23.12.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 449/59

P8_TA(2019)0082

Utilizarea durabilă a pesticidelor

Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (2017/2284(INI))

(2020/C 449/07)

Parlamentul European,

—

având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanții organici persistenți (POP) și de modificare a Directivei 79/117/CEE (2),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE (Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri) (3),

—

având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (4),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (5);

—

având în vedere evaluarea punerii în aplicare la nivel european a regulamentului și a anexelor sale relevante, astfel cum a fost publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) în aprilie 2018,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (6),

—

având în vedere Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (7) și Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (8),

—

având în vedere Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva privind habitatele) (9) și Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva privind păsările sălbatice) (10),

—

având în vedere Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (11),

—

având în vedere Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (12),

—

având în vedere Directiva 2009/90/CE a Comisiei din 31 iulie 2009 de stabilire, în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a specificațiilor tehnice pentru analiza chimică și monitorizarea stării apelor (13),

—

având în vedere Directiva 2009/127/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de modificare a Directivei 2006/42/CE în ceea ce privește echipamentele tehnice de aplicare a pesticidelor (14),

—

având în vedere Directiva 2013/39/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE și 2008/105/CE în ceea ce privește substanțele prioritare din domeniul politicii apei (15),

—

având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului (COM(2018) 0392),

—

având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE” (SWD(2017)0153),

—

având în vedere Comunicarea din 12 iulie 2006 a Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Strategia tematică privind utilizarea durabilă a pesticidelor” (COM(2006)0373 – SEC(2006)0894 – SEC(2006)0895 – SEC(2006)0914), (16)

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la promovarea inovării și a dezvoltării economice în cadrul viitoarei gestionări agricole europene (17),

—

având în vedere Rezoluția sa din 7 iunie 2016 referitoare la soluții tehnologice pentru o agricultură durabilă în UE (18),

—

având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică (19),

—

având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de regulament de punere în aplicare al Comisiei de reînnoire a aprobării substanței active glifosat, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare, și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 (20),

—

având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE (21),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele de protecție a plantelor (22),

—

având în vedere actuala evaluare europeană a punerii în aplicare a Directivei 2009/128/CE de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor și a raportului publicat de Serviciul European de Cercetare (EPRS) la 15 octombrie 2018,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (23),

—

având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1185/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind statisticile referitoare la pesticide (COM(2017)0109),

—

având în vedere Raportul special nr. 4/2014 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Integrarea în PAC a obiectivelor politicii UE în domeniul apei: un succes parțial”,

—

având în vedere raportul Comisiei din 10 octombrie 2017 privind planurile naționale de acțiune ale statelor membre și progresele înregistrate în punerea în aplicare a Directivei 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (COM(2017)0587),

—

având în vedere raportul general din octombrie 2017 elaborat de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) a Comisiei cu privire la punerea în aplicare a măsurilor luate de statele membre pentru a realiza utilizarea durabilă a pesticidelor în temeiul Directivei 2009/128/CE (24),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil: Acțiunea europeană pentru durabilitate” (COM(2016)0739),

—

având în vedere Al șaptelea program de acțiune pentru mediu (25),

—

având în vedere raportul ONU din 2017 al raportorului special privind dreptul la alimente elaborat în conformitate cu rezoluțiile 6/2, 31/10 și 32/8 ale Consiliului pentru drepturile omului (26),

—

având în vedere „Planul de punere în aplicare privind creșterea disponibilității produselor fitosanitare cu risc redus și accelerarea punerii în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor în statele membre”, elaborat de Grupul de experți privind protecția durabilă a plantelor și aprobat de Consiliu la 28 iunie 2016 (27),

—

având în vedere Rezoluția Senatului francez din 19 mai 2017 care limitează utilizarea pesticidelor în Uniunea Europeană (28),

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2019 referitoare la procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (29),

—

având în vedere studiul științific privind biomasa insectelor zburătoare, publicat la 18 octombrie 2017 (30),

—

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0045/2019),

A.

întrucât Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor (denumită în continuare „directiva”) prevede o serie de acțiuni care vizează utilizarea durabilă a pesticidelor în UE, prin reducerea riscurilor și a efectelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului și prin promovarea utilizării gestionării integrate a dăunătorilor (IPM) și a unor tehnici sau abordări alternative de protecție a plantelor, cum ar fi alternativele nechimice și produsele de protecție a plantelor (PPP) cu risc redus, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, cu scopul de a reduce dependența de pesticide și de a proteja sănătatea umană și animală și mediul;

B.

întrucât directiva este un instrument valoros pentru a garanta că mediul, ecosistemele și sănătatea umană și animală sunt bine protejate împotriva substanțelor periculoase din pesticide, oferind, în același timp, soluții durabile și ecologice pentru un set de instrumente mai amplu și mai variat cu scopul de a elimina și a preveni pierderile de producție cauzate de dăunători, boli, buruieni și specii alogene invazive și pentru a combate acumularea de rezistență la agenți patogeni; întrucât o punere în aplicare completă și cuprinzătoare a directivei este o condiție prealabilă pentru atingerea unui grad înalt de protecție și pentru realizarea unei tranziții către o agricultură durabilă, pentru producerea de alimente sigure și sănătoase și pentru un mediu netoxic, care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și animale;

C.

întrucât, deși IPM poate contribui la evitarea pierderilor de randament cauzate de dăunători, scopul său principal este să le permită utilizatorilor de pesticide să treacă la practici și la produse care prezintă cel mai scăzut risc pentru sănătatea umană și pentru mediu, astfel cum se arată la articolul 14 din directivă; observă că, în orice caz, multe studii au arătat că se poate reduce în mod semnificativ utilizarea de pesticide fără un impact negativ asupra randamentului;

D.

întrucât directiva trebuie citită împreună cu celelalte două acte legislative care acoperă întregul ciclu de viață al unui pesticid, de la introducerea sa pe piață [Regulamentul (CE) nr. 1107/2009] până la stabilirea conținuturilor maxime aplicabile reziduurilor de pesticide [Regulamentul (CE) nr. 396/2005]; întrucât, prin urmare, îndeplinirea obiectivului directivei de protejare a sănătății umane și a mediului împotriva riscurilor asociate cu utilizarea pesticidelor este imposibilă fără punerea în aplicare deplină și asigurarea respectării întregului „pachet legislativ privind pesticidele”;

E.

întrucât, pentru a reduce riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu, precum și impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății umane și a mediului, Comisia și statele membre ar trebui să trateze problema pesticidelor contrafăcute și ilegale, precum și problema acută pe care o prezintă produsele agricole importate tratate cu substanțe chimice care sunt fie interzise, fie strict reglementate în UE;

F.

întrucât practicile actuale ale Comisiei și ale statelor membre în ceea ce privește aprobarea substanțelor active și autorizarea produselor de protecție a plantelor nu sunt compatibile cu obiectivele și cu scopul directivei; întrucât aceste practici actuale împiedică atingerea celui mai înalt nivel posibil de protecție și realizarea tranziției către un sector agricol durabil și un mediu netoxic;

G.

întrucât dovezile disponibile arată în mod clar că punerea în aplicare a directivei nu este aliniată suficient la politicile conexe ale UE în domeniul pesticidelor, al agriculturii și al dezvoltării durabile, în special, dar nu exclusiv la politica agricolă comună (PAC) și la Regulamentul privind produsele de protecție a plantelor; întrucât directiva și acțiunile conexe de la nivelul UE au un potențial semnificativ de a consolida în continuare eforturile și acțiunile naționale în sectorul agricol și în domeniul protecției mediului și a sănătății umane, precum și de a le aduce o valoare adăugată;

H.

întrucât cadrul de reglementare actual, inclusiv cerințele privind datele, a fost conceput pentru evaluarea și gestionarea produselor de protecție a plantelor de origine chimică și, prin urmare, nu este adaptat substanțelor active și produselor de origine biologică cu risc redus; întrucât acest cadru neadecvat încetinește în mod semnificativ intrarea pe piață a produselor de protecție a plantelor de origine biologică cu risc redus, descurajând adesea solicitanții; întrucât această situație împiedică inovarea și frânează competitivitatea în sectorul agricol al UE; întrucât această situație face, de asemenea, ca peste 60 de substanțe active care, potrivit Comisiei Europene ar trebui înlocuite, să nu fie înlocuite din lipsă de alternative mai sigure, inclusiv substanțe active de origine biologică cu risc redus;

I.

întrucât există o lipsă de PPP cu risc redus disponibile pe piață, inclusiv de produse biologice; întrucât doar 13 substanțe sunt aprobate ca substanțe active cu risc redus, dintr-un total de aproape 500 de substanțe disponibile pe piața UE, 12 dintre acestea fiind biologice; întrucât punerea în aplicare insuficientă a directivei a creat, în fapt, condiții competitive inegale în Europa, practicile naționale divergente împiedicând asimilarea optimă pe piață a alternativelor durabile; întrucât această situație a făcut mai dificilă pătrunderea în măsură suficientă a produselor alternative cu risc redus și nechimice pe piața UE, ceea ce reduce atractivitatea acestora pentru fermieri, care ar putea opta în schimb pentru alternative mai rentabile pe termen scurt; întrucât lipsa PPP cu risc redus disponibile, inclusiv a celor biologice, îngreunează elaborarea și punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor (IPM);

J.

întrucât agricultura ecologică joacă un rol important ca sistem cu un consum redus de pesticide și ar trebui să fie încurajată mai mult;

K.

întrucât există din ce în ce mai multe dovezi ale unui declin masiv continuu al populației de insecte din Europa, care este legat de nivelurile actuale de utilizare a pesticidelor; întrucât scăderea semnificativă observată a numărului de insecte are un impact negativ asupra întregului ecosistem și a biodiversității, dar și asupra sectorului agricol, a prosperității sale economice și a producției agricole;

L.

întrucât Europa se află în prezent la o răscruce care va determina viitorul sectorului agricol și posibilitățile Uniunii de a realiza o utilizare durabilă a pesticidelor, mai ales prin reforma politicii agricole comune (PAC); întrucât reforma PAC aduce cu sine posibilitatea semnificativă de a consolida optimizarea și armonizarea politicilor, precum și punerea în aplicare a directivei și facilitarea tranziției către practici agricole mai durabile din perspectiva mediului;

M.

întrucât folosirea produselor convenționale de protecție a plantelor face din ce în ce mai mult obiectul dezbaterilor publice, din cauza riscurilor potențiale pe care acestea le prezintă pentru sănătatea oamenilor și a animalelor și pentru mediu;

N.

întrucât este important să se promoveze elaborarea de proceduri sau tehnici alternative pentru a reduce dependența de practicile convenționale și pentru a aborda rezistența tot mai mare la produsele convenționale de protecție a plantelor;

O.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 obligă Consiliul să se asigure că cerințele de reglementare în materie de gestionare prevăzute în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori (31) includ principiile gestionării integrate a dăunătorilor, inclusiv bune practici de protecție a plantelor și metode nechimice de protecție a plantelor și de gestionare a culturilor și a dăunătorilor;

P.

întrucât punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor este obligatorie în UE, în conformitate cu directiva; întrucât statele membre și autoritățile locale ar trebui să pună mai mult accent pe utilizarea durabilă a pesticidelor, inclusiv a alternativelor de protecție a plantelor cu risc redus;

Q.

întrucât „utilizarea durabilă” a pesticidelor nu poate fi realizată fără a lua în considerare expunerea oamenilor la combinațiile de substanțe active și coformulanți, precum și efectele cumulate și posibil agregate și sinergice ale acestora asupra sănătății umane;

Principalele concluzii

1.

 reamintește obiectivele specifice ale Strategiei tematice privind utilizarea durabilă a pesticidelor, cum ar fi, printre altele, reducerea la minimum a pericolelor și a riscurilor pe care le prezintă utilizarea pesticidelor pentru sănătate și mediu; un control mai bun al utilizării și al distribuției pesticidelor; reducerea nivelurilor de substanțe active dăunătoare, inclusiv prin înlocuirea celor mai periculoase cu alternative mai sigure, inclusiv cu alternative nechimice; încurajarea practicilor agricole cu consum redus de pesticide redus sau fără pesticide; și instituirea unui sistem transparent de raportare și monitorizare a progreselor în îndeplinirea obiectivelor strategiei, inclusiv prin elaborarea de indicatori adecvați;

2.

 consideră că este esențial să se evalueze punerea în aplicare a acestei directive în coroborare cu politica generală a UE cu privire la pesticide, inclusiv cu normele stabilite de Regulamentul privind produsele fitosanitare, Regulamentul (UE) nr. 528/2012 (Regulamentul privind produsele biocide) (32), Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri și Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (Legislația alimentară generală) (33);

3.

 regretă că, în ciuda eforturilor, gradul general al progreselor în punerea în aplicare de către statele membre nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele principale ale directivei și pentru a elibera întregul său potențial de reducere a riscurilor globale care decurg din utilizarea pesticidelor, inclusiv pentru a reduce dependența de pesticide, a promova tranziția către tehnici sigure de protecție a plantelor și sustenabile din punct de vedere ecologic și pentru a aduce urgent îmbunătățirile necesare în materie de mediu și de sănătate pentru care directiva a fost special concepută; regretă întârzierea cu trei ani a prezentării de către Comisie a raportului de punere în aplicare;

4.

 subliniază că punerea în aplicare a directivei trebuie să fie cuprinzătoare și să acopere toate aspectele necesare și că punerea în aplicare parțială a anumitor elemente, dar nu și a altora, nu este suficientă pentru a realiza obiectivul general al directivei care constă în utilizarea durabilă a pesticidelor; subliniază faptul că punerea în aplicare a practicilor IPM, cum ar fi alternativele nechimice și produsele de protecție a plantelor (PPP) cu risc scăzut, joacă un rol deosebit de important în eforturile de realizare a acestui obiectiv;

5.

 remarcă faptul că raportul din 2017 al Comisiei privind progresele înregistrate identifică lacune semnificative în planurile naționale de acțiune (PNA) ale statelor membre, indicând un angajament mai redus față de protejarea mediului și a sănătății în unele țări, care poate duce la o concurență neloială pe piață și la subminarea pieței unice; își rezervă dreptul de a sesiza comisarul pentru concurență în legătură cu statele membre care nu își respectă obligațiile;

6.

 își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că aproximativ 80 % dintre planurile naționale de acțiune ale statelor membre nu conțin nicio informație specifică cu privire la modul de cuantificare a realizării multor obiective și ținte, în special în ceea ce privește obiectivele pentru măsurile de gestionare integrată a dăunătorilor și a mediului acvatic; subliniază că acest lucru complică în mare măsură procesul de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre în realizarea obiectivelor principale și a scopului directivei;

7.

 este preocupat de faptul că planurile naționale de acțiune (PNA) sunt incoerente în ceea ce privește stabilirea unor obiective cantitative, ținte, măsurători și calendare pentru diversele domenii de acțiune, ceea ce face imposibilă evaluarea progreselor realizate; regretă faptul că doar cinci PNA stabilesc obiective măsurabile la nivel înalt, dintre care patru se referă la reducerea riscurilor și doar unul la reducerea utilizării; regretă faptul că doar 11 state membre au elaborat un PNA revizuit până în prezent, deși termenul pentru revizuire a fost sfârșitul anului 2017;

8.

 regretă faptul că în multe state membre nu există un angajament suficient față de practicile IPM, pe baza celor opt principii ale sale și abordând cu prioritate alternativele nechimice la pesticide; regretă că una dintre principalele provocări cu care se confruntă punerea în aplicare a IPM, care reprezintă piatra de temelie a directivei, pare să fie lipsa actuală a instrumentelor și a metodelor de control adecvate pentru evaluarea conformității în statele membre, precum și a unor norme și orientări clare; subliniază faptul că implementarea cuprinzătoare a IPM este una dintre măsurile-cheie pentru reducerea dependenței de utilizarea pesticidelor în agricultura durabilă, care respectă mediul, este viabilă din punct de vedere economic și contribuie la securitatea alimentară a Europei, consolidând, în același timp, biodiversitatea și sănătatea umană și animală, stimulând economia rurală și reducând costurile pentru fermieri prin facilitarea introducerii pe piață a PPP cu risc redus și nechimice în diferitele zone europene; subliniază că sunt necesare stimulente financiare și măsuri educaționale suplimentare pentru a consolida utilizarea practicilor de IPM de către exploatațiile agricole individuale;

9.

 consideră că IPM reprezintă un instrument valoros pentru fermieri pentru a combate dăunătorii și bolile și pentru a asigura producția; remarcă faptul că o adoptare mai largă a IPM servește unui dublu scop: de a consolida protecția mediului și a biodiversității și de a reduce costurile suportate de fermieri pentru a trece la alternative mai durabile și pentru a reduce utilizarea pesticidelor convenționale; consideră că este nevoie de un efort mai intens pentru a încuraja adoptarea IPM prin intermediul cercetării și al organismelor consultative ale statelor membre; reamintește că IPM poate juca un rol important în reducerea cantităților și a soiurilor de pesticide utilizate;

10.

 observă că, în setul de instrumente pentru gestionarea integrată a dăunătorilor, controlul biologic implică stimularea sau introducerea unor specii benefice care se hrănesc și reglează astfel populațiile de dăunători, păstrându-le sub control; subliniază, prin urmare, importanța de a prefera metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile în locul pesticidelor chimice în cazul în care acestea asigură un control adecvat al dăunătorilor; subliniază, de asemenea, importanța aplicării pesticidelor chimice în mod selectiv și direcționat, deoarece, în caz contrar, acești agenți benefici de combatere a dăunătorilor riscă să fie eliminați, lăsând culturile mai vulnerabile la viitoare atacuri;

11.

 este preocupat de faptul că s-au realizat foarte puține progrese în ceea ce privește promovarea și stimularea inovării, dezvoltării și adoptării alternativelor cu risc redus și nechimice la pesticidele convenționale; ia act de faptul că un număr restrâns de PNA conțin stimulente pentru înregistrarea unor astfel de produse și metode alternative; avertizează că utilizările limitate sunt deosebit de vulnerabile din cauza deficitului de substanțe active relevante;

12.

 subliniază că utilizarea durabilă și responsabilă a pesticidelor reprezintă o condiție prealabilă pentru autorizarea PPP;

13.

 regretă lipsa disponibilității substanțelor active cu risc redus și a PPP, cauzată în principal de lungimea duratei procesului de evaluare, autorizare și înregistrare, datorată parțial faptului că intervalul de timp mai scurt de 120 de zile pentru autorizarea unor astfel de cazuri este rareori îndeplinit la nivelul statelor membre; subliniază faptul că situația actuală nu este în conformitate cu principiile de promovare și punere în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor și subliniază importanța disponibilității pesticidelor cu risc redus, a cercetării adecvate și a schimbului de bune practici în cadrul statelor membre și între acestea, pentru a utiliza pe deplin potențialul IPM; consideră că un proces de aprobare mai rapid ar stimula cercetarea industrială în ceea ce privește dezvoltarea unor ingrediente active noi cu risc redus, inclusiv a unor substanțe inovatoare, cu risc redus, asigurându-se astfel faptul că fermierii dispun de suficiente instrumente de protecție a plantelor și permițându-le acestora să treacă mai repede la PPP durabile și să sporească eficacitatea gestionării integrate a dăunătorilor;

14.

 reamintește că creșterea rezistenței la pesticide conduce la mărirea gradului de utilizare și dependență; observă că utilizarea la scară tot mai mare a pesticidelor și dependența sporită de acestea are un cost ridicat pentru fermieri, atât în ceea ce privește costurile de producție ridicate, cât și în ceea ce privește pierderile de producție din cauza epuizării solului și a reducerii calității acestuia;

15.

 constată că disponibilitatea tot mai mare pe piață a PPP cu risc redus ar reduce riscul rezistenței la ingrediente active și efectele asupra speciilor nețintă legate de PPP utilizate în mod curent;

16.

 observă, în acest sens, că rezistența la substanțele active din pesticide reprezintă un fapt biologic inevitabil în ceea ce privește dăunătorii cu reproducere rapidă și bolile și constituie o problemă tot mai mare; subliniază, prin urmare, că trebuie preferate metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile în locul pesticidelor chimice în cazul în care acestea asigură un control adecvat al dăunătorilor; reamintește că pesticidele chimice ar trebui utilizate selectiv și în mod direcționat; subliniază că, în caz contrar, agenții benefici de combatere a dăunătorilor riscă să fie exterminați, lăsând culturile mai vulnerabile la viitoare atacuri;

17.

 constată, de asemenea, că cele mai semnificative reduceri ale volumului de pesticide pot apărea în urma schimbărilor sistemice care reduc vulnerabilitatea la atacul dăunătorilor, favorizează diversitatea structurală și biologică asupra monoculturilor și a culturilor continue și reduc rezistența dăunătorilor la ingredientele active; subliniază, prin urmare, necesitatea de a se pune accentul pe metodele agro-ecologice care asigură o reziliență sporită a întregului sistem agricol la dăunători, de a finanța și de a integra aceste metode;

18.

 subliniază că PAC, în forma sa actuală, nu încurajează și nu stimulează suficient reducerea dependenței de pesticide a fermelor și adoptarea de tehnici de producție ecologică; consideră că sunt necesare instrumente de politică specifice în cadrul PAC post-2020 pentru a contribui la schimbarea comportamentului agricultorilor în ceea ce privește utilizarea pesticidelor;

19.

 regretă faptul că propunerea Comisiei referitoare la noua PAC post-2020 nu include principiul IPM printre cerințele de reglementare în materie de gestionare la care se face referire în anexa III a respectivei propuneri; subliniază faptul că lipsa legătură între directivă și noul model al PAC va împiedica efectiv reducerea dependenței de pesticide;

20.

 ia act de faptul că majoritatea statelor membre utilizează indicatori de risc naționali pentru a evalua, fie în întregime, fie parțial, impactul negativ al utilizării pesticidelor; regretă că, în ciuda obligației explicite prevăzute la articolul 15 din directivă, indicatorii de risc armonizați la nivelul UE nu au fost încă conveniți de statele membre, ceea ce, în ansamblu, face imposibilă compararea progreselor înregistrate în diferite state membre și la nivelul întregii Uniuni; salută adoptarea, la 25 ianuarie 2019, a indicatorilor de risc armonizați de către Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF);

21.

 subliniază importanța fundamentală a biodiversității și a ecosistemelor solide, în special în cazul albinelor și a altor insecte polenizatoare, care sunt esențiale pentru a garanta un sector agricol sănătos și durabil; subliniază, de asemenea, că protejarea biodiversității nu este o chestiune care ține exclusiv de protecția mediului, ci și o modalitate de asigurare a securității alimentare durabile a Europei în viitor;

22.

 este profund îngrijorat de reducerea continuă și probabil ireversibilă a biodiversității în Europa și de declinul alarmant al insectelor cu aripi, inclusiv al celor polenizatoare, după cum reiese din constatările unui studiu științific recent din octombrie 2017 privind biomasa insectelor zburătoare (34), conform căruia populația de insecte zburătoare din Germania a scăzut cu peste 75 % în 27 ani în 63 de arii naturale protejate; subliniază, de asemenea, declinul important al speciilor de păsări comune în întreaga Europă, posibil ca urmare a reducerii populației de insecte; remarcă, de asemenea, efectele neintenționate ale pesticidelor asupra solului și a organismelor din sol (35), precum și a altor specii nevizate; consideră că pesticidele reprezintă unul dintre factorii principali responsabili pentru reducerea numărului de insecte, a speciilor de păsări de pe terenurile agricole și a altor organisme nevizate și subliniază, de asemenea, necesitatea ca Europa să treacă la o utilizare mai durabilă a pesticidelor și să crească numărul de alternative nechimice și de PPP cu risc scăzut pentru fermieri;

23.

 susține că pesticidele pe bază de neonicotinoide joacă un rol specific în declinul îngrijorător al populațiilor de albine din întreaga Europă, astfel cum reiese din numeroasele studii internaționale, care au servit drept bază pentru petițiile cetățenilor, care au adunat sute de mii de semnături din toată Europa;

24.

 recunoaște importanța PNA și a gestionării integrate a dăunătorilor în reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor pentru a evita pierderea ireversibilă a biodiversității, acordând, în același timp, prioritate măsurilor agro-ecologice și agriculturii ecologice, ori de câte ori este posibil;

25.

 subliniază, de asemenea, că dezvoltarea unor alternative agricole durabile este necesară pentru a reduce impactul schimbărilor climatice asupra securității alimentare;

26.

 își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea în continuare a pesticidelor cu substanțe active care sunt mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere sau care au caracteristicile care afectează sistemul endocrin și care sunt dăunătoare oamenilor sau animalelor; subliniază că utilizarea unor astfel de pesticide este incompatibilă cu obiectivele și scopul directivei;

27.

 subliniază că îndeosebi mediul acvatic este sensibil la pesticide; salută faptul că anumite state membre au luat o serie de măsuri pentru a-l proteja împotriva pesticidelor; regretă, totuși, faptul că majoritatea statelor membre nu au stabilit obiective cantitative și calendare pentru măsurile de protejare a mediului acvatic împotriva pesticidelor, iar cele care au stabilit obiective nu au precizat modul în care ar fi măsurată realizarea țintelor sau a obiectivelor; consideră că monitorizarea pesticidelor utilizate în prezent în mediul acvatic ar trebui îmbunătățită;

28.

 observă că agricultura este una din sursele care face ca corpurile de apă să nu ajungă la o stare chimică bună, întrucât duce la poluarea cu pesticide; subliniază că prevenirea pătrunderii pesticidelor în sistemele de apă dulce este mai rentabilă decât tehnologiile de eliminare și că statele membre trebuie să ofere stimulente adecvate în acest sens fermierilor; în acest sens, recunoaște, de asemenea, importanța punerii în aplicare a Directivei-cadru privind apa pentru îmbunătățirea calității apei; salută progresele realizate de statele membre în abordarea substanțelor prioritare, ceea ce a făcut ca un număr mai mic de corpuri de apă să nu respecte standardele referitoare la substanțe, cum ar fi cadmiul, plumbul și nichelul, precum și pesticidele;

29.

 regretă faptul că degradarea resurselor de apă a condus la o tratare suplimentară tot mai frecventă a apei potabile de către operatori, pentru a se asigura că apa destinată consumului uman respectă limitele referitoare la pesticide, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 98/83/CE a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, costurile respective fiind suportate de consumatori, nu de poluatori;

30.

 subliniază că unele pesticide sunt recunoscute la nivel internațional ca fiind poluanți organici persistenți (POP) din cauza potențialului lor de transport pe distanțe lungi, a persistenței lor în mediu și a abilității lor de bioamplificare în întregul lanț alimentar și de bioacumulare în ecosisteme, precum și a efectelor lor negative semnificative asupra sănătății umane;

31.

 salută faptul că toate statele membre au instituit sisteme de formare și certificare în ceea ce privește utilizarea PPP, dar regretă faptul că, în unele state membre, obligațiile de formare nu sunt îndeplinite pentru toate subiectele enumerate în anexa I; subliniază importanța formării utilizatorilor pentru a asigura utilizarea sigură și durabilă a PPP; consideră că este necesar să se facă distincția între utilizatorii profesioniști și cei amatori, dat fiind faptul că aceștia nu au aceleași obligații; subliniază faptul că atât utilizatorii profesioniști, cât și cei neprofesioniști de PPP ar trebui să beneficieze de o formare adecvată;

32.

 observă potențialul folosirii tehnologiilor inteligente și a agriculturii de precizie ca mijloace pentru o mai bună gestionare a PPP și pentru evitarea dispersiei lor în zonele în care nu sunt necesare, de exemplu cu ajutorul dronelor sau a tehnologiei de precizie GPS; subliniază, în plus, că adoptarea unor astfel de soluții ar putea fi îmbunătățită în statele membre dacă ar fi integrată mai bine în cursurile de formare și în schemele de certificare destinate utilizatorilor de pesticide din PNA;

33.

 subliniază că PPP sunt utilizate nu numai în agricultură, ci și pentru combaterea buruienilor și a dăunătorilor în zonele utilizate de publicul larg sau de grupurile vulnerabile, astfel cum sunt definite la articolul 12a din directivă, inclusiv parcurile publice și căile ferate; întrucât utilizarea PPP în aceste zone nu este adecvată; salută faptul că mai multe state membre și numeroase autorități regionale și locale au luat măsuri pentru a limita sau interzice utilizarea pesticidelor în zonele folosite de publicul larg sau de grupurile vulnerabile; constată, totuși, absența unor obiective măsurabile în majoritatea statelor membre;

34.

 își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că multe state membre nu au interpretat în mod corect cerința prevăzută la articolul 12 litera (a), considerând că aceasta se referă numai la utilizarea neagricolă, când, de fapt, grupurile vulnerabile precum cele definite în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 includ rezidenții care sunt supuși unei expuneri ridicate la pesticide pe termen lung; observă, în plus, că Comisia a confirmat faptul că nu există niciun temei juridic pentru excluderea utilizărilor agricole de la dispozițiile articolului 12;

35.

 observă sprijinul continuu al statelor membre pentru agricultura ecologică, ca sistem cu un consum redus de pesticide; salută faptul că numărul de ferme ecologice a continuat să crească în Uniune, dar observă că progresele încă variază considerabil de la un stat membru la altul;

36.

 constată că fermierii ecologici suferă pierderi economice atunci când solul lor și produsele lor ecologice sunt contaminate din cauza utilizării pesticidelor în fermele vecine, de exemplu prin devierea pesticidelor vaporizate și deplasarea substanțelor active persistente în mediu; subliniază că, în consecință, din cauza unor acțiuni care nu se află sub controlul lor, este posibil ca fermierii ecologici să fie forțați să își vândă produsele ca produse convenționale, pierzând din majorarea prețurilor sau riscând chiar să li se retragă certificarea;

37.

 constată că, deși statele membre au, în general, sisteme de colectare a informațiilor privind cazurile de intoxicații acute cu pesticide, precizia acestor date și utilizarea lor sunt puse la îndoială; subliniază faptul că sistemele de colectare a acestor informații privind cazurile de intoxicații cronice nu au fost puse în aplicare pe scară largă;

38.

 subliniază că cel mai recent raport al EFSA privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare a arătat că 97,2 % din eșantioanele de pe teritoriul Europei erau în limitele legale ale legislației UE, acest lucru demonstrând că sistemul de producere a alimentelor este foarte riguros și sigur;

Recomandări

39.

 solicită statelor membre să finalizeze fără întârziere punerea în aplicare a directivei;

40.

 solicită Comisiei și statelor membre să asigure faptul că toate părțile interesate relevante, inclusiv publicul, sunt incluse în orice activitate care le vizează cu privire la produsele de protecție a plantelor, astfel cum se prevede în Directiva 2003/35/CE și în Convenția de la Aarhus;

41.

 invită statele membre să își asume un rol proactiv în transpunerea în practică a directivei, pentru a identifica lacunele și domeniile specifice care necesită o atenție deosebită cu privire la protecția sănătății umane și a mediului și pentru a nu se limita la mecanismele naționale obișnuite de transpunere și control;

42.

 solicită statelor membre să recunoască faptul că UE trebuie să acționeze fără întârziere pentru a realiza tranziția către o utilizare mai durabilă a pesticidelor și că responsabilitatea principală pentru punerea în aplicare a unor astfel de practici le revine statelor membre; subliniază că este imperativ să se acționeze rapid;

43.

 invită statele membre să adere la termenele stabilite pentru realizarea planurilor naționale de acțiune revizuite; îndeamnă statele membre care nu au prezentat încă planuri naționale de acțiune revizuite să facă acest lucru fără întârziere, de data aceasta cu obiective cantitative clare de reducere imediată, efectivă și pe termen lung a riscurilor și impactului utilizării pesticidelor, incluzând obiective de reducere anuale clar definite și acordând o atenție deosebită efectelor posibile asupra polenizatorilor și stimulării și adoptării de alternative nechimice și de PPP cu risc redus, conform cu principiile IPM;

44.

 invită Comisia să propună un obiectiv ambițios și obligatoriu la nivelul UE pentru reducerea utilizării pesticidelor;

45.

 invită Comisia să elaboreze noi orientări cu privire la toate principiile IPM și la punerea lor în aplicare; solicită, în acest sens, Comisiei să stabilească orientări cu privire la stabilirea criteriilor pentru măsurarea și evaluarea punerii în aplicare a IPM în statele membre;

46.

 solicită Comisiei și statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru promovarea pesticidelor cu risc scăzut și să acorde prioritate opțiunilor și metodelor nechimice, care prezintă riscul cel mai mic de a dăuna sănătății și mediului natural, asigurând totodată protecția eficace și eficientă a culturilor; subliniază că, pentru a asigura succesul, stimulentele economice pentru fermierii care optează pentru astfel de alternative trebuie consolidate;

47.

 solicită Comisiei și statelor membre să pună un accent mai mare pe promovarea dezvoltării, cercetării, înregistrării și comercializării alternativelor biologice și cu risc redus, inclusiv suplimentarea oportunităților de finanțare în cadrul programului Orizont Europa și în contextul cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027; reamintește importanța de a prefera metodele biologice, fizice și alte metode nechimice sustenabile în locul pesticidelor chimice în cazul în care acestea asigură un control adecvat al dăunătorilor; reamintește importanța valorii adăugate a tehnicilor de protecție fitosanitară sigure și durabile din punct de vedere ecologic;

48.

 solicită Comisiei să își îndeplinească, fără nicio altă întârziere, angajamentul pe care și l-a asumat în cadrul celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu de a propune o strategie a Uniunii pentru un mediu netoxic, care să fie favorabilă inovării și dezvoltării de înlocuitori durabili, inclusiv de soluții nechimice,; se așteaptă ca, în cadrul acestei strategii, Comisia să țină seama în mod special de impactul pesticidelor asupra mediului și a sănătății umane;

49.

 încurajează acordarea unei atenții sporite reducerii riscurilor, întrucât utilizarea extinsă a substanțelor cu risc redus ar putea fi mai dăunătoare decât utilizarea limitată a substanțelor cu risc ridicat;

50.

 solicită Comisiei și statelor membre să asigure o mai bună coerență a directivei și a punerii sale în aplicare cu legislația și politicile UE aferente, mai ales dispozițiile din cadrul PAC și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, și în special să includă principiile IPM ca cerințe legale în cadrul PAC, în conformitate cu articolul 14 din directivă;

51.

 invită Comisia și statele membre să limiteze cu strictețe numărul de derogări pentru utilizări esențiale în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și să actualizeze documentele de orientare relevante, astfel încât să se asigure că evaluarea riscurilor pesticidelor reflectă expunerea reală și condițiile reale și ia în considerare toate efectele posibile asupra sănătății și mediului;

52.

 recomandă să se acorde statelor membre flexibilitatea necesară pentru a aplica IPM ca parte a măsurilor de înverzire din cadrul PAC;

53.

 salută recenta adoptare a indicatorilor de risc armonizați de către Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF) și solicită statelor membre să avanseze în ceea ce privește adoptarea și implementarea unor indicatori de risc armonizați, conform unei propuneri recente a Comisiei, pentru a monitoriza în mod adecvat impactul de reducere a pesticidelor;

54.

 invită Comisia să instituie un sistem complet operațional și transparent pentru colectarea periodică de date statistice privind utilizarea pesticidelor, efectele expunerii profesionale și neprofesionale la pesticide asupra sănătății umane și animale și prezența reziduurilor de pesticide în mediu, în special în sol și în apă;

55.

 solicită Comisiei și statelor membre să promoveze programe de cercetare menite să stabilească impactul utilizării pesticidelor asupra sănătății umane, luând în considerare toate efectele toxicologice și pe termen lung, inclusiv imunotoxicitatea, perturbarea sistemului endocrin și toxicitatea pentru dezvoltarea neurologică, și concentrându-se pe efectele pe care le are expunerea prenatală la pesticide asupra sănătății copiilor;

56.

 îndeamnă Comisia să adopte o abordare bazată pe riscuri în ceea ce privește gestionarea și utilizarea de PPP folosite frecvent, abordare justificată de dovezi științifice independente și evaluate inter pares;

57.

 solicită Comisiei să prezinte, înainte de expirarea mandatului său actual, o propunere de act legislativ de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, în afara revizuirii generale legate de inițiativa REFIT, în vederea adăugării unei definiții și a unei categorii separate pentru „substanțele prezente în natură” și „substanțele identice celor din natură”, al căror criteriu ar fi prezența și expunerea actuală a substanței în natură, cu scopul de a stabili o procedură accelerată riguroasă de evaluare, autorizare și înregistrare a pesticidelor biologice cu risc redus, în conformitate cu Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică și cu Rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare;

58.

 solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea eficace în aplicare a obligațiilor Uniunii în cadrul Protocolului la Convenția din 1979 privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi și în cadrul Convenției de la Stockholm din 2004 privind poluanții organici persistenți și prin urmare să își intensifice eforturile de a elimina producția, introducerea pe piață și utilizarea pesticidelor care sunt poluanți organici persistenți, împreună cu stabilirea de dispoziții privind eliminarea reziduurilor care conțin sau care sunt contaminate cu oricare dintre aceste substanțe;

59.

 invită statele membre să se asigure că sunt disponibile servicii consultative calificate și independente care să furnizeze consultanță și formare utilizatorilor finali în ceea ce privește utilizarea sustenabilă a pesticidelor și în special a IPM;

60.

 invită Comisia și statele membre să pună un accent mai mare pe continuarea investițiilor și a cercetării în dezvoltarea și asimilarea tehnologiilor agricole de precizie și digitale pentru a spori eficiența PPP și, astfel, pentru a reduce în mod semnificativ dependența de pesticide, în conformitate cu obiectivele directivei, reducând astfel expunerea utilizatorilor profesioniști și a populației; consideră că utilizarea digitalizării sau a agriculturii de precizie nu ar trebui să conducă la dependența de factorii de producție sau la îndatorarea financiară a fermierilor;

61.

 invită Comisia și statele membre să nu mai permită utilizarea PPP în zonele utilizate de populație sau de grupurile vulnerabile, conform definiției de la articolul 3 punctul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009;

62.

 solicită Comisiei și statelor membre să acorde o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 14 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, luând în considerare în special lipsa actuală a unei protecții pentru locuitorii din zonele rurale care trăiesc în apropierea culturilor agricole; solicită, prin urmare, Comisiei și statelor membre să impună imediat măsuri care să interzică utilizarea pesticidelor pe o rază semnificativă de la locuințe, școli, locuri de joacă, grădinițe și spitale;

63.

 invită Comisia și statele membre să investească în cercetarea mai extinsă a impactului pe care îl au pesticidele asupra speciilor nevizate și să ia măsuri imediate care să reducă la minimum acest impact;

64.

 solicită Comisiei și statelor membre să promoveze un model de agricultură care se bazează pe strategii preventive și indirecte de protecție a plantelor, menite să reducă utilizarea factorilor de producție externi, precum și pe substanțe multifuncționale prezente în natură; recunoaște că sunt necesare mai multe cercetări privind strategiile agroecologice preventive și indirecte de îngrijire a plantelor, precum și mai multe eforturi de dezvoltare a acestora;

65.

 invită statele membre să își sporească investițiile în practicile de adaptare care împiedică substanțele agrochimice să ajungă la suprafață și în ape adânci, precum și în măsuri care vizează izolarea eventualelor deversări ale acestor substanțe în cursurile de apă, râuri și mări; recomandă ca utilizarea lor să fie interzisă în solurile de unde pot ajunge în pânze freatice subterane;

66.

 subliniază necesitatea fundamentală a unei evaluări regulate a proporționalității dintre cantitatea de pesticide vândute și regiunea agricolă de aplicare a acestora, cu ajutorul bazelor de date ale utilizatorilor și al registrelor de vânzări;

67.

 invită Comisia și statele membre să garanteze aplicarea deplină și uniformă a criteriilor de excludere bazate pe riscuri pentru substanțele active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere sau care au proprietăți care afectează sistemul endocrin;

68.

 solicită statelor membre să respecte cu strictețe interdicția de a importa pesticide interzise în UE din țări terțe și să intensifice măsurile de control al produselor alimentare importate.

69.

 solicită Comisiei să analizeze cu atenție toate măsurile disponibile pentru a asigura conformitatea, inclusiv să inițieze acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu respectă obligația de a aplica integral directiva;

70.

 solicită Comisiei să ia măsuri ferme împotriva statelor membre care abuzează în mod sistematic de derogările privind interzicerea pesticidelor care conțin neonicotinoide;

71.

 solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că principiul „poluatorul plătește” este pus în aplicare pe deplin și respectat efectiv în ceea ce privește protecția resurselor de apă;

72.

 solicită ca Orizont Europa să asigure o finanțare suficientă pentru a promova elaborarea unor strategii de îngrijire a sănătății plantelor, care să se bazeze pe o abordare sistemică ce combină tehnici agroecologice inovatoare și măsuri preventive pentru a reduce la minimum utilizarea factorilor de producție externi;

73.

 solicită Comisiei să instituie o platformă paneuropeană referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor, care să reunească părțile interesate din sector și reprezentanți de la nivel local și regional, cu scopul de a facilita schimbul de informații și de bune practici cu privire la reducerea utilizării pesticidelor;

o

o o

74.

 încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 71.

(2)  JO L 158, 30.4.2004, p. 7.

(3)  JO L 70, 16.3.2005, p. 1.

(4)  JO L 136, 29.5.2007, p. 3.

(5)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(6)  JO L 347, 20.12.2013, p. 608.

(7)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(8)  JO L 229, 29.6.2004, p. 23.

(9)  JO L 206, 22.7.1992, p. 7.

(10)  JO L 20, 26.1.2010, p. 7.

(11)  JO L 330, 5.12.1998, p. 32.

(12)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(13)  JO L 201, 1.8.2009, p. 36.

(14)  JO L 310, 25.11.2009, p. 29.

(15)  JO L 226, 24.8.2013, p. 1.

(16)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex:52006DC0372

(17)  JO C 86, 6.3.2018, p. 62.

(18)  JO C 86, 6.3.2018, p. 51.

(19)  JO C 252, 18.7.2018, p. 184.

(20)  JO C 346, 27.9.2018, p. 117.

(21)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0057.

(22)  Texte adoptate, P8_TA(2018)0356.

(23)  JO L 324, 10.12.2009, p. 1

(24)  http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=114

(25)  JO L 354, 28.12.2013, p. 171.

(26)  http://www.pan-uk.org/site/wp-content/uploads/United-Nations-Report-of-the-Special-Rapporteur-on-the-right-to-food.pdf

(27)  http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10041-2016-ADD-1/en/pdf

(28)  http://www.senat.fr/leg/ppr16-477.html

(29)  Texte adoptate, P8_TA(2019)0023.

(30)  Caspar A. Hallmann et al., „O scădere de peste 75 % în ultimii 27 de ani a biomasei totale a insectelor zburătoare în zonele protejate”, PLOS, 18 octombrie 2017 – https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0185809

(31)  JO L 270, 21.10.2003, p. 1.

(32)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, JO L 167, 27.6.2012, p. 1.

(33)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).

(34)  https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0185809

(35)  https://esdac.jrc.ec.europa.eu/public_path/shared_folder/doc_pub/EUR27607.pdf