—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 noiembrie 2018 (COM(2018)0734) intitulată „Spre un cadru european mai cuprinzător privind perturbatorii endocrini” (denumită în continuare „comunicarea”),

—

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 191 alineatul (2),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2018/605 al Comisiei din 19 aprilie 2018 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prin stabilirea unor criterii științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin (2) ,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (3),

—

având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2017/2100 al Comisiei din 4 septembrie 2017 de stabilire a criteriilor științifice pentru determinarea proprietăților care perturbă sistemul endocrin în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4) ,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind materialele și obiectele destinate să vină în contact cu produsele alimentare și de abrogare a Directivelor 80/590/CEE și 89/109/CEE (5),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice (6),

—

având în vedere Directiva 2009/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 iunie 2009 privind siguranța jucăriilor (7),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (denumit în continuare „Regulamentul CLP”) (8),

—

având în vedere Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” (denumit în continuare „PAM 7”), în special punctul 54 (iv) (9) ,

—

având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, în special obiectivul nr. 3.9 (10);

—

având în vedere raportul Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al Organizației Mondiale a Sănătății intitulat „State of the Science of Endocrine Disrupting Chemicals – 2012” (Stadiul cunoștințelor științifice privind substanțele chimice care perturbă sistemul endocrin – 2012) (11),

—

având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2013 referitoare la protecția sănătății publice împotriva perturbatorilor endocrini (12),

—

având în vedere studiul din 15 ianuarie 2019 intitulat „Endocrine Disruptors: from Scientific Evidence to Human Health Protection” (Perturbatorii endocrini: de la dovezi științifice la protecția sănătății umane), comandat de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului” (13),

—

având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât raportul UNEP/OMS din 2012 a calificat perturbatorii endocrini drept o „amenințare mondială” și menționează, printre altele, incidența ridicată și frecvența tot mai mare a multor tulburări endocrine la oameni, constatând totodată că se observă efecte de natură endocrină și la populațiile de animale sălbatice;

B.

întrucât, potrivit raportului, noi dovezi atestă efectele adverse asupra reproducerii (infertilitate, cancer, malformații) pe care le are expunerea la perturbatori endocrini și întrucât există, de asemenea, din ce în ce mai multe dovezi ale efectelor acestor substanțe chimice asupra funcțiilor tiroidiene și cerebrale, a obezității, a metabolismului, precum și asupra homeostaziei insulinei și a glucozei;

C.

întrucât nu mai este contestat faptul că această clasă de substanțe chimice induce efecte adverse asupra sănătății oamenilor și a animalelor sălbatice, interferând cu sistemul hormonal; întrucât, prin urmare, nu există niciun motiv valabil pentru amânarea unei reglementări eficiente;

D.

întrucât, cel mai recent studiu efectuat de Institute for Risk Assessment Sciences, intitulat „Health costs that may be associated with Endocrine Disrupting Chemicals” (Costurile medicale ce pot fi asociate cu efectul substanțelor chimice care perturbă sistemul endocrin), a constatat că, în urma evaluării a cinci efecte asupra sănătății care ar putea fi provocate de perturbatori endocrini, s-a constatat că, „potrivit literaturii existente la ora actuală, povara socioeconomică a efectelor perturbatorilor endocrini asupra sănătății ar putea fi considerabilă pentru UE”, aceasta fiind cuprinsă între 46 și 288 de miliarde EUR pe an (14);

E.

întrucât în raportul UNEP/OMS se afirmă că: „se cunoaște sau se presupune că există circa 800 de substanțe chimice care pot interfera cu receptorii hormonali, cu sinteza hormonală sau cu conversia hormonilor. Cu toate acestea, doar o mică parte din aceste substanțe chimice au fost investigate în cadrul unor teste capabile să identifice efecte endocrine clare asupra organismelor intacte.”;

F.

întrucât în comunicare se afirmă că, în contextul cadrului propus al Uniunii, „din 1999, dovezile științifice care fac legătura între expunerea la perturbatori endocrini și boli umane sau impacturi negative asupra faunei au devenit mai puternice”;

G.

întrucât, potrivit PAM 7, „pentru a proteja cetățenii Uniunii de presiunile legate de mediu și de riscurile la adresa sănătății și a bunăstării, PAM 7 garantează faptul că, până în 2020, toate actele legislative relevante ale Uniunii vor aborda în mod eficient preocupările în materie de siguranță legate de perturbatorii endocrini”;

H.

întrucât, potrivit PAM 7, acest lucru necesită în special „elaborarea până în 2018 a unei strategii […] pe baza măsurilor orizontale care trebuie luate până în 2015 pentru a asigura […] reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini”;

I.

întrucât, până în prezent, Comisia nu a adoptat o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic și nici nu a adoptat măsuri orizontale până în 2015 pentru a asigura reducerea la minimum a expunerii la perturbatorii endocrini;

J.

întrucât revizuirea strategiei comunitare din 1999 privind perturbatorii endocrini ar fi trebuit realizată de mult timp;

K.

întrucât, în absența unei strategii revizuite a Uniunii privind perturbatorii endocrini, state membre precum Franța, Suedia, Danemarca și Belgia au luat măsuri la nivel național în vederea creșterii nivelului de protecție a cetățenilor lor printr-o varietate de măsuri naționale;

L.

întrucât este în interesul tuturor să se asigure punerea în aplicare a unei abordări europene eficiente și cuprinzătoare cu privire la perturbatorii endocrini, pentru a garanta un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului;

M.

întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini și implementarea sa efectivă sunt esențiale pentru ca UE să contribuie la îndeplinirea angajamentului său privind obiectivul 3.9 din obiectivele de dezvoltare durabilă, și anume „reducerea substanțială a numărului de decese și boli cauzate de substanțele chimice periculoase și de poluarea și contaminarea aerului, a apei și a solului”;

N.

întrucât un cadru solid al Uniunii privind perturbatorii endocrini este, de asemenea, necesar pentru a pune bazele unei economii circulare netoxice, încurajând inovarea industrială prin substituirea mai sigură;

O.

întrucât este binevenit faptul că în comunicare se recunosc efectele negative ale perturbatorilor endocrini asupra sănătății umane și asupra mediului, inclusiv efectele amestecurilor, că se subliniază obiectivul de a reduce la minimum expunerea globală și că se recunoaște necesitatea unei abordări orizontale pentru identificarea perturbatorilor endocrini;

P.

întrucât, cu toate acestea, din comunicare lipsesc atât un plan de acțiune concret pentru a reduce la minimum expunerea la perturbatorii endocrini, cât și un calendar al etapelor următoare;

Q.

întrucât din legislația esențială a Uniunii în domenii sensibile lipsesc încă dispoziții specifice privind perturbatorii endocrini (de exemplu în cazul produselor cosmetice, al jucăriilor sau al materialelor care intră în contact cu alimentele);

R.

întrucât Comisia a anunțat o verificare a adecvării pentru a evalua dacă legislația relevantă a UE privind perturbatorii endocrini își atinge obiectivul general de a proteja sănătatea umană și mediul prin reducerea la minimum a expunerii la aceste substanțe; întrucât trebuie salutate caracterul transversal al verificării adecvării, precum și angajamentul Comisiei de a acorda o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile; întrucât, cu toate acestea, evaluarea ar fi trebuit efectuată cu câțiva ani în urmă și este regretabil faptul că Comisia a decis doar acum să procedeze la o astfel de verificare a adecvării; întrucât, prin urmare, verificarea adecvării nu ar trebui să justifice amânarea întreprinderii de acțiuni concrete de natură legislativă și de altă natură;

S.

întrucât criteriile științifice elaborate pentru determinarea perturbatorilor endocrini din pesticide și biocide nu dispun de o categorie de „perturbator endocrin susceptibil” și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru aplicarea orizontală; întrucât acest lucru nu este în concordanță cu clasificarea substanțelor care sunt cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR) în temeiul Regulamentului CLP și al PAM 7; întrucât capacitatea de a identifica perturbatorii endocrini susceptibili este extrem de importantă, cu atât mai mult cu cât atât Regulamentul privind produsele cosmetice, cât și Directiva privind siguranța jucăriilor nu limitează doar substanțele CMR cunoscute și prezumate (categoriile 1A și 1B), ci și substanțele CMR susceptibile (categoria 2);

T.

întrucât legislația relevantă a Uniunii nu prevede cerințe privind efectuarea de teste adecvate și cerințe în materie de date pentru a identifica perturbatorii endocrini;

U.

întrucât în comunicare se arată că există tot mai multe dovezi cu privire la efectele de perturbare endocrină ale amestecurilor de substanțe (de exemplu, expunerea la o combinație de perturbatori endocrini poate produce efecte adverse la concentrații la care, în mod individual, nu s-a observat niciun efect), dar Comisia nu face nicio propunere de abordare a acestei probleme;

V.

întrucât proiectul „EDC-MixRisk” din cadrul programului Orizont 2020 a concluzionat că „reglementările actuale privind substanțele chimice artificiale subestimează în mod sistematic riscurile pentru sănătate asociate cu expunerile combinate la perturbatori endocrini sau la potențiali perturbatori endocrini” (15),

W.

întrucât deficiențele în punerea în aplicare a Regulamentului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (procentul ridicat de dosare de înregistrare neconforme, evaluări lente din cauza datelor lipsă și neadoptarea unor măsuri de reglementare cu privire la substanțele referitor la care, în urma evaluării, s-a constatat că reprezintă un risc grav pentru sănătatea umană sau pentru mediu) conduc, de asemenea, la o incapacitate de a reduce la minimum expunerea la perturbatori endocrini cunoscuți sau suspectați;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.