—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Azerbaidjan, în special cea din 15 iunie 2017 referitoare la cazul jurnalistului Afgan Mukhtarli din Azerbaidjan (1), cea din 10 septembrie 2015 referitoare la Azerbaidjan (2) și cea din 18 septembrie 2014 referitoare la persecutarea apărătorilor drepturilor omului în Azerbaidjan (3),

—

având în vedere recomandarea sa din 4 iulie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) privind negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la politica europeană de vecinătate, în special recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017 (5),

—

având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe (6),

—

având în vedere cea de-a 15-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare (CPC) UE-Azerbaidjan, care a avut loc la Baku în perioada 7-8 mai 2018,

—

având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare UE-Azerbaidjan din 1996 și adoptarea de către Consiliu, la 14 noiembrie 2016, a unui mandat pentru Comisie și VP/ÎR de a negocia un acord cuprinzător cu Azerbaidjan și lansarea negocierilor privind acordul menționat anterior la 7 februarie 2017,

—

având în vedere declarația VP/ÎR din 7 martie 2017 privind condamnarea lui Mehman Huseynov în Azerbaidjan,

—

având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline,

—

având în vedere cel mai recent raport al Grupului de lucru privind detenția arbitrară referitor la misiunea sa în Azerbaidjan adresat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (7),

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Mehman Huseynov, deținătorul unui blog de luptă împotriva corupției și directorul Institutului pentru Libertatea și Siguranța Reporterilor (IRSF), execută o pedeapsă cu închisoarea de doi ani în urma condamnării sale din 3 martie 2017 pentru că a denunțat în public că a fost maltratat și torturat de către poliție, precum și pentru că a criticat funcționarii publici expunând averile lor nejustificate;

B.

întrucât dl Huseynov, care urmează să fie eliberat în martie 2019, este pasibil de o pedeapsă suplimentară cu închisoarea de 5 până la 7 ani, sub acuzația de „recurs la violență care nu pune în pericol viața sau sănătatea angajaților centrelor penitenciare sau ai centrelor de detenție provizorie” în conformitate cu articolul 317 alineatul (2);

C.

întrucât dl Huseynov este acuzat că a atacat un gardian al penitenciarului pentru a evita un control de rutină la 26 decembrie 2018; întrucât, în urma presupusului atac, a fost plasat în regim de izolare, refuzându-i-se dreptul de a-și consulta avocatul; întrucât, la 28 decembrie, dl Huseynov a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva acestor încercări de a-i prelungi pedeapsa și a eventualelor noi acuzații; întrucât, la 30 decembrie, ca urmare a deteriorării stării sale de sănătate, a leșinat; întrucât, la insistența rudelor sale, bloggerul și-a întrerupt greva foamei și a început să bea lichide; întrucât, la 11 ianuarie 2019, delegația UE în Azerbaidjan l-a putut vizita și a confirmat că primește asistență medicală;

D.

întrucât aceasta nu este o situație izolată, înregistrându-se și alte cazuri în care autorităților formulează noi acuzații împotriva prizonierilor politici a căror pedeapsă cu închisoarea se apropie de sfârșit; întrucât, potrivit Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, este vorba de al cincilea caz de acest tip din ultimele luni;

E.

întrucât, la 4 ianuarie 2019, Tribunalul districtual Nizami din Baku a hotărât sancționarea administrativă a celor care au protestat împotriva noilor acuzații formulate la adresa dlui Huseynov, și anume Mete Turksoy, Afghan Sadigov, Nurlan Gahramanli, Elimkhan Aghayev, Sakhavat Nabiyev, Ismayil Islamoghlu, Goshgar Ahmadov, Yashar Khaspoladov, Farid Abdinov, Elchin Rahimzade, Orkhan Mammadov, Bakhtiyar Mammadli, Fatima Movlamli, Matanat Mahmurzayeva și Parvin Abishova; întrucât toate persoanele acuzate au fost declarate vinovate în temeiul articolul 513 alineatul (2) (încălcarea normelor privind organizarea manifestațiilor, pichetărilor și demonstrațiilor) din Codul infracțiunilor administrative;

F.

întrucât contextul mass-media și libertatea de exprimare din Azerbaidjan nu au înregistrat niciun progres substanțial; întrucât Azerbaidjanul ocupă locul 163 din 180 de țări în clasamentului mondial al libertății presei din 2018, publicat de Reporteri fără frontiere; întrucât, în prezent, 10 jurnaliști execută pedepse cu închisoarea în Azerbaidjan;

G.

întrucât mai multe site-uri web și portaluri ale mass-mediei independente rămân blocate și inaccesibile în interiorul țării, inclusiv, printre altele, postul Azadliq Radio (Radio Free Europe/Radio Liberty Azerbaijan Service) și serviciul său internațional Radio Free Europe Radio Liberty, ziarul Azadliq (care nu are legătură cu Azadliq Radio), Meydan TV și Azerbaijan Saadi (Azerbaijan Hour); întrucât, la sfârșitul anului 2017 și la începutul anului 2018, numeroși cetățeni azeri au fost interogați deoarece au publicat comentarii critice pe Facebook sau doar au indicat că le place o publicație de pe platformele de comunicare socială sau pentru că au făcut clic pe „particip” la demonstrații politice;

H.

întrucât, în decembrie 2018, Tribunalul economic și administrativ din Baku a dispus ca jurnalista de investigații Khadija Ismayilova să plătească o amendă de peste 23 000 de euro pentru un presupus caz de evaziune fiscală privind impozitul pe venit, în care a fost implicat postul Radio Free Europe, unde ea a lucrat ca redactor, dar nu a deținut niciodată o poziție de reprezentant legal; întrucât avocatul său, Yalchin Imanov, se numără printre cei care au fost excluși din Asociația barourilor din Azerbaidjan; întrucât, la 10 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în legătură cu plângerea depusă de dna Ismayilova împotriva guvernului din Azerbaidjan în legătură cu difuzarea de materiale video privind viața sa personală, constatând că drepturile sale au fost încălcate în temeiul articolului 8 (respectarea vieții personale și de familie) și al articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția europeană a drepturilor omului;

I.

întrucât modificările introduse în Codul de procedură civilă și administrativă și în Legea privind baroul din 2017 interzic avocaților în exercițiu care nu sunt membri ai baroului să se prezinte în instanță și să își reprezinte clienții; întrucât această nouă regulă vizează numeroși avocați, reprezentanți ai membrilor opoziției și ai activiștilor pentru drepturile omului, care au fost excluși din barou sau care fac obiectul unor măsuri disciplinare;

J.

întrucât Azerbaidjanul este membru al Consiliului Europei și, prin urmare, s-a angajat să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept; întrucât cei doi coraportori pentru Azerbaidjan ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la noile acuzații aduse dlui Huseynov; întrucât reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei a exprimat aceleași preocupări;

K.

întrucât, la 11 iulie 2018, UE și Azerbaidjan și-au finalizat prioritățile parteneriatului, stabilind prioritățile politice comune care trebuie să ghideze și să consolideze parteneriatul UE-Azerbaidjan în următorii ani;

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.