Avizul Comitetului European al Regiunilor – Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate

(2020/C 39/11)

Raportor

:

Birgitta SACRÉDEUS (SE-PPE), membră a Consiliului comitatului Dalarna

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Priorități politice

1.

solicită să se elaboreze un program solid în domeniul sănătății publice și să se acorde prioritate bugetară pentru promovarea sănătății, prevenirea bolilor și reducerea inegalităților în materie de sănătate în cadrul programelor de cercetare ale UE pentru perioada de după 2020, inclusiv în cadrul Orizont Europa;

2.

își exprimă sprijinul pentru parteneriatul european pentru inovare „Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” și speră că Comisia Europeană va continua să sprijine această inițiativă. Inovarea în domeniul tehnologiilor de asistență este un stimulent important pentru a ajuta persoanele în vârstă să ducă o viață activă și sănătoasă. Prin urmare, Comitetul European al Regiunilor sprijină cercetarea și dezvoltarea în acest domeniu;

3.

invită toate autoritățile locale și regionale să profite de oportunitățile oferite de serviciile de e-sănătate și de digitalizare și să își intensifice eforturile de modernizare a serviciilor de sănătate și de îngrijire pentru toate vârstele, utilizând inovarea digitală pentru a reduce inegalitățile în materie de sănătate și pentru a îmbunătăți accesul la aceste servicii, în special în zonele slab populate;

4.

propune ca autoritățile locale și regionale să includă în politica lor de amenajare a teritoriului dezvoltarea unor medii adaptate persoanelor în vârstă, a vieții independente, a îngrijirii la nivelul comunității și a accesibilității;

5.

este convins că îmbătrânirea reprezintă o oportunitate deosebită și sprijină acțiunile din cadrul Strategiei europene pentru economia vârstei a treia, deoarece creșterea longevității creează o piață pentru noi produse și servicii la prețuri accesibile, care sprijină îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

6.

subliniază că unul dintre factorii-cheie pentru dezvoltarea cu succes și punerea în practică a unor noi soluții durabile și inovatoare este ca industria europeană să lucreze în strânsă colaborare cu reprezentanții locali și regionali;

7.

consideră că provocările reprezentate de schimbările demografice necesită activități de cercetare și o industrie europeană activă, menite să inventeze, dezvolte și producă soluții noi, inovatoare, de exemplu pentru produse de uz cotidian, infrastructură, tehnologie și software, adresate unei populații în curs de îmbătrânire; consideră că acest lucru reprezintă o oportunitate pentru UE de a se impune ca lider de piață în domeniul „economiei vârstei a treia”, de a crea locuri de muncă, de a genera bunăstare și de a exporta inovații creative în afara UE;

8.

reamintește cooperarea sa instituțională cu Biroul regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și încurajează politicienii de la nivel local și regional să exploreze posibilitățile oferite de Memorandumul de înțelegere CoR-OMS și de rețelele afiliate ale OMS: Healthy Cities și Regions for Health;

9.

subliniază că o creștere a speranței de viață în bune condiții de sănătate este unul dintre obiectivele principale ale politicii UE în domeniul sănătății, deoarece ea ar contribui nu numai la îmbunătățirea situației fiecărui cetățean în parte, ci ar duce, de asemenea, la reducerea cheltuielilor în materie de sănătate publică, ceea ce ar permite prelungirea vieții profesionale;

10.

este de acord cu evaluarea OMS (1) potrivit căreia îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate este influențată de: 1) sistemele de sănătate și de servicii sociale; 2) factorii comportamentali determinanți; 3) factorii personali; 4) mediul fizic; 5) mediul social; și 6) factorii economici, și subliniază că intervenția politică în aceste domenii poate avea o contribuție pozitivă la dezvoltarea pieței europene a economiei vârstei a treia;

11.

de asemenea, scoate în evidență rolul important al partenerilor sociali în asigurarea îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate și face trimitere, în acest context, la acordul-cadru al partenerilor sociali europeni privind îmbătrânirea activă și la abordarea intergenerațională din 2017. Acordul-cadru prevede punerea în aplicare a unor măsuri care să permită lucrătorilor mai în vârstă să rămână sănătoși și activi pe piața muncii până la vârsta pensionării, contribuind astfel la îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate;

Informații statistice

12.

observă că, la 1 ianuarie 2017, în UE-28 trăiau aproximativ 511,5 milioane de persoane. Ponderea tinerilor (0-14 ani) din UE-28 era de 15,6 %, iar persoanele în vârstă de muncă (15-64 de ani) aveau o pondere de 64,9 % din populație. Ponderea persoanelor vârstnice (cu vârsta de 65 de ani sau mai mare) era de 19,4 %, cu 2,4 puncte procentuale mai ridicată în raport cu 2007.

Parteneriatul european pentru inovare „Îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” și Comunicarea privind transformarea digitală a sectoarelor de servicii de sănătate și de îngrijire

13.

observă că, în mai 2017, Comisia a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a Strategiei privind piața unică digitală, iar în aprilie 2018 a publicat o comunicare (2) privind facilitarea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale (3). Comunicarea a evidențiat trei domenii prioritare pentru transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de îngrijire: — condiții de siguranță pentru accesul la datele privind sănătatea și schimbul acestora cu alte state membre; — îmbunătățirea calității datelor, pentru a înregistra progrese în cercetare, prevenirea bolilor și personalizarea serviciilor de sănătate și de îngrijire; — instrumente digitale pentru responsabilizarea cetățenilor și pentru îngrijirile axate pe pacient;

14.

atrage atenția că parteneriatul a contribuit la introducerea pe scară largă a unor soluții transfrontaliere digitale în materie de sănătate și de îngrijire;

Relevanța/importanța la nivel local și regional pentru CoR

15.

observă că în 20 din cele 28 de state membre, autoritățile regionale sunt – cel puțin parțial – responsabile pentru sistemele de sănătate (și adesea cele sociale). Bugetele lor suportă responsabilitatea pentru bolile cronice, precum și creșterea costurilor asistenței medicale pe termen lung;

16.

autoritățile locale și regionale definesc, prestează și administrează în același timp numeroase servicii care produc efecte pozitive și influențează condițiile de îmbătrânire a populației din mediul respectiv. Prin măsuri inteligente de prevenire în domeniul sănătății și îngrijirii, prin promovarea unui stil de viață sănătos, prin acțiuni de sensibilizare și campanii de informare specifice, autoritățile locale și regionale se pot adresa cetățenilor mai în vârstă, ajutându-i să trăiască și să își prelungească speranța de viață în condiții bune de sănătate. Aceste autorități își pot extinde cooperarea inovatoare dincolo de granițele impuse de propriile lor competențe, pentru a oferi mai mult sprijin pentru soluțiile de îngrijire axate pe persoane care utilizează sisteme integrate de asistență medicală;

17.

subliniază că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial în conceperea și dezvoltarea inovațiilor care fac mai ușoară viața persoanelor în vârstă. Investind în sectorul economiei vârstei a treia, sprijinind soluții inovatoare pentru îngrijirea la domiciliu și autoîngrijire, precum și pentru introducerea pe scară mai largă a unor servicii de e-sănătate, autoritățile locale și regionale din întreaga Uniune pot transforma „tsunamiul demografic” într-o oportunitate reală de îmbunătățire a serviciilor publice oferite și de stimulare, în același timp, a unor noi oportunități pentru crearea de locuri de muncă;

Stabilitatea fiscală și cheltuielile legate de îmbătrânirea populației

18.

reiterează Concluziile Consiliului Ecofin (4), care invită statele membre să pună în aplicare recomandările semestrului european legate de sustenabilitatea finanțelor publice și să aplice strategia orientată pe trei direcții pentru abordarea consecințelor economice și bugetare ale îmbătrânirii prin reducerea datoriei publice, creșterea ratelor de ocupare a forței de muncă și a productivității, precum și reformarea sistemelor de pensii, de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung;

Îngrijirea pe termen lung și personalul socio-medical

19.

dorește să atragă atenția asupra unui raport îngrijorător (5) privind îngrijirea pe termen lung, comandat în 2018 de DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, precum și asupra constatărilor sale: 1) serviciile de îngrijire la domiciliu și îngrijirea la nivelul comunității sunt în continuare subdezvoltate și greu accesibile; 2) îngrijirea informală este în creștere din cauza lipsei altor soluții la prețuri accesibile, ceea ce afectează în mod negativ femeile și performanța acestora pe piața forței de muncă; 3) există o lipsă acută de personal calificat în sectorul îngrijirii pe termen lung; 4) serviciile sociale și de sănătate sunt fragmentate, cu efecte pe termen lung asupra viabilității lor;

20.

este conștient de faptul că deficiențele cu care se confruntă serviciile sociale și cele privind cooperarea cu serviciile medicale primare duc adesea la o utilizare disproporțională a serviciilor de asistență medicală, de exemplu serviciile de ambulanță, prezentarea la secțiile de urgență ale spitalelor și spitalizări pe perioade nejustificat de lungi ale persoanele în vârstă. Aceste deficiențe pot fi cauzate de lipsa de coordonare și coerență între spitale și sectorul de îngrijire medicală;

21.

solicită reluarea dezbaterilor privind integrarea serviciilor sociale și a celor de îngrijire a sănătății, pentru a se asigura că pacienții sunt eliberați în timp util și că fluxul de informații nu este obstrucționat de bariere ce țin de limitele de competențe, și pentru a facilita soluțiile coordonate de îngrijire integrată; solicită, în acest sens, o mai bună corelare dintre sectorul spitalicesc și cel al îngrijirii, pentru a garanta că tratamentul și îngrijirea sunt corelate, garantând astfel că fluxul de informații nu este obstrucționat de limite de competențe, făcând posibile, astfel, soluții integrate de îngrijire în beneficiul pacienților;

22.

atrage atenția asupra lipsei de personal calificat în domeniul serviciilor sociale și al serviciilor de sănătate și de îngrijire, din cauza numărului tot mai mare de persoane în vârstă care au nevoie de îngrijire din întreaga Europă. Prin urmare, sectorul de asistență și îngrijire medicală ar trebui să angajeze forță de muncă calificată suplimentară, printre altele, pentru a veni în sprijinul rudelor cu responsabilități de îngrijire; atrage atenția, de asemenea, asupra sarcinii disproporționate a serviciilor de îngrijire informale, furnizate adesea de femei, și solicită un sprijin mai mare pentru persoanele care asigură servicii informale de îngrijire;

Digitalizarea oferă oportunități fără precedent pentru sănătate, îngrijire și servicii sociale

23.

atrage atenția asupra concluziilor unei consultări a Comisiei Europene (6), care arată că majoritatea europenilor nu au în prezent acces la servicii de sănătate digitale și insistă asupra recomandării din avizul CoR privind digitalizarea în sectorul sănătății, în care se solicită Comisiei să promoveze alinierea între planurile și strategiile digitale europene, naționale și regionale, precum și finanțarea, pentru a realiza furnizarea pe scară largă a serviciilor de asistență integrate, bazate pe digitalizare și orientate către persoane;

24.

subliniază că e-sănătatea, digitalizarea și schimbul electronic de date între pacienți și îngrijitorii și furnizorii lor de servicii de îngrijire facilitează asistența medicală orientată către pacient și tranziția de la asistența instituționalizată la îngrijirea în cadrul comunității, oferind, în același timp, fiecăruia posibilități sporite de a face alegeri în cunoștință de cauză și de a lua propriile decizii în materie de îngrijire;

25.

propune să se urmărească cu mai multă atenție evoluția rapidă din domeniul digitalizării, inclusiv inteligența artificială, pentru a permite apariția unor soluții inovatoare care să permită persoanelor și pacienților să fie mai bine informați, pentru a consolida capacitatea personalului de a pune în aplicare măsuri preventive și pentru a promova dezvoltarea furnizorilor de servicii medicale și rentabilitatea acestui sector;

26.

recunoaște dimensiunea importantă a pieței europene a roboților și a altor dispozitive care ajută persoanele în vârstă și reamintește recomandările cuprinse în raportul din 2018 privind economia vârstei a treia (7), care prevede că piața roboticii ar trebui să fie dezvoltată pentru a reduce sarcinile îngrijitorilor și a ajuta persoanele în vârstă și mai vulnerabile;

Accesibilitate

27.

salută adoptarea de către colegiuitori a Directivei UE privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor (8);

28.

ia act de îmbunătățirile introduse de lege în ceea ce privește accesul la TIC, bancomate, cărți electronice și cititoare electronice, site-uri internet și aplicații comerciale mobile, precum și automatele de tichete;

Îngrijirea persoanelor în vârstă

29.

își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul insuficient de medici și asistenți medicali din sectorul geriatriei în Europa și invită statele membre și regiunile acestora, precum și organizațiile profesionale ale medicilor și ale celorlalte cadre medicale să propună modalități de a face profesia mai atractivă și de a recruta personal de specialitate prin definirea unor module de formare și reconversie profesională, precum și a unor reglementări privind remunerația, astfel încât un număr mai mare de medici să decidă să aleagă specializarea geriatrie și să scadă numărul celor care decid să abandoneze această specializare; de asemenea, trebuie să se aibă în vedere și posibilitatea reîncadrării pensionarilor;

30.

este convins de valoarea învățării reciproce și recomandă promovarea mobilității pentru profesioniștii din domeniul sănătății, în special pentru medicii cu specializarea geriatrie, în spiritul programului Erasmus+;

31.

împărtășește preocupările exprimate de European Geriatric Medicine Society în ceea ce privește cerințele referitoare la cunoștințele de specialitate ale medicilor care lucrează în centrele de îngrijire și consideră că formarea specializată poate fi utilă atât pentru personalul medical, cât și pentru persoanele care locuiesc în astfel de centre, asigurând calitatea optimă a serviciilor de îngrijire oferite. Evident că fiecare stat membru este liber să își urmeze propriile opțiuni de politică în acest sens;

Corelarea informațiilor

32.

este conștient că măsurile politice dedicate îmbătrânirii active reprezintă o provocare socială, care necesită o gamă largă de cunoștințe și metode, acoperind domeniile medicinei și psihologiei, ale sociologiei și gerontologiei sociale, dar și pe cel al tehnologiei, al planificării urbane și al economiei;

33.

constată că multe orașe dezvoltă o politică privind îmbătrânirea activă, care oferă posibilitatea unor schimburi de idei; invită localitățile care nu sunt încă implicate în cooperare și parteneriate transnaționale să exploreze beneficiile învățării reciproce și oportunitățile oferite de numeroase inițiative europene, inclusiv Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, Interreg, URBACT (9) și multe altele;

34.

împărtășește preocupările cetățenilor cu privire la indisponibilitatea anumitor medicamente pe piață și solicită Comisiei să investigheze motivele dificultăților tot mai mari de acces la vaccinuri și medicamente în întreaga Uniune; subliniază că pacienții mai în vârstă folosesc de obicei mai multe medicamente și că sănătatea lor poate fi grav compromisă dacă nu pot primi în timp util medicamentele prescrise;

35.

reamintește că accesul la medicamente esențiale sigure, eficiente și la prețuri accesibile este o prioritate pentru europeni și un angajament esențial al UE în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și al Pilonului european al drepturilor sociale; este în continuare convins că industria farmaceutică europeană poate furniza aceste produse și își va spori și mai mult rolul în inovare și în poziția de lider la nivel mondial;

36.

recomandă studierea Ghidului Organizației Mondiale a Sănătății privind orașele adaptate persoanelor în vârstă (10), în special instrumentul pus la dispoziția politicienilor locali și responsabililor pentru planificare de pe plan local, intitulat „Crearea unor medii favorabile persoanelor în vârstă în Europa” (11); consideră că un mediu fizic sigur și accesibil pentru persoanele cu handicap poate aduce beneficii întregii populații și invită autoritățile locale și regionale să promoveze construcția de locuințe accesibile persoanelor cu handicap, să modernizeze infrastructura existentă și să elimine obstacolele din calea mobilității și a accesului la mijloacele de transport public sau la infrastructură;

37.

reiterează recomandările formulate în avizul său privind sănătatea în orașe și solicită autorităților locale „dezvoltarea de politici care să asigure o îmbătrânire activă în condiții bune de sănătate (healthy and active ageing), care privește atât bunăstarea fizică, cât și cea mentală și socială/relațională, cu promovarea participării persoanelor la activitățile recreative ale orașului și la programele intergeneraționale, inclusiv pentru a combate singurătatea și izolarea”;

38.

face trimitere la avizul său privind sistemele de sănătate și la recomandarea sa conform căruia „statele membre ale UE trebuie să își consolideze sistemele de asistență medicală primară pentru satisfacerea nevoilor populației în curs de îmbătrânire, pentru a crea lanțuri de îngrijire mai bune și pentru a raționaliza serviciile medicale spitalicești”;

39.

consideră că bazele unei îmbătrâniri active și în condiții bune de sănătate se pun de la vârste fragede; prin urmare, în conformitate cu avizul său „Stimulente locale și regionale pentru promovarea unei alimentații sănătoase și durabile”, recomandă să fie promovate obiceiurile alimentare sănătoase, îndrumând, totodată, noua generație către alegeri alimentare durabile;

40.

solicită ca rezultatele proiectelor europene axate pe îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate și pe promovarea asistenței integrate, finanțate în cadrul diferitelor programe ale UE, să fie mai bine fructificate și diseminate.

41.

observă că activitatea fizică continuă să fie considerată un atribut al copiilor și tinerilor, dar nu și al adulților (28 % dintre adulți nu practică niciun fel de sport) (12); subliniază că activitatea fizică reprezintă un element important pentru o îmbătrânire sănătoasă și solicită autorităților locale și regionale să colaboreze cu actorii locali (organizații sportive, ONG-uri, asociații ale persoanelor în vârstă etc.) pentru a îmbunătăți accesibilitatea infrastructurilor sportive, a sălilor de sport și a posibilităților de a exercita activități fizice și pentru a extinde rețelele de trasee pentru pietoni și piste de biciclete;

42.

consideră încurajator faptul că rezultatele cercetărilor (13) confirmă că este necesară prevenirea la toate vârstele a bolilor sau factorilor de risc care pot duce la apariția unor dizabilități; solicită, prin urmare, ca factorii de decizie să mărească proporția resurselor destinate prevenirii în cadrul bugetelor pentru sănătate (în prezent, valoarea medie a acestora este de 3 %);

Viitorul inițiativei „Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate”

43.

consideră că parteneriatul pentru perioada de după 2020 trebuie să fie ferm ancorat în prioritățile politice ale Uniunii și strâns corelat cu piața unică digitală, Pilonul european al drepturilor sociale și ODD-urile din domeniul sănătății; propune contactarea și colaborarea cu viitorul comisar care, după alegerile din 2019, va dispune de cele mai ample competențe pentru domeniul de politică „îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate”, în vederea realizării unui nou parteneriat inovator;

44.

este convins că viitorul parteneriat presupune și o corelare mai strânsă cu Directiva privind asistența medicală transfrontalieră și cu politica și practicile recente, cum ar fi rețetele electronice și interoperabilitatea fișelor medicale electronice;

45.

se așteaptă ca viitorul parteneriat să abordeze posibilitățile de achiziții publice transregionale, să identifice obstacolele și să înlesnească implementarea și difuzarea mai rapidă a soluțiilor inovatoare pentru e-sănătate;

46.

observă că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în ceea ce privește „îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate” este punerea în aplicare și extinderea soluțiilor inovatoare transfrontaliere și sprijină inițiativa privind inovarea în domeniul pieței (Inovation to Market – „I2M”) din cadrul parteneriatului european pentru inovare dedicată îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate. Această inițiativă urmărește să îmbunătățească coordonarea dintre componenta ofertei (întreprinderi, întreprinderi nou înființate și cercetători) și cea a cererii (furnizori de servicii medicale, factori de decizie și societăți de asigurări); este convins că dialogul dintre cele două părți poate îmbunătăți utilizarea inovatorilor digitali și poate consolida economia și știința, ceea ce, la rândul său, aduce beneficii utilizatorilor finali;

---

(1)  https://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/67215/WHO_NMH_NPH_02.8.pdf;jsessionid=F15F61D4E71955EDF2E37D4E8CFE8698?sequence=1

(2)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/communication-enabling-digital-transformation-health-and-care-digital-single-market-empowering

(3)  CoR a răspuns la această comunicare cu un aviz privind digitalizarea sănătății.

(4)  https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2018/05/25/public-finances-conclusions-on-age-related-spending/

(5)  https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8128&furtherPubs=yes

(6)  https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/ehealth/docs/2018_consultation_dsm_en.pdf

(7)  https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/silver-economy-study-how-stimulate-economy-hundreds-millions-euros-year

(8)  http://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-deeper-and-fairer-internal-market-with-a-strengthened-industrial-base-labour/file-jd-european-accessibility-act

(9)  https://urbact.eu

(10)  https://www.who.int/ageing/publications/Global_age_friendly_cities_Guide_English.pdf

(11)  http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0018/333702/AFEE-tool.pdf?ua=1

(12)  https://www.euronews.com/2019/03/28/over-a-quarter-of-europeans-do-not-exercise-at-all-eurostat

(13)  https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1878764916300699