COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2019
COM(2019) 627 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raport strategic din 2019 privind implementarea fondurilor structurale și de investiții europene
INTRODUCERE
1. UN CONTEXT DIFICIL ȘI FOARTE SCHIMBĂTOR
2. REALIZAREA UNOR INVESTIȚII PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII
2.1. Progrese generale
2.2. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, TIC și competitivitatea IMM-urilor
2.3. Economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, schimbările climatice, mediul, transporturile și energia
2.4. Ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, sănătatea și educația
3. IMPACTUL PRINCIPALELOR REFORME DIN PERIOADA 2014-2020
3.1. Contribuția fondurilor ESI la semestrul european
3.2. Condiții prealabile pentru finanțare: condiționalități ex ante
3.3. Regula privind dezangajarea „N+3”
3.4. Cadrul de performanță
3.5. Susținerea dezvoltării teritoriale integrate
3.5.1. Investițiile integrate în orașe
3.5.2. Implementarea unor instrumente teritoriale
3.5.3. Cooperarea teritorială
4. O MAI BUNĂ GESTIONARE A PROGRAMELOR
4.1. Capacitatea autorităților și a beneficiarilor
4.2. Simplificări pentru beneficiari
4.3. Rolul partenerilor în implementarea programelor
4.4. Punerea în aplicare a principiilor orizontale și a obiectivelor de politică
4.5. Complementarități mai bune pentru un impact mai mare
4.6. Sinteza evaluării fondurilor ESI
4.7. Comunicarea privind fondurile ESI
CONCLUZIE
INTRODUCERE
Principalul scop al fondurilor structurale și de investiții europene 1 („fondurile ESI”) este promovarea convergenți socioeconomice , a rezilienței și a coeziunii teritoriale pe termen lung. Fondurile ESI aduc o masă critică de investiții 2 în domenii prioritare ale UE printr-o gestiune partajată între Comisie și statele membre. Prin susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor, prin consolidarea pieței unice, a uniunii energetice și a guvernanței economice, aceste investiții răspund nevoilor economiei reale.
Acest al doilea raport strategic 3 se bazează pe rapoartele de implementare și pe rapoartele privind progresele înregistrate ale statelor membre privind implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 finanțate din fondurile ESI, până la sfârșitul anului 2018 4 . În acel moment, erau deja angajate 72 % din resursele disponibile din cadrul fondurilor ESI 5 . Proiectele deja finanțate au un impact tot mai mare în domeniile-cheie de politică, de exemplu:
·sunt sprijinite peste 1,6 milioane de întreprinderi, inclusiv ferme;
·întreprinderile care au beneficiat de sprijin creează 300 000 de noi locuri de muncă;
·26 de milioane de oameni au primit sprijin pentru a participa la activități de formare și la programe de învățământ sau pentru a-și căuta un loc de muncă;
·8,3 milioane de gospodării vor avea acces la bandă largă de o calitate mai bună;
·se construiesc sau se reconstruiesc peste 3 900 de km de linii de cale ferată;
·60 de milioane de persoane beneficiază de proiectele aflate în desfășurare în sectorul sănătății.
Prezentul raport și platforma de date deschise pentru fondurile ESI prezintă în detaliu progresele înregistrate în toate domeniile tematice 6 .
Obiectivul actual de politică și cadrul adaptabil al acestuia permit fondurilor ESI să aibă o contribuție majoră la abordarea provocărilor noi și emergente. Majoritatea domeniilor de finanțare susțin deja obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), acțiunile care vizează adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscurilor, iar această abordare poate fi stimulată în cadrul programelor finanțate din fondurile ESI, în funcție de necesități.
1. UN CONTEXT DIFICIL ȘI FOARTE SCHIMBĂTOR
În rapoartele privind progresele înregistrate ale statelor membre din 2019, acestea recunosc rolul decisiv jucat de fondurile ESI în abordarea schimbărilor de mediu, economice și sociale și în sprijinirea realizării reformelor necesare pentru a asigura un viitor durabil. În urma crizei financiare, fondurile ESI au contribuit în mod esențial la sprijinirea investițiilor și la relansarea convergenței economice 7 .
Cu toate acestea, mai multe state membre evidențiază persistența inegalităților teritoriale și regionale și a excluziunii sociale, precum și un număr tot mai mare de probleme legate de schimbările demografice. Se mențin disparitățile inter- și intra-regionale, precum și cele dintre zonele urbane și rurale. Mai multe regiuni, care și-au pierdut avantajul competitiv, au intrat în „capcana veniturilor medii” 8 , iar unele se confruntă în continuare cu rate ridicate ale șomajului, în special în rândul tinerilor. Altele sunt mai vulnerabile la efectele dublei tranziții generate de acțiunile climatice și de digitalizare sau la consecințele actuale ale crizei refugiaților și a migrației. Aceste discrepanțe geografice au reprezentat un catalizator al sentimentelor antieuropene 9 .
Fondurile ESI, canalizate prin intermediul gestiunii partajate, capacitează actorii locali și regionali pentru a contracara aceste tendințe prin sprijinirea coeziunii teritoriale, a investițiilor care favorizează creșterea economică, a creării de locuri de muncă, a competitivității întreprinderilor, a cercetării și inovării (C&I) și a ecosistemelor de inițiere de afaceri, a acțiunilor în domeniul mediului, a adaptării și rezilienței la schimbările climatice, a reducerii riscurilor de dezastre, a incluziunii sociale și a proiectelor în domeniul sănătății și al educației, pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor și apropierea lor de UE.
2. REALIZAREA UNOR INVESTIȚII PENTRU O CREȘTERE INTELIGENTĂ, DURABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII
2.1. Progrese generale
Prin noile elemente introduse în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în special prin concentrarea investițiilor pe obiectivele-cheie de dezvoltare și prin accentul mai puternic pus pe performanță, programele finanțate din fondurile ESI sunt orientate spre îndeplinirea în mod eficace și eficient a obiectivelor UE care vizează creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Abordarea simplă și flexibilă a Comisiei a consolidat și mai mult această tendință, în special prin modificarea programelor, monitorizarea programelor în situație de risc sau prin mai multe acțiuni-pilot 10 care au pus la dispoziție asistență personalizată și lecțiile învățate, în vederea viitoarei implementări.
Volumul total al investițiilor planificate (UE și naționale) din cadrul fondurilor ESI în funcție de obiectivele tematice (miliarde EUR) 11
Sursă: Date deschise privind fondurile ESI - https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/e4v6-qrrq
Dacă se analizează cifrele, luând în considerare toate fondurile ESI, rata de selecție a proiectelor (finanțarea decisă) a crescut mai mult decât dublu față de primul raport strategic din 2017, însumând 464 de miliarde EUR (72 % din totalul investițiilor planificate). Progresele se fac remarcate în sectoare precum cel al cercetării și al inovării, în special datorită efectului catalizator al strategiilor de specializare inteligentă, tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) și infrastructurilor de transport. Selecția proiectelor s-a accelerat de asemenea, deși la un nivel mai moderat, în domenii precum economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon și crearea de locuri de muncă durabile și de calitate.
În ceea ce privește cheltuielile efective 12 , luând în considerare toate fondurile ESI, 27 % din bugetul disponibil a fost plătit statelor membre până la sfârșitul lunii decembrie 2018 (36 % până la sfârșitul lunii octombrie 2019). Acest nivel al cheltuielilor declarate se situează sub nivelul înregistrat în perioadele anterioare și sugerează că este necesar ca statele membre să acorde în continuare mai multă atenție cheltuielilor 13 .
În ceea ce privește implementarea instrumentelor financiare, sumele programate pentru operațiunile selectate care implică instrumente financiare s-au ridicat la 21,9 miliarde EUR, până la sfârșitul anului 2018, reprezentând aproximativ 77 % din sumele planificate în programele care au în vedere această formă de sprijin. Acest lucru confirmă faptul că majoritatea instrumentelor financiare produc rezultate pe teren.
2.2. Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, TIC și competitivitatea IMM-urilor
Pentru această perioadă de programare, investițiile în cercetare și inovare au fost recunoscute ca fiind o forță motrice esențială pentru creștere și convergență. Sprijinul pentru dezvoltarea teritorială pe care o generează inovarea, în special prin strategii de specializare inteligentă, a condus la o creștere semnificativă a numărului de proiecte selectate în domeniul cercetării, al dezvoltării tehnologice și al inovării (CD&I), al TIC și al competitivității întreprinderilor mici și mijlocii. Până la sfârșitul anului 2018, au fost selectate proiecte al căror volum total a depășit 117 miliarde EUR din cele 163 de miliarde EUR disponibile.
·În domeniul cercetării, al dezvoltării tehnologice și al inovării, au fost alocate peste 42,6 miliarde EUR pentru proiecte care au vizat sprijinirea a aproape 20 000 de noi cercetători și aproape 30 000 de întreprinderi au primit sprijin pentru a introduce pe piață produse noi.
·Peste 12,3 miliarde EUR au fost alocate proiectelor din cadrul economiei digitale, sprijinindu-se, printre altele, dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă, serviciile publice digitale sau comerțul electronic. Această sumă include sprijinul în valoare de 1,5 miliarde EUR acordat de FEADR pentru infrastructura TIC din zonele rurale. 8,3 milioane de gospodării vor avea acces la bandă largă îmbunătățită.
·Peste 62,5 miliarde EUR sunt alocate proiectelor care au fost selectate pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor și care sunt legate de crearea celor mai multe dintre cele 300 000 de noi locuri de muncă create în cadrul FEDR. În zonele rurale, peste 130 000 de ferme primesc sprijin financiar pentru a fi ajutate să se restructureze și să se modernizeze și pentru a obține o creștere a productivității.
·Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI) sprijină 7 730 de proiecte interactive de inovare. Cunoașterea și inovarea dezvoltate prin proiectele PEI-AGRI sunt partajate prin rețelele naționale și rurale de inovare și prin rețeaua PEI-AGRI.
2.3. Economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, schimbările climatice, mediul, transporturile și energia
Pentru această perioadă de programare, 20 % din bugetul UE a fost alocat acțiunilor climatice, iar Comisia a propus ca acest procent să ajungă la 25 % în următorul buget al UE 14 . Fondurile ESI au jucat un rol-cheie în conturarea unor modificări semnificative. Prin sumele alocate și prin condițiile prealabile pentru investiții, fondurile ESI au produs un efect de levier clar asupra politicilor legate de acțiunile climatice și de creșterea durabilă. Până la sfârșitul anului 2018, au fost alocate peste 169 de miliarde EUR proiectelor din regiunile și orașele care sprijină decarbonizarea, reziliența la efectele schimbărilor climatice și prevenirea riscurilor, eficiența energetică sau transportul durabil.
·Cu sprijinul FEDR, a fost angajată o sumă de peste 31,8 miliarde EUR pentru proiecte în domeniul economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care au vizat îmbunătățirea consumului de energie în peste 400 000 de gospodării.
·Peste 52 de miliarde EUR au fost acordate unor proiecte de mediu sau în domeniul utilizării eficiente a resurselor, care au vizat furnizarea unei capacități suplimentare de reciclare a deșeurilor de peste 500 000 de tone pe an. Ca urmare a proiectelor aprobate, 20 de milioane de persoane vor avea acces la o mai bună epurare a apelor uzate.
·În ceea ce privește acțiunile climatice în sectorul agricol (de exemplu, sechestrarea carbonului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de amoniac), au fost înregistrate progrese semnificative, în special având în vedere fermierii care s-au alăturat în mod voluntar programelor de agromediu și climatice pentru a asigura gestionarea ecologică a fermelor. Obiectivul este de a atinge ținta de: (i) 18 % din suprafața terenurilor agricole din UE gestionate pentru biodiversitate, (ii) 15 % pentru o mai bună gestionare a solului și (iii) 15 % pentru o mai bună gospodărire a apelor. În toate cele trei cazuri, peste 85 % dintre ținte au fost atinse.
·Sprijinirea digitalizării și a decarbonizării sectorului transporturilor este o prioritate, în special în zonele urbane. Cu peste 56 de miliarde EUR alocate rețelelor de transport și energie, proiectele aprobate vor avea ca rezultat, printre altele, construcția sau reabilitarea a peste 3 900 de km de linii de cale ferată și construcția sau îmbunătățirea a peste 400 de km de linii de tramvai sau de metrou.
·FEPAM a angajat 1,25 miliarde EUR pentru promovarea unui echilibru durabil între flotele de pescuit, resursele disponibile și protecția ecosistemelor marine. Alte 428 de milioane EUR au fost angajate pentru sprijinirea acvaculturii durabile și 625 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării socioeconomice a sectorului. Fondul a sprijinit peste 34 000 de operațiuni, dintre care 2 000 au vizat o mai bună gestionare a siturilor Natura 2000 și peste 1 500 au vizat alte zone marine protejate.
|
Realizarea acțiunilor climatice Fondurile ESI, în special prin FEADR, FEDR și Fondul de coeziune, sprijină abordări pe termen lung ale provocărilor cu care se confruntă statele membre și regiunile pe calea către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Implementarea decurge bine: din suma de 115 miliarde EUR planificată pentru acțiuni privind schimbările climatice, până la sfârșitul anului 2018 au fost alocate proiectelor 88,1 miliarde EUR. Contribuția FSE la obiectivele climatice este de cinci ori mai mare decât valoarea planificată inițial, în special prin sprijinul mai mare acordat formării și măsurilor de pe piața forței de muncă legate de locurile de muncă verzi (a se vedea anexa 3). |
2.4. Ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, sănătatea și educația
În ultimii ani, UE și-a activat puternic agenda socială, în special prin adoptarea în 2017 a Pilonului european al drepturilor sociale. În acest context, fondurile ESI – în special FSE – au contribuit la reforma structurală, inclusiv la modernizarea serviciilor publice, la încurajarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și la reducerea sărăciei și a inegalităților. Până la sfârșitul anului 2018, proiectele care au fost selectate reprezentau două treimi din alocarea totală planificată, în valoare de aproximativ 103 miliarde EUR.
·Proiectele selectate în vederea îmbunătățirii șanselor de angajare acoperă peste 34 de miliarde EUR, 23 de milioane de persoane beneficiind de sprijin din partea FSE. Până la sfârșitul anului 2018, un număr de 2,1 milioane de persoane și-au găsit un loc de muncă, inclusiv ca lucrători independenți.
·Pe lângă FSE, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) înregistrează progrese semnificative, aproximativ 8,8 miliarde EUR fiind alocate proiectelor selectate până la sfârșitul anului 2018. Până la aceeași dată, aproximativ 2,7 milioane de tineri au fost incluși în măsurile sprijinite de YEI:
o820 000 de tineri au primit un loc de muncă, educație continuă, ucenicie sau formare; și
opeste 1,1 milioane de persoane care urmau un program educațional sau de formare profesională au obținut o calificare sau un loc de muncă, inclusiv ca lucrători independenți.
·În ceea ce privește incluziunea socială, la care FSE contribuie cel mai mult, proiectelor selectate până în prezent le-au fost alocate peste 36 de miliarde EUR. Până la sfârșitul anului 2018, au beneficiat de sprijin 1,8 milioane de participanți cu handicap, 3,6 milioane de migranți, participanți de origine străină sau aparținând unei minorități și alte 4,2 milioane de persoane defavorizate, pentru a-și îmbunătăți șansele de angajare și pentru a-și dezvolta competențele adecvate pentru piața locurilor de muncă. FEADR a sprijinit, de asemenea, peste 60 000 de acțiuni care au vizat incluziunea socială în zonele rurale.
·De asemenea, au fost înregistrate progrese în ceea ce privește investițiile în măsuri în domeniul sănătății. Până în prezent, s-au investit peste 8 miliarde EUR în peste 7 000 de proiecte în domeniul sănătății (abordarea inegalităților în materie de asistență medicală, reformarea sistemelor de sănătate, promovarea e-sănătății, a cercetării și a inovării). În general, proiectele selectate urmăresc îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru mai mult de 60 de milioane de persoane.
·În ceea ce privește educația și formarea, au fost angajate 28,3 miliarde EUR în proiecte concrete. Până la sfârșitul anului 2018, datorită sprijinului FSE, au fost sprijinite 11,6 milioane de persoane slab calificate, 3,4 milioane au obținut o calificare și 1,2 milioane urmau un program educațional sau de formare profesională. Investițiile FEDR vor avea ca rezultat îmbunătățirea serviciilor de îngrijire a copiilor sau a facilităților în domeniul educației, de care vor beneficia peste 8 milioane de persoane. În zonele rurale, peste un milion de activități de formare profesională au fost sprijinite de FEADR.
3. IMPACTUL PRINCIPALELOR REFORME DIN PERIOADA 2014-2020
3.1. Contribuția fondurilor ESI la semestrul european
Majoritatea provocărilor de natură structurală și politică identificate prin intermediul semestrului european sunt relevante pentru fondurile ESI. Programele actuale au luat deja în considerare provocările de natură structurală identificate în recomandările specifice fiecărei țări relevante pentru domeniul investițiilor. După cum au subliniat statele membre în rapoartele privind progresele înregistrate, fondurile ESI au sprijinit reformele în domenii precum protecția locurilor de muncă și politicile sociale, mediul de afaceri, cercetarea și inovarea, eficiența energetică și utilizarea eficientă a resurselor, telecomunicațiile, transporturile, sănătatea, educația și reformele administrative.
Având în vedere faptul că recomandările specifice fiecărei țări relevante, emise în 2014-2015, au făcut trimitere în special la domenii care se confruntă cu provocări pe termen lung în ceea ce privește dezvoltarea, finanțarea prin intermediul politicii de coeziune a UE este strâns aliniată la nevoile de investiții identificate în recomandările specifice fiecărei țări din 2019. Aceste recomandări, împreună cu rapoartele de țară din acest an, oferă un cadru analitic complet pentru identificarea priorităților de investiții pentru perioada 2021-2027.
3.2. Condiții prealabile pentru finanțare: condiționalități ex ante
Una dintre reformele majore din perioada 2014-2020 a constat în introducerea unor condiții prealabile specifice, cunoscute drept „condiționalități ex ante”, pentru a asigura utilizarea eficace și eficientă a fondurilor ESI de către statele membre și de către regiuni. Procesul privind condiționalitățile ex ante pentru perioada 2014-2020 s-a finalizat.
În general, condiționalitățile ex ante s-au dovedit a fi un instrument de politică util, în special prin contribuția la îmbunătățirea mediului de investiții în UE și prin stimularea inițierii mai multor reforme structurale 15 . Pentru următoarea perioadă de programare, în propunerea sa de Regulament de stabilire a unor dispoziții comune 16 („propunerea privind RDC pentru 2021-2027”), Comisia sugerează ca mecanismul să funcționeze și să fie îmbunătățit prin introducerea unui nou sistem de condiții favorizante, cu proceduri administrative simplificate și cu respectarea deplină și monitorizarea condițiilor.
3.3. Regula privind dezangajarea „N+3”
Regula privind dezangajarea „N+3”, prin care suma care face obiectul finanțării angajate de UE care nu a fost cheltuită în termen de trei ani poate fi pierdută, a fost introdusă în regulamentul care vizează perioada 2014-2020 pentru a înlocui regula „N+2”. Aceasta s-a aplicat tuturor statelor membre pentru prima dată în 2018.
Deși a oferit autorităților de gestiune mai mult timp pentru selecția și implementarea proiectelor, reforma a redus presiunea pentru o execuție bugetară rapidă. Împreună cu conturile anuale și cu procesele de închidere anuală, care au determinat o prudență excesivă în legătură cu riscurile aferente corecției financiare nete, regula „N+3” a contribuit semnificativ la nivelul scăzut al plăților de la bugetul UE către statele membre. Revenirea treptată la regula „N+2”, astfel cum a fost propusă de Comisie pentru perioada de programare 2021-2027, împreună cu măsurile cuprinzătoare de simplificare și de restructurare în vederea gestionării și a controlului, ar trebui să determine implementarea mai rapidă în beneficiul cetățenilor europeni.
3.4. Cadrul de performanță
Un procent de 6 % din fondurile ESI alocate pentru programele din cadrul obiectivului privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă a fost păstrat ca rezervă de performanță. În 2019, Comisia a analizat performanța programelor (evaluarea performanței) și a alocat rezerva de performanță priorităților pentru care, la sfârșitul anului 2018, au fost îndeplinite obiectivele stabilite pentru etapele intermediare.
Evaluarea performanței s-a dovedit a fi o modalitate bună de a introduce stimulente pentru rezultatele obținute în implementarea politicii. În propunerea Comisiei privind RDC pentru 2021-2027, abordarea performanței se păstrează, însă se lasă mai mult loc pentru considerentele de ordin politic. Analiza va include o evaluare mai amplă și mai calitativă a performanței programelor, ținând seama de provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări din 2024, de situația socioeconomică a statelor membre sau a regiunilor și de progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea la jumătatea perioadei a obiectivelor de etapă ale programului. În propunerea Comisiei referitoare la planurile strategice privind politica agricolă comună (PAC) pentru 2021-2027 17 , se menține, de asemenea, o orientare puternică spre performanță, eligibilitatea cheltuielilor depinzând de obținerea de rezultate pe teren.
3.5. Susținerea dezvoltării teritoriale integrate
Fondurile ESI reprezintă principalul instrument al UE de stimulare a dezvoltării teritoriale integrate în statele membre și în regiuni. Peste 3 800 de strategii teritoriale, urbane și locale primesc finanțare UE. În plus, fondurile ESI sprijină statele membre să pună în aplicare măsuri pentru a răspunde nevoilor unor teritorii specifice, cum ar fi zonele care se confruntă cu sărăcia sau cu excluziunea socială, zonele slab populate, regiunile montane, insulele și regiunile ultraperiferice. Această abordare individualizată a fost consolidată în propunerea Comisiei privind RDC pentru 2021-2027, în special prin acordarea unei atenții sporite teritoriilor funcționale (de exemplu bazinele hidrografice, zonele de coastă, lanțurile muntoase etc.), pentru a reduce fragmentările la nivel administrativ, precum și inițiativelor locale.
3.5.1. Investițiile integrate în orașe
Atenția importantă acordată problemelor urbane în cadrul acestei perioade de programare, împreună cu impulsul politic unic declanșat de Agenda urbană a UE 18 , au oferit orașelor mijloacele necesare pentru a-și elabora propriile strategii urbane integrate cu sprijinul fondurilor ESI. Din cele 81 de miliarde EUR investite în zonele urbane până la sfârșitul anului 2018, orașele au ales proiecte în valoare de aproximativ 10,8 miliarde EUR, care urmează să fie puse în aplicare prin intermediul a peste 900 de strategii urbane integrate. Trebuie menționat, de asemenea, succesul inițiativei Acțiuni urbane inovatoare, care a sprijinit zonele urbane să testeze soluții inovatoare pentru o dezvoltare urbană durabilă prin 75 de acțiuni 19 .
3.5.2. Implementarea unor instrumente teritoriale
Pentru a încuraja strategiile integrate de dezvoltare teritorială care să depășească nivelurile tradiționale naționale și regionale, au fost introduse investițiile teritoriale integrate („ITI”) și instrumentul de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („CLLD”) .
ITI au fost utilizate pentru implementarea a peste 200 de strategii urbane și 120 de strategii teritoriale, mobilizând o sumă totală de 15,9 miliarde EUR pentru finanțarea din fonduri ESI. Instrumentul CLLD, la baza căruia se află metoda LEADER 20 , a contribuit la mobilizarea unei sume totale de 9,1 miliarde EUR pentru finanțarea din fonduri ESI. Până în prezent, au fost instituite în întreaga UE peste 3 000 de grupuri de acțiune locală care sunt responsabile pentru mobilizarea comunităților locale și pentru implementarea strategiilor CLLD. În multe cazuri, ITI și CLLD au avut un debut lent din cauza necesității de a elabora mai întâi strategiile globale aferente și din cauza dificultăților legate de combinarea unor fonduri diferite. Rapoartele privind progresele înregistrate arată totuși entuziasmul general pentru aceste instrumente: instrumentele au contribuit la depășirea dificultăților legate de implementarea măsurilor de dezvoltare urbană în mai multe sectoare și la o mai bună abordare a nevoilor teritoriale.
Noua abordare politică introdusă de Comisie în propunerea sa privind RDC pentru 2021-2027 se bazează pe experiențele pozitive ale ITI și CLLD, simplificând și eficientizând investițiile teritoriale. În plus, în propunerea Comisiei referitoare la planurile strategice privind PAC pentru 2021-2027, LEADER își va menține caracterul obligatoriu și o proporție minimă de 5 % din contribuția totală a FEADR îi va fi rezervată.
3.5.3. Cooperarea teritorială
Programele de cooperare teritorială europeană (Interreg) sunt puse în aplicare la nivel transfrontalier, transnațional și interregional. Selecția proiectelor a înregistrat progrese în toate programele Interreg, valoarea finanțării fiind de aproximativ 9,7 miliarde EUR la sfârșitul anului 2018. Principalele domenii care au fost sprijinite sunt protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor (de exemplu, prevenirea inundațiilor, protecția împotriva incendiilor, protejarea naturii), precum și domeniul cercetării, al dezvoltării și al inovării (de exemplu, clustere transfrontaliere, rețele de inovare). În ultimii doi ani, s-a acordat mai multă atenție eliminării obstacolelor de natură juridică, administrativă și instituțională care împiedică investițiile și dezvoltarea economică în regiunile frontaliere. De exemplu, Comisia a creat un punct de contact frontalier dedicat, pentru a sprijini depășirea acestor obstacole în domenii specifice cum ar fi domeniul transporturilor, al pieței locurilor de muncă, al sănătății și al educației 21 .
În ceea ce privește strategiile macroregionale ale UE, al doilea raport al Comisiei 22 a subliniat impactul pozitiv al abordării macroregionale, în special asupra sensibilizării în ceea ce privește provocările comune din zonele funcționale (de exemplu, zonele urbane funcționale, bazinele hidrografice, zonele de coastă, lanțurile muntoase etc. ). Raportul Comisiei identifică totuși o lipsă de asumare a strategiilor în unele state membre participante, ceea ce conduce la o alocare insuficientă a resurselor administrative și tehnice. Cu toate acestea, rapoartele prezentate de statele membre indică un nivel din ce în ce mai ridicat de integrare a strategiilor macroregionale în programele finanțate din fondurile ESI. Pentru a menține impulsul, Comisia a recomandat statelor membre participante să ia în considerare prioritățile strategiilor macroregionale din documentele de programare ale fondurilor ESI pentru perioada 2021-2027. Consiliul Uniunii Europene a susținut această recomandare.
4. O MAI BUNĂ GESTIONARE A PROGRAMELOR
4.1. Capacitatea autorităților și a beneficiarilor
Comisia a pus la dispoziția statelor membre un set amplu de instrumente specifice 23 pentru a veni în sprijinul eforturilor pe care acestea le depun pentru a se asigura că autoritățile și beneficiarii programului au o capacitate administrativă suficientă pentru a pune în aplicare eficient fondurile ESI. Acest sprijin îmbracă diferite forme, de la eliminarea blocajelor pe termen scurt – de exemplu, prin perfecționarea personalului care se ocupă de achizițiile publice și de ajutoarele de stat – la dezvoltarea unor acțiuni mai strategice și mai adaptate în materie de consolidare a capacității administrative. De exemplu, până la sfârșitul anului 2018, 2 600 de participanți din toate statele membre au luat parte la peste 170 de ateliere, vizite de studiu și misiuni de experți în cadrul platformei „TAIEX-REGIO Peer2Peer”. Alte inițiative din 2018 includ lansarea unui cadru de competență și a unui instrument de autoevaluare pentru a ajuta administrațiile să identifice și să remedieze lacunele legate de competență.
În domeniul digital, Rețeaua de birouri cu competențe în materie de bandă largă (BCO) 24 este acum complet funcțională. Aceasta reunește 113 autorități și organisme publice naționale și regionale care sprijină dezvoltarea rețelelor de comunicații în bandă largă în toate statele membre. Cu sprijinul Comisiei, BCO face schimb de cunoștințe, de bune practici și de experiențe pentru a depăși provocările comune legate de elaborarea și de punerea în aplicare a strategiilor și a proiectelor privind banda largă.
4.2. Simplificări pentru beneficiari
Modificările aduse mai multor regulamente privind fondurile ESI 25 în iulie 2018 au oferit noi oportunități de a reduce birocrația în cazul implementării programelor 2014-2020. Modificările au vizat o utilizare mai amplă a opțiunilor simplificate în materie de costuri - permițând autorităților să se concentreze într-o mai mare măsură pe rezultate, sporind în același timp securitatea juridică pentru toți actorii, oferind mai multe posibilități de a combina surse de finanțare și o reducere suplimentară a sarcinilor de audit pentru operațiunile mici, prin extinderea domeniului de aplicare al normei „un singur audit”.
În ceea ce privește opțiunile simplificate în materie de costuri, în special rețeaua transnațională în domeniul FSE, în noiembrie 2018 a fost lansată o platformă specifică pentru ca autoritățile să partajeze cunoștințele și bunele practici în ceea ce privește implementarea opțiunilor simplificate în materie de costuri în cadrul FEDR și al Fondului de coeziune. Opțiunile simplificate în materie de costuri din cadrul FEADR au fost puternic sprijinite prin activități de creare de rețele și de consolidare a capacității. Pentru FSE, Comisia a adoptat, de trei ori începând din august 2018, noi costuri unitare și sume forfetare pentru mai multe state membre, inclusiv, pentru prima dată, pentru Bulgaria și Portugalia.
4.3. Rolul partenerilor în implementarea programelor
Modul în care este pus în aplicare principiul parteneriatului variază de la un stat membru la altul, în funcție de sistemul administrativ și instituțional al acestora. Totuși, la fel ca în 2017, rapoartele privind progresele înregistrate indică un efort general de implicare a partenerilor, în conformitate cu codul de conduită privind parteneriatul. În multe state membre, rapoartele privind progresele înregistrate au fost discutate cu partenerii în cadrul comitetelor de monitorizare sau în cadrul unor forumuri dedicate. Statele membre au continuat să implice parteneri fie prin intermediul comitetelor de monitorizare, al grupurilor consultative, al consultărilor cu privire la cererile de propuneri, fie prin organizarea de campanii de informare și de ateliere. De exemplu, în 11 state membre, organizațiile societății civile au monitorizat în mod activ întregul ciclu al achizițiilor și al implementării proiectelor în contextul celor 17 pacte de integritate 26 finanțate de Comisie în parteneriat cu Transparency International. În general, implicarea partenerilor este percepută ca având un impact pozitiv asupra punerii în aplicare a programului.
4.4. Punerea în aplicare a principiilor orizontale și a obiectivelor de politică
Comisia sprijină în continuare statele membre la implementarea obiectivelor orizontale, inclusiv a obiectivelor în materie de mediu și climă - în special prin convocarea de reuniuni periodice cu reprezentanții autorităților naționale din domeniul energiei sau al mediului și ai autorităților de management care se ocupă de energie sau de mediu – precum și de egalitatea de gen. În unele state membre, se oferă stimulente pozitive specifice pentru promotorii de proiecte care aduc o abordare inovatoare pentru integrarea perspectivei de gen.
4.5. Complementarități mai bune pentru un impact mai mare
Cadrul de reglementare 2014-2020 a consolidat coordonarea dintre fondurile ESI și complementaritățile acestora cu alte instrumente ale UE. Informațiile furnizate în rapoartele privind progresele înregistrate din 2019 arată că mai multe state membre au aplicat măsuri precum alinierea normelor naționale de eligibilitate, măsuri intersectoriale și interministeriale, comitete mixte de monitorizare sau soluții IT care vizează programarea și implementarea mai multor fonduri.
Există, de asemenea, noi proiecte care ilustrează complementaritatea dintre fondurile ESI și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Printre exemple se numără aeroportul de pe Insula Réunion, care a beneficiat de finanțare atât din FEDR, cât și din FEIS, și centrul de simulare medicală al Universității de medicină din Poznan, în cazul căruia sprijinul rambursabil din partea FEIS a fost însoțit de un grant FSE pentru a acoperi o parte din costurile echipamentelor și pentru îmbunătățirea competențelor. Rapoartele arată, totuși, că statele membre evaluează încă modul în care trebuie să utilizeze opțiunea prevăzută de modificarea 27 Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 și dacă aceasta trebuie utilizată, pentru a facilita combinarea FEIS și a fondurilor ESI.
În plus, participanții din majoritatea statelor membre și din mai multe țări asociate s-au alăturat comunității de practică pentru inițiativa „Marca de excelență”. Aceasta sprijină proiectele inovatoare pentru IMM-uri care nu ar putea primi finanțare din partea programului Orizont 2020 pentru a solicita alt sprijin, inclusiv din partea FEDR. Această inițiativă ar trebui facilitată în contextul propunerii Comisiei pentru următorul buget al UE, care are drept scop simplificarea normelor acesteia privind ajutorul de stat, pentru a sprijini în continuare finanțarea publică a proiectelor inovatoare.
De asemenea, Comisia a lansat o serie de inițiative pentru îmbunătățirea sinergiilor, în special proiectul-pilot „Calea către excelență”, pentru a ajuta statele membre să își îmbunătățească sistemele de inovare și să se conecteze cu comunitățile de cercetare din alte țări, pentru a facilita candidaturile pentru cererile de propuneri din cadrul Orizont 2020. Totuși, în pofida existenței posibilității cumulării granturilor, finanțarea combinată din cadrul programului Orizont și al fondurilor ESI pentru aceleași proiecte și-a menținut caracterul ocazional 28 .
Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI) sprijinit de FEADR este un alt exemplu pentru a ilustra modul în care cercetarea realizată în cadrul programului Orizont 2020 se transpune și se aplică pe teren. PEI-AGRI combină mijloace de finanțare în vederea stimulării inovării interactive pentru a contribui la strategia UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
4.6. Sinteza evaluării fondurilor ESI
Pentru perioada 2014-2020, un număr tot mai mare de evaluări au vizat în principal procesul de implementare și progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite. În pofida volumului tot mai mare de proiecte finalizate, este încă prea devreme pentru a evalua rezultatele și impactul programelor. Demararea evaluărilor impactului, care se desfășoară, prin natura lor, mai târziu în cadrul ciclului programului, a fost întârziată din cauza debutul tardiv al programelor și a întârzierii finalizării multor intervenții. Rezultatele evaluărilor naționale de impact finalizate până în prezent evidențiază faptul că este necesară îmbunătățirea calității evaluărilor realizate.
Se preconizează o accelerare semnificativă în vederea finalizării evaluărilor pe măsură ce ne îndreptăm spre sfârșitul perioadei curente. Totuși, aproape jumătate dintre evaluările impactului sunt planificate abia pentru perioada de după 2020, când se preconizează furnizarea rezultatelor programelor 29 .
4.7. Comunicarea privind fondurile ESI
Statele membre și-au intensificat eforturile de comunicare cu privire la realizările fondurilor ESI. Acest lucru a fost esențial pentru atingerea unui nivel mai ridicat de sensibilizare a publicului cu privire la beneficiile sprijinului UE, astfel cum s-a demonstrat, de exemplu, în rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru privind politica regională. Gradul de sensibilizare a crescut, la nivel european, cu cinci puncte procentuale, până la 40 % de la ultimul sondaj din 2017 30 .
În 2018, campania emblematică populară a Comisiei #EuinmyRegion a avut ca rezultat organizarea a peste 1 700 de evenimente de tip „ziua porților deschise”, la care au participat aproximativ 450 000 de persoane. Activitatea comună desfășurată la toate nivelurile instituționale a avut, de asemenea, un rol decisiv în derularea a două campanii inovatoare: (i) Proiectul „Road Trip Project”, care vizează tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani; și (ii) o serie de 40 de campanii regionale, care au fost concepute în comun cu regiunile și care prezintă proiecte locale emblematice.
În ceea ce privește FEADR, în mod regulat se organizează diverse activități de comunicare, cum ar fi târgurile agricole, zilele porților deschise, conferințele sau campaniile pe platformele de comunicare socială, pentru a face cunoscute oportunitățile de finanțare. De asemenea, Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală face posibil schimbul de informații și de bune practici privind dezvoltarea rurală.
Statele membre și regiunile au înregistrat progrese semnificative și în ceea ce privește consolidarea transparenței. În prezent, aproape toate programele respectă pe deplin cerințele de informare și de comunicare, precum publicarea listelor de proiecte, desemnarea responsabililor de comunicare sau prezentarea proiectelor de succes pe site-urile lor web. În plus, cetățenii au avut oportunitatea de a-și exprima opiniile cu privire la chestiunile europene, în special cu privire la prioritățile de finanțare ale UE, cu ocazia celor peste 400 de dialoguri organizate cu sprijinul fondurilor ESI.
CONCLUZIE
Fondurile ESI îmbunătățesc viața a milioane de europeni. Fondurile ESI, fie că sunt investite în oameni și competențe, în întreprinderi, în școli, în universități, în domeniul mediului, al climei și al infrastructurii, joacă un rol crucial în sprijinirea regiunilor, a orașelor, a zonelor rurale și a comunităților de coastă pentru a ține pasul și pentru a anticipa schimbările care se petrec în jurul nostru.
În primii cinci ani de implementare a programelor, s-au înregistrat progrese semnificative în direcția creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Până la sfârșitul lunii septembrie 2019, statele membre au raportat că au fost selectate proiecte al căror cost total se ridică la 500 de miliarde EUR – aproximativ 77 % din totalul planificat – din care au fost raportate cheltuieli de peste 210 miliarde EUR. Aceste proiecte au un impact tangibil asupra a milioane de europeni, dar mai sunt încă multe de făcut. Comisia își va continua activitatea pentru a obține rezultate într-un mod mai eficient și mai axat pe obiective specifice. De asemenea, va continua să învețe lecțiile necesare pentru a simplifica în continuare procesele și pentru a asigura faptul că se va pune un accent mai mare pe realizările fondurilor ESI.
Prin propunerile sale privind RDC și PAC pentru 2021-2027, Comisia urmărește să consolideze contribuția fondurilor la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice, să investească în oameni, să inoveze și să ofere regiunilor, orașelor, zonelor rurale și de coastă mijloacele necesare pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă. Deși nu este inclus în propunerea Comisiei privind RDC pentru 2021-2027, FEADR va rămâne strâns legat de FEDR, de FSE+, de Fondul de coeziune și de FEPAM, de exemplu atunci când sprijină inițiativele locale prin DLRC sau prin instrumente financiare.
Următoarea generație de programe, aflată în prezent în pregătire, reprezintă o oportunitate unică de a pune bazele viitorului durabil al UE. Aceste programe vor contribui la asigurarea unei tranziții corecte pentru toți, alături de Fondul pentru o tranziție echitabilă, creând oportunități noi și diferite în toată Europa și nelăsând pe nimeni în urmă.
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 17.12.2019
COM(2019) 627 final
ANEXE
la
RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
Raport strategic din 2019 privind implementarea fondurilor structurale și de investiții europene
Anexa 1.1
Fondurile ESI - Execuția financiară cumulativă per obiectiv tematic, raportată în funcție de programe până la 31 decembrie 2018 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
|
|
Obiective tematice |
Suma planificată la nivelul UE |
Suma totală planificată |
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate în funcție de proiectele selectate |
Rată de selecție |
Rată de utilizare |
|
(doar la nivelul UE) |
(la nivelul UE și la nivel național) |
||||||
|
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
% |
% |
||
|
1 |
Cercetare și inovare |
40 146,2 |
59 922,0 |
42 611,3 |
11 739,6 |
71 % |
20 % |
|
2 |
Tehnologii ale informației și comunicării |
12 429,8 |
18 167,3 |
12 278,7 |
2 708,7 |
68 % |
15 % |
|
3 |
Competitivitatea IMM-urilor |
57 186,8 |
85 854,0 |
62 514,5 |
28 039,9 |
73 % |
33 % |
|
4 |
Economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
34 576,1 |
49 228,1 |
31 770,5 |
9 144,4 |
65 % |
19 % |
|
5 |
Adaptare la schimbările climatice și prevenirea riscurilor |
26 319,6 |
38 840,7 |
29 543,6 |
18 142,2 |
76 % |
47 % |
|
6 |
Protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor |
52 683,4 |
73 817,9 |
52 037,5 |
25 063,7 |
70 % |
34 % |
|
7 |
Infrastructuri ale rețelelor de transport și energie |
54 287,8 |
65 246,3 |
56 356,4 |
19 749,1 |
86 % |
30 % |
|
8 |
Locuri de muncă durabile și de calitate |
36 356,8 |
49 476,0 |
34 550,4 |
15 582,9 |
70 % |
31 % |
|
9 |
Incluziune socială |
38 451,9 |
54 191,0 |
36 393,8 |
13 243,6 |
67 % |
24 % |
|
10 |
Educație și formare profesională |
28 149,5 |
40 874,0 |
28 340,1 |
11 026,7 |
69 % |
27 % |
|
11 |
Administrație publică eficientă |
4 810,8 |
6 132,9 |
4 395,7 |
1 148,0 |
72 % |
19 % |
|
12 |
Regiuni ultraperiferice și zone slab populate |
167,7 |
220,5 |
161,4 |
397,9 |
73 % |
180 % |
|
DM |
Măsuri întrerupte |
121,7 |
168,3 |
- |
80,8 |
0 % |
48 % |
|
Obiective tematice multiple (FEDR/FC/FSE) |
61 803,1 |
84 293,5 |
61 753,3 |
18 858,0 |
73 % |
22 % |
|
|
AT |
Asistență tehnică |
13 612,0 |
19 016,9 |
11 701,6 |
5 004,6 |
62 % |
26 % |
|
|
Total general |
461 103,3 |
645 449,4 |
464 408,8 |
179 930,1 |
72 % |
28 % |
Sursă: ESIF Open Data - https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52 în forma din 5 noiembrie 2019
Anexa 1.2
Fondurile ESI - Execuția financiară cumulativă per obiectiv tematic, raportată în funcție de programe până la 30 septembrie 2019 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
Date privind coeziunea din 30/09/2019 - date FEADR și FEPAM din 31/12/2018
|
|
Obiective tematice |
Suma planificată la nivelul UE |
Suma totală planificată |
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate în funcție de proiectele selectate |
Rată de selecție |
Rată de utilizare |
|
(doar la nivelul UE) |
(la nivelul UE și la nivel național) |
||||||
|
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
% |
% |
||
|
1 |
Cercetare și inovare |
39 987,8 |
59 665,2 |
46 645,3 |
14 399,9 |
78 % |
24 % |
|
2 |
Tehnologii ale informației și comunicării |
12 266,5 |
17 837,8 |
13 771,4 |
3 360,7 |
77 % |
19 % |
|
3 |
Competitivitatea IMM-urilor |
57 376,7 |
85 468,5 |
64 626,1 |
33 524,2 |
76 % |
39 % |
|
4 |
Economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon |
34 345,0 |
48 814,0 |
35 014,0 |
11 377,2 |
72 % |
23 % |
|
5 |
Adaptare la schimbările climatice și prevenirea riscurilor |
26 321,1 |
38 433,9 |
29 717,6 |
20 396,7 |
77 % |
53 % |
|
6 |
Protecția mediului și utilizarea eficientă a resurselor |
52 765,8 |
73 445,8 |
53 936,1 |
28 647,0 |
73 % |
39 % |
|
7 |
Infrastructuri ale rețelelor de transport și energie |
54 210,3 |
65 146,9 |
59 843,2 |
22 992,6 |
92 % |
35 % |
|
8 |
Locuri de muncă durabile și de calitate |
36 269,0 |
49 308,7 |
36 966,4 |
17 137,8 |
75 % |
35 % |
|
9 |
Incluziune socială |
38 558,1 |
54 281,1 |
39 435,1 |
16 129,6 |
73 % |
30 % |
|
10 |
Educație și formare profesională |
28 096,7 |
40 778,0 |
31 088,8 |
13 242,7 |
76 % |
32 % |
|
11 |
Administrație publică eficientă |
4 797,1 |
6 116,4 |
5 017,1 |
1 419,9 |
82 % |
23 % |
|
12 |
Regiuni ultraperiferice și zone slab populate |
167,7 |
220,5 |
191,6 |
442,0 |
87 % |
200 % |
|
DM |
Măsuri întrerupte |
111,9 |
154,7 |
- |
95,0 |
0 % |
61 % |
|
Obiective tematice multiple (FEDR/FC/FSE) |
61 990,5 |
84 459,2 |
68 335,6 |
23 789,7 |
81 % |
28 % |
|
|
AT |
Asistență tehnică |
13 666,6 |
19 021,4 |
12 496,1 |
5 921,8 |
66 % |
31 % |
|
|
Total general |
460 930,9 |
643 152,1 |
497 084,4 |
212 876,6 |
77 % |
33 % |
Sursă: ESIF Open Data - https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52 în forma din 5 noiembrie 2019
Anexa 2.1
Execuția financiară cumulativă a fondurilor ESI per stat membru, raportată în funcție de programe până la 31 decembrie 2018 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
|
Suma alocată la nivelul UE |
Suma totală planificată |
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate în funcție de proiectele selectate sfârșitul anului 2017 milioane EUR |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
|
2014-2020 |
(la nivel UE și la nivel național) |
sfârșitul anului 2017 |
% |
% |
||
|
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
||||
|
Austria |
4 922,9 |
10 661,4 |
7 211,2 |
4 735,5 |
68 % |
44 % |
|
Belgia |
2 741,7 |
6 088,8 |
5 033,1 |
1 558,4 |
83 % |
26 % |
|
Bulgaria |
9 876,1 |
11 726,4 |
8 027,8 |
3 156,2 |
68 % |
27 % |
|
Croația |
10 727,4 |
12 649,1 |
8 740,3 |
2 178,1 |
69 % |
17 % |
|
Cipru |
917,3 |
1 169,7 |
986,9 |
438,8 |
84 % |
38 % |
|
Cehia |
23 865,0 |
33 402,3 |
21 123,4 |
8 239,1 |
63 % |
25 % |
|
Danemarca |
1 546,8 |
2 276,5 |
1 610,5 |
708,3 |
71 % |
31 % |
|
Estonia |
4 423,5 |
5 779,0 |
4 190,0 |
1 929,7 |
73 % |
33 % |
|
Finlanda |
3 765,0 |
8 435,2 |
7 405,8 |
4 668,0 |
88 % |
55 % |
|
Franța |
27 506,2 |
45 929,2 |
31 400,5 |
16 182,6 |
68 % |
35 % |
|
Germania |
27 935,0 |
44 765,4 |
32 361,1 |
15 117,4 |
72 % |
34 % |
|
Grecia |
21 382,0 |
26 780,4 |
19 259,3 |
6 657,1 |
72 % |
25 % |
|
Ungaria |
25 013,9 |
29 649,6 |
31 434,6 |
7 897,3 |
106 % |
27 % |
|
Interreg |
9 410,3 |
12 633,3 |
9 717,1 |
2 005,6 |
77 % |
16 % |
|
Irlanda |
3 361,6 |
6 139,7 |
5 728,0 |
2 963,3 |
93 % |
48 % |
|
Italia |
44 656,1 |
75 164,5 |
49 948,2 |
17 460,3 |
66 % |
23 % |
|
Letonia |
5 633,7 |
6 907,2 |
5 583,0 |
2 118,6 |
81 % |
31 % |
|
Lituania |
8 436,0 |
9 997,3 |
6 873,0 |
3 294,2 |
69 % |
33 % |
|
Luxemburg |
140,1 |
456,4 |
309,4 |
205,2 |
68 % |
45 % |
|
Malta |
827,9 |
1 023,9 |
908,7 |
311,4 |
89 % |
30 % |
|
Țările de Jos |
1 947,4 |
3 802,6 |
3 125,5 |
1 289,8 |
82 % |
34 % |
|
Polonia |
86 111,6 |
104 916,2 |
76 918,8 |
26 879,0 |
73 % |
26 % |
|
Portugalia |
25 856,1 |
32 809,5 |
27 298,8 |
11 943,6 |
83 % |
36 % |
|
România |
30 882,6 |
36 742,0 |
26 741,5 |
8 815,7 |
73 % |
24 % |
|
Slovacia |
15 260,4 |
19 519,9 |
13 938,7 |
4 355,0 |
71 % |
22 % |
|
Slovenia |
3 930,6 |
4 958,0 |
3 793,9 |
1 348,1 |
77 % |
27 % |
|
Spania |
39 950,9 |
56 318,0 |
30 030,6 |
12 569,5 |
53 % |
22 % |
|
Suedia |
3 626,7 |
8 053,0 |
5 909,1 |
3 101,2 |
73 % |
39 % |
|
Regatul Unit |
16 448,4 |
26 694,8 |
18 799,9 |
7 803,1 |
70 % |
29 % |
|
Total general |
461 103,3 |
645 449,4 |
464 408,8 |
179 930,1 |
72 % |
28 % |
Sursă: ESIF Open Data - https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52 în forma din 5 noiembrie 2019
Anexa 2.2
Execuția financiară cumulativă a fondurilor ESI per stat membru, raportată în funcție de programe până la 30 septembrie 2019 (în cost total, cu volumul selecției și cel al cheltuielilor)
Date privind coeziunea din 30/09/2019 - date FEADR și FEPAM din 31/12/2018
|
Suma alocată la nivelul UE |
Suma totală planificată |
Costul total eligibil al proiectelor selectate |
Cheltuielile totale raportate în funcție de proiectele selectate Toamna anului 2018 milioane EUR |
Rata de selecție a proiectelor |
Rata de utilizare |
|
|
2014-2020 |
(la nivel UE și la nivel național) |
Toamna anului 2018 |
% |
% |
||
|
milioane EUR |
milioane EUR |
milioane EUR |
||||
|
Austria |
4 922,9 |
10 660,8 |
7 657,1 |
5 210,4 |
72 % |
49 % |
|
Belgia |
2 741,7 |
6 088,8 |
5 107,1 |
1 905,2 |
84 % |
31 % |
|
Bulgaria |
9 868,8 |
11 714,0 |
8 415,8 |
3 903,9 |
72 % |
33 % |
|
Croația |
10 727,4 |
12 649,1 |
9 808,8 |
3 105,5 |
78 % |
25 % |
|
Cipru |
917,3 |
1 169,7 |
1 060,6 |
484,6 |
91 % |
41 % |
|
Cehia |
23 865,0 |
32 739,6 |
23 214,4 |
10 489,2 |
71 % |
32 % |
|
Danemarca |
1 546,8 |
2 316,6 |
1 732,5 |
800,4 |
75 % |
35 % |
|
Estonia |
4 423,5 |
5 779,0 |
4 510,7 |
2 328,2 |
78 % |
40 % |
|
Finlanda |
3 765,0 |
8 435,2 |
7 650,3 |
5 066,4 |
91 % |
60 % |
|
Franța |
27 521,6 |
45 946,5 |
34 347,1 |
18 705,6 |
75 % |
41 % |
|
Germania |
27 935,0 |
44 730,6 |
34 524,6 |
17 516,3 |
77 % |
39 % |
|
Grecia |
21 382,0 |
26 144,3 |
20 991,0 |
7 183,4 |
80 % |
27 % |
|
Ungaria |
25 013,2 |
29 639,9 |
32 354,9 |
10 027,3 |
109 % |
34 % |
|
Interreg |
9 410,0 |
12 631,1 |
10 809,9 |
2 863,0 |
86 % |
23 % |
|
Irlanda |
3 361,6 |
6 139,7 |
5 762,9 |
3 124,3 |
94 % |
51 % |
|
Italia |
44 629,9 |
75 130,7 |
50 953,4 |
20 617,4 |
68 % |
27 % |
|
Letonia |
5 633,7 |
6 907,9 |
5 876,8 |
2 640,2 |
85 % |
38 % |
|
Lituania |
8 436,4 |
9 998,4 |
7 662,6 |
3 897,6 |
77 % |
39 % |
|
Luxemburg |
140,1 |
456,4 |
309,4 |
246,6 |
68 % |
54 % |
|
Malta |
827,9 |
1 022,1 |
941,2 |
375,2 |
92 % |
37 % |
|
Țările de Jos |
1 947,4 |
3 802,6 |
3 291,3 |
1 525,0 |
87 % |
40 % |
|
Polonia |
86 108,6 |
104 912,6 |
82 582,5 |
33 745,1 |
79 % |
32 % |
|
Portugalia |
25 856,1 |
33 043,1 |
29 244,2 |
13 350,1 |
89 % |
40 % |
|
România |
30 882,6 |
36 742,0 |
30 357,6 |
10 023,2 |
83 % |
27 % |
|
Slovacia |
15 137,2 |
19 349,4 |
14 996,5 |
5 118,7 |
78 % |
26 % |
|
Slovenia |
3 928,7 |
4 955,4 |
3 793,9 |
1 430,5 |
77 % |
29 % |
|
Spania |
39 948,8 |
56 303,7 |
32 370,3 |
13 877,3 |
57 % |
25 % |
|
Suedia |
3 626,4 |
7 099,4 |
6 044,2 |
3 586,3 |
85 % |
51 % |
|
Regatul Unit |
16 425,1 |
26 643,5 |
20 712,7 |
9 730,1 |
78 % |
37 % |
|
Total general |
460 930,9 |
643 152,1 |
497 084,4 |
212 876,6 |
77 % |
33 % |
Sursă: ESIF Open Data - https://cohesiondata.ec.europa.eu/d/99js-gm52 în forma din 5 noiembrie 2019
Anexa 3
Fondurile ESI - sume planificate pentru obiectivele climatice și ratele de selecție până la sfârșitul anului 2018
|
Fond |
Sumă totală planificată la nivelul UE |
Sumă totală planificată la nivelul UE pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice |
Total selectat la sfârșitul anului 2018
|
Din care sumă alocată pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice |
Rata de selecție a acțiunilor climatice din toate operațiunile selectate (2018) |
|
|
Miliarde EUR |
Miliarde EUR |
% |
Miliarde EUR |
Miliarde EUR |
% |
|
|
FC |
63,3 |
17,4 |
28 % |
55,1 |
15,4 |
28 % |
|
FEADR |
100,1 |
57,5 |
58 % |
63,7 |
42,9 |
41,7 % |
|
FEPAM |
5,7 |
1,0 |
17,5 % |
2,5 |
0,44 |
17,6 % |
|
FEDR |
199,2 |
38,2 |
19 % |
147,9 |
23,6 |
16 % |
|
FSE/YEI |
92,8 |
1,2 |
1 % |
91,9 |
5,8 |
8,9 % |
|
Total |
461,1 |
115,3 |
24,7 % |
361,1 |
88,1 |
22,4 % |
Sursă: Comisia Europeană