Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Pilonul european al drepturilor sociale – evaluarea punerii în aplicare inițiale și recomandări pentru viitor

(aviz din proprie inițiativă)

(2020/C 14/01)

Raportor: domnul Bernd SCHLÜTER

Coraportor: doamna Cinzia DEL RIO

Decizia Adunării Plenare	24.1.2019
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	10.9.2019
Data adoptării în sesiunea plenară	25.9.2019
Sesiunea plenară nr.	546
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	117/44/3

1. Concluzii și recomandări

1.1.

Întrucât consideră că un viitor realist al Uniunii Europene se poate baza doar pe îmbinarea unei baze economice solide cu o dimensiune socială puternică (1), CESE a pledat în mod constant pentru o convergență ascendentă și o politică socială mai eficace atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre (2). Și modelul social european ar trebui consolidat și actualizat ca referință internațională. Punerea efectivă în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) din 2017 reafirmă angajamentul comun față de modelul social european în cadrul unei noi strategii incluzive din punct de vedere social.

1.2.

Atunci când se iau măsuri de punere în aplicare a PEDS, atât prin programe de politică, cât și prin inițiative legislative la nivelul UE și la nivel național, trebuie respectate în mod echilibrat obiectivele și principiile tratatelor, repartizarea competențelor între instituțiile UE și statele membre și, după caz, clauza de menținere a nivelului de protecție.

1.3.

Legislația europeană din domeniile relevante, ar trebui să stabilească un cadru cu standarde comune generale, respectând circumstanțele și sistemele sociale naționale specifice și recunoscând drepturi sociale efective și executorii pentru cetățeni la nivelul UE și la nivel național. Obiectivele pilonului ar trebui respectate în toate domeniile politicilor UE prin utilizarea clauzei orizontale (3).

1.4.

În prezent, Pilonul european al drepturilor sociale este pus în aplicare prin măsuri legislative și nelegislative, prin finanțări specifice și prin schimbări în cadrul procesului semestrului european, care ar trebui să vizeze inițierea unei convergențe ascendente și instituirea unor standarde sociale minime, pentru crearea unor condiții de concurență echitabile.

1.5.

Este important să se stabilească și să se adopte standarde de bază pentru sisteme de protecție socială fiabile și eficace (4) și servicii de interes general fundamentale, care ar trebui evaluate periodic de evaluatori independenți.

1.6.

În punerea în aplicare a PEDS, Comisia și Parlamentul European ar trebui să propună mecanisme de implicare corespunzătoare a tuturor părților interesate reprezentative din domeniul social, inclusiv a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile de la toate nivelurile relevante (5). O atenție deosebită ar trebui acordată consolidării și diferitelor roluri ale negocierilor colective la nivel național, care pot anticipa sau pot fi o alternativă la legislația din anumite domenii care vizează piața muncii.

1.7.

Punerea în aplicare a PEDS necesită o bază bugetară temeinică și investiții solide la nivelul UE și al statelor membre, printr-o finanțare adecvată în CFM, prin intermediul unei „reguli de aur” pentru investițiile publice cu obiectiv social și al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care pot fi orientate mai riguros către PEDS și către politici fiscale corespunzătoare (6).

1.8.

Semestrul european și programele naționale de reformă – care se aplică în aceeași măsură și în țările din afara zonei euro – și tabloul de bord social reprezintă un instrument esențial de punere în aplicare și de monitorizare a pilonului (7).

1.9.

Un nou proces al semestrului european ar trebui să realizeze obiectivele sociale în contextul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale și ar trebui introduși indicatori noi și măsurabili, împreună cu recomandări de țară specifice domeniului social.

1.10.

Ar trebui promovată monitorizarea periodică a punerii în aplicare a PEDS, cu consultarea obligatorie a părților interesate din domeniul social; CESE propune înființarea unui forum al politicii sociale a UE, legat de semestrul european.

1.11.

CESE a solicitat deja o foaie de parcurs clară și coordonată, care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului și asigurarea respectării drepturilor și standardelor sociale existente. În mod prioritar, ar trebui abordate nevoile și drepturile fundamentale, în special ale grupurilor vulnerabile, inegalitățile în materie de oportunități, venituri și bunăstare în interiorul statelor membre și între acestea, politicile de incluziune și condițiile adecvate pentru serviciile publice, serviciile fără scop lucrativ și întreprinderile sociale.

1.12.

Prezentul aviz stabilește orientări generale, face o evaluare generală a primelor etape și oferă recomandări pentru principalele instrumente. În plus, furnizează informații actualizate cu privire la progresele înregistrate la nivelul UE în ceea ce privește măsurile adoptate și instrumentele disponibile, împărțite între cele trei domenii principale ale PEDS – oportunități egale și acces egal la piața muncii, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune – și prezintă propuneri pentru etapele următoare.

2. Context și orientări pentru punerea în aplicare

2.1.

Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în mod solemn la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, desfășurat la Göteborg în noiembrie 2017. PEDS derivă din principiile fundamentale ale tratatelor europene, care consacră drepturile fundamentale ale cetățenilor, responsabilitatea pentru aplicarea acestora revenind tuturor actorilor relevanți. Articolele 9 și 151 din TFUE stabilesc obiectivele modelului social european, care trebuie să fie adaptat la schimbările care au loc în domeniul muncii și în societate, în cadrul unei noi strategii favorabile incluziunii sociale.

2.2.

UE și statele membre au introdus și au îmbunătățit treptat politicile care vizează obținerea unor condiții mai bune de muncă și de viață pentru cetățenii lor, prin aplicarea unui model social european care funcționează ca instrument de competitivitate pentru economiile lor, subliniind totodată că punerea în aplicare și actualizarea acestuia rămân în continuare obiective ale UE. Există disparități semnificative între statele membre ale UE și în interiorul acestora, între grupurile sociale și între sistemele de securitate socială. Numeroase țări se confruntă cu provocări, unele țări din UE având sisteme sociale mai favorabile incluziunii, iar altele neîndeplinind nici măcar nevoile fundamentale. PEDS ar trebui să permită statelor membre și UE să ofere soluții moderne la problemele actuale cu care se confruntă cetățenii europeni și să garanteze condiții de concurență echitabile, astfel încât întreprinderile să fie sustenabile în condițiile concurenței de la nivel mondial. PEDS este un angajament politic care ar trebui asumat de instituțiile UE, de statele membre, de partenerii sociali, de organizațiile societății civile și de toți ceilalți actori relevanți, în conformitate cu competențele lor respective, în spiritul respectului reciproc și în beneficiul direct al tuturor cetățenilor.

2.3.

Recenta declarație a OIM privind viitorul muncii, adoptată în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii care a marcat un secol de la înființarea organizației, identifică câteva direcții de acțiune importante, stabilește măsuri care ar urma să modernizeze legislația muncii și să prevină excluziunea și prevede un set de investiții (în capacitățile indivizilor, în instituțiile legate de muncă și în munca decentă și durabilă) care ar modela cel mai bun mediu socioeconomic, în care întreprinderile să prospere și indivizii să progreseze în direcția unor condiții de muncă și de viață mai echitabile, cu respectarea contextelor naționale și a rolului specific al partenerilor sociali.

2.4.

Agenda 2030 a ONU prezintă 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), pe care UE s-a angajat să le îndeplinească până în 2030, iar punerea în aplicare a PEDS va contribui în acest sens.

2.4.1.

CESE consideră că un viitor realist al Europei se poate baza doar pe îmbinarea unei baze economice solide cu o dimensiune socială puternică. El este convins că Uniunea Europeană are nevoie de un nou consens privind o strategie economică și socială durabilă pentru a-și îndeplini promisiunea de a asigura o creștere economică echilibrată și progres social, oferind o mai mare bunăstare cetățenilor săi (8).

2.4.2.

În Declarația de la Sibiu, din 9 mai 2019 (9), statele membre ale UE s-au angajat să obțină rezultate acolo unde contează cel mai mult, să fie în continuare actori relevanți în chestiunile importante și să respecte întotdeauna principiul echității.

2.5.

La nivelul UE, PEDS este acum pus în aplicare prin:

(a)	măsuri legislative și nelegislative, cu accent pe aplicarea și examinarea acquis-ului social existent, care urmează să fie actualizate acolo unde este necesar;

(b)	finanțare specifică; și

(c)	câteva modificări inițiale în cadrul procesului semestrului european.

2.6. Măsuri legislative și nelegislative la nivel european și național

2.6.1.

Este necesar ca piețele muncii să fie deschise, dinamice și mobile, pentru a sprijini parcursuri profesionale noi și mai diverse și o tranziție ușoară între locuri de muncă, sectoare și statute profesionale. Este necesar să se ia măsuri pentru a elimina neconcordanțele de pe piețele muncii. Sistemele de educație și formare trebuie să fie mai bine adaptate la nevoile piețelor muncii. Reformele ar trebui să ia în considerare măsuri pozitive de promovare a îmbătrânirii active a forței de muncă, de asigurare a unor sisteme de pensii sustenabile și adecvate și de integrare a migranților în forța de muncă.

2.6.2.

Atunci când iau măsuri de punere în aplicare a pilonului, UE și statele sale membre utilizează toate instrumentele de politică pe care le consideră necesare pentru atingerea obiectivelor comune, inclusiv programe de politică și măsuri legislative. Principiile subsidiarității și proporționalității și valorile, obiectivele și principiile obligatorii ale tratatelor stabilesc nivelul la care ar trebui întreprinse astfel de acțiuni, acordând prioritate nivelului care oferă cea mai bună valoare adăugată pentru părțile interesate și contribuie la punerea efectivă în aplicare a PEDS. Ar trebui să se respecte repartizarea competențelor și, după caz, clauza de menținere a nivelului de protecție.

2.6.3.

În ceea ce privește democrația participativă și mai buna legiferare, UE și statele membre vor consulta în prealabil partenerii sociali, în conformitate cu articolele 153-155. Atunci când, în timpul unei astfel de consultări, partenerii sociali demonstrează intenția de a acționa în mod autonom într-un sistem de dialog social, UE și statele membre se abțin de la a interveni în domeniul de politică în cauză, în măsura în care partenerii sociali au capacitatea de a produce rezultate concrete și de a realiza obiectivele acțiunii respective.

2.6.4.

La punerea în aplicare a PEDS trebuie să se țină seama de misiunea și de participarea altor părți interesate din domeniul social, cum ar fi serviciile sociale publice, asociațiile fără scop lucrativ ale furnizorilor de servicii sociale și de locuințe, societățile publice de asigurări, întreprinderile din economia socială și din domeniul serviciilor sociale, organizațiile de tineret, consumatorii de servicii sociale și reprezentanții grupurilor vulnerabile.

2.6.5.

Statele membre, instituțiile UE, partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a PEDS și eficacitatea măsurilor existente. Instituțiile UE ar trebui să sprijine statele membre și părțile interesate din domeniul social la nivel național, atunci când acestea pun în aplicare PEDS.

2.6.6.

Legislația europeană din domeniile corespunzătoare ar trebui să stabilească un cadru cu standarde comune clare și generale, care să respecte situațiile naționale specifice, să fie în măsură să se adapteze la diversitatea sistemelor sociale și la rolul părților interesate, să recunoască drepturi sociale efective și executorii pentru cetățeni la nivel național și la nivelul UE și să includă o valoare adăugată europeană (10). Obiectivele pilonului ar trebui respectate în toate domeniile politicii UE, inclusiv prin utilizarea clauzei orizontale (articolul 9 din TFUE).

2.6.7.

Punerea în aplicare a PEDS vizează crearea unei convergențe ascendente, îmbunătățirea condițiilor sociale și de pe piața muncii pentru lucrătorii și cetățenii europeni, îmbunătățirea și crearea unor sisteme eficiente și fiabile de securitate socială (11) și a unor servicii sociale și de sănătate moderne, pe baze științifice și verificate din punctul de vedere al calității – mai ales în cazul serviciilor publice și al celor non-profit –, stabilirea unor minime standarde sociale pentru combaterea dumpingului social și, în același timp, crearea unor condiții de concurență echitabile, în vederea unor economii performante, a ocupării forței de muncă și a unor întreprinderi sustenabile, sporind în același timp încrederea cetățenilor în UE. Strategiile de politică socială ar trebui să includă interesele IMM-urilor și condiții de piață echitabile pentru acestea. Este important să se stabilească și să se aprobe standarde de bază pentru serviciile de interes general, cum ar fi locuințele, apa și serviciile sociale; acestea ar trebui evaluate periodic, inclusiv de evaluatori independenți (institute de cercetare, mediul universitar etc.), care să aibă posibilitatea de a primi sprijin financiar și de a-și publica rapoartele. Nevoile fundamentale ale cetățenilor și ale grupurilor vulnerabile și disparitățile periculoase în ceea ce privește egalitatea de șanse, veniturile și bogăția din interiorul statelor membre și dintre acestea trebuie să fie abordate cu prioritate.

2.6.8.

O atenție deosebită ar trebui acordată diferitelor roluri ale negocierilor colective la nivel național și ale acordurilor colective, care pot anticipa legislația sau pot reprezenta o alternativă la aceasta prin reglementarea anumitor domenii, legate de piața muncii și de raporturile de muncă. Astfel, partenerii sociali pot juca un rol în procesul de punere în aplicare, cu condiția de a putea obține același efect juridic. În unele state membre, procesele de negociere colectivă nu sunt structurate, iar negocierea colectivă este foarte slabă și, prin urmare, persistă disparități în ceea ce privește acordarea drepturilor sociale înscrise în PEDS. În astfel de cazuri, legislația ar trebui să intervină.

2.6.9.

Declarația cvadripartită pe tema „Un nou început pentru dialogul social” încurajează desfășurarea unor negocieri colective eficace. Angajamentul comun al partenerilor sociali privind punerea în aplicare a PEDS se reflectă în programul de lucru comun al partenerilor sociali europeni pentru perioada 2019-2021, care va fi pus în aplicare și la nivel național, contribuind la procesul național de reformă. Programul de lucru pentru perioada 2019-2021 va prezenta propuneri specifice, pe teme legate de punerea în aplicare a PEDS, cum ar fi negocierile pentru un acord-cadru autonom privind digitalizarea, inclusiv posibilitățile și modalitățile de conectare și de deconectare, de îmbunătățire a performanțelor piețelor muncii și ale sistemelor sociale și de dezvoltare a competențelor (12).

2.6.10.

Rolul societății civile trebuie să fie mai bine recunoscut și consolidat. Dialogul civil trebuie intensificat pentru a garanta că publicul larg, inclusiv tinerii (13) și persoanele aflate în situații vulnerabile sau care se confruntă cu discriminarea, simte că este în măsură să participe la proiectarea, punerea în aplicare și revizuirea proceselor de luare a deciziilor (14). CESE lansează acum dezbateri la nivel național în anumite state membre ale UE, cu privire la modul de realizare a unei mai bune implicări a societății civile în ciclul semestrului european (15).

2.6.11.

Comisia a luat măsuri concrete pentru a pune în practică pilonul la nivel european și a publicat recent o fișă informativă actualizată, care conține inițiativele legislative și nelegislative adoptate până în prezent (16). CESE a solicitat deja o foaie de parcurs clară și coordonată (17), care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului.

2.6.12.

Măsurile de punere în aplicare a PEDS ar trebui să se bazeze pe o analiză științifică a situației juridice și practice actuale a politicilor sociale și de sănătate din statele membre și de la nivelul UE și ar trebui să implice părțile interesate din domeniul social. CESE propune înființarea unui forum al politicii sociale a UE: Uniunea are nevoie de un forum permanent pentru comunicare, bune practici, evaluare, seminare la nivel de experți, programe sociale, conformare la normele UE și ale statelor membre și proiecte de reformă pentru politicile acestora. Întrucât punerea în aplicare a drepturilor sociale rămâne un motiv de îngrijorare, Comisia și statele membre trebuie să asigure creșterea gradului de conformare la normele UE. Noul forum ar trebui să fie strâns legat de CESE și de procesul semestrului european.

2.6.13.

Măsurile nelegislative, care pot fi instrumente complementare pentru punerea în aplicare eficientă a PEDS, includ instrumente juridice fără caracter obligatoriu, cum ar fi recunoașterea reciprocă a sistemelor performante, stimulentele comune, metoda deschisă de coordonare, învățarea reciprocă, evaluările inter pares, implicarea statelor membre în mass-media, precum și programele disuasive (18). CESE salută inițiativele menite să mobilizeze societatea civilă și părțile interesate, care ar putea fi sprijinite financiar, cum ar fi alianța „Stand Up for the Social Pillar” (Să sprijinim Pilonul drepturilor sociale!) (19).

2.7. Politicile financiare și utilizarea coerentă și direcționată a fondurilor UE

2.7.1.

Pentru a fi pus în aplicare în mod corespunzător, PEDS are nevoie de o marjă de manevră bugetară și de investiții atât la nivel european, cât și la nivel național; pilonul ar trebui integrat în politicile economice, financiare și bugetare și în viitoarea strategie a UE, printr-o abordare globală și coerentă. Obiectivul privind creșterea productivității și reducerea disparității dintre venituri prin educație, autonomizare și incluziune socială joacă un rol-cheie în acest sens (20). Punerea în aplicare a PEDS ar trebui să constituie unul dintre principiile directoare pentru definirea următorului cadru financiar multianual al UE (CFM). În acest sens, este necesar ca fondurile să fie utilizate în mod coerent și ca pilonul să devină un ghid pentru programele operaționale și un instrument prin intermediul căruia să se determine impactul fondurilor structurale și de investiții, al fondului FSE+ și al fondului InvestEU, precum și impactul tuturor celorlalte linii bugetare relevante ale bugetului UE. Criteriile de acces la fondurile UE ar trebui să ia în considerare, într-un mod constructiv și adecvat, drepturile și principiile incluse în pilon, ținând seama, în același timp, de circumstanțele naționale și de contribuțiile tuturor părților interesate din domeniul social. Fondurile UE nu ar trebui să înlocuiască finanțarea publică a unor sisteme de securitate socială moderne, de calitate și accesibile, de către statele membre și în cadrul lor.

2.7.2.

2.8. Semestrul european

2.8.1.

PEDS influențează guvernanța economică la nivel european. Pilonul este deja inclus în documentele de referință privind semestrul european și a făcut obiectul recomandărilor specifice fiecărei țări în 2018. Raportul comun privind ocuparea forței de muncă pentru 2019 (25) a dobândit un rol important în cadrul semestrului european, împreună cu analiza anuală a creșterii (AAC).

2.8.2.

CESE consideră că semestrul european și programele naționale de reformă – care se aplică în aceeași măsură și în țările din afara zonei euro – reprezintă un instrument esențial pentru punerea în aplicare și monitorizarea pilonului (26). Pentru a progresa sunt necesare un cadru de referință, criterii de referință și schimburi coordonate de politici care să sprijine eforturile statelor membre, ale instituțiilor UE și ale partenerilor sociali de a îmbunătăți performanța politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă.

Tabloul de bord social ar trebui să monitorizeze periodic progresele înregistrate în punerea în aplicare a pilonului, atât în cadrul raportului comun privind ocuparea forței de muncă, cât și în cadrul rapoartelor de țară. Acest tablou ar trebui să funcționeze în mod integrat cu Monitorul rezultatelor privind ocuparea forței de muncă deja existent (EPM) și cu Monitorul performanței în materie de protecție socială (SPPM), astfel cum au fost elaborate de statele membre. El poate fi îmbunătățit, având în vedere faptul că tehnica pe care o utilizează pentru analiza comparativă (bazată pe depărtarea față de mediile aritmetice din UE) poate oferi o reprezentare prea optimistă a performanței sociale a statelor membre. Cei 14 indicatori ai tabloului de bord și subindicatorii (35 în total) ar trebui să facă obiectul unei revizuiri permanente, la care să participe partenerii sociali și organizațiile societății civile, pentru a-i adapta la obiectivele politice și la schimbările socioeconomice din Europa.

2.8.3.

Un nou semestru european ar trebui să își propună obiective sociale în cadrul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale, pentru a reechilibra predominanța cerințelor fiscale și macroeconomice. Tabloul de bord social ar trebui să monitorizeze și să vizeze toate drepturile și principiile incluse în pilon și să cuprindă indicatori măsurabili noi și îmbunătățiți. Astfel de indicatori ar putea include, pe lângă statistici, evaluări referitoare la: accesul real la servicii sociale de calitate, drepturile sociale executorii, integrarea migranților în societate și pe piața muncii, acoperirea negocierilor colective, participarea părților interesate din domeniul social la procesul semestrului european și accesul la programe de ucenicie la locul de muncă și la învățământ superior de calitate. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a planurilor naționale de reformă în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile, promovând astfel recomandările sociale specifice fiecărei țări. Numărul și structura recomandărilor ar trebui să fie adecvate și să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile din foaia de parcurs.

2.8.4.

În conformitate cu dispozițiile prevăzute în TFUE, ar trebui să se consolideze implicarea partenerilor sociali, asigurându-li-se posibilitatea de a participa la consultările cu privire la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor economice, de ocupare a forței de muncă și sociale, în conformitate cu practicile naționale. Implicarea în timp util și semnificativă a partenerilor sociali este esențială pentru ca ei să își asume politicile, ceea ce ar facilita punerea în aplicare cu succes, într-un mod care să echilibreze interesele lucrătorilor și angajatorilor. Colaborarea dintre partenerii sociali poate constitui forța motrice a unor politici reușite, durabile și incluzive în domeniul economic, al ocupării forței de muncă și al incluziunii sociale (27). Consultarea partenerilor sociali ar trebui să fie obligatorie (28).

2.8.5.

Participarea organizațiilor societății civile, a asociațiilor de furnizori de servicii și a societăților publice de asigurări s-a dovedit, de asemenea, eficace în ce privește elaborarea politicilor de punere în aplicare a PEDS prin semestrul european.

2.8.6.

Având în vedere că semestrul european are un rol tot mai important în orientarea cheltuielilor din cadrul bugetului UE, acest lucru nu ar trebui să afecteze clauzele actuale sau viitoare care asigură transparența, deschiderea și răspunderea în cadrul procesului de planificare și de executare a bugetului UE.

2.8.7.

O serie de criterii de referință bine concepute pot servi la orientarea necesarelor reforme naționale, ce urmăresc creșterea performanței piețelor muncii și a sistemelor sociale. Ar trebui ca prioritățile în ceea ce privește aspectele vizate să fie clar definite și să se pună accent pe cele care vor avea un impact pozitiv asupra competitivității și ocupării forței de muncă, precum și asupra sustenabilității, eficacității, capacității de incluziune și eficienței sistemelor sociale. Acest exercițiu ar trebui să reprezinte un efort comun al Consiliului, al Comisiei, al statelor membre și al partenerilor sociali. Tot astfel, guvernele naționale ar trebui să implice pe deplin partenerii sociali naționali atunci când pun în aplicare principiile și drepturile pilonului.

3. Stadiul punerii în aplicare și propuneri pentru etapele următoare

3.1.

Pe baza contextului și a orientărilor pentru punerea în aplicare și cu trimitere la punctele 2.6.1, 2.6.2 și 2.6.3 privind repartizarea competențelor între instituțiile UE și statele membre și implicarea tuturor părților interesate, această secțiune identifică anumite priorități, care ar trebui abordate în lunile următoare. În orice caz, lista acțiunilor care ar fi necesare pentru punerea în aplicare a pilonului nu este exhaustivă.

3.2. Egalitatea de șanse și accesul pe piața muncii

3.2.1.

În 2019 a fost adoptată o directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, care ar trebui să aducă beneficii concrete familiilor, în special femeilor și copiilor, introducând un standard minim pentru părinți și îngrijitori. În conformitate cu articolul 153 din TFUE, partenerii sociali naționali joacă un rol esențial în asigurarea transpunerii rapide a directivei prin convenții colective, adaptând legislația Uniunii la nevoile reale ale unei țări și respectând în același timp acordurile și actele legislative care sunt deja în concordanță cu standardele directivei.

3.2.2.

La punerea în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui să se acorde o atenție deosebită identificării unor soluții viabile și echitabile de compensare adecvată a angajaților care utilizează concediul pentru creșterea copilului, precum și asigurării unor condiții flexibile de lucru, prevăzând o eventuală revizuire a obiectivelor de la Barcelona. De asemenea, ar trebui avute în vedere servicii accesibile de îngrijire a copiilor și alte servicii de îngrijire, în vederea sprijinirii familiilor.

3.2.3.

CESE a solicitat o strategie integrată privind egalitatea de gen (29). Având în vedere declarația comună a miniștrilor europeni privind egalitatea de gen (30), CESE solicită eliminarea diferențelor de remunerare între femei și bărbați (31). Trebuie abordate în special nevoile IMM-urilor, pentru a se asigura evitarea sarcinilor administrative excesive.

3.2.4.

Este esențial să recunoaștem necesitatea de a lua în considerare și de a aborda implicațiile diferențelor de remunerare asupra viitoarelor pensii ale femeilor, a decalajelor de pensii și a riscului mai ridicat de sărăcie cu care se confruntă acestea.

3.2.5.

CESE subliniază încă o dată că participarea la piața muncii și calitatea muncii se pot îmbunătăți datorită creșterii investițiilor în politicile active din domeniul pieței muncii și prin stabilirea de standarde comune pentru funcționarea eficientă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (32). Acest lucru este valabil și în cazul serviciilor de ocupare a forței de muncă fără scop lucrativ, pentru a reduce perioadele de tranziție de la un loc de muncă la altul, pentru a asigura utilizarea competențelor dobândite, pentru a sprijini parcursuri profesionale diversificate și pentru a tinde către un loc de muncă stabil (33). Combaterea șomajului de lungă durată, integrarea migranților pe piața muncii și reintegrarea persoanelor care și-au pierdut motivația constituie un alt domeniu de politică esențial, care necesită măsuri specifice cu caracter urgent, ce pot include dreptul lucrătorilor de a primi sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare și recalificare.

3.2.6.

Garantarea dreptului la învățare pe tot parcursul vieții pentru toate persoanele ar trebui să fie înscris pe agenda UE (34). Sistemele naționale de educație, formare și ucenicie ar trebui dezvoltate în continuare, cu accent pe domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și pe dezvoltarea sistemelor duale, ceea ce va duce la o mai bună adaptare la cerințele de pe piața muncii.

3.3. Condiții de muncă echitabile

3.3.1.

Pe termen scurt, ar trebui să se pună accentul pe monitorizarea punerii în aplicare a Directivei revizuite privind detașarea lucrătorilor, care afirmă principiul egalității de tratament, și a Directivei privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, care stabilește drepturile minime din toate raporturile de muncă, dar și pe instituirea unei Autorități Europene a Muncii, care să vizeze îmbunătățirea aplicării acquis-ului UE și a eficacității inspecției muncii.

3.3.2.

CESE recomandă consolidarea implicării personalului din societățile comerciale, în special în vederea creșterii productivității, a gestionării introducerii de noi tehnologii și a valorificării impactului asupra organizării muncii și a competențelor forței de muncă. În acest context, CESE așteaptă cu interes rezultatele negocierilor dintre partenerii sociali europeni pe tema acordului-cadru privind digitalizarea.

3.3.3.

CESE sprijină elaborarea, în cadrul dialogului social la nivelul național și european corespunzător, a unor măsuri privind „tranzițiile echitabile”, care să introducă măsuri și acțiuni concrete de gestionare, modificare și garantare a unei minime protecții în cazul restructurării locurilor de muncă sau al concedierilor colective care au loc ca urmare a tranziției (în domeniile tehnologiei, demografiei, globalizării, schimbărilor climatice, economiei circulare), inclusiv dreptul de a se angaja în negocieri colective pentru a anticipa schimbarea și pentru a oferi sprijin lucrătorilor afectați [evoluția Directivei privind concedierile colective (35)]. De asemenea, CESE așteaptă cu interes adoptarea Fondului european de ajustare la globalizare de către colegiuitori.

3.3.4.

Implicarea angajaților în guvernanța corporativă, ca parte a drepturilor lor la informare și consultare, ar trebui adaptată la noul cadru juridic privind informațiile nefinanciare (36), în vederea abordării, cu diligența necesară, a cerințelor privind asumarea răspunderii de către întreprinderi.

3.3.5.

CESE consideră că este util să se stabilească criterii care să permită evaluarea adecvării salariilor scăzute, pentru a preveni sărăcia în rândul salariaților, inclusiv prin promovarea analizei și a schimbului de bune practici prin intermediul proceselor de învățare reciprocă disponibile și prin introducerea de standarde comune în vederea stabilirii unor salarii minime transparente și previzibile, în cazul în care acestea există și în care partenerii sociali doresc acest lucru.

3.3.6.

De asemenea, ținând seama de importanța pe care o acordă securității și sănătății declarația formulată cu ocazia centenarului OIM, CESE recomandă să se ia măsuri pentru a avea certitudinea faptului că lucrătorii pot benefica de cele mai bune tehnologii de prevenire a accidentelor și de îmbunătățire a securității și sănătății la locul de muncă, luând în considerare în mod corespunzător impactul pe care îl poate avea acest lucru asupra confidențialității și controlului performanței.

3.3.7.

Toate statele membre ar trebui să aibă șanse egale de a beneficia de sisteme eficace de negociere colectivă. Atunci când este necesar, ar trebui să se instituie sau să se îmbunătățească cadrele juridice și operaționale pentru a realiza negocieri colective libere, autonome și eficace. Cadrele juridice și operaționale ar trebui sprijinite prin resurse adecvate, pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali în cadrul FSE+, și prin promovarea dialogului social și a implicării partenerilor sociali, în special în cadrul semestrului european.

3.4. Protecție și incluziune socială

3.4.1.

PEDS prevede măsuri de garantare a protecției sociale a tuturor persoanelor care trăiesc în UE. Politicile sociale de la nivelul UE și al statelor membre au contribuit la îmbunătățirea modelului social european, care trebuie să fie actualizat pe baza obiectivelor PEDS. Trebuie să fie asigurat echilibrul dintre responsabilitatea individuală – a lucrătorilor și a întreprinderilor cu contribuții sociale – și solidaritate, pentru a face față noilor provocări generate de impactul globalizării, al digitalizării, al schimbărilor climatice și al mobilității forței de muncă.

3.4.2.

Deosebit de importante sunt principiile și drepturile legate de nevoile fundamentale ale grupurilor vulnerabile, abordate în capitolul 3 al pilonului, cum ar fi copiii și tinerii defavorizați, precum și persoanele fără resurse suficiente. Un obiectiv esențial al CESE îl constituie o agendă eficace pentru persoanele cu handicap (37). Drepturile și principiile fundamentale nu sunt puse în aplicare în toate statele membre. Venitul minim adecvat (14) combinat cu sprijinul activ pentru ocuparea forței de muncă (4), prestațiile de bătrânețe adecvate (15), accesul la educație și formare (1), locuințele și asistența pentru persoanele fără adăpost (19) nu sunt garantate în întreaga UE, și nici o serie de prestații și servicii fiabile și eficace.

3.4.3.

Potențialul inovării prin intermediul noilor tehnologii și al digitalizării ar trebui să fie utilizat pentru serviciile publice și economia socială, respectând totodată drepturile cetățenilor (38). În același timp, provocările sociale și culturale care ar putea fi create de platformele digitale comerciale (39) și denaturarea concurenței ar trebui abordate pentru a recrea o bază echitabilă pentru IMM-uri și a oferi bunăstare la nivel local și incluziune socială în regiunile defavorizate.

3.4.4.

În unele state membre, prestațiile și serviciile bazate pe solidaritate nu se acordă tuturor și nu pot face obiectul unor acțiuni în justiție. Pe lângă bunele practici și progresele înregistrate, rapoartele de țară evidențiază, de asemenea, politicile sociale coordonate și integrate în mod necorespunzător, inadecvarea sistemelor, riscul ridicat de sărăcie, lipsa incluziunii active, diferențele regionale substanțiale și lipsa investițiilor și a accesului la asistență medicală și la alte servicii de interes general. Pentru a soluționa această problemă, autoritățile publice și asociațiile fără scop lucrativ recunoscute ca atare ar trebui să beneficieze de condiții adecvate pentru a garanta furnizarea unor servicii publice de bună calitate.

3.4.5.

CESE salută Recomandarea Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, care abordează lacunele în materie de acces la protecția socială cu care se confruntă persoanele care desfășoară o formă de muncă atipică și cele care desfășoară diverse forme de activitate independentă. Recomandarea ar trebui combinată cu măsuri suplimentare de punere în aplicare, cum ar fi o evaluare în conformitate cu cadrul de monitorizare convenit în recomandare și bazată pe planurile de acțiune prezentate de statele membre și pe contribuțiile partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.

3.4.6.

De asemenea, este necesar să se consolideze de urgență capacitatea statelor membre de a activa transferurile sociale, pentru a răspunde nevoilor de bază ale persoanelor începând de la naștere și până la vârste înaintate. Aceasta implică:

—	adoptarea unei directive-cadru europene privind venitul minim, pentru a eradica sărăcia și a promova o piață a muncii incluzivă (40);

—	examinarea posibilității de a stabili standarde comune minime în ceea ce privește ajutorul de șomaj în statele membre ale UE (41);

—	asigurarea accesului la funcții sociale și politice pentru persoanele cu handicap;

—

revizuirea formulei „costului îmbătrânirii” și transformarea acesteia în conceptul de „îmbătrânire cu demnitate”, care plasează gradul de adecvare a pensiilor, a serviciilor de sănătate și a îngrijirii pe termen lung în centrul guvernanței economice, fără a neglija aspectul sustenabilității sistemelor de pensii;

—	crearea de programe specifice privind locuințele publice și accesibilitatea locuințelor pentru gospodăriile cu venituri reduse;

—	investițiile în creșe, în interesul direct al copiilor și al tinerilor dezavantajați; CESE salută propunerea Comisiei și a PE de a se introduce o garanție pentru copii; și

—	asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți și extinderea garanției pentru tineret.

3.4.7.

CESE solicită colegiuitorilor UE să reia negocierile cu privire la revizuirea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și solicită statelor membre să accelereze punerea în aplicare a Actului european privind accesibilitatea.

3.4.8.

Rolul serviciilor sociale, al întreprinderilor din economia socială și al organizațiilor non-profit ar trebui promovat prin măsuri specifice.

3.5. Măsuri transversale

3.5.1.

PEDS ar trebui să reformuleze caracteristicile și cerințele pentru o mai bună legiferare la nivelul UE și la nivel național, astfel încât toate criteriile, inclusiv analiza cost-beneficiu, să reflecte pe deplin impactul economic, social și de mediu în domeniile care fac obiectul legiferării, abordând totodată și impactul asupra IMM-urilor.

3.5.2.

Ar trebui puse la dispoziția autorităților locale, a partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile resurse specifice, inclusiv linii bugetare specifice, pentru a încuraja și a sprijini acțiunile pe care trebuie să le întreprindă acestea pentru a pune în aplicare PEDS (conferințe, studii, cursuri de formare, informare, schimb de experți etc.).

Bruxelles, 25 septembrie 2019.

Președintele

Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctele 1.2 și 2.2.

(2) De exemplu, în avizele sale publicate în: JO C 13, 15.1.2016, p. 40; JO C 81, 2.3.2018, p. 145 și JO C 440, 6.12.2018, p. 135.

(3) Articolul 9 din TFUE.

(4) JO C 13, 15.1.2016, p. 40.

(5) Astfel cum sunt enumerate la punctul 2.6.3.

(6) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctele 1.5 și 1.6.

(7) JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 6.3.1.

(8) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctul 2.2.

(9) https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/09/the-sibiu-declaration/

(10) JO C 440, 6.12.2018, p. 28, punctul 3.3.

(11) JO C 13, 15.1.2016, p. 40.

(12) Dialogul social european, programul de lucru 2019-2021.

(13) Importanța implicării tinerilor în dialog a fost abordată în mai multe dezbateri la nivel național, de exemplu, în Slovenia.

(14) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

(15) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

(16) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/european_pillar_one_year_on.pdf

(17) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctul 1.3.

(18) Este vorba despre setul de instrumente pentru o mai bună legiferare, cuprinzând măsuri complementare sau alternative la legislația cu caracter obligatoriu.

(19) https://www.etuc.org/en/pressrelease/stand-social-pillar-alliance-social-economy-enterprises-trade-unions-and-civil-society

(20) JO C 271, 19.9.2013, p. 91, punctul 2.3.

(21) JO C 177, 18.5.2016, p. 35.

(22) JO C 227, 28.6.2018, p. 1 punctele 1.8 și 3.6; JO C 327, 12.11.2013, p. 11; JO C 227, 28.6.2018, p. 95, punctul 1.4; JO C 226, 16.7.2014, p. 21; JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 3.14 și JO C 190, 5.6.2019, p. 24, punctul 1.8.

(23) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 1.5.

(24) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 1.6.

(25) https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-6167-2019-INIT/ro/pdf

(26) JO C 125, 21.4.2017, p. 10, punctul 6.3.1.

(27) JO C 282, 20.8.2019, p. 32, punctul 3.3.2.

(28) JO C 282, 20.8.2019, p. 32, punctul 3.3.5.

(29) JO C 240, 16.7.2019, p. 3, punctul 1.3.

(30) Declarația comună intitulată „Egalitatea de gen ca prioritate a Uniunii Europene în prezent și în viitor”, semnată cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor pentru egalitatea de gen, la 12 octombrie 2018, la Viena.

(31) JO C 110, 22.3.2015, p. 26, punctele 3.1.1 și 3.1.3.

(32) CESE a adoptat un aviz specific privind SPOFM (JO C 353, 18.10.2019, p. 46).

(33) JO C 353, 18.10.2019, p. 46.

(34) JO C 237, 6.7.2018, p. 8, punctul 4.10.

(35) Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, 12.8.1998, p. 16).

(36) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 330, 15.11.2014, p. 1).

(37) SOC/616 – Definirea Agendei UE privind drepturile persoanelor cu handicap 2020-2030 (în curs).

(38) JO C 353, 18.10.2019, p. 1.

(39) JO C 353, 18.10.2019, p. 17.

(40) JO C 190, 5.6.2019, p. 1.

(41) CESE pregătește avizul SOC/583 – „Standardele minime comune în domeniul asigurărilor pentru șomaj în statele membre ale UE” (în curs).

ANEXĂ

Următoarele amendamente, care au întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, au fost respinse în cursul dezbaterilor [articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]:

Punctul 2.3

Se modifică după cum urmează:

2.3

Recenta declarație a OIM privind viitorul muncii, adoptată în cadrul Conferinței Internaționale a Muncii (CIM) care a marcat un secol de la înființarea organizației, identifică câteva direcții de acțiune importante pentru ILO. În declarație, CIM solicită tuturor membrilor ca, ținând seama de circumstanțele naționale, să acționeze individual și colectiv, pe baza guvernanței tripartite și a dialogului social și cu sprijinul OIM, pentru a aborda în continuare chestiunea viitorului muncii dintr-o perspectivă axată pe oameni. Declarația se referă la aspecte precum consolidarea , stabilește măsuri care ar urma să modernizeze legislația muncii și să prevină excluziunea și prevede un set de investiții (în capacitățile or indivizilor, în și a instituțiile or legate de muncă și promovarea unei creșteri economice susținute, incluzive și durabile, a unei ocupări integrale și productive a locurilor de muncă și a muncii decente pentru toți în munca decentă și durabilă) care ar modela cel mai bun mediu socioeconomic, în care întreprinderile să prospere și indivizii să progreseze în direcția unor condiții de muncă și de viață mai echitabile, cu respectarea contextelor naționale și a rolului specific al partenerilor sociali.

Expunere de motive

Modificările propuse urmăresc să asigure corespondența între textul alineatului și conținutul Declarației adoptate cu ocazia Centenarului OIM. În plus, în sensul prezentului aviz, a se vedea afirmația generală privind modul în care membrii OIM ar trebui să acționeze – individual și colectiv – pentru a sprijini abordarea lor în ceea ce privește viitorul muncii.

Rezultatul votului

Voturi pentru	56
Voturi împotrivă	121
Abțineri	3

Punctul 2.5

Se modifică după cum urmează:

2.5

La nivelul UE, PEDS este acum pus în aplicare prin:

a)	măsuri legislative și nelegislative, cu accent pe aplicarea și examinarea acquis-ului social existent, care urmează să fie actualizate acolo unde este necesar,

b)	finanțare specifică și

c)	câteva modificări inițiale în cadrul procesului semestrului european.

Expunere de motive

Acest punct menționează ce fel de măsuri au fost luate la nivelul UE până în prezent, pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Prin urmare, nu este logic să se facă referire la actualizarea acquis-ului în vigoare.

Rezultatul votului

Voturi pentru	56
Voturi împotrivă	124
Abțineri	2

Punctul 2.6

Se modifică după cum urmează:

2.6

Observații generale privind măsurile de Măsuri legislative și nelegislative la nivel european și național

Expunere de motive

Se propune modificarea titlului și a subtitlului acestei secțiuni, astfel încât să reflecte textul propus să fie adăugat la noile puncte propuse mai jos.

Rezultatul votului

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	126
Abțineri	8

Primul punct nou după actualul punct 2.6.1

Se adaugă un prim punct nou după actualul punct 2.6.1:

Premisa fundamentală pentru punerea în aplicare – abordare generală

Expunere de motive

Se propune modificarea titlului și a subtitlului acestei secțiuni, astfel încât să reflecte textul propus să fie adăugat la noile puncte propuse mai jos.

Rezultatul votului

Voturi pentru	55
Voturi împotrivă	119
Abțineri	5

Punct nou după punctul 2.6.1

Se introduce un punct nou după actualul punct 2.6.1:

Premisa fundamentală trebuie să fie cea potrivit căreia aspectele dreptului muncii care nu au o dimensiune transnațională clară sunt tratate mai adecvat la nivel național. Trebuie evitată o legislație a UE care să se bazeze pe un model universal și să nu ia în considerare diferențele de natură și dimensiune dintre întreprinderi și sectoare sau tradiții și sisteme, din statele membre. O astfel de legislație subminează și posibilitatea ca sindicatele și asociațiile patronale să negocieze acorduri specifice diferitelor industrii, ceea ce este deosebit de important în țările în care partenerii sociali dispun de un grad ridicat de libertate în reglementarea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă, atât în mod independent, cât și în completarea legislației naționale.

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului

Voturi pentru	51
Voturi împotrivă	116
Abțineri	6

Punctul 2.6.4

Se modifică după cum urmează:

2.6.4

Statele membre, și instituțiile UE, partenerii sociali și organizațiile societății civile ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a PEDS și eficacitatea măsurilor existente în cadrul semestrului european, asigurând totodată implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile. Instituțiile UE ar trebui să sprijine statele membre și părțile interesate din domeniul social la nivel național atunci când acestea pun în aplicare PEDS.

Expunere de motive

Se introduce această modificare pentru a reflecta faptul că, în monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, UE și statele membre, pe de o parte, și partenerii sociali și societatea civilă, pe de altă parte, au roluri diferite.

Rezultatul votului

Voturi pentru	54
Voturi împotrivă	120
Abțineri	1

Punctul 2.6.5

Se elimină punctul.

2.6.5

Legislația europeană din domeniile corespunzătoare ar trebui să stabilească un cadru cu standarde comune clare și generale, care să respecte situațiile naționale specifice, să fie în măsură să se adapteze la diversitatea sistemelor sociale și la rolul părților interesate, să recunoască drepturi sociale efective și executorii pentru cetățeni la nivel național și la nivelul UE și să includă o valoare adăugată europeană (1). Obiectivele pilonului ar trebui respectate în toate domeniile politicii UE, inclusiv prin utilizarea clauzei orizontale (articolul 9 din TFUE).

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului

Voturi pentru	48
Voturi împotrivă	123
Abțineri	5

Punctul 2.6.5

Se modifică după cum urmează:

2.6.5

Legislația europeană din domeniile corespunzătoare ar trebui să stabilească un cadru care urmărească stabilirea unor cu standarde fezabile comune clare și generale, care să respecte situațiile naționale specifice, să fie în măsură să se adapteze la diversitatea sistemelor sociale și la rolul părților interesate, să recunoască drepturi sociale efective și executorii pentru cetățeni la nivel național și la nivelul UE și să includă o valoare adăugată europeană (2). Obiectivele pilonului ar trebui respectate în toate domeniile politicii UE, inclusiv prin utilizarea clauzei orizontale (articolul 9 din TFUE).

Expunere de motive

Dacă se urmărește respectarea diferențelor dintre statele membre sub aspectul sistemului social, nu se poate solicita stabilirea de standarde generale sau comune.

Rezultatul votului

Voturi pentru	48
Voturi împotrivă	120
Abțineri	4

Punctul 2.6.6

Se modifică după cum urmează:

2.6.6

Punerea în aplicare a PEDS vizează crearea unei convergențe ascendente sub aspectul rezultatelor în domeniul social și în cel al ocupării forței de muncă, îmbunătățirea și adaptarea condițiilor sociale și de pe piața muncii pentru lucrătorii și cetățenii europeni, îmbunătățirea și crearea unor sisteme eficiente, sustenabile și fiabile de securitate socială (3) și a unor servicii sociale și de sănătate moderne, pe baze științifice și verificate din punctul de vedere al calității – mai ales în cazul serviciilor publice și al celor non-profit –, pentru crearea unor condiții de lucru stabilirea unor minime standarde sociale pentru combaterea dumpingului social și, în același timp, crearea unor condiții de concurență echitabile, în vederea unor economii performante, a ocupării forței de muncă și a unor întreprinderi sustenabile, sporind în același timp și încrederea cetățenilor în UE. Strategiile de politică socială ar trebui să includă interesele IMM-urilor și condiții de piață echitabile pentru acestea. Este important să se stabilească și să se aprobe standarde de bază pentru serviciile de interes general, cum ar fi locuințele, apa și serviciile sociale; acestea ar trebui evaluate periodic, inclusiv de evaluatori independenți (institute de cercetare, mediul universitar etc.), care să aibă posibilitatea de a primi sprijin financiar și de a-și publica rapoartele. Nevoile fundamentale ale cetățenilor și ale grupurilor vulnerabile și disparitățile periculoase în ceea ce privește egalitatea de șanse, veniturile și bogăția din interiorul statelor membre și dintre acestea trebuie să fie abordate cu prioritate. Incluziunea socială bazată pe oportunități egale și condiții de trai echitabile ar trebui promovată de toate statele membre.

Expunere de motive

Punerea în aplicare a PEDS ar trebui să conducă la o convergență ascendentă sub aspectul rezultatelor în domeniul social și în cel al ocupării forței de muncă, deoarece rezultatele sunt cele care arată dacă opțiunile de politică au fost încununate de succes. În preambulul textului referitor la PEDS (punctul 12) se afirmă: „Scopul Pilonului european al drepturilor sociale este de a servi drept ghid pentru obținerea unor rezultate eficiente în plan social și al ocupării forței de muncă atunci când sunt abordate provocările curente și viitoare […]”. Textul ar trebui să menționeze și adaptarea (nu doar îmbunătățirea) condițiilor sociale și de lucru, deoarece schimbările din societate și ale vieții profesionale ar putea impune o serie de adaptări. Sistemele de securitate socială trebuie să fie fiabile și eficiente, dar și sustenabile.

PEDS nu urmărește stabilirea unor standarde minime pentru combaterea dumpingului social, ca atare această parte ar trebui eliminată.

Lista chestiunilor care ar trebui abordate cu prioritate nu ar trebui să cuprindă aspecte care nu sunt incluse în principiile PEDS (de exemplu, disparitățile dintre avere și venit din interiorul statelor membre sau între acestea).

Rezultatul votului

Voturi pentru	53
Voturi împotrivă	115
Abțineri	3

Punctul 2.6.7

Se modifică după cum urmează:

2.6.7

O atenție deosebită ar trebui acordată diferitelor roluri ale negocierilor colective la nivel național și ale acordurilor colective, care pot anticipa legislația sau pot reprezenta o alternativă la aceasta prin reglementarea anumitor domenii specifice legate de piața muncii și de raporturile de muncă. Astfel, partenerii sociali pot juca un rol în procesul de punere în aplicare, cu condiția de a putea obține același efect juridic. În unele state membre, procesele de negociere colectivă nu sunt structurate, iar negocierea colectivă este foarte slabă și, prin urmare, persistă disparități în ceea ce privește acordarea drepturilor sociale înscrise în PEDS. În astfel de cazuri, legislația ar trebui să intervină. Prin urmare, CESE încurajează statele membre să consolideze capacitățile partenerilor sociali naționali.

Expunere de motive

Propunem eliminarea sfârșitului celei de-a doua fraze, întrucât nu este deloc clar ce se înțelege prin „a obține același efect juridic”. Sistemele naționale diferă în ceea ce privește rolurile ce revin negocierii colective și legislației în reglementarea pieței muncii, nivelul la care se desfășoară negocierile (transsectorial, sectorial, al întreprinderii și al locului de muncă, regional, ocupațional) și modul în care negocierile de la diferite niveluri pot fi corelate (articulare) [sursa: Eurofound].

Rezultatul votului:

Voturi pentru	59
Voturi împotrivă	114
Abțineri	2

Punctul 2.6.8

Se modifică după cum urmează:

2.6.8

Declarația cvadripartită pe tema „Un nou început pentru dialogul social” încurajează desfășurarea unor negocieri colective eficace. Angajamentul comun al partenerilor sociali privind punerea în aplicare a PEDS se reflectă în programul de lucru comun al partenerilor sociali europeni pentru perioada 2019-2021, care va fi pus în aplicare și la nivel național, contribuind la procesul național de reformă. Programul de lucru pentru perioada 2019-2021 abordează următoarele șase priorități: digitalizarea; îmbunătățirea funcționării piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială; competențele; aspectele psihosociale și riscurile de la locul de muncă; consolidarea capacităților în vederea unui dialog social mai puternic; economia circulară va prezenta propuneri specifice, pe teme legate de punerea în aplicare a PEDS, cum ar fi negocierile pentru un acord-cadru autonom privind digitalizarea, inclusiv posibilitățile și modalitățile de conectare și de deconectare, de îmbunătățire a performanțelor piețelor muncii și ale sistemelor sociale și de dezvoltare a competențelor (4).

Expunere de motive

Este important să se garanteze că textul avizului urmează formulările utilizate în programul de lucru al partenerilor sociali europeni. (De exemplu, conectarea și deconectarea sunt menționate în programul de lucru în contextul declarației privind organizarea unui seminar comun de informare, care va trece în revistă diverse experiențe).

Rezultatul votului:

Voturi pentru	53
Voturi împotrivă	115
Abțineri	6

Punctul 2.6.10

Se modifică după cum urmează:

2.6.10

Comisia a luat măsuri concrete pentru a pune în practică pilonul la nivel european și a publicat recent o fișă informativă actualizată, care conține inițiativele legislative și nelegislative adoptate până în prezent (5). CESE a afirmat dejà că consideră că o foaie de parcurs clară legată de punerea în aplicare a PEDS ar contribui la stimularea convergenței și la atingerea obiectivelor sale. solicitat deja o foaie de parcurs clară și coordonată (6) , care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului.

Expunere de motive

Propunem să se preia întocmai formularea din avizul SOC/564.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	50
Voturi împotrivă	113
Abțineri	4

Punctul 2.6.11

Se modifică după cum urmează:

2.6.11

Măsurile de punere în aplicare a PEDS ar trebui să se bazeze pe o analiză științifică a situației juridice și practice actuale a politicilor sociale și de sănătate în statele membre și la nivelul UE și ar trebui să implice părțile interesate din domeniul social. CESE ar putea acționa ca mediator. CESE propune înființarea unui forum al politicii sociale a UE: Uniunea UE are nevoie de un forum permanent pentru să promoveze căi de comunicare, schimburi de bune practici, evaluări, seminare la nivel de experți, programe sociale, conformarea la normele UE și ale statelor membre și proiecte de reformă pentru politicile acestora. Întrucât punerea în aplicare a drepturilor sociale rămâne un motiv de îngrijorare, Comisia și statele membre trebuie să asigure creșterea gradului de conformare la normele UE. Noul forum ar trebui să fie strâns legat de CESE și de procesul semestrului european.

Expunere de motive

Nu este deloc clar la ce se referă crearea unui „forum al politicii sociale a UE”. Nu este nevoie să se înființeze noi instrumente/platforme, iar trimiterea la forum ar trebui eliminată. Importante sunt consultarea și implicarea părților interesate relevante în punerea în aplicare a PEDS.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	52
Voturi împotrivă	114
Abțineri	3

Punctul 2.7.2

Se modifică după cum urmează:

2.7.2

Negocierile pentru următorul CFM ar trebui să urmărească asigurarea unei finanțări adecvate pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă. Bugetul UE și normele privind datoria (7) ar trebui să fie revizuite în sensul respectării drepturilor fundamentale și a obiectivelor tratatelor și ale PEDS. Economiile performante, controlul datoriilor și obiectivele sociale ar trebui să coexiste într-un echilibru adecvat. După cum a afirmat deja CESE în repetate rânduri (8) , finanțarea implementării pilonului social va depinde într-o mare măsură și de resursele disponibile la nivelul statelor membre. Acest lucru va necesita finanțare de la bugetul de stat pentru investiții, precum și pentru costurile de funcționare ale activităților în următorii câțiva ani. Astfel de finanțări ar putea fi limitate de normele UE în materie de buget și de îndatorare ( (9)). Așa cum CESE a subliniat în mod repetat (10), trebuie să se aibă în vedere modalitățile de a crește flexibilitatea autorizată în cazul acestor finanțări, de exemplu prin intermediul unei „reguli de aur”, care ar permite realizarea de investiții publice cu obiective sociale pentru a îndeplini obiectivele pilonului social – în special prin creșterea nivelurilor veniturilor, o mai mare coeziune socială și prevenirea excluziunii sociale a grupurilor dezavantajate care, în lipsa acestor intervenții, nu ar putea participa activ în societate – generându-se, totodată, o creștere economică durabilă. creșterea investițiilor publice în statele membre ar putea fi facilitată recurgând la o „regulă de aur” privind investițiile publice cu obiectiv social, care să permită o mai mare flexibilitate în aplicarea normelor bugetare. Creșterea nivelului veniturilor, creșterea durabilă, consolidarea coeziunii sociale și prevenirea excluziunii sunt obiective comune de luat în considerare. Creșterea investițiilor publice poate fi sprijinită în special prin fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care pot fi orientate mai riguros către atingerea obiectivelor evidențiate în cadrul PEDS (11). Politicile fiscale adecvate, orientate, printre altele, spre combaterea eficientă a fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a planificării fiscale agresive, ar trebui să permită mobilizarea de fonduri suplimentare pentru a contribui la finanțarea PEDS. Garantarea unei utilizări eficiente a fondurilor suplimentare necesită punerea în aplicare a programelor de acțiune și a foilor de parcurs pentru implementarea pilonului social, ca parte integrantă a semestrului european și, în special, în contextul dezvoltării de programe naționale de reformă și de programe de convergență (12).

Expunere de motive

Este important să se utilizeze chiar formularea din avizul menționat pentru a asigura un echilibru mai bun în text și, de asemenea, să se facă referire la declarațiile făcute în avizele anterioare cu privire la punerea în aplicare a pilonului, ca parte a semestrului european.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	55
Voturi împotrivă	112
Abțineri	4

Punctul 2.8.4

Se modifică după cum urmează:

2.8.4

Un nou ciclu al semestrului european ar trebui să își propună obiective sociale în cadrul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale, pentru a reechilibra predominanța cerințelor fiscale și macroeconomice cuprinzătoare. Tabloul de bord social ar trebui să monitorizeze și să vizeze toate drepturile și principiile incluse în pilon și să cuprindă indicatori măsurabili noi și îmbunătățiți. Astfel de indicatori ar putea include, pe lângă statistici, evaluări referitoare la: accesul real la servicii sociale de calitate, drepturile sociale executorii, integrarea migranților în societate și pe piața muncii, acoperirea negocierilor colective, participarea părților interesate din domeniul social la procesul semestrului european și accesul la programe de ucenicie la locul de muncă și la învățământ superior de calitate. Comisia ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a planurilor naționale de reformă în strânsă cooperare cu partenerii sociali și cu organizațiile relevante ale societății civile, promovând, astfel, recomandările sociale specifice fiecărei țări. Numărul și structura recomandărilor ar trebui să fie adecvate și să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește prioritățile din foaia de parcurs.

Expunere de motive

Nu este necesar să se discute despre un „nou” semestru european, dat fiind că semestrul european a fost introdus încă din 2010. În plus, nu se impune configurarea unui „nou” semestru european, atâta vreme cât toate eforturile ar trebui să se axeze pe asigurarea unei funcționări eficiente și orientate spre rezultate a semestrului european existent. Ar trebui să se facă referire mai degrabă la noul ciclu al semestrului european. PEDS este însoțit de un „tablou de bord social”, care urmărește tendințele și performanțele din țările UE în trei domenii legate de principiile pilonului. Tabloul de bord contribuie la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și servește la evaluarea progreselor înregistrate în direcția unui „rating social AAA” pentru UE, în ansamblu. Aceasta înseamnă că este în curs de desfășurare o monitorizare cuprinzătoare.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	117
Abțineri	4

Punct nou înainte de actualul punct 3.1.

Se adaugă un punct nou înainte de actualul punct 3.1:

CESE a subliniat deja, într-un aviz pe o temă conexă (13), că pilonul ar putea oferi o bună ocazie de a demonstra că nivelul european este încă în măsură să ofere un răspuns adecvat, acolo unde este cazul, la provocările cu care se confruntă oamenii obișnuiți, respectând, în același timp, pe deplin, repartizarea competențelor și principiul subsidiarității.

Expunere de motive

Această frază subliniază ce trebuie reținut cu privire la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale și următoarele etape: faptul că pilonul european al drepturilor sociale ar putea fi o bună ocazie pentru a demonstra că UE este în măsură să ofere un răspuns adecvat atunci când trebuie luate măsuri. În același timp, subliniază importanța respectării depline a repartizării competențelor și a principiului subsidiarității.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	50
Voturi împotrivă	114
Abțineri	4

Primul punct nou după actualul punct 3.1.

Se adaugă un prim punct nou după actualul punct 3.1:

Sinergia dintre politicile și acțiunile sociale de la nivelul UE și cele de la nivelul național este esențială. Deoarece modelul social al UE este construit pe modele naționale diferite, care trebuie menținute, UE trebuie să respecte competențele naționale și diversitatea sistemelor sociale ale statelor membre, care se bazează pe opțiuni politice și pe modele societale adânc înrădăcinate. Principala sarcină a UE ar trebui, prin urmare, să constea în a oferi cele mai bune condiții posibile statelor sale membre și partenerilor sociali și în a-i sprijini în eforturile lor de a institui reformele identificate ca necesare.

Expunere de motive

Se impune ca importanța sinergiei dintre politicile și acțiunile sociale de la nivelul UE și cele de la nivelul național să fie scoasă în evidență și în textul concluziilor și recomandărilor. În preambulul Pilonului european al drepturilor sociale se menționează în mod clar că „Obținerea de rezultate în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă un angajament politic comun și o responsabilitate comună (…).” În plus, preambulul se referă în mod explicit la respectarea repartizării competențelor și la luarea în considerare în mod corespunzător a diferitelor medii socioeconomice și a diversității sistemelor naționale, inclusiv a rolului partenerilor sociali, precum și a principiilor subsidiarității și proporționalității.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	45
Voturi împotrivă	116
Abțineri	4

Punctul 3.2.2

Se modifică după cum urmează:

3.2.2

La punerea în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată ar trebui să se acorde o atenție deosebită identificării unor soluții viabile, accesibile și echitabile de compensare adecvată a angajaților care utilizează concediul pentru creșterea copilului, precum și asigurării unor condiții flexibile de lucru, prevăzând o eventuală revizuire a obiectivelor de la Barcelona adaptate la cerințele locului de muncă. De asemenea, ar trebui avute în vedere servicii accesibile de îngrijire a copiilor și alte servicii de îngrijire, în vederea sprijinirii familiilor.

Expunere de motive

Soluțiile adoptate în statele membre în vederea punerii în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată în ceea ce privește compensarea adecvată a angajaților care utilizează concediul pentru creșterea copilului trebuie, de asemenea, să fie și accesibile. Orice soluții în ceea ce privește condițiile de lucru flexibile trebuie să ia în considerare, de asemenea, necesitățile locului de muncă.

Întrucât obiectivele de la Barcelona au fost stabilite de Consiliul European (în 2002), eventuala revizuire a acestora nu este legată de punerea în aplicare a Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată; prin urmare, această parte ar trebui eliminată.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	109
Abțineri	5

Punctul 3.2.3

Se modifică după cum urmează:

3.2.3

CESE a solicitat o strategie integrată privind egalitatea de gen (14). Având în vedere declarația comună a miniștrilor europeni privind egalitatea de gen (15), CESE solicită eliminarea diferențelor nejustificate de remunerare între femei și bărbați (16). Trebuie abordate în special nevoile IMM-urilor, pentru a se asigura evitarea sarcinilor administrative excesive.

Expunere de motive

Prin această adăugire, textul devine mai precis. Măsurile de combatere a diferenței de remunerare trebuie să vizeze combaterea diferențelor de remunerare nejustificate.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	45
Voturi împotrivă	114
Abțineri	5

Punctul 3.2.5

Se modifică după cum urmează:

3.2.5

CESE subliniază încă o dată că participarea la piața muncii și calitatea muncii se pot îmbunătăți datorită creșterii investițiilor în politicile active din domeniul pieței muncii și prin stabilirea de standarde comune pentru funcționarea eficientă a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM) (17). Acest lucru este valabil și în cazul serviciilor de ocupare a forței de muncă fără scop lucrativ, pentru a reduce perioadele de tranziție de la un loc de muncă la altul, pentru a asigura utilizarea competențelor dobândite, pentru a sprijini parcursuri profesionale diversificate și pentru a tinde către un locuri de muncă stabil durabile (18) . Combaterea șomajului de lungă durată, integrarea migranților pe piața muncii și reintegrarea persoanelor care și-au pierdut motivația constituie un alt domeniu de politică esențial, care necesită măsuri specifice cu caracter urgent, care pot include dreptul lucrătorilor de a primi sprijin pentru lucrători în ceea ce privește căutarea unui loc de muncă, formarea și recalificarea.

Expunere de motive

Prima modificare urmează textul avizului citat. În ceea ce privește măsurile specifice cu caracter urgent, este de dorit ca acestea să fie formulate într-un mod „activ”. Este vorba despre acordarea de sprijin lucrătorilor pentru căutarea unui loc de muncă, formare și recalificare, nu despre prezentarea acestui sprijin ca pe un „drept” al lucrătorilor.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	47
Voturi împotrivă	110
Abțineri	2

Punctul 3.2.6

Se modifică după cum urmează:

3.2.6

Garantarea dreptului accesului la învățare pe tot parcursul vieții pentru toate persoanele ar trebui să fie înscris pe agenda UE (19). Sistemele naționale de educație, formare și ucenicie ar trebui dezvoltate în continuare, cu accent pe domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și pe dezvoltarea sistemelor duale, ceea ce va duce la o mai bună adaptare la cerințele de pe piața muncii.

Expunere de motive

Ar trebui să ne concentrăm pe promovarea unor politici care să asigure accesul tuturor la învățarea pe tot parcursul vieții. În plus, deși avizul citat se referă la importanța învățării pe tot parcursul vieții și la promovarea participării la acest tip de învățare, nu pare să afirme că dreptul la învățare pe tot parcursul vieții ar trebui să se afle pe agenda UE.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	48
Voturi împotrivă	116
Abțineri	2

Punctul 3.3.1

Se modifică după cum urmează:

3.3.1

Pe termen scurt, ar trebui să se pună accentul pe monitorizarea punerii în aplicare a Directivei revizuite privind detașarea lucrătorilor, care afirmă principiul egalității de tratament asigură protecția lucrătorilor detașați pe durata detașării, în legătură cu furnizarea de servicii, și a Directivei privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, care stabilește drepturile minime din toate raporturile de muncă, dar și pe instituirea unei Autorități Europene a Muncii, care să vizeze îmbunătățirea aplicării acquis-ului UE și a eficacității inspecției muncii.

Expunere de motive

Formularea modificată descrie scopul Directivei privind detașarea lucrătorilor.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	43
Voturi împotrivă	18
Abțineri	2

Punctul 3.3.2

Se modifică după cum urmează:

3.3.2

CESE recomandă încurajează consolidarea implicăriiarea personalului din societățile comerciale, în special în vedereaideea generală a creșterii productivității, a gestionării sprijinirii introducerii de noi tehnologii și a valorificării impactului asupra organizării muncii și a competențelor forței de muncă. În acest context, CESE așteaptă cu interes rezultatele negocierilor dintre partenerii sociali europeni pe tema acordului-cadru privind digitalizarea.

Expunere de motive

Modificările propuse urmăresc să sublinieze importanța implicării angajaților în sprijinirea introducerii de noi tehnologii.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	46
Voturi împotrivă	118
Abțineri	4

Punctul 3.3.3

Se modifică după cum urmează:

3.3.3

CESE sprijină elaborarea, în cadrul dialogului social la nivelul național și european corespunzător, a unor măsuri privind „tranzițiile echitabile”, care să introducă, pe de o parte, măsuri și acțiuni concrete de gestionare, modificare care să faciliteze schimbarea și, pe de altă parte, garantare a unei minimeo protecție adecvată în cazul restructurării locurilor de muncă sau al concedierilor colective care au loc ca urmare a tranziției (în domeniile tehnologiei, demografiei, globalizării, schimbărilor climatice, economiei circulare), inclusiv dreptul de a se angaja în susținere pentru negocieri colective pentru a, anticiparea schimbarea ării și pentru a oferi furnizarea de sprijin lucrătorilor afectați (evoluția Directivei privind concedierile colective) (20). De asemenea, CESE așteaptă cu interes adoptarea Fondului european de ajustare la globalizare de către colegiuitori.

Expunere de motive

Ar trebui eliminate trimiterile la „dreptul de a se angaja în negocieri colective” și la „evoluția Directivei privind concedierile colective”, deoarece orice text referitor la punctele de vedere ale CESE referitoare la punerea în aplicare a PEDS ar trebui să implice evidențierea unor aspecte de care statele membre ar trebui să țină seama în eforturile lor de a-și dezvolta propriile piețe ale forței de muncă și/sau sisteme de protecție socială.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	109
Abțineri	1

Punctul 3.3.4

Se modifică după cum urmează:

3.3.4

Implicarea angajaților în guvernanța corporativă, ca parte a drepturilor lor la informare și consultare, ar trebui adaptată la evaluată prin prisma noului cadru juridic privind informațiile nefinanciare (21) , în vederea abordării, cu diligența necesară, a cerințelor privind asumarea răspunderii de către întreprinderi.

Expunere de motive

Modificare propusă pentru a menține textul la un nivel mai general. Este prea devreme pentru a discuta despre adaptarea noului cadru juridic privind informațiile nefinanciare.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	114
Abțineri	1

Punctul 3.3.5

Se modifică după cum urmează:

3.3.5

Expunere de motive

Introducerea unor standarde comune pentru stabilirea unor salarii minime nu este de dorit și nici acceptabilă, întrucât salariile reprezintă o chestiune care trebuie să facă obiectul unor discuții la nivel național.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	51
Voturi împotrivă	114
Abțineri	2

Punctul 3.4.6

Se modifică după cum urmează:

3.4.6

De asemenea, este necesar să se consolideze de urgență capacitatea statelor membre de a activa transferurile sociale sau de a adopta alte măsuri, pentru a răspunde nevoilor de bază ale persoanelor începând de la naștere și până la vârste înaintate. Aceasta implică:

—	adoptarea unei directive-cadru europene sprijinirea și consolidarea și la nivel european a eforturilor statelor membre de a elabora și a actualiza sisteme privind venitul minim, pentru a eradica sărăcia și a promova o piață a muncii incluzivă (22);

—	examinarea posibilității de a stabili pune la punct standarde principii comune minime în ceea ce privește ajutorul de șomaj în statele membre ale UE (23) ;

—	asigurarea accesului la funcții sociale și politice pentru persoanele cu handicap;

—

revizuirea formulei „costul îmbătrânirii” și transformarea acesteia în conceptul de „îmbătrânire cu demnitate”, care plasează gradul de adecvare a pensiilor, a serviciilor de sănătate și a îngrijirii pe termen lung în centrul guvernanței economice, fără a neglija aspectul sustenabilității sistemelor de pensii;

—	crearea de programe specifice privind locuințele publice și accesibilitatea locuințelor pentru gospodăriile cu venituri reduse;

—	investițiile în creșe, în interesul direct al copiilor și al tinerilor dezavantajați; CESE salută propunerea Comisiei și a PE de a se introduce o garanție pentru copii; și

—	asigurarea crearea unui veritabil spațiu european de învățare, care să faciliteze accesului la educație de calitate pentru toți și extinderea garanției pentru tineret.

Expunere de motive

Dat fiind că obiectivul PEDS vizează îndrumarea statelor membre în procesul de dezvoltare a sistemelor lor sociale, acest aspect ar trebui subliniat la liniuța referitoare la venitul minim. În plus, avizul menționat are ca anexă un contraaviz, care exprimă o opinie diferită.

Întrucât nu există o propunere concretă a Comisiei pentru garanția pentru copii, este prematur să-și exprime sprijinul pentru aceasta.

Ar trebui să se facă referire și la nevoia de a crea un veritabil spațiu european de învățare.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	51
Voturi împotrivă	112
Abțineri	2

Punctul 1.1

Se modifică după cum urmează:

1.1

Întrucât consideră că un viitor realist al Uniunii Europene se poate baza doar pe îmbinarea unei baze economice solide cu o dimensiune socială puternică (24), CESE a pledat în mod constant pentru o convergență ascendentă a rezultatelor în plan social și în materie de ocupare a forței de muncă și o politică socială mai eficace atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre (25). Și modelul social european ar trebui consolidat și actualizat ca referință internațională. Punerea efectivă în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) din 2017 reafirmă angajamentul comun față de modelul social european în cadrul unei noi strategii incluzive din punct de vedere social.

Expunere de motive

Ceea ce contează în cazul unei dimensiuni sociale puternice este convergența ascendentă a rezultatelor în plan social și în cel al ocupării forței de muncă, deoarece ele sunt cele care arată dacă opțiunile de politică au fost încununate de succes. Acest lucru a fost explicat, de asemenea, în preambulul la PEDS, care prevede la punctul 12 că „Scopul Pilonului european al drepturilor sociale este de a servi drept ghid pentru obținerea unor rezultate eficiente în plan social și al ocupării forței de muncă atunci când sunt abordate provocările curente și viitoare (…).”

Rezultatul votului:

Voturi pentru	47
Voturi împotrivă	116
Abțineri	1

Punctul 1.3

Se elimină punctul.

1.3

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	48
Voturi împotrivă	123
Abțineri	5

Punctul 1.3

Se modifică după cum urmează:

1.3

Legislația europeană din domeniile relevante, ar trebui să stabilească un cadru cu care să vizeze standarde comune generale ce pot fi atinse, respectând circumstanțele și sistemele sociale naționale specifice și recunoscând drepturi sociale efective și executorii pentru cetățeni la nivelul UE și la nivel național. Obiectivele pilonului ar trebui respectate în toate domeniile politicilor UE prin utilizarea clauzei orizontale (27).

Expunere de motive

Dacă se urmărește respectarea diferențelor dintre statele membre sub aspectul sistemului social, nu se poate solicita stabilirea de standarde generale sau comune.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	48
Voturi împotrivă	120
Abțineri	4

Punctul 1.4

Se modifică după cum urmează:

1.4

În prezent, Pilonul european al drepturilor sociale este pus în aplicare prin măsuri legislative și nelegislative, prin finanțări specifice și prin schimbări în cadrul procesului semestrului european, care ar trebui să vizeze inițierea unei convergențe ascendente în ceea ce privește rezultatele în plan social și al ocupării forței de muncă, urmărind, totodată, și instituirea unor standarde sociale minime care să poată fi atinse, pentru crearea unor prin care să se creeze condiții de concurență echitabile.

Expunere de motive

Rezultatul votului:

Voturi pentru	47
Voturi împotrivă	116
Abțineri	1

Punct nou după actualul punct 1.4

Se adaugă un nou punct după actualul punct 1.4:

Premisa de bază trebuie să fie că aspectele care nu au o dimensiune transnațională clară trebuie abordate la nivel național. Rolul principal al UE ar trebui să fie acela de a oferi stimulente, informații și expertiză, permițând statelor membre și partenerilor sociali să conceapă, să pună în aplicare și să evalueze politici care abordează provocările structurale cu care se confruntă piața muncii.

Expunere de motive

Motivele vor fi prezentate oral.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	113
Abțineri	3

Punct nou după actualul punct 1.4

Se adaugă un nou punct după actualul punct 1.4:

Expunere de motive

Se impune ca importanța sinergiei dintre politicile și acțiunile sociale de la nivelul UE și cele de la nivelul național să fie scoasă în evidență și în textul concluziilor și recomandărilor. În preambulul Pilonului european al drepturilor sociale se menționează în mod clar că „Obținerea de rezultate în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale reprezintă un angajament politic comun și o responsabilitate comună. (…).” În plus, preambulul se referă în mod explicit la respectarea repartizării competențelor și la luarea în considerare în mod corespunzător a diferitelor medii socioeconomice și a diversității sistemelor naționale, inclusiv a rolului partenerilor sociali, precum și a principiilor subsidiarității și proporționalității.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	45
Voturi împotrivă	116
Abțineri	4

Punctul 1.7

Se modifică după cum urmează:

1.7

Punerea în aplicare a PEDS necesită o bază bugetară temeinică și investiții solide la nivelul UE și al statelor membre, printr-o intermediul uneifinanț are ări adecvată e în CFM, prin intermediul unei „reguli de aur” pentru investițiile publice cu obiectiv social și al fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), care pot fi orientate mai riguros către PEDS și către politici fiscale corespunzătoare (28). După cum a afirmat anterior CESE, finanțarea punerii în aplicare a pilonului social va depinde, de asemenea, în mare măsură de resursele disponibile la nivelul statelor membre. Acest lucru va necesita finanțare de la bugetul de stat pentru investiții, precum și pentru costurile de funcționare ale activităților în următorii câțiva ani. Astfel de finanțări ar putea fi limitate de normele UE în materie de buget și de îndatorare. După cum CESE a subliniat deja în repetate rânduri, ar trebui să se aibă în vedere modalități de sporire a flexibilității permise de aceste norme, de exemplu prin intermediul unei „reguli de aur”, care ar permite investiții publice cu scop social, pentru a îndeplini obiectivele pilonului social (29).

Expunere de motive

Este important să se utilizeze întocmai formularea din avizul menționat, pentru un mai bun echilibru al textului.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	55
Voturi împotrivă	112
Abțineri	4

Punctul 1.9

Se modifică după cum urmează:

1.9

Un nou proces ciclu al semestrului european ar trebui să realizeze obiectivele sociale în contextul unei monitorizări a dezechilibrelor sociale cuprinzătoare, care să facă parte integrantă din proces, și ar trebui introduși indicatori noi și măsurabili, împreună cu recomandări de țară specifice domeniului social.

Expunere de motive

Nu este necesar să se discute despre un „nou” semestru european, căci semestrul european a fost introdus încă din 2010. Ar trebui să se vorbească mai curând de noul ciclu al semestrului european. În plus, nu este necesar să aibă în vedere un „nou” semestru european, toate eforturile trebuind să se axeze pe funcționarea eficientă și orientată spre rezultate a actualului semestru european. PEDS este însoțit de un „tablou de bord social”, care urmărește tendințele și performanțele țărilor din UE în trei domenii legate de principiile pilonului. Tabloul de bord contribuie la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice și servește la evaluarea progreselor înregistrate în direcția unui „rating social AAA” pentru întreaga UE. Aceasta presupune o monitorizare cuprinzătoare, în curs de desfășurare.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	49
Voturi împotrivă	117
Abțineri	4

Punctul 1.10

Se modifică după cum urmează:

1.10

Ar trebui promovată monitorizarea periodică a punerii în aplicare a PEDS, cu consultarea obligatorie periodică a părților interesate din domeniul social, care ar putea fi facilitată de CESE ; CESE propune înființarea unui forum al politicii sociale a UE, legat de semestrul european.

Expunere de motive

În acest context, nu este clară semnificația cuvântului „obligatorie”, care ar trebui înlocuit cu cuvântul „periodică”. Nu este deloc clar nici ce se înțelege prin înființarea unui „forum al politicii sociale a UE”. Nu este nevoie să se înființeze noi instrumente/platforme, iar trimiterea la forum ar trebui eliminată. Importante sunt consultarea și implicarea părților interesate relevante în punerea în aplicare a PEDS.

Rezultatul votului:

Voturi pentru	52
Voturi împotrivă	114
Abțineri	3

Punctul 1.11

Se modifică după cum urmează:

1.11

CESE a solicitat afirmat deja că consideră că o foaie de parcurs clară și coordonată, care să stabilească prioritățile pentru legată de punerea în aplicare a PEDS ar contribui la stimularea convergenței și atingerea obiectivelor sale (30). De asemenea, CESE a făcut apel la o foaie de parcurs clară și coordonată, care să stabilească prioritățile pentru punerea în aplicare a pilonului și asigurarea respectării drepturilor și standardelor principiilor sociale existente. În mod prioritar, ar trebui abordate nevoile și drepturile fundamentale, în special ale grupurilor vulnerabile, inegalitățile în materie de oportunități, venituri și bunăstare în interiorul statelor membre și între acestea, politicile de incluziune și condițiile adecvate pentru serviciile publice, serviciile fără scop lucrativ și întreprinderile sociale.

Expunere de motive

Propunem să se preia întocmai formularea din avizul SOC/564. Lista chestiunilor care ar trebui abordate cu prioritate nu ar trebui să cuprindă aspecte care nu sunt incluse în principiile PEDS (de exemplu, disparitățile dintre avere și venit din interiorul statelor membre sau între acestea).

Rezultatul votului:

Voturi pentru	50
Voturi împotrivă	113
Abțineri	4

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 28, punctul 3.3.

(2) JO C 440, 6.12.2018, p. 28, punctul 3.3.

(3) JO C 13, 15.1.2016, p. 40.

(4) Dialogul social european, programul de lucru 2019-2021.

(5) https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/european_pillar_one_year_on.pdf

(6) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctele 8.3 și 1.3.

(7) JO C 177, 18.5.2016, p. 35.

(8) JO C 227, 6.12.2018, p. 1, punctele 1.8 și 3.6; JO C 327, 12.11.2013, p. 11; Analiza anuală a creșterii pentru 2018, punctul 1.4, încă nepublicat; JO C 226, 16.7.2014, p. 21; JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 3.14, și JO C 190, 5.6.2019, p. 24, punctul 1.8.

(9) JO C 177, 18.5.2016, p. 35 .

(10) JO C 227, 28.6.2018, p. 1, punctul 1.6; Politica economică a zonei euro 2018, punctele 1.8 și 3.6; JO C 327, 12.11.2013, p. 11, punctul 1.4, JO C 226, 16.7.2014, p. 21.

(11) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 1.5.

(12) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 1.6.

(13) JO C 125, 21.4.2017, p. 10.

(14) JO C 240, 16.7.2019, p. 3, punctul 1.3.

(15) Declarația comună intitulată „Egalitatea de gen ca prioritate a Uniunii Europene în prezent și în viitor”, semnată cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor pentru egalitatea de gen, la 12 octombrie 2018, la Viena.

(16) JO C 110, 22.3.2015, p. 26, punctele 3.1.1 și 3.1.3.

(17) CESE a adoptat un aviz specific privind SPOFM, (JO C 353, 18.10.2019, p. 46).

(18) JO C 353, 18.10.2019, p. 46.

(19) JO C 237, 6.7.2018, p. 8, punctul 4.10.

(20) Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective.

(21) Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari.

(22) JO C 190, 5.6.2019, p. 1 .

(23) CESE pregătește avizul SOC/583 – „Standardele minime comune în domeniul asigurărilor pentru șomaj în statele membre ale UE”.

(24) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctele 1.2 și 2.2.

(25) De exemplu, în avizele sale publicate în: JO C 13, 15.1.2016, p. 40; JO C 81, 2.3.2018, p. 145, și JO C 440, 6.12.2018, p. 135 .

(26) Articolul 9 din TFUE.

(27) Articolul 9 din TFUE.

(28) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctele 1.5 și 1.6.

(29) JO C 262, 25.7.2018, p. 1, punctul 3.1.4 (și trimiterile de la acest punct).

(30) JO C 81, 2.3.2018, p. 145, punctul 8.3.