Avizul Comitetului European al Regiunilor — Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD): o bază pentru o strategie a UE pe termen lung pentru o Europă durabilă până în 2030

(2019/C 404/04)

Raportor	:	Arnoldas ABRAMAVIČIUS (LT-PPE) Membru al Consiliului Local Zarasai
Document de referință	:	Comunicare a Comisiei – Document de reflecție – Către o Europă durabilă până în 2030 COM(2019) 22 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

salută documentul de reflecție al UE intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030” și invită Comisia Europeană și Consiliul European să recunoască punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia ca prioritate pentru agenda lor politică, precum și ca obiectiv global în următorul plan strategic al UE pentru perioada 2019-2024 și ulterior. Se așteaptă totodată ca noua Comisie Europeană să pregătească terenul pentru acțiunea ulterioară sub forma unei strategii de dezvoltare durabilă la nivelul UE și a unui plan de punere în aplicare, astfel cum s-a solicitat deja prin concluziile Consiliului European din 18 octombrie 2018;

2.

este de acord cu definiția cuprinzătoare a ODD drept cadru pentru acțiunile politice care vizează abordarea provocărilor multiple cu care ne confruntăm – economice, sociale, de mediu, de guvernanță, externe – și insistă asupra faptului că toți actorii au nevoie de o înțelegere comună a dezvoltării durabile și a ODD pentru a le pune pe deplin în aplicare, în beneficiul bunăstării oamenilor și al generațiilor viitoare. Intenția principală este aceea de a reduce sărăcia și inegalitățile, fără a lăsa pe nimeni în urmă, contribuind la pace în lume, creând și împărtășind prosperitatea, în limitele planetei noastre;

3.

insistă asupra faptului că cele 17 ODD sunt universale și indivizibile și că un element esențial pentru asigurarea progresului este coerența politicilor pe care se bazează acțiunile întreprinse pentru a pune în aplicare aceste obiective;

De la reflecție la acțiune

4.

consideră că dintre cele trei scenarii prezentate de Comisia Europeană pentru a stimula dezbaterea cu privire la pașii următori de parcurs de către UE pentru a pune în aplicare Agenda 2030, scenariul 1 este singura opțiune care abordează atât acțiunea internă, cât și pe cea externă a UE și înglobează toate domeniile politice;

5.

afirmă că, având în vedere natura complexă a ODD și rezultatele anchetei CoR-OCDE privind acțiunea locală și regională în ceea ce privește ODD (1), trebuie adoptată urgent o strategie globală a UE, care să coordoneze punerea lor în aplicare între toate nivelurile de guvernare, prevăzând ținte cu termene-limită și rezultate concrete până în 2030, precum și mecanisme de monitorizare și revizuire, sprijinind scenariul 1;

6.

subliniază faptul că țintele de punere în aplicare a ODD și strategiile politice care le vizează ar trebui să fie stabilite printr-o abordare combinată, ascendentă și descendentă, care să implice toate nivelurile de guvernare și părțile interesate relevante și să genereze un set de ținte diferențiate la nivelul fiecărei țări și la nivel regional. Această strategie pentru o Europă durabilă până în 2030 ar trebui să fie continuarea actualei Strategii Europa 2020;

7.

afirmă insistent că instituțiile UE și statele membre ar trebui să își accelereze imediat acțiunile legate de ODD și să integreze aceste obiective în toate politicile enumerate în scenariul 2;

8.

subliniază că este nevoie de o acțiune externă precum cea prezentată în scenariul 3. Cu toate acestea, concentrarea atenției numai asupra acțiunii externe nu ar dăuna doar credibilității UE la nivel internațional, ci ar însemna și nerecunoașterea faptului că UE și statele sale membre sunt departe de a realiza toate ODD, împiedicând, totodată, progresul către atingerea acestor obiective în UE;

9.

subliniază că, pentru a pune în aplicare ODD, este nevoie de un grad mai ridicat de ambiție la toate nivelurile, adică la nivel european, național, regional și local;

Angajamentul regiunilor și orașelor

10.

subliniază că obiectivul de a nu lăsa pe nimeni în urmă necesită ca toate nivelurile de guvernare să asigure o integrare pe mai multe dimensiuni și conceperea unor politici (teritoriale) complementare și coezive. Solicită instituirea unui mecanism de revizuire a progreselor și de identificare a principalelor provocări legate de punerea în aplicare a ODD pe teren și de asigurare a utilizării eficiente a resurselor;

11.

evidențiază faptul că, pentru a atinge 65 % din cele 169 de ținte ale celor 17 ODD, este necesar angajamentul plenar al regiunilor și orașelor în punerea în aplicare și monitorizarea ODD (2). Orașele și regiunile nu localizează ODD în teritoriu în calitate de simpli executanți, ci în calitate de actori care elaborează politici și care se află cel mai aproape de cetățeni, întreprinderi și comunitățile locale. Rezultatele anchetei CoR-OCDE confirmă, în plus, mobilizarea orașelor și a regiunilor, 59 % dintre respondenți aflându-se în procesul de punere în aplicare a ODD. Multe regiuni și orașe europene au fost deschizătoare de drumuri (3) în acest proces de localizare a ODD și au demonstrat că regiunile și orașele sunt esențiale pentru o punere în aplicare eficientă și rapidă a acestor obiective;

12.

subliniază rolul unor inițiative promițătoare, deschizătoare de drumuri, cum ar fi inițiativa OCDE intitulată „Orașe și regiuni în sprijinul obiectivelor de dezvoltare durabilă” și Platforma ONU dedicată orașelor fruntașe în îndeplinirea ODD 25 + 5 (25 + 5 SDG Cities Leadership Platform), în sprijinirea regiunilor și a orașelor voluntare să localizeze ODD, chiar cu cinci ani înainte de 2030, în cazul celei din urmă;

13.

subliniază, pe baza studiului său privind o abordare teritorială a ODD (4), importanța consolidării capacităților regiunilor și ale orașelor de a localiza ODD, a creșterii vizibilității inițiativelor actuale, precum și a promovării utilizării de către regiuni și orașe a Serviciului UE de sprijin pentru reforme structurale (SRSS) (5), ale cărui obiective ar trebui să fie aliniate la ODD;

14.

se angajează să sprijine procesul de „localizare și teritorializare a ODD” și să evite suprapunerea activităților prin promovarea de parteneriate cu organizații internaționale (6) și asociații europene (7);

15.

subliniază rolul esențial al Comisiei Europene și al Comitetului Regiunilor, împreună cu alte organizații europene, în stimularea evaluărilor inter pares, a schimburilor, a colaborării și a învățării reciproce între regiunile și orașele din întreaga UE;

16.

solicită să se recunoască pe deplin rolul regiunilor în localizarea ODD în UE. Autorităților locale și regionale le revine un rol esențial în dezvoltarea valorilor și în structurarea relațiilor din societate, ceea ce impune asocierea lor urgentă în cadrul măsurilor care vizează asigurarea dezvoltării durabile în întreaga UE;

17.

subliniază că teritoriul UE este foarte divers din perspectiva dezvoltării, a demografiei, a structurii de producție și a gradului de industrializare, ceea ce impune un unghi flexibil de abordare și o abordare bazată pe situația locală în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, al celor periferice și insulare, precum și al regiunilor care se confruntă cu tranziția energetică;

18.

sprijină instituirea unei Comunități de practici a regiunilor europene privind ODD, care să fie condusă de nrg4SD;

19.

subliniază decalajele economice, sociale și teritoriale de la nivel mondial, precum și din interiorul statelor membre ale UE și între acestea. ODD abordează provocarea urbanizării prin ODD 11, dar este necesar totodată să asigurăm o dezvoltare regională echilibrată în UE, pentru ca nimeni și niciun teritoriu să nu fie lăsat în urmă;

20.

subliniază importanța unei sinergii și unei integrări reale a fondurilor locale, regionale, naționale și europene, atât publice, cât și private, și a colaborării dintre sectorul public și cel privat în vederea dezvoltării strategice și a stimulării investițiilor pentru realizarea obiectivelor ODD până în 2030;

21.

subliniază că coeziunea este principalul instrument de investiții al UE pentru ca regiunile și orașele să pună în aplicare ODD și să-și asigure propria dezvoltare economică, socială și teritorială; solicită, prin urmare, ca următoarele fonduri pentru coeziune ale UE, din perioada 2021-2027, să rămână accesibile tuturor regiunilor, promovând participarea tuturor cetățenilor, pe baza unui cod de conduită european privind parteneriatul, care să aibă forță juridică obligatorie. Obiectivele următoarei politici de coeziune a UE ar trebui să fie mai bine aliniate la ODD, pentru a asigura o mai bună punere în aplicare și coerență a acțiunilor;

22.

subliniază că, deși printre ODD se numără un obiectiv urban, ODD 11, nu există niciun obiectiv regional specific, iar dezvoltarea regională este menționată numai indirect, în partea referitoare la utilizarea terenurilor. Prin urmare, o bună aliniere a politicii de coeziune la ODD presupune ca programarea noii finanțări a politicii de coeziune a UE să abordeze toate ODD care sunt relevante la nivel teritorial, nu numai ODD 11;

23.

evidențiază modelul Agendei urbane a UE pentru a promova dialogul dintre toate nivelurile de guvernare cu privire la dezvoltarea urbană durabilă. Acest proces ar putea inspira modelul de guvernanță a viitoarei Agende strategice a UE 2019-2024, astfel încât UE să poată face față mai eficient provocărilor specifice realizării ODD;

24.

subliniază potențialul propunerii CoR (8), conform căreia viitoarea politică de coeziune post-2020 ar trebui să sprijine regiunile și orașele să „localizeze ODD” și să alinieze punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare urbană durabilă la realitățile lor locale;

25.

subliniază importanța instrumentelor de finanțare ale UE pentru agricultură, cercetare și inovare, a FEIS și a utilizării lor sinergice, împreună cu fondurile de coeziune, pentru a realiza pe deplin ODD;

Implicarea tuturor părților interesate

26.

subliniază că, având în vedere caracterul transformator al ODD, toate nivelurile societății și ale economiei trebuie să și le asume; subliniază importanța sectorului privat și a analizelor de rentabilitate economică pentru punerea în aplicare și atingerea țintelor ODD până în 2030;

27.

reamintește faptul că oamenii se află în centrul ODD și că parteneriatul, participarea și capacitarea sunt valori fundamentale ale dezvoltării durabile. Participarea cetățenilor de toate vârstele, a societății civile în diversitatea sa, a mediului academic, a organismelor publice și a sectorului privat la dialogurile multipartite este necesară pentru a identifica și a crea în comun soluții pentru realizarea ODD, asigurând totodată echilibrul corect, în condițiile unor compromisuri inevitabile;

28.

subliniază rolul esențial al mișcărilor ascendente, al condițiilor favorabile și al spiritului antreprenorial în orașe și regiuni pentru realizarea ODD și pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

29.

încurajează desfășurarea de activități multilaterale de comunicare cu publicul pe tema beneficiilor dezvoltării durabile, cu scopul de a modela atitudini corespunzătoare în societate, în cadrul tuturor grupelor de vârstă și pe termen lung;

O guvernanță a UE favorabilă realizării ODD

30.

solicită noii Comisii Europene să își asume un rol de lider în procesul de instituire, ca parte a scenariului 1, a unei guvernanțe pe mai multe niveluri, multipartite și transsectoriale, care să permită integrarea tuturor dimensiunilor ODD în toate politicile UE, asigurând totodată coerența politicilor între diferitele sectoare și implicând toate nivelurile de guvernare și părțile interesate, inclusiv cetățenii, în toate etapele procesului decizional;

31.

subliniază importanța crucială a învățării, întrucât conducerea politică este extrem de importantă, și observă că atât politicienii, cât și administrațiile trebuie să fie instruite în ceea ce privește ODD și implicate în realizarea acestora, precum și faptul că fiecare instituție a UE trebuie să integreze ODD în propria guvernanță;

32.

recomandă ca următorul președinte al Comisiei Europene să numească o echipă specifică pe lângă biroul său, care să colaboreze cu toți comisarii și să monitorizeze toate propunerile de politici privind ODD. Această echipă ar trebui să depisteze conflictele potențiale și compromisurile necesare și va fi responsabilă pentru integrarea ODD în toate politicile UE, ceea ce presupune o coordonare eficientă între direcțiile generale;

33.

îndeamnă următorul președinte al Comisiei Europene să prezinte anual Parlamentului European, cu ocazia discursului său privind starea Uniunii, precum și Consiliului Afaceri Generale, un raport cu privire la punerea în aplicare a ODD;

34.

îndeamnă Consiliul să încurajeze punerea în aplicare a ODD și să promoveze învățarea reciprocă la nivel național prin intermediul discutării analizelor naționale voluntare în cadrul Consiliului Afaceri Generale, înaintea prezentărilor programate să aibă loc în timpul forumurilor politice la nivel înalt ale ONU;

35.

îndeamnă Parlamentul European, în calitate de colegiuitor, să integreze ODD în toate documentele sale de politică relevante și să implice toate comisiile care se ocupă de punerea în aplicare a ODD; solicită includerea de raportori permanenți pentru ODD în diferitele sale comisii;

36.

se angajează să lucreze într-o manieră integrată și coerentă în ceea ce privește ODD și să le integreze în toate comisiile și avizele CoR;

37.

propune o colaborare cu Comisia și cu alți parteneri pentru a monitoriza punerea în aplicare a ODD la nivel local/regional; salută activitatea Platformei multipartite privind ODD organizate de Comisia Europeană drept model de guvernanță deschisă și participativă; sprijină ferm continuarea activității acesteia pentru a implica regiunile, orașele, societatea civilă, mediul academic și întreprinderile într-un dialog incluziv privind durabilitatea și pentru a determina asumarea ODD;

38.

salută includerea, de către Comisia Europeană, a recomandărilor platformei în documentul de reflecție;

39.

propune ca platforma să fie un organism consultativ permanent, care să fie consultat de factorii decizionali din UE – Comisia Europeană, Consiliul și Parlamentul European – în legătură cu o strategie globală pentru o Europă durabilă până în 2030 și care să îi informeze pe noii comisari europeni și deputați în Parlamentul European cu privire la ODD;

40.

solicită implicarea periodică a platformelor europene, naționale și subnaționale în activitatea platformei multipartite a UE, pentru a consolida activitatea și reprezentativitatea acesteia;

41.

invită toate instituțiile UE să se implice într-un dialog interinstituțional periodic cu privire la ODD, care să includă Comisia Europeană, Consiliul, Parlamentul European, precum și Comitetul European al Regiunilor și Comitetul Economic și Social European, pentru a asigura coerența politicilor, în spiritul ODD 17;

Integrarea ODD în politicile UE

42.

încurajează Comisia Europeană să utilizeze orientările privind o mai bună legiferare ca instrument pentru a ajuta la elaborarea legislației, ținând seama de toate dimensiunile ODD. Aceste orientări ar trebui să prezinte în mod clar toate variabilele de luat în considerare atunci când se dorește adoptarea unei abordări durabile;

43.

afirmă că compromisurile dintre diferitele dimensiuni ale ODD vor fi inevitabile și solicită realizarea de evaluări ex ante sistematice ale impactului pentru a identifica sinergiile și conflictele posibile și pentru a evalua în mod transparent compromisurile, luând în considerare impactul imediat și pe termen lung. Evaluarea impactului teritorial, precum și dezbaterile participative cu cetățenii și părțile interesate de la nivel local și regional vor fi esențiale pentru acceptarea deciziilor și asigurarea unui proces eficient de elaborare a politicilor;

44.

pentru a oferi un exemplu celorlalte instituții și organizații, Comitetul Regiunilor se angajează să organizeze conferințe anuale în cadrul cărora să fie prezentate experiențe și bune practici ale autorităților locale și regionale;

45.

invită toate instituțiile UE și statele membre să alinieze semestrul european la ODD și la o strategie ulterioară a UE pentru o Europă durabilă până în 2030. Orientările multianuale ar trebui să garanteze că semestrul european aplică strategia UE și devine un instrument de coordonare și aplicare a ODD și că analiza anuală a creșterii devine, prin urmare, „analiza anuală a dezvoltării durabile”;

46.

solicită o anchetă multianuală a UE privind dezvoltarea durabilă, care să lanseze un ciclu național multianual de revizuire a recomandărilor și de raportare cu privire la ele. Această anchetă ar trebui să facă bilanțul punerii în aplicare a strategiei UE și a planurilor de acțiune ale statelor membre în materie de dezvoltare durabilă. Ancheta ar reprezenta o bază pentru analizele naționale voluntare ale statelor membre ale UE în contextul ONU;

47.

solicită ca guvernanța semestrului european durabil în cadrul Comisiei să implice toate serviciile relevante ale Comisiei și să evite „inițiativele compartimentate”;

48.

reamintește solicitarea sa ca guvernanța semestrului european să se bazeze pe principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri, implicând regiunile și orașele UE ca parteneri deplini încă de la începutul ciclului anual, pe baza unui cod de conduită (9) (10);

49.

invită instituțiile UE să utilizeze bugetul UE pentru a integra ODD în toate politicile, în special prin stoparea subvenționării combustibililor fosili și consolidarea criteriilor de durabilitate în achizițiile publice;

50.

reafirmă necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a ODD și solicită date defalcate, cel puțin la nivelul NUTS 2 și, după caz, la nivel local, pentru a permite un proces decizional mai eficient în cazurile în care media națională este înșelătoare;

51.

reiterează (11) necesitatea de a merge dincolo de PIB și de a utiliza indicatori suplimentari, care să nu aibă un caracter pur economic, ci să reflecte caracterul transformator al ODD, și care ar trebui măsurați la nivelul NUTS2, cel puțin cu ajutorul unor date dezagregate relevante pentru realizarea ODD;

52.

evidențiază faptul că regiunile și orașele fruntașe elaborează propriii indicatori și colectează propriile date în parteneriat cu actorii locali, inclusiv cu sectorul privat. Dezvoltarea unor indicatori locali reprezintă o bună oportunitate de promovare a participării și a asumării responsabilității. Cu toate acestea, 40 % dintre respondenții la ancheta CoR-OCDE nu utilizează niciun indicator. Indicatorii UE nu pot fi folosiți din cauză că nu sunt disponibile date la nivelul NUTS 2 pentru utilizarea lor locală;

53.

propune ca Centrul Comun de Cercetare al UE să instituie o platformă de date urbane privind ODD pentru a elabora un ghid european al orașelor voluntare care pun în aplicare ODD; remarcă, în plus, activitatea World Council on City Data, care stabilește standarde ISO pentru indicatori pentru orașe inteligente și reziliente, precum și activitatea OCDE de elaborare a unui instrument de vizualizare care combină indicatori oficiali cu indicatori modelați la nivel regional și local pentru a lua în considerare disparitățile regionale;

54.

invită Eurostat să includă această activitate și progresul măsurat în raportul său anual de monitorizare, acordând atenție și datelor calitative. CoR este pregătit să colaboreze și să promoveze cooperarea cu acești parteneri pentru a monitoriza punerea în aplicare a ODD la nivel local/regional;

55.

reiterează faptul că numeroase regiuni și orașe înregistrează progrese și devin deschizătoare de drumuri în această tranziție, prin inițiative ascendente de succes, cum ar fi Convenția primarilor pentru climă și energie și ambasadorii CoR care desfășoară acțiuni în acest sens. Aceste inițiative ascendente pot genera un nou impuls și reprezintă un progres major în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

Dimensiunea externă a ODD

56.

insistă ca UE să țină seama de dimensiunea externă a ODD atunci când le pune în aplicare, inclusiv de impactul extern al politicilor sale interne, de exemplu, PAC sau politicile comerciale. Dimensiunile internă și externă nu sunt separate, iar urmărirea asigurării coerenței politicilor pentru dezvoltarea durabilă este esențială;

57.

solicită un parteneriat între nivelul european, național, regional și local pentru a ajuta la punerea în aplicare a ODD prin cooperare în materie de dezvoltare;

58.

solicită să fie mai bine monitorizat rolul lanțurilor de aprovizionare globale pentru a asigura respectarea statului de drept și a drepturilor omului, să fie puse în aplicare practici legate de economia circulară și să se evite utilizarea excesivă a resurselor;

59.

insistă asupra rolului esențial al cooperării descentralizate și al inițiativelor CoR, precum Forumul „Orașe și regiuni în favoarea dezvoltării”, organizat de Comisia Europeană și de CoR în februarie 2019, care a avut ca temă principală parteneriatele urbane durabile, a reunit mai mult de 500 de participanți din peste 80 de țări și a elaborat recomandări concrete de politici de promovare a dezvoltării durabile prin parteneriate regionale și locale, sau inițiativa Nicosia pentru sprijinirea autorităților locale libiene. Aceste inițiative ale CoR demonstrează că sprijinul UE nu ar trebui să fie direcționat exclusiv spre proiecte de parteneriat la scară largă între orașe mari, ci să fie accesibil și inițiativelor de cooperare descentralizată de diferite dimensiuni și care implică diferite tipuri de teritorii;

60.

regretă că propunerea Comisiei Europene pentru noul Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) nu include o linie de finanțare tematică dedicată sprijinirii autorităților locale;

61.

invită Comisia Europeană să sprijine integrarea economică și socială a tinerilor, a femeilor și a persoanelor dezrădăcinate, în țările în curs de dezvoltare. Logica parteneriatului de cooperare descentralizată poate ajuta la transformarea percepției potrivit căreia migrația este o amenințare într-o percepție potrivit căreia migrația este o oportunitate, în special având în vedere rolul esențial pe care îl au regiunile și orașele în integrarea migranților în societățile lor gazdă;

Politicile UE

62.

este de acord cu diagnosticul prezentat în documentul de reflecție și cu propunerea de a lucra în continuare cu prioritate pe baza a patru clustere de politici și a patru factori orizontali care favorizează tranziția, dar cu următoarele observații suplimentare:

63.

reafirmă că, dincolo de propunerea de a crește obiectivul în materie de integrare a aspectelor legate de schimbările climatice la 25 %, noul CFM ar trebui să aloce resurse financiare semnificative pentru dezvoltarea durabilă și, de asemenea, să garanteze că nicio finanțare nu subminează punerea în aplicare a ODD;

64.

subliniază caracterul urgent al adoptării strategiilor și al definirii acțiunilor în vederea realizării unei economii circulare eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, prin punerea în aplicare fără întârziere a Acordului de la Paris;

65.

subliniază că CoR examinează mai atent, într-un aviz separat (12), legăturile dintre obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, tranziția ecologică și Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Acest aviz va stabili viziunea strategică a orașelor și a regiunilor din UE în vederea realizării tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, eficientă din punctul de vedere al resurselor și bogată în biodiversitate;

66.

insistă că un consum și o producție durabile implică, de asemenea, o reducere, în termeni absoluți, a utilizării de resurse din surse neregenerabile, pentru a evolua către suficiența resurselor, nu numai către eficiența utilizării lor;

67.

subliniază potențialul deosebit al bioeconomiei în ceea ce privește promovarea independenței de combustibilii fosili și contracararea schimbărilor climatice prin intermediul neutralității emisiilor de dioxid de carbon. Maximizarea utilizării bioproduselor într-o gamă cât mai largă de sectoare contribuie, de asemenea, la asigurarea și la crearea de locuri de muncă pe piețe noi și durabile, inclusiv în regiunile care, anterior, erau cel mai puțin industrializate;

68.

afirmă că, în următorul deceniu, regiunile pot contribui la realizarea obiectivului de a mări în mod semnificativ procentul bioindustriilor inovatoare, ca parte a produsului intern brut;

69.

solicită o monitorizare a Planului de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile, deoarece finanțarea trebuie să fie utilizată pentru a susține schimbările care aduc rezultate în materie de durabilitate, și nu doar câștiguri financiare (13);

70.

solicită angajamentul întreprinderilor și al sectoarelor industriale europene în favoarea dezvoltării durabile, ca parte integrantă a strategiei europene pentru industrie 2030, pentru a ajuta întreprinderile și sectoarele industriale să accelereze tranziția către practici mai durabile. O astfel de propunere, care se numără deja printre recomandările platformei multipartite a UE privind ODD, ar trebui să fie discutată în continuare în cadrul mesei rotunde de la nivel înalt în domeniul industriei („Industria 2030”) și să ia în discuție integrarea bioeconomiei în ODD;

71.

evidențiază faptul că, pentru a ține pasul cu principiul UE privind coerența politicilor în favoarea dezvoltării (CPD), PAC ar trebui să promoveze dezvoltarea unei agriculturi durabile în țările în curs de dezvoltare, ceea ce ar contribui la păstrarea populației rurale și ar garanta securitatea aprovizionării acesteia cu alimente. În acest scop, produsele agricole și alimentare din UE nu ar trebui să fie exportate la prețuri mai mici decât costurile de producție din Europa;

72.

regretă că, în ceea ce privește mobilitatea, documentul de reflecție nu include importanța disponibilității transportului public pentru consolidarea sistemelor de transport urbane și regionale durabile, nici rolul crucial al ALR în acest context;

73.

sugerează că o nouă dinamizare a agendei durabile a UE la nivel internațional ar trebui să cuprindă inițiative de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul OMI (transportul maritim) și al OACI (transportul aerian), în special prin solicitarea de către UE a introducerii unei taxe globale pe kerosen, iar în cazul în care nu se ajunge la un acord privind perceperea unei astfel de taxe la nivelul OACI, prin luarea în considerare de către UE a unor eventuale măsuri unilaterale, cum ar fi eliminarea scutirii de taxe pe carburantul de aviație pentru zborurile în spațiul aerian al UE sau impunerea unei taxe pe carburant pentru transportul aerian de mărfuri;

74.

observă că sectorul european al mobilității trebuie să își crească competitivitatea prin inovare. Planul de implementare în ceea ce privește combustibilii alternativi și infrastructura rutieră digitală trebuie să fie asumat de autoritățile locale și regionale în cooperare cu sectorul privat și să fie sprijinit de bugetul UE;

75.

în contextul gravelor inegalități sociale prezentate în documentul de reflecție, conform căruia peste 22 % dintre cetățenii UE sunt expuși riscului de sărăcie, reamintește apelul său de a pune în aplicare pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și de a acorda atenție, în egală măsură, factorilor de durabilitate socială și celor de durabilitate a mediului, pentru a dovedi că Uniunea are ca scop să nu lase în urmă pe nimeni și niciun teritoriu. Într-adevăr, datele arată că, adesea, teritoriile vulnerabile din punct de vedere social sunt și cele mai expuse la impactul negativ generat de lipsa dezvoltării durabile;

76.

solicită o monitorizare mai regionalizată a Pilonului european al drepturilor sociale. CoR elaborează, în prezent, un tablou de bord social regional care ar putea fi utilizat în acest scop;

77.

observă că trebuie acordată o atenție specială promovării în rândul cetățenilor europeni a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate, trecând de la abordarea instituțională la cea bazată pe comunitate;

78.

își reiterează apelul privind introducerea unei agende europene pentru locuințe (14), care, fiind plasată în siajul parteneriatului privind locuințele al Agendei urbane a UE, ar contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare a ODD 11 (Orașe și comunități durabile), dar și a ODD 1 (Fără sărăcie), a ODD 7 (Energie la prețuri accesibile) și a ODD 10 (Reducerea inegalităților);

79.

subliniază că, cu contribuția regiunilor și a orașelor UE, dezvoltarea de tehnologii digitale poate transforma schimbările demografice într-o triplă victorie pentru Europa: îmbunătățirea calității vieții populației noastre care îmbătrânește, tranziția către sisteme de sănătate și de îngrijire mai durabile și crearea unei creșteri economice și a unor locuri de muncă durabile în economia de argint;

80.

subliniază că autoritățile locale și regionale au un rol crucial în ceea ce privește echilibrul de gen, dar recunoaște că femeile sunt subreprezentate în mod semnificativ la nivelul UE, întrucât numai 15 % dintre primarii aleși, 32 % dintre membrii consiliilor locale și 33 % dintre membrii parlamentelor sau ai adunărilor regionale (15) sunt femei;

81.

sprijină recunoașterea și promovarea învățării non-formale și informale în activitățile pentru tineret. Organizațiile de tineret și organizațiile sportive care oferă programe de învățare non-formală și formală pentru o cetățenie activă în afara școlii sunt deosebit de importante pentru îmbunătățirea abilităților și a competențelor tinerilor;

82.

subliniază potențialul pe care îl are metodologia UE de specializare inteligentă de a deveni o parte esențială a politicii pentru o Europă durabilă până în 2030. Platforma JRC de specializare inteligentă ajută regiunile să utilizeze fonduri structurale pentru integrarea ODD în strategiile lor regionale de inovare, inclusiv prin intermediul evenimentelor din cadrul inițiativei „Știința întâlnește regiunile”, organizate de CoR și JRC. Complementaritatea dintre specializarea inteligentă și punerea în aplicare a ODD la nivel regional aduce o valoare adăugată esențială pentru creșterea durabilă;

83.

subliniază că sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ar trebui să se numere printre pașii următori esențiali din procesul de punere în aplicare a documentului de reflecție;

84.

regretă că, în ceea ce privește comerțul, în cadrul ultimului discurs privind starea Uniunii nu se face nicio referire la „acordul global de liber schimb dintre UE și Africa, la nivel de continente”. Acest acord ar trebui să fie ghidat de ODD și de contribuția uriașă pe care o poate avea comerțul la îndeplinirea lor;

85.

solicită un dialog social reînnoit în cadrul guvernanței corporative pentru a promova ODD și modele de afaceri noi cu scopul de a consolida democrația economică pentru o creștere durabilă;

86.

insistă asupra rolului pozitiv al economiei sociale în abordarea șomajului și în promovarea unei creșteri susținute și favorabile incluziunii. Acest aspect este important în special în regiunile marcate de emigrație, de o populație care îmbătrânește rapid, de lipsa dinamismului economic și de un nivel scăzut al antreprenoriatului. În astfel de regiuni, organizațiile economiei sociale reprezintă una dintre modalitățile prin care bunele intenții vor promova antreprenoriatul și vor atrage cea mai bună utilizare a resurselor locale.

---

(1)  În cadrul acestei anchete au fost primite peste 400 de răspunsuri. Rezultatele și informații suplimentare pot fi consultate la adresa http://cor.europa.eu/en/news/SDGs_survey

(2)  Rețeaua ONU pentru soluții de dezvoltare durabilă, Getting Started with the SDGs in Cities. A Guide for Stakeholders (2016) (Introducere în punerea în aplicare a ODD în orașe. Ghid pentru părțile interesate), http://unsdsn.org/wp-content/uploads/2016/07/9.1.8.-Cities-SDG-Guide.pdf

(3)  Cum ar fi Țara Bascilor, Insulele Åland, Espoo, Gent, Utrecht și Renania de Nord-Westfalia.

(4)  Studiu comandat de CoR: „O abordare teritorială pentru punerea în aplicare a ODD-urilor în UE – Rolul Comitetului European al Regiunilor” (2019).

(5)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Programul de sprijin pentru reforme și Funcția europeană de stabilizare a investițiilor” (2018/3764), punctul 12, raportoare: doamna Olga Zrihen (BE-PSE).

(6)  Organizații precum OCDE, ICLEI, inițiativa PNUD-ART și UN-Habitat și asociații precum Rețeaua administrațiilor regionale pentru dezvoltare durabilă (nrg 4SD), ICLEI sau Global Task Force.

(7)  De pildă CLRE, Eurocities, CRMP, Rețeaua europeană pentru dezvoltare durabilă (ESDN) sau rețeaua EEAC.

(8)  Avizul Comitetului European al Regiunilor privind viitorul Fond european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune după 2020.

(9)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Îmbunătățirea guvernanței semestrului european: un cod de conduită pentru implicarea autorităților locale și regionale” (2016/5386).

(10)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Semestrul european și politica de coeziune: alinierea reformelor structurale și a investițiilor pe termen lung” (2018/5504).

(11)  A se vedea Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Indicatori pentru dezvoltarea teritorială – dincolo de PIB”, adoptat la 11 februarie 2016.

(12)  „O Europă durabilă până în 2030: monitorizarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă, a tranziției ecologice și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice” (ENVE-VI/039); raportoare: doamna Sirpa Hertell (FI-PPE).

(13)  A se vedea Avizul Comitetului European al Regiunilor privind finanțarea creșterii durabile (2182/2018), adoptat la 6 decembrie 2018.

(14)  A se vedea Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Către o agendă europeană pentru locuințe” (CDR 1529/2017), adoptat la 1 decembrie 2017.

(15)  Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, Baza de date privind statisticile de gen, 2017.