ce privește accesul la piețele de achiziții publice din țări terțe; |
|
57. |
regretă, prin urmare, lipsa progreselor în negocierile interinstituționale referitoare la propunerea revizuită privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale (15), prezentată de Comisie în 2016. |
Bruxelles, 2 iulie 2020.
Președintele Comitetului European al Regiunilor
Apostolos TZITZIKOSTAS
(1) https://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2020/may/tradoc_158764.pdf
(2) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/november/tradoc_157516.pdf
(3) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2017/december/tradoc_156487.pdf
(4) EPRS, CETA implementation: SMEs and regions in focus (Punerea în aplicare a CETA: accent asupra IMM-urilor și regiunilor), studiu realizat la solicitarea CoR, 18 noiembrie 2019, disponibil la adresa http://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document.html?reference=EPRS_IDA(2019)644179
(5) Flash Eurobarometru 421, Internaționalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, octombrie 2015.
(6) Belgia, Germania, Spania, Italia, Țările de Jos și Regatul Unit.
(7) Studiul Eurochambres-CoR pe tema Implementation of Free Trade Agreements – challenges and opportunities for businesses and regions (Punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb – provocări și oportunități pentru întreprinderi și regiuni), https://cor.europa.eu/en/events/Documents/ECON/Survey_Note_CoR-Eurochambres_Survey_15_November_2019.pdf
(8) Sondajul Comitetului European al Regiunilor-EUROCHAMBRES privind punerea în aplicare a acordurilor de liber schimb, august-octombrie 2019.
(9) EPRS, Interactions between trade, investment and trends in EU industry: EU regions and international trade (Interacțiuni între comerț, investiții și tendințele din industria UE: regiunile UE și comerțul internațional), studiu realizat la solicitarea CoR, 27 octombrie 2017, disponibil la adresa http://www.europarl.europa.eu/thinktank/ro/document.html?reference=EPRS_STU(2017)608695
(10) Avizul Comitetului European al Regiunilor – Consolidarea rezilienței teritoriale: capacitarea orașelor și regiunilor pentru a face față globalizării (JO C 54, 13.2.2018, p. 32).
(11) Având în vedere în special că programul echivalent al Statelor Unite privind asistența pentru ajustare comercială (Trade Adjustment Assistance – TAA) nu prevede un prag minim de disponibilizări.
(12) https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/survey/getsurveydetail/instruments/special/surveyky/2246
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_19_6294
(13) Parlamentul European, Free trade or geo-economics? Trends in world trade (Liber schimb sau geo-economie? Tendințe în comerțul mondial), Departamentul tematic pentru relații externe, Direcția Generală Politici Externe ale Uniunii, septembrie 2019.
(14) Poziția delegației spaniole la Comitetul Regiunilor cu privire la impactul litigiilor comerciale și al stabilirii de noi tarife pentru produsele agricole și agroalimentare asupra economiilor locale și regionale din UE – https://cor.europa.eu/ro/news/Pages/US-tariffs-on-EU-agri-food-products.aspx
(15) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2019/december/tradoc_157728.pdf