1. INTRODUCERE

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la fiecare trei ani 1 un raport cu privire la funcționarea modalităților de organizare a controlului privind resursele proprii tradiționale (RPT) 2 .

În perioada 2016-2018, au fost puse la dispoziție peste 60 de miliarde EUR (net), cu o medie anuală de peste 20 de miliarde EUR. Această valoare este cu 20 % mai mare comparativ cu perioada 2013-2015.

Controalele privind RPT au la bază Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 3 , Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 4 și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 609/2014 al Consiliului din 26 mai 2014 5 .

Prezentul document descrie și analizează funcționarea sistemului de control al RPT pentru perioada 2016-2018 6 . Raportul prezintă activitățile de control întreprinse de Comisia Europeană cu privire la resursele proprii tradiționale în această perioadă și include alte activități desfășurate pentru protejarea intereselor financiare ale UE:

-controalele la fața locului realizate de Comisie în statele membre și acțiunile subsecvente acestora;

-acțiunile subsecvente întreprinse pe baza scrisorilor de constatări preliminare ale Curții de Conturi Europene;

-examinarea creanțelor nerecuperabile admise în nonvaloare (WOMIS);

-tratarea erorilor de constatare ale statelor membre care provoacă pierderi de resurse proprii tradiționale;

-gestionarea bazei de date referitoare la fraude și nereguli (OWNRES);

-al doilea proiect-pilot privind auditarea contabilității A și B de către statele membre;

-asistența acordată țărilor candidate.

2. CADRUL ȘI METODOLOGIA CONTROALELOR PRIVIND RPT

2.1. Cadrul de reglementare și operațional al RPT

Responsabilitatea pentru RPT este delegată, prin lege, statelor membre. Acestea trebuie să pună taxele colectate la dispoziția 7 bugetului UE și să rețină o rată forfetară de 20 % din toate sumele RPT puse la dispoziția Comisiei 8 drept compensație pentru costurile de colectare, indiferent de cuantumul costurilor suportate efectiv. Statele membre au obligația de a efectua ele însele verificări și de a raporta Comisiei cu privire la acestea.

Cu toate acestea, Comisia păstrează competențe importante de control în acest domeniu. În acest context, controalele la fața locului sunt instrumente importante de supraveghere a sistemului de colectare a RPT prin efectuarea mai multor tipuri de verificări 9 ale reglementărilor și documentelor statelor membre.

De asemenea, Comisia trebuie să răspundă observațiilor formulate de Curtea de Conturi în raportul său anual, în rapoartele speciale sau în scrisorile de constatări preliminare și observațiilor și recomandărilor formulate de Parlamentul European cu ocazia procedurii de descărcare de gestiune în ceea ce privește execuția bugetară. Comisia trebuie să se asigure că statele membre aplică în mod corect normele UE și raportează autorității bugetare.

Activitățile de control ale Comisiei au trei obiective principale:

-să mențină condiții de concurență echitabile între statele membre și operatorii economici, indiferent de locul unde sunt vămuite mărfurile în UE, pentru a preveni denaturarea concurenței;

-să îmbunătățească recuperarea RPT. Comisia trebuie să se asigure că statele membre se achită de responsabilitățile lor în ceea ce privește colectarea și punerea la dispoziție a RPT. Comisia verifică acțiunile întreprinse de statele membre cu privire la recuperarea RPT, inclusiv notificarea la timp a datoriei vamale și procedurile de executare considerate necesare;

-să informeze autoritatea bugetară. Pe baza constatărilor controalelor, Comisia este în măsură să evalueze eficacitatea și diligența statelor membre în ceea ce privește colectarea și punerea la dispoziție a RPT, să ia măsurile necesare pentru a remedia orice deficiențe și, în cele din urmă, să raporteze autorității bugetare.

În plus, controalele contribuie la asigurarea funcționării eficace a uniunii vamale și la aplicarea uniformă a normelor UE, astfel încât să se evite lacunele de care ar putea profita autorii fraudelor pentru a eluda plata taxelor.

Începând cu 1 mai 2016, se aplică o nouă legislație vamală și, începând cu 1 ianuarie 2014, se aplică retroactiv un nou cadru legislativ privind resursele proprii pentru perioada 2014-2020. În plus, dezvoltarea continuă a facilitării și raționalizării comerțului complică controalele RPT efectuate de Comisie și de statele membre.

2.2. Obiectivele și metodologia controalelor la fața locului privind RPT

Obiectivul principal al controalelor privind resursele proprii tradiționale este de a asigura faptul că procedurile instituite în statele membre respectă legislația UE în domeniu și că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod corespunzător și omogen, indiferent de locul unde sunt vămuite mărfurile. În fiecare an, controalele se axează pe diverse aspecte vamale și contabile. Efectul final este armonizarea și îmbunătățirea procedurilor în vigoare în statele membre, pentru a proteja în mod eficient și eficace interesele financiare ale UE, în mod consecvent.

Controalele la fața locului efectuate de Comisie se bazează pe o metodologie precisă și sunt planificate ca parte a unui program anual de control bazat pe analiza riscurilor și care conține o serie de aspecte care trebuie inspectate în unul sau mai multe state membre.

Toate controalele sunt efectuate cu ajutorul unor proceduri standardizate și implică utilizarea unor instrumente de audit personalizate, pentru a se asigura desfășurarea controalelor și întocmirea de rapoarte în mod consecvent.

În plus, a fost lansat un audit-pilot în 2014 și în 2016 privind auditarea gestionării contabilității A și B, care trebuie efectuată de statele membre înseși. Chiar dacă rezultatele au fost în general pozitive, serviciile Comisiei au decis să întrerupă această activitate comună, deoarece nu s-au obținut eficiența și sinergiile preconizate.

3. CONTROALELE PRIVIND RPT EFECTUATE DE COMISIE ÎN PERIOADA 2016-2018

În perioada 2016-2018, Comisia a efectuat, în temeiul articolului 2 din Regulamentul nr. 608/2014, 68 de controale, care au condus la 233 de constatări. Patru dintre aceste controale au fost întreprinse în conformitate cu abordarea privind auditul comun (Joint Audit) 10 .

Dintre cele 233 de constatări înregistrate, până în prezent, 134 (57,5 %) au avut un impact financiar direct, iar 60 (25,8 %) au avut un impact în materie de reglementare.

În cadrul controalelor se evaluează atât contabilitatea, cât și chestiunile vamale.

3.1. Contabilitate

Pe lângă aspectul principal, cel vamal, în toate statele membre vizitate se verifică și gestionarea contabilității A și B 11 . Controalele efectuate în perioada 2016-2018 referitoare la acest aspect au confirmat faptul că majoritatea erorilor au fost punctuale și că erorile sistematice au fost excepționale. Statele membre și-au asumat consecințele financiare rezultate în urma constatărilor menționate.

Situația generală s-a îmbunătățit datorită luării în considerare a acestui aspect în cadrul controalelor Comisiei și a utilizării în majoritatea statelor membre a sistemelor de contabilitate electronică, prin care se reduce riscul de erori legate de intervenția manuală. Cu toate acestea, statele membre trebuie să își consolideze în continuare eforturile pentru a asigura gestionarea diligentă a contabilității B și a corecțiilor în contabilitatea A și să furnizeze toate informațiile impuse de lege pentru a se asigura că declarațiile sunt clare și transparente.

De asemenea, în cinci state membre s-a efectuat o serie de controale în ceea ce privește fiabilitatea contabilității A și B și a situațiilor aferente. Concluzia generală a fost că procedurile instituite pentru întocmirea acestor situații respectă dispozițiile UE și asigură protecția intereselor financiare ale UE. Constatările comunicate în urma acestor controale se referă la o oarecare inconsecvență între cele două contabilități și la retragerile din contabilitatea B efectuate cu întârziere, care au un impact financiar limitat.

3.2. Aspecte vamale 2016-2018

În această perioadă de trei ani, controalele s-au axat pe:

2016

- gestionarea suspendărilor și a contingentelor tarifare;

- gestionarea măsurilor privind tarifele preferențiale;

- fiabilitatea contabilității A și B;

- strategia de control în materie de valoare în vamă (pilot).

2017

- gestionarea suspendărilor și a contingentelor tarifare;

- tranzitul extern al UE și regimurile TIR;

- strategia de control a unităților de activitate mari.

2018

- strategia de control în materie de valoare în vamă;

- strategia de control al importurilor de panouri solare.

Pentru control, se selectează, aspectele vamale care implică cel mai mare risc pentru interesele financiare ale Uniunii.

În acest context, subevaluarea mărfurilor a fost identificată ca fiind un risc semnificativ pentru finanțele statelor membre și pentru bugetul UE, conducând la pierderi semnificative de resurse proprii tradiționale și de TVA care nu sunt colectate de statele membre, astfel cum arată controalele privind RPT și anchetele recente ale OLAF 12 . În fapt, UE s-a confruntat cu un caz major de fraudă vamală, ale cărui consecințe au fost resimțite în întreaga Uniune. Mai multe grupuri de criminalitate organizată internaționale urmăreau să identifice porturile din UE cu cele mai slabe controale pentru a scăpa nepedepsite pentru declararea falsă a unor valori scăzute pentru textile și încălțăminte importate din China.

Cu toate acestea, deși multe state membre au început să pună în aplicare măsuri specifice pentru reducerea acestui tip de fraudă, volumul schimburilor comerciale în cauză a continuat să crească în Regatul Unit din cauza lipsei controalelor vamale. În 2016, în Regatul Unit se înregistrau aproape 80 % din importurile de textile și încălțăminte din China la nivelul UE, care erau suspectate de a fi subevaluate în mod fraudulos. Controalele privind RPT au confirmat că Regatul Unit nu a pus în aplicare nicio măsură eficace pentru a combate această fraudă până în octombrie 2017 și a refuzat să pună la dispoziție sumele aferente RPT pierdute de bugetul UE din cauza lipsei sale de acțiune, sume estimate la 2,1 miliarde EUR (net) pentru perioada 2011-2017. În consecință, Comisia a inițiat o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva Regatului Unit în martie 2018 și a depus solicitarea aferentă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în martie 2019.

În 2016 și 2017, gestionarea suspendărilor și a contingentelor tarifare a fost inspectată în 11 state membre.

S-a constatat că majoritatea statelor membre respectă legislația UE, asigurând un nivel adecvat de protecție a intereselor financiare ale UE. S-au identificat, totuși, deficiențe în ceea ce privește gestionarea contingentelor tarifare, verificările efectuate și punerea la dispoziție a sumelor aferente RPT în cazul alocării parțiale sau al refuzului aprobării unui contingent. Comisia a solicitat statelor membre în cauză să remedieze rapid situația din punctul de vedere al cadrului de reglementare și să plătească contravaloarea sumelor aferente RPT pierdute din cauza erorilor administrative.

În plus, în 2016 a fost examinată în două state membre gestionarea măsurilor privind tarifele preferențiale, punându-se accentul pe procedurile și condițiile pentru acordarea tratamentului preferențial, pe monitorizarea unor declarații incomplete și a lipsei dovezilor de origine, pe verificări, pe analiza riscurilor și pe cererile ulterioare de verificare a originii. Chiar dacă este asigurată o protecție adecvată a intereselor financiare ale UE, luând în considerare situația generală din statele membre, în unele cazuri s-au solicitat informații suplimentare privind măsurile naționale care urmează să fie puse în aplicare pentru a se asigura aplicarea corectă a procedurilor.

În 2017, tranzitul extern al UE a fost examinat în 18 state membre pentru a se confirma faptul că procedurile privind garantarea, autorizarea și controlul mișcărilor de tranzit și monitorizarea tuturor operațiunilor neîncheiate respectă reglementările relevante și că resursele proprii tradiționale au fost calculate, stabilite și înregistrate în contabilitate în mod corect. Constatările controalelor s-au referit în principal la aspecte de reglementare, în legătură cu care statelor membre li s-a solicitat să ia măsuri prompte.

În 2018, strategia de control pentru panouri solare a fost verificată în nouă state membre. Obiectivul general al verificării privind strategia de control pentru panouri solare a fost evaluarea eficacității și a eficienței sistemelor și procedurilor instituite în statele membre în ceea ce privește prevenirea evaziunii în materie de taxe antidumping și taxe compensatorii 13 datorate pentru panouri solare.

Controalele au relevat faptul că mai multe state membre au interpretat greșit dispozițiile regulamentelor privind taxele antidumping și taxele compensatorii pentru panouri solare în ceea ce privește termenul „expediat din” și elementele care definesc originea mărfurilor, limitând astfel în mod artificial domeniul de aplicare al acestor regulamente, care are drept scop protejarea industriei din UE. Această eroare a avut consecințe financiare pentru statele membre în cauză.

În 2018, al doilea aspect evaluat în 13 state membre a fost strategia de control în materie de valoare în vamă.

Controalele au vizat evaluarea strategiei de control în materie de valoare în vamă instituită în statele membre pentru a combate riscul importării de mărfuri subevaluate, în special materiale textile și încălțăminte importate din China, și pentru a asigura faptul că valoarea declarată este cea corectă.

Controalele au dezvăluit deficiențe grave în punerea în aplicare a profilurilor de risc adecvate (de exemplu, pe baza raportului valoare/greutate aplicabil tuturor comercianților și mărfurilor cu risc) pentru a viza în mod eficient importurile subevaluate înainte de punerea în liberă circulație a mărfurilor. În fapt, deși OLAF și Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei au elaborat sistemul privind prețurile medii curate, oferind un criteriu de referință pentru a viza posibile transporturi subevaluate de textile și încălțăminte din China 14 , mai multe state membre nu le-au utilizat în practică. Abordarea neomogenă a creării profilurilor de risc a împiedicat statele membre să direcționeze controalele către mărfurile potențial subevaluate și a condus la o deviere a fluxurilor de import către statele membre considerate mai puțin eficiente în combaterea subevaluării.

Rezultatele controalelor au confirmat că este necesar un „scut vamal” unic pentru a asigura urmărirea și protejarea intereselor financiare ale Uniunii. În urma controalelor și a constatărilor legate de acest aspect care a făcut obiectul controlului, analiza riscurilor și verificările mărfurilor s-au îmbunătățit în statele membre.

O concluzie generală desprinsă de Comisie în urma controalelor efectuate în statele membre în ultimii ani este aceea că strategiile de control ale statelor membre se modifică, trecând din ce în ce mai mult de la controale vamale în momentul acordării liberului de vamă la controale vamale după acordarea liberului de vamă. Cu toate acestea, controalele vamale înaintea sau în momentul acordării liberului de vamă rămân indispensabile pentru abordarea subevaluării și detectarea noilor tipuri sau tipare de fraudă ori nereguli.

4. ACȚIUNI SUBSECVENTE CONTROALELOR EFECTUATE DE COMISIE

4.1. Aspecte de reglementare

Statele membre au obligația de a lua măsuri ori de câte ori sunt detectate deficiențe sau lacune în reglementările sau dispozițiile administrative naționale în timpul controalelor, pentru a le alinia la cerințele UE. Aceste modificări, considerate necesare pentru a armoniza instituirea și colectarea RPT în toate cele 28 de state membre, reprezintă o realizare valoroasă a controalelor Comisiei. Constatările identificate sunt, de asemenea, o sursă esențială de informații în ceea ce privește problemele întâmpinate de statele membre în aplicarea reglementărilor vamale și impactul acestora asupra RPT.

4.2. Rezultatul diferendelor

Interpretarea dispozițiilor legale și a procedurilor instituite în unele state membre nu este întotdeauna conformă cu cerințele Comisiei. Prin urmare, dacă nu se poate identifica o soluție amiabilă, singura opțiune este inițierea unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene).

În perioada 2016-2018, au fost fie inițiate, fie închise opt acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor (pentru detalii, a se vedea anexa). Cea mai amplă dintre acestea este acțiunea inițiată împotriva Regatului Unit în ceea ce privește subevaluarea materialelor textile și a încălțămintei, care a generat o pierdere enormă de resurse proprii, pe care Regatul Unit a refuzat să le pună la dispoziție.

4.3. Aspecte financiare

Pentru perioada 2016-2018, Comisiei i-au fost plătite drepturi suplimentare în valoare totală de peste 105 milioane EUR (+75 % față de perioada de trei ani 2013-2015), în urma observațiilor prezentate în rapoartele de control și cu ocazia altor activități de control, precum și în urma acțiunilor subsecvente constatărilor Curții de Conturi și a hotărârilor Curții de Justiție cu privire la acțiunile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor legate de RPT.

Dobânda pentru întârzierea plăților achitată de statele membre s-a ridicat la peste 110 milioane EUR.

5. MĂSURILE DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A RECUPERĂRII RESURSELOR PROPRII TRADIȚIONALE

Pe lângă controalele la fața locului în statele membre, Comisia dispune și de alte mijloace pentru a monitoriza recuperarea RPT.

5.1. Examinarea creanțelor nerecuperabile admise în nonvaloare

Statele membre trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru a pune la dispoziție RPT, cu excepția cazului în care recuperarea se dovedește imposibilă în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul nr. 609/2014:

-din motive de forță majoră;

-din alte motive care nu le sunt imputabile; sau

-din cauza amânării înscrierii în evidența contabilă sau a notificării datoriei vamale, pentru a nu aduce atingere unei anchete penale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu dispozițiile legislative ale UE, statele membre trebuie să raporteze Comisiei sumele aferente RPT nerecuperabile care depășesc 100 000 EUR (rapoarte de admitere în nonvaloare 15 ) pentru care consideră că nu sunt responsabile. Ulterior, Comisia prezintă observații cu privire la fiecare raport. Pentru sume situate sub pragul menționat anterior, Comisia evaluează în mod regulat eșantioane de cazuri în timpul controalelor la fața locului, deoarece nu există o cerință de raportare separată.

Pentru a sprijini statele membre în evaluarea răspunderii financiare potențiale pentru sumele aferente RPT nerecuperabile, Comisia a publicat un document de lucru – Compendiul – cu criteriile utilizate la evaluarea rapoartelor de admitere în nonvaloare. Documentul de lucru a fost comunicat tuturor statelor membre pentru prima dată în cadrul reuniunii Comitetului consultativ privind resursele proprii (ACOR) din 6 decembrie 2012. Cea mai recentă versiune revizuită a acestuia, din 8 martie 2018, care ia în considerare modificările aduse legislației UE și jurisprudența relevantă privind resursele proprii tradiționale, a fost comunicată fiecărui stat membru în limba sa oficială, la 1 iunie 2018.

Statele membre trebuie să redacteze pentru fiecare caz relevant un raport structurat și să îl transmită Comisiei folosind o bază de date multilingvă numită WOMIS (Write-Off Management and Information System). WOMIS, care este actualizată în mod regulat, permite o gestionare eficientă și sigură a rapoartelor statelor membre.

Serviciile competente ale Comisiei evaluează raportul și prezintă observații statului membru într-un termen legal de șase luni. Aceste observații privesc justificarea pe care statul membru o poate invoca pentru că nu a pus la dispoziția Comisiei RPT corespunzătoare taxelor vamale nerecuperabile.

În perioada 2016-2018, au fost comunicate Comisiei 214 rapoarte de admitere în nonvaloare, implicând o sumă totală de 124 633 046,19 EUR. În aceeași perioadă 16 , Comisia a considerat, pentru 91 de rapoarte implicând 30 435 940,72 EUR, că pierderea resurselor proprii tradiționale nu poate fi imputată statelor membre. În 159 de cazuri, care implică 77 289 805,76 EUR, Comisia a considerat că sumele au devenit nerecuperabile din motive imputabile cel puțin în parte statului membru în cauză. În cinci cazuri, raportarea către Comisie a fost considerată incorectă sau prematură (3 253 457,74 EUR).

Pentru a evalua dacă pierderea RPT poate fi imputată statului membru, este necesară o analiză detaliată a elementelor raportului. Întrucât procesul este uneori îndelungat, la momentul întocmirii raportului erau încă în curs de examinare până la 330 de rapoarte de admitere în nonvaloare (167 590 097,16 EUR) privind anii 2009-2019.

5.2. Tratarea erorilor de constatare care provoacă pierderi de resurse proprii tradiționale

Comisia a monitorizat erorile administrative comise de statele membre în detrimentul intereselor financiare ale UE în perioada 2016-2018 (cazuri constatate în timpul controalelor la fața locului, decizii naționale de rambursare sau de remitere din cauza erorilor administrative, punerea la dispoziție voluntară a plăților de către statele membre din cauza erorilor administrative în legătură cu care statele membre în cauză își asumă răspunderea financiară pentru pierderile RPT, sume nerecuperabile mai mici de 100 000 EUR admise în nonvaloare care au fost respinse etc.). Drept urmare, statele membre au pus la dispoziție 52,9 milioane EUR în perioada 2016-2018. În plus, s-au plătit 43,2 milioane EUR ca dobândă pentru întârzierea plăților.

5.3. Baza de date OWNRES

În temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul nr. 608/2014, statele membre trebuie să transmită Comisiei informații privind cazurile de fraudă și neregulile care implică sume din drepturi ce depășesc 10 000 EUR. Aceste informații sunt comunicate prin baza de date OWNRES, care este gestionată și întreținută de către Comisie.

OWNRES oferă Comisiei informațiile necesare pentru monitorizarea recuperării și pentru pregătirea controalelor sale la fața locului. Aceasta este, de asemenea, utilizată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pentru diverse analize, iar datele raportate au fost evaluate în detaliu în raportul anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene – combaterea fraudei.

La începutul anului 2019, baza de date OWNRES conținea 106 361 de cazuri de fraudă sau nereguli („deschise” sau „închise”), față de 90 204 cazuri la începutul anului 2016. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 17,91 %, cu alte cuvinte 16 157 de cazuri noi raportate în perioada de trei ani 2016-2018.

În cadrul reuniunii ACOR organizată la Bruxelles la 6 iulie 2017, serviciile Comisiei au prezentat actualizarea aplicației OWNRES și documentul de lucru privind modul de raportare în această bază de date a rezultatelor acțiunilor de recuperare financiară pentru anchetele OLAF.

5.4. Acțiunile de monitorizare pentru țările în curs de aderare

Comisia oferă asistență tehnică pentru țările candidate, astfel încât acestea să își dezvolte capacitatea administrativă și să instituie sistemele necesare pentru punerea în aplicare a acquis-ului referitor la resursele proprii tradiționale în momentul aderării. De asemenea, Comisia evaluează gradul de pregătire a țărilor candidate în acest sens.

În acest domeniu, Comisia a realizat o misiune de monitorizare în 2016 în cadrul negocierilor de aderare privind Muntenegru. Această misiune de informare a arătat că Muntenegru are nevoie în mod evident de mai mult timp pentru a-și adapta procedurile administrative și pentru a mobiliza diverșii actori implicați în sistemul de resurse proprii.

În cadrul Conferinței de aderare la Uniunea Europeană cu Serbia din 25 iunie 2018, capitolul 33 al acquis-ului (Dispoziții financiare și bugetare) a fost deschis oficial pentru negocierile de aderare. Ca prim pas, autorităților sârbe li s-a solicitat să completeze un chestionar cuprinzător privind sistemul de resurse proprii, pentru a se identifica și planifica viitoarele măsuri de informare și de asistență tehnică în acest domeniu.

6. CONCLUZII

Rezultatele înregistrate în anii 2016-2018 confirmă faptul că activitățile de control întreprinse de Comisie privind RPT și urmărirea sistematică a deficiențelor constatate rămân mijloace indispensabile și eficiente pentru o mai bună recuperare a RPT și oferă garanții cu privire la faptul că interesele financiare ale UE sunt protejate în mod adecvat.

Controalele continuă să fie un instrument-cheie pentru armonizarea și asigurarea conformității cu normele UE. Impactul lor financiar este semnificativ, astfel cum demonstrează suma netă suplimentară pusă la dispoziția bugetului UE de aproximativ 388 de milioane EUR în perioada 2016-2018. Acest lucru duce la stimulente semnificative pentru statele membre în vederea punerii la dispoziție în mod integral și în timp util a RPT pentru bugetul UE. În plus, controalele contribuie la garantarea aplicării corecte a reglementărilor de ordin vamal și contabil, protejând astfel interesele financiare ale UE prin furnizarea unui mecanism puternic de combatere și de prevenire a denaturărilor nocive ale concurenței.

Comisia trebuie să se confrunte cu o serie de provocări în domeniul RPT. Brexitul, în special, reprezintă o problemă majoră pentru uniunea vamală și a impus deja Comisiei și statelor membre să aloce o cantitate semnificativă de resurse pentru pregătirea diverselor scenarii potențiale și să ia toate măsurile pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii în ceea ce privește veniturile la bugetul UE.

Evoluția comerțului internațional și tendințe precum comerțul electronic reprezintă, de asemenea, amenințări și oportunități deopotrivă, creând necesitatea unor noi instrumente și a continuării unei colaborări strânse între Comisie și statele membre pentru a îmbunătăți controalele vamale bazate pe riscuri și a asigura colectarea eficientă a taxelor vamale.

În acest context, serviciile Comisiei responsabile pentru RPT și-au consolidat cooperarea în ultimii ani pentru a aborda mai eficient provocările viitoare. Acestea vor continua să ia măsuri pentru îmbunătățirea funcționării uniunii vamale.

(1)

Articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 608/2014.

(2)

Taxe vamale exigibile la importul produselor care provin din țări terțe, precum și cotizațiile pentru zahăr.

(3)

JO L 168, 7.6.2014, p. 105.

(4)

JO L 168, 7.6.2014, p. 29.

(5)

JO L 168, 7.6.2014, p. 39, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE, Euratom) 2016/804 al Consiliului din 17 mai 2016 (JO L 132, 21.5.2016, p. 85).

(6)

Raportul se concentrează asupra verificărilor realizate de instituțiile UE (Comisia și Curtea de Conturi). Acesta nu acoperă verificările realizate de statele membre, ale căror rezultate detaliate sunt prezentate în raportul anual elaborat în temeiul articolului 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(7)

Prin acest termen, legislația se referă la plățile efectuate de statele membre către bugetul UE.

(8)

De-a lungul anilor, acest procent s-a modificat de la 10 % pentru sumele puse la dispoziție înainte de 28 februarie 2001 la 25 % pentru sumele puse la dispoziție de la 1 martie 2001 la 28 februarie 2014. Pentru sumele puse la dispoziție după 1 martie 2014, procentul care trebuie aplicat este de 20 %.

(9)

În ceea ce privește reglementările: verificări ale dispozițiilor statelor membre referitoare la sistemul de colectare a RPT. În ceea ce privește documentele: analizarea declarațiilor contabile și a tuturor tipurilor de documente și de dosare contabile ale statelor membre, inclusiv a rapoartelor statelor membre privind creanțele nerecuperabile. Controale la fața locului: verificarea conformității cu legislația UE a sistemelor naționale și a documentelor de fundamentare, atât din perspectivă contabilă, cât și din perspectivă vamală. Aceste controale sunt efectuate în mod autonom sau în comun cu statele membre în cauză.

(10)

Controale în Danemarca și Austria.

(11)

Statele membre introduc RPT într-una din cele două contabilități:

- contabilitatea normală (A) pentru sumele recuperate sau garantate (aceste sume sunt vărsate la bugetul Uniunii);

- contabilitatea separată (B) pentru sumele nerecuperate sau sumele garantate care fac obiectul unei contestații. RPT corespunzătoare unor taxe vamale nerecuperabile trebuie să fie retrase din contabilitatea separată după o anumită perioadă de timp. Aceste sume RPT trebuie să fie puse simultan la dispoziția (plătite) Comisiei, cu excepția cazului în care nu pot fi recuperate din motive de forță majoră, din alte motive care nu pot fi imputabile statului membru sau din cauza amânării înscrierii în evidența contabilă sau a notificării datoriei vamale pentru a nu aduce atingere unei anchete penale care afectează interesele financiare ale Uniunii.

(12)

A se vedea Rapoartele OLAF pentru 2017 și 2018.

(13)

Taxe antidumping și taxe compensatorii.

(14)

Metodologia este susținută de hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-291/15.

(15)

Raportul de admitere în nonvaloare: Procedură în temeiul articolul 13 din Regulamentul nr. 609/2014 pentru monitorizarea răspunderii financiare potențiale a statelor membre pentru sumele aferente RPT nerecuperabile de peste 100 000 EUR. Conform procedurii, Comisia emite un aviz în care stabilește dacă RPT au devenit nerecuperabile din motive care nu pot fi imputate statelor membre. Scopul examinării de către Comisie a rapoartelor de admitere în nonvaloare este de a evalua gradul de diligență demonstrat de statele membre în eforturile lor de a stabili și a recupera de la operatorii economici taxele vamale reprezentând RPT. De la 1 octombrie 2016, pragul pentru raportarea sumelor nerecuperabile a fost ridicat de la 50 000 EUR la 100 000 EUR prin Regulamentul nr. 609/2014 al Consiliului.

(16)

Următoarele cifre includ, de asemenea, rapoarte evaluate în cele din urmă, care au fost comunicate inițial înainte de 2016.