COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 6.11.2019
COM(2019) 565 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
privind punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate
1.Introducere și context
Recomandarea Consiliului privind promovarea intersectorială a activității fizice de îmbunătățire a stării de sănătate (HEPA) („recomandarea Consiliului”) 1 , adoptată în noiembrie 2013, a invitat Comisia să prezinte o dată la trei ani rapoarte cu privire la punerea sa în aplicare și la valoarea sa adăugată. Un prim raport privind progresele înregistrate, care a vizat perioada 2014-2016 2 , a fost publicat în decembrie 2016. Acesta este al doilea raport și vizează perioada 2017-2019.
Deși sportul și activitatea fizică contribuie la menținerea sănătății fizice, mentale și sociale, Eurobarometrul special din 2018 privind sportul și activitatea fizică 3 arată că prea multe persoane din UE nu ating nivelurile minime de activitate fizică recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Obiectivul recomandării Consiliului este de a aborda această problemă. Implicarea în activități sportive și fizice variază în funcție de vârstă, gen, nivelul educației și de contextul socioeconomic, precum și între țări, ceea ce sugerează că politicile și orientările naționale pot influența comportamentele. Recomandarea Consiliului îndeamnă statele membre ale UE să elaboreze strategii și planuri de acțiune naționale pentru promovarea activității fizice, care să includă toate sectoarele relevante, inclusiv sportul și sănătatea, dar fără a se limita la acestea. De asemenea, această recomandare încurajează statele membre să coopereze îndeaproape între ele și împreună cu Comisia printr-un schimb periodic de informații și de bune practici.
Această perspectivă generală asupra punerii în aplicare a recomandării Consiliului denotă evoluții pozitive, inclusiv adoptarea mai multor politici noi, îmbunătățirea cooperării transsectoriale la nivel național și consolidarea cooperării transfrontaliere.
2.Metodă
Anexa la recomandarea Consiliului include un set de 23 de indicatori („cadrul de monitorizare”) care sunt utilizați pentru a monitoriza progresele înregistrate în statele membre în ceea ce privește politicile de promovare a HEPA și pentru a evalua nivelurile activității fizice. Se consideră că un indicator este pus în aplicare atunci când un stat membru a introdus o politică sau un program care este monitorizat cu ajutorul indicatorului în cauză.
Recomandarea Consiliului a îndemnat statele membre să desemneze câte un punct național de contact în domeniul HEPA, care să coordoneze la nivel național colectarea de informații pentru cadrul de monitorizare. Cu sprijinul Comisiei și al OMS, rețeaua punctelor de contact s-a reunit de cinci ori 4 de la primul raport privind progresele înregistrate în ceea ce privește recomandarea Consiliului. Aceste reuniuni au fost utilizate ca un forum pentru extinderea cooperării transsectoriale, implicând alte părți interesate importante din domeniu. Promovarea activității fizice necesită o abordare multisectorială. Acțiunea coordonată și concertată a tuturor sectoarelor relevante evită duplicarea și inconsecvențele. De exemplu, reuniunea din octombrie 2018 care a avut loc în Luxemburg a fost organizată ca o reuniune comună cu Grupul la nivel înalt privind nutriția și activitatea fizică, înființat în cadrul politicii în domeniul sănătății. La reuniunea din iunie 2019, organizată la Bruxelles, au participat reprezentanți ai statelor membre din cadrul Grupului la nivel înalt privind nutriția și activitatea fizică, precum și din cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole (programul de distribuire a fructelor, a legumelor și a laptelui în școli), înființat în cadrul politicii agricole.
De la intrarea în vigoare a recomandării Consiliului, Comisia a cooperat cu OMS pentru sprijinirea statelor membre și a punctelor lor de contact naționale prin intermediul programului Erasmus+. Datele utilizate în prezentul raport au fost colectate de punctele de contact naționale.
Prezentul raport privind progresele înregistrate reflectă și contribuțiile primite din partea OMS 5 și a Grupului de lucru pentru sport al Consiliului.
3.Portalul european al OMS privind informațiile referitoare la sănătate și fișele informative de țară privind HEPA
Toate datele colectate prin intermediul cadrului de monitorizare sunt incluse în Portalul european al OMS privind informațiile referitoare la sănătate 6 , lansat de OMS în 2016 pentru a înlocui baza sa de date europeană privind nutriția, obezitatea și activitatea fizică. Pentru toate cele 53 de state membre ale OMS din regiunea europeană, portalul este o modalitate ușoară de a accesa date, informații și resurse referitoare la sănătate și ajută la îmbunătățirea sănătății europenilor prin ameliorarea informațiilor care stau la baza politicilor. Acest ghișeu unic interactiv cu informații privind sănătatea permite vizualizarea și analiza datelor referitoare la peste 3 500 de indicatori.
Comisia a lucrat îndeaproape cu OMS pentru a compila contribuțiile statelor membre ale UE la fișele informative de țară privind activitatea fizică 7 , publicate în septembrie 2018. Fișele informative sintetizează modul în care este abordată inactivitatea fizică la nivelul politicilor. De asemenea, au fost elaborate fișe informative tematice privind activitatea fizică, referitoare la sănătate și educație, care sintetizează starea actuală a promovării activității fizice în aceste două sectoare și prezintă o selecție a poveștilor de succes sau exemple de bune practici din statele membre ale UE. Aceste acțiuni de politică de succes pot inspira dezvoltarea și evoluția unor inițiative noi în vederea promovării activității fizice în aceste sectoare.
4.Elaborarea și punerea în aplicare a politicii HEPA la nivel național
Toate cele 28 de state membre ale UE au colectat date privind punerea în aplicare a celor 23 de indicatori la nivel național. Datele colectate prezintă o imagine bună a promovării HEPA în UE.
De la primul raport, s-a înregistrat o creștere generală a numărului de țări care au elaborat politici și strategii pentru promovarea activității fizice în rândul populației. Majoritatea țărilor au raportat date din sistemele naționale de monitorizare și supraveghere a activității fizice. Acest lucru este încurajator, întrucât aceste date permit analizarea tendințelor și identificarea acțiunilor eficace, precum și a domeniilor de politică și a populațiilor insuficient deservite. Numărul mai mare al țărilor care dispun de un mecanism național de coordonare și de finanțare specifică pentru HEPA din mai multe sectoare este, de asemenea, încurajator. Aceasta arată că mai multe țări utilizează o abordare cuprinzătoare și multisectorială pentru promovarea activității fizice, precum și că importanța activității fizice este tot mai recunoscută.
Între 2015 și 2018 se poate observa o îmbunătățire generală a 16 indicatori, dintre care 11 au cunoscut o îmbunătățire cu peste 20 % (a se vedea Figura 1). Totuși, comparațiile directe ale datelor pentru 2015 și 2018 trebuie realizate cu prudență, deoarece metodele de anchetă au fost puțin diferite, fiind posibil ca noile puncte de contact să fi colectat datele în mod diferit, iar în 2018, comparativ cu 2015, au răspuns la anchetă mai multe state membre (Grecia nu a participat la ancheta din 2015). Pentru indicatorii utilizați doar de câteva țări în 2015 (cum ar fi indicatorii 7 și 18, ambii privind utilizarea orientărilor) s-au prezentat în continuare date insuficiente. Finlanda este singura țară care a abordat și a pus în aplicare pe deplin toți cei 23 de indicatori ai cadrului de monitorizare (a se vedea anexa).
Figura 1 – Numărul de state membre care utilizează cei 23 de indicatori
În continuare este prezentată o imagine de ansamblu a rezultatelor cadrului de monitorizare. Detaliile privind țările pot fi consultate pe Portalul european privind informațiile referitoare la sănătate 8 și în fișele informative de țară privind activitatea fizică.
22 de țări au instituit recomandări de politici naționale privind HEPA. În nouă dintre aceste țări, recomandările au avut la bază doar recomandările generale ale OMS privind activitatea fizică pentru sănătate, în timp ce în cinci țări au fost utilizate alte recomandări. Zece țări au urmat alte recomandări internaționale sau o combinație a acestora.
22 de țări au raportat că au utilizat un mecanism național de coordonare pentru promovarea activității fizice. Mecanismele au variat de la grupuri de lucru mici pentru coordonarea componentei activității fizice dintr-un plan de acțiune național privind bolile netransmisibile, la consilii ministeriale de nivel înalt.
Alocarea finanțării specifice pentru promovarea HEPA este un indicator puternic al acțiunii pentru promovarea activității fizice de către guverne și sectoare guvernamentale. 26 de țări au raportat că au furnizat finanțare specifică pentru promovarea HEPA, sectoarele sporturilor și sănătății furnizând cea mai mare parte a finanțării.
Toate țările au raportat cel puțin o politică națională privind „sportul pentru toți” sau un plan de acțiune pentru promovarea activității fizice. În general, au fost raportate 148 de politici privind „sportul pentru toți” sau alte politici ori planuri de acțiune naționale privind HEPA. Sectorul activităților sportive a fost, în general, cel mai implicat în punerea în aplicare a politicilor sau a planurilor de acțiune naționale privind activitatea fizică.
Șapte țări au raportat că au utilizat orientările privind „cluburile sportive pentru sănătate”. Aceste orientări încurajează cluburile sportive să investească în activități sportive legate de sănătate și în promovarea sănătății ca fiind legată de activitățile sportive. Alte zece țări au raportat utilizarea unor programe, orientări sau cadre similare pentru cluburi sportive sau federații sportive.
24 de țări au raportat că au utilizat programe pentru promovarea activității fizice în rândul unor grupuri specifice. Din cele 148 de politici și planuri de acțiune pentru promovarea HEPA raportate, 72 au vizat grupuri specifice. Grupurile cel mai des vizate au fost cele ale persoanelor cu statut socioeconomic modest, ale persoanelor în vârstă și ale persoanelor cu handicap. 20 de țări au raportat politici, programe sau stimulente pentru costuri specifice în vederea creșterii accesului la instalații sportive pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social, iar 13 țări au raportat programe comunitare pentru promovarea activității fizice în rândul persoanelor în vârstă.
21 de țări au avut un program sau o schemă națională pentru promovarea consilierii cu privire la activitatea fizică din partea profesioniștilor în domeniul sănătății (mai multe țări au raportat programe locale sau regionale ori proiecte care încă nu se aplicau la nivel național). Șapte țări au raportat că persoanele care au oferit consiliere privind activitatea fizică sau au recomandat practicarea unui sport au fost retribuite prin schema națională de asigurare de sănătate.
22 de țări au raportat că activitatea fizică pentru sănătate a fost inclusă în programa dedicată unuia sau mai multor tipuri de profesioniști în domeniul sănătății. Toate țările au oferit această formare doctorilor, iar 18 țări au pus-o, de asemenea, la dispoziția fizioterapeuților, 17 țări – și la dispoziția asistenților medicali și 11 țări – și la dispoziția altor profesioniști în domeniul sănătății, precum nutriționiști, ergoterapeuți, kinetoterapeuți și farmaciști.
În sectorul educației, toate statele membre au raportat organizarea orelor de educație fizică în școli. Numărul de ore prevăzute în fiecare țară este prezentat în fișele informative de țară. Orele sunt obligatorii pentru învățământul primar în 21 de țări și pentru învățământul secundar în 20 de țări. 24 de țări au raportat cel puțin un program de promovare a activității fizice în școli. Programele cel mai frecvent raportate (20 de țări) au fost programele după orele de curs; 15 țări au raportat inițiative naționale pentru pauze școlare active și 14 țări au organizat programe de pauze active în timpul orelor de curs. 15 țări au raportat un program național pentru deplasări active către școală. 21 de țări au raportat instruirea profesorilor de educație fizică în domeniul HEPA.
Cinci țări au raportat punerea în aplicare la nivel național a orientărilor europene pentru îmbunătățirea infrastructurii destinate activităților fizice în timpul liber. Au fost raportate o serie de scheme sau programe naționale de îmbunătățire a infrastructurii destinate activităților fizice în timpul liber sau activităților fizice recreaționale.
15 țări au raportat că dispun de o schemă de promovare a activității fizice la locul de muncă, iar 19 au raportat scheme de încurajare a deplasării active la locul de muncă.
23 de țări au raportat că au lansat o campanie națională de promovare a activității fizice, în cadrul căreia s-au utilizat mai multe tipuri de mass-media. 21 de țări au utilizat mai mult de un tip de mass-media în timpul campaniei.
În total, 54 % dintre politicile și planurile de acțiune raportate au inclus un plan de evaluare (77 % în 2015).
5.Măsurarea prevalenței activității fizice
Este important să se înțeleagă pe deplin motivele care stau la baza nivelurilor ridicate de inactivitate fizică pentru a putea ghida și dezvolta politici adecvate și eficace privind activitatea fizică, prin care se poate stimula participarea și se pot reduce obstacolele. Datele permit analizarea tendințelor și identificarea acțiunilor eficace, precum și a domeniilor de politică și a populațiilor insuficient deservite.
26 de țări au raportat cel puțin un sistem de supraveghere a activității fizice într-un sector (comparativ cu 17 în 2015), iar 24 au raportat existența unui sistem în sectorul sănătății. Este dificil să se compare nivelurile activității fizice în rândul populației între țări, deoarece se utilizează metode și instrumente diferite pentru monitorizarea activității fizice. Primul raport din 2016 a identificat publicarea unor date diferite, uneori contradictorii, provenite de la diferite instrumente de anchetă, ca o problemă care trebuia rezolvată.
Această situație, cu o varietate de instrumente de anchetă și chestionare utilizate pentru colectarea datelor în statele membre, rămâne neschimbată. În ceea ce privește nivelurile de activitate fizică ale adulților, 21 de țări au furnizat date provenite din anchete naționale independente. De asemenea, au fost raportate și date din anchete ale UE [cinci țări au raportat date din Eurobarometrul privind sportul și activitatea fizică, iar șapte țări au utilizat rezultate din ancheta europeană de sănătate realizată prin interviu (EHIS) 9 , asumându-le ca date naționale referitoare la nivelurile activității fizice]. Datele raportate pentru copii și adolescenți au provenit în principal din anchete naționale sau din Ancheta privind comportamentul legat de sănătate în rândul copiilor de vârstă școlară 10 .
Având în vedere aceste aspecte, colaborarea statelor membre dezvoltată în cadrul rețelei de puncte de contact privind HEPA și cu OMS a condus la crearea proiectului EUPASMOS (Sistemul Uniunii Europene de monitorizare a activității fizice și sportive) 11 , finanțat prin Erasmus+ , care include 20 de state membre ale UE. Acest proiect vizează să creeze un sistem armonizat de monitorizare a activității sportive și fizice prin dezvoltarea unui proces metodologic integrat și comun, care va furniza date comparabile, valide și fiabile privind participarea la activități fizice și sportive în toate statele membre ale UE. Proiectul va furniza date și o metodologie validată până la jumătatea anului 2020. De asemenea, va furniza recomandări privind extinderea EHIS, care include în prezent o secțiune foarte limitată privind activitatea fizică.
6.Statistici europene privind activitatea fizică
Recomandarea Consiliului a invitat Comisia să examineze posibilitatea elaborării de statistici europene privind nivelurile activității fizice pe baza datelor colectate în contextul cadrului de monitorizare.
Datele privind activitatea fizică sunt colectate prin intermediul anchetelor UE, în principal EHIS, și sunt disponibile pe site-ul web al Eurostat, în rubricile „Sănătate” și „Sport” din Eurobase. În 2018, Eurostat a publicat o broșură privind statisticile referitoare la sport 12 , care includea date privind nivelurile activității fizice, obținute în urma campaniei din 2014 a EHIS. Modulul privind sănătatea din cadrul statisticilor Uniunii Europene referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) 13 , desfășurat în 2017, a inclus și câteva variabile privind activitatea fizică.
În cadrul de monitorizare, doar șapte state membre au utilizat date obținute prin EHIS pentru a raporta cu privire la nivelurile activității fizice. Integrarea EHIS în anchetele naționale și regionale existente continuă să fie o provocare din cauza priorităților diferite ale anchetelor și ale organizațiilor responsabile de elaborarea, validarea și punerea în aplicare a anchetelor, în special în țările în care există o bună monitorizare a activităților fizice și a practicării sporturilor. Potrivit Regulamentului-cadru actual privind statisticile referitoare la sănătatea publică 14 , cea de a treia ediție a anchetei EHIS este organizată în 2019. Anchetele ulterioare vor fi organizate în temeiul viitorului regulament privind statisticile sociale europene integrate 15 . Eurostat, alte servicii ale Comisiei și statele membre colaborează pentru a conveni cu privire la instrumentele de anchetă și, eventual, pentru a le îmbunătăți.
7.Cooperarea în domeniul HEPA dintre statele membre și cu Comisia
Recomandarea Consiliului îndeamnă statele membre să colaboreze îndeaproape între ele și împreună cu Comisia în vederea promovării HEPA, prin implicarea într-un proces de schimb periodic de informații și bune practici. Comisia a fost invitată să faciliteze aceste schimburi și să sprijine statele membre.
Rețeaua de puncte de contact naționale a permis realizarea schimburilor utile de bune practici și a încurajat colaborarea UE. Pentru a facilita schimburile de experiență și de lecții învățate, în cadrul reuniunilor au fost incluse sistematic prezentări ale bunelor practici de promovare a HEPA. În plus, în fișele informative tematice privind sănătatea și educația a fost compilat un set de bune practici (a se vedea secțiunea 3 de mai sus).
Comisia a sprijinit OMS în ceea ce privește furnizarea de asistență tehnică fiecărei țări în parte pentru a le ajuta să elaboreze orientări bazate pe dovezi privind activitatea fizică, precum și recomandări și foi de parcurs pentru politicile privind activitatea fizică din diferite sectoare. Au fost elaborate orientări privind activitatea fizică pentru o țară. De asemenea, au fost create două publicații care au vizat să ajute țările să își elaboreze sau să își dezvolte propriile orientări naționale privind activitatea fizică 16 .
În perioada 2017-2019, prin capitolul referitor la sport din cadrul programului Erasmus+, UE a cofinanțat un număr total de 33 de parteneriate colaborative și opt evenimente sportive europene non-profit, care au vizat stimularea participării la sport și la activitate fizică. Aceste proiecte au implicat o varietate de părți interesate din învățământul superior, autorități publice, ONG-uri și cluburi sportive din toate cele 28 de state membre. Aceasta a permis informarea persoanelor din întreaga UE în mediile lor locale și vizarea în mod specific a unor segmente variate ale populației, inclusiv copii, vârstnici și persoane cu handicap. În decembrie 2017, Comisia a organizat o reuniune tematică privind „Încurajarea participării la sport și la activitățile fizice” 17 , care a reunit toate proiectele conexe cofinanțate de UE în perioada 2014-2016 cu alte părți interesate relevante, pentru a identifica rezultatele relevante pentru politici și utilizarea lor posibilă după încheierea proiectelor.
Prin intermediul Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare (C&I) al UE, Comisia sprijină inițiativa de programare în comun a cercetării „Un regim alimentar sănătos pentru o viață sănătoasă” (2016-2021) 18 . Inițiativa reunește 26 de țări din Europa și din afara acesteia în vederea alinierii strategiilor naționale privind C&I și a finanțării de noi cercetări privind legătura dintre alimentație, activitate fizică și sănătate, precum și prevenirea sau reducerea la minimum a bolilor netransmisibile legate de stilul de viață. Cu un buget de peste 85 de milioane EUR, peste 50 de proiecte au fost deja finanțate, cum ar fi centrul de cunoștințe privind factorii care determină alegerea alimentelor și a activităților fizice (DEDIPAC) 19 , care a reunit peste 300 de oameni de știință din 13 țări.
Statele membre și Comisia cooperează, de asemenea, în contextul Săptămânii europene a sportului pentru a crește gradul de conștientizare a beneficiilor sportului și activității fizice, indiferent de vârstă, de mediul social și de nivelul de pregătire fizică. În 2018, Săptămâna europeană a sportului a fost organizată în toate țările programului Erasmus+ și a fost extinsă la regiunea Parteneriatului estic și la regiunea Balcanilor de Vest. Peste 48 000 de evenimente au fost organizate în toate regiunile participante și în organizațiile partenere.
În plus, în septembrie 2017, Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, și Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală au lansat Apelul de la Tartu pentru un mod de viață sănătos, pentru a promova stiluri de viață sănătoase în Europa, în special în rândul copiilor. După doi ani, primele rezultate arată că, în comparație cu doi ani în urmă, Comisia utilizează mai multe fonduri, crește gradul de conștientizare într-o măsură mai mare și colectează mai multe cunoștințe în vederea combaterii regimurilor alimentare nesănătoase și a inactivității fizice.
În cele din urmă, Comisia s-a angajat să ajute autoritățile locale și regionale, care sunt cele mai apropiate de public, să promoveze sportul și stilurile de viață sănătoase. De exemplu, în 2018, Comisia a lansat inițiativa SHARE [„SportHub: Alliance for regional development in Europe” („Centru sportiv: Alianța pentru dezvoltarea regională în Europa”)] 20 , pentru a sublinia rolul sportului în dezvoltarea regională.
8.Evaluarea valorii adăugate a recomandării Consiliului
Recomandarea Consiliului impulsionează statele membre ale UE să abordeze inactivitatea fizică prin intermediul politicilor publice. Din totalul de 148 de politici și planuri de acțiune raportate de statele membre ale UE în toate sectoarele relevante pentru promovarea HEPA (în prima perioadă de raportare au fost raportate 152), 89 au fost adoptate după adoptarea recomandării Consiliului din noiembrie 2013. Strategia OMS privind activitatea fizică pentru regiunea europeană 2016-2025 stimulează și mai mult statele membre ale UE să acționeze.
Menținerea și consolidarea rețelei de puncte de contact privind HEPA este un element esențial al recomandării Consiliului. Reprezentanții din statele membre ale UE se reunesc periodic pentru a discuta și a învăța despre noi tendințe, dovezi disponibile și evoluții recente în ceea ce privește HEPA. Aceasta le permite să rămână bine informați cu privire la modul de promovare a HEPA în țările lor și să sublinieze importanța acesteia. Pe lângă utilitatea rețelei de puncte de contact pentru schimbul de bune practici (inclusiv pe lângă cadrul structurat al reuniunilor), datele pe care le colectează în contextul cadrului de monitorizare oferă o imagine de ansamblu revizuită a punerii în aplicare a politicilor și acțiunilor legate de HEPA în întreaga UE.
Este esențial să se utilizeze planuri de evaluare pentru evaluarea impactului și a eficacității politicilor și a planurilor de acțiune la nivel național. În pofida acestui fapt, doar 80 dintre cele 148 de politici sau planuri de acțiune raportate includeau un plan de evaluare. De asemenea, nu a fost raportată nicio informație sistematică care să demonstreze că aceste evaluări au fost într-adevăr realizate. Acest aspect ar trebui să fie abordat în următoarea rundă de monitorizare.
În general, contribuțiile punctelor de contact la cadrul de monitorizare au fost foarte bune. Pentru viitoarele runde de colectare a datelor, instrumentul de anchetă poate fi îmbunătățit în continuare pentru a diminua posibilitatea de interpretare, pentru a facilita compararea datelor din diferite țări, precum și pentru a evita situațiile în care schimbările punctului de contact dintr-o țară ar duce la metode de raportare diferite.
Cooperarea structurată cu Oficiul regional pentru Europa al OMS în contextul recomandării Consiliului s-a dovedit a fi reciproc benefică și a inclus activități comune de diseminare și îmbunătățirea Portalului european al OMS privind informațiile referitoare la sănătate. În special, punctele de contact au considerat util sprijinul furnizat de Comisie și de Oficiul regional pentru Europa al OMS.
Comisia a primit reacții pozitive din partea Grupului de lucru pentru sport al Consiliului, fișele informative de țară privind activitatea fizică fiind considerate utile sau foarte utile. Cea mai valoroasă parte a exercițiului a fost activitatea desfășurată în comun de diferitele sectoare de la nivel național. Reuniunile punctelor de contact sunt considerate, de asemenea, foarte utile pentru îmbunătățirea cooperării transsectoriale și transfrontaliere și pentru aprofundarea discuțiilor. Fișele informative tematice privind educația și sănătatea au fost considerate utile sau foarte utile și ar trebui să fie utilizate din nou în viitor, eventual prin crearea unor fișe informative similare pentru alte sectoare, cum ar fi transporturile, urbanismul, activitatea fizică la locul de muncă, securitatea socială (persoanele vârstnice) sau turismul. Reuniunile tematice ar putea fi organizate în sectoare precum urbanismul și activitatea fizică.
9.Concluzii
Prezenta evaluare a punerii în aplicare a recomandării Consiliului pentru perioada 2017-2019 denotă evoluții pozitive. Au fost adoptate mai multe politici noi. Cele mai mari îmbunătățiri s-au înregistrat în ceea ce privește numărul de țări cu programe naționale pentru consilierea privind recomandarea de activitate fizică și de activități sportive de către profesioniști în domeniul sănătății și cu programe naționale pentru activitatea fizică în școli și pentru deplasarea activă spre școală. În plus, mai multe țări au raportat programe pentru creșterea accesului la activități fizice sau la spații recreative pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social, ceea ce arată o mai bună recunoaștere a inegalității de șanse în ceea ce privește activitatea fizică. Comisia încurajează statele membre ale UE să intensifice în continuare concentrarea propriilor programe naționale asupra copiilor și tinerilor și să prezinte în mod regulat informații privind eforturile lor.
Cooperarea transsectorială la nivel național a fost îmbunătățită în continuare, iar punctele de contact s-au dezvoltat într-o rețea puternică și utilă pentru cooperarea transfrontalieră. Comisia încurajează statele membre ale UE să continue să facă schimb de bune practici și să coopereze pentru inițiative relevante.
Datele colectate privind activitatea fizică a populației sugerează că nivelurile sunt în continuare prea scăzute. Întrucât disponibilitatea datelor fiabile este esențială pentru procesul de elaborare a politicilor, publicarea datelor contradictorii provenite de la diferite instrumente de anchetă rămâne o problemă de rezolvat. Comisia salută eforturile statelor membre ale UE de a îmbunătăți monitorizarea și supravegherea HEPA și observă că acestea trebuie să continue.
De la începutul punerii în aplicare a recomandării Consiliului, se pot observa progrese generale în ceea ce privește promovarea și monitorizarea HEPA în statele membre ale UE, dar va fi utilă continuarea sprijinului. Comisia va continua să coopereze cu OMS pentru a sprijini statele membre ale UE în ceea ce privește dezvoltarea indicatorilor, metodele de colectare a datelor, diseminarea și schimbul de bune practici și instrumentele pentru consolidarea capacităților, precum și elaborarea politicilor.
Peste trei ani, Comisia va prezenta următorul raport privind punerea în aplicare a recomandării Consiliului. Acest demers va fi precedat de o nouă rundă de colectare de date în contextul cadrului de monitorizare și de o a treia publicare a fișelor informative de țară privind activitatea fizică, eventual însoțite de fișe informative tematice sectoriale.
Nevoia de a actualiza recomandarea Consiliului, în special pentru a îmbunătăți cadrul de monitorizare și indicatorii, ar putea fi analizată în cadrul următorului raport.
Anexă – Punerea în aplicare a celor 23 de indicatori în statele membre
Figura 2 – 2015
Figura 3 – 2018