COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 5.6.2019
COM(2019) 540 final
COMUNICARE A COMISIEI EMPTY
Raport actualizat privind supravegherea mai strictă – Grecia, iunie 2019
{SWD(2019) 540 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 5.6.2019
COM(2019) 540 final
COMUNICARE A COMISIEI EMPTY
Raport actualizat privind supravegherea mai strictă – Grecia, iunie 2019
{SWD(2019) 540 final}
CONTEXT
Evoluțiile economice și politicile din Grecia sunt monitorizate în cadrul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice și în temeiul cadrului de supraveghere mai strictă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013( 1 ). Activarea supravegherii mai stricte pentru Grecia ( 2 ) confirmă faptul că, pe termen mediu, Grecia trebuie să adopte în continuare măsuri pentru a aborda sursele sau potențialele surse de dificultăți economice și financiare, implementând în același timp reforme structurale pentru a sprijini o creștere economică robustă și durabilă.
Supravegherea mai strictă oferă un cadru cuprinzător pentru monitorizarea evoluțiilor economice și pentru punerea în aplicare a politicilor necesare în vederea asigurării unei redresări economice durabile. Ea prevede evaluarea periodică a recentelor evoluții economice și financiare din Grecia, precum și monitorizarea condițiilor de finanțare a datoriei suverane și actualizări ale analizei sustenabilității datoriei. Supravegherea mai strictă stă, de asemenea, la baza evaluării angajamentului general asumat de Grecia față de Eurogrup la 22 iunie 2018, de a continua și de a finaliza reformele adoptate în cadrul programului bazat pe Mecanismul european de stabilitate (MES) și de a asigura protejarea obiectivelor reformelor importante adoptate în cadrul programelor de asistență financiară. Grecia și-a reiterat aceste angajamente în declarația Eurogrupului din 5 aprilie 2019( 3 ). În acest context, supravegherea mai strictă constituie baza pentru monitorizarea implementării angajamentelor specifice de a finaliza principalele reforme structurale demarate în cadrul programului în șase domenii-cheie, în termenele convenite, până la jumătatea anului 2022, și anume: (i) politicile bugetare și bugetar-structurale, (ii) protecția socială, (iii) stabilitatea financiară, (iv) piața muncii și piețele de produse, (v) privatizarea și (vi) modernizarea administrației publice ( 4 ). Până la jumătatea anului 2019 trebuie să fie îndeplinite 15 angajamente specifice, iar progresele cu privire la acestea sunt evaluate în prezentul raport.
Acesta este cel de al treilea raport privind supravegherea mai strictă pentru Grecia. El este publicat împreună cu evaluarea Programului de stabilitate al Greciei și cu Recomandarea Comisiei privind recomandările specifice adresate Greciei în cadrul semestrului european. Prezentul raport se bazează pe concluziile unei misiuni desfășurate la Atena în perioada 6-8 mai 2019 de către Comisie, în colaborare cu BCE ( 5 ). FMI a participat în contextul ciclului său de supraveghere din 2019 în temeiul articolului IV, în timp ce MES a participat în contextul sistemului său de avertizare timpurie și în conformitate cu Memorandumul de înțelegere din 27 aprilie 2018 privind relațiile de lucru dintre Comisia Europeană și MES.
Eurogrupul din 22 iunie 2018 a convenit că pachetul de măsuri de reducere a datoriilor pentru Grecia ar trebui să includă stimulente pentru a asigura o implementare consolidată și continuă a măsurilor de reformă convenite în cadrul programului. În acest scop, Grecia va beneficia de implementarea unora dintre măsurile convenite în ceea ce privește datoria, sub rezerva respectării angajamentelor sale privind continuitatea reformelor și finalizarea acestora, pe baza unor rapoarte pozitive în cadrul supravegherii mai stricte, în tranșe semestriale până la jumătatea anului 2022. În urma reuniunii Eurogrupului din 5 aprilie 2019, a fost activată prima tranșă de măsuri care vizează datoriile și care sunt condiționate de politică, ținându-se seama de evaluarea implementării angajamentelor Greciei pentru sfârșitul anului 2018 în cadrul unui raport de supraveghere mai strictă actualizat, adoptat de Comisie la 3 aprilie 2019 ( 6 ).
Perspective economice
Se preconizează că redresarea economică a Greciei va continua în 2019. După o rată de creștere anuală de 1,9 % în 2018, creșterea PIB-ului real este preconizată să atingă 2,2 % atât în 2019, cât și în 2020, sprijinită în principal de cererea internă. Consumul privat a contribuit în mod constant la redresarea economică și se preconizează că va avea rezultate bune și în 2019. Consumul public poate sprijini creșterea în acest an, conform planurilor bugetare, deși istoricul Greciei de subutilizare a bugetului implică un risc de evoluție negativă. Același lucru este valabil și pentru investițiile publice, în timp ce o relansare a investițiilor rezidențiale sugerează faptul că piața locuințelor înregistrează o tendință de normalizare în contextul dificultăților cauzate de oferta încă scăzută de credite bancare în cadrul acestui segment de piață. Dinamismul performanței la export a fost un factor de creștere esențial în 2018, însă se preconizează că va fi mai moderat în 2019, în contextul unui mediu extern mai puțin favorabil. Cu toate acestea, se preconizează în continuare că exporturile de bunuri și de servicii vor crește cu aproape 5 % în 2019 și cu aproape 4 % în 2020 în termeni reali.
Piața forței de muncă prezintă ameliorări suplimentare, deși rata șomajului s-a oprit din scădere în octombrie 2018, la 18,6 %, rămânând în jurul acestui nivel până în februarie 2019. Rata de ocupare a forței de muncă a înregistrat în continuare, în februarie, o creștere de 2,4 % față de anul precedent, deși acest lucru reflectă mai degrabă progrese anterioare în materie de ocupare a forței de muncă, decât ameliorări recente. Se prevede o monitorizare detaliată pentru a se evalua impactul pe care creșterea recentă a salariului minim și eliminarea salariului inferior salariului minim îl au asupra ritmului de redresare de pe piața forței de muncă. Se preconizează că inflația va rămâne la un nivel scăzut pe parcursul anului 2019 și va crește doar după 2020, pe măsură ce deviația PIB dispare.
Riscurile de evoluție negativă domină previziunile pe termen scurt și mediu. Previziunile se bazează în mare măsură pe ipoteze tehnice privind executarea integrală a plafoanelor bugetare pentru investiții și cheltuieli curente. Vulnerabilitățile din sectorul bancar și costurile salariale din ce în ce mai mari ar putea constitui provocări suplimentare pentru redresarea cererii interne și în special a investițiilor. În cazul unei deteriorări mai mari decât se prevăzuse a mediului extern sau al unei repercusiuni mai marcate asupra Greciei, redresarea se poate dovedi mai lentă.
Politici bugetare Și perspective
Grecia a depășit obiectivul de excedent primar convenit de 3,5 % din PIB în 2018, în mare parte din cauza subutilizării constante a plafoanelor de cheltuieli, în special în ceea ce privește investițiile publice. Soldul global al bugetului general a înregistrat un excedent (1,1 % din PIB) pentru al treilea an consecutiv, în timp ce excedentul primar monitorizat în cadrul supravegherii mai stricte a atins 4,3 % din PIB, cu mult peste valoarea-țintă. Excedentul primar ar fi fost și mai mare, însă marja de manevră bugetară emergentă a permis autorităților să achite obligații neprevăzute în urma unei hotărâri a Curții și să plătească gospodăriilor o prestație acordată în funcție de resurse la sfârșitul anului 2018. În mare parte, subutilizarea cheltuielilor apare ca urmare a stabilirii unor plafoane bugetare mai mari decât puterea de cumpărare reală a unităților bugetare și subliniază necesitatea unei evaluări adecvate a situației actuale a proiectelor majore de cheltuieli, precum și necesitatea unor estimări realiste ale costurilor noilor politici. Aceste probleme s-au repetat de mai multe ori în ultimii ani. Instituțiile europene sprijină autoritățile să abordeze cauzele subutilizării sistematice a resurselor financiare, în vederea îmbunătățirii practicilor bugetare și a utilizării la maximum a resurselor disponibile pentru investiții publice, atât din surse UE, cât și din surse naționale, pentru a sprijini creșterea economică.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019, publicate înainte de adoptarea unor noi măsuri fiscale la 15 mai 2019, au indicat că excedentul primar ar urma să atingă 3,6 % din PIB în 2019, ceea ce reprezintă un nivel considerabil mai scăzut (cu 0,5 % din PIB) decât prognoza autorităților elene din programul lor de stabilitate. Diferența dintre aceste previziuni se datorează în principal scenariului macroeconomic mai optimist al autorităților elene și abordării acestora în ceea ce privește alocarea bugetului de investiții publice între entitățile din afara și din cadrul administrației publice. Mai precis, aceasta implică o realocare a unei părți din cheltuielile prevăzute anterior pentru investiții către subvenții acordate întreprinderilor de stat, fără ca aceste subvenții să fie utilizate pentru cheltuieli suplimentare de către beneficiarii lor. Această operațiune contabilă are un efect de îmbunătățire a soldului bugetar în prognoza autorităților elene (0,3 % din PIB în 2019 și 0,2 % din PIB în 2020). În absența unor informații adecvate privind natura sau beneficiarii specifici ai subvențiilor suplimentare, această realocare a cheltuielilor nu se reflectă în previziunile instituțiilor europene. În schimb, previziunile bugetare elaborate de instituțiile europene presupun executarea integrală a plafoanelor în conformitate cu practica standard.
În programul lor de stabilitate, autoritățile elene și-au anunțat intenția de a nu implementa pachetul de acte legislative deja elaborat privind creditul pentru impozitul pe venit, care era programat să intre în vigoare în ianuarie 2020. Acest lucru înseamnă necontinuarea măsurilor care extind baza de impozitare și creează o marjă de manevră bugetară de 1 % din PIB pentru reforme ale sistemului fiscal care au ca scop stimularea creșterii economice.
La 15 mai 2019 (prin urmare, după prezentarea programului de stabilitate), autoritățile elene au adoptat un pachet de măsuri fiscale permanente despre care instituțiile europene estimează că vor avea un cost bugetar de peste 1 % din PIB în 2019 și ulterior. Printre măsuri se numără noi sisteme de plată în rate pentru datoriile fiscale, precum și la administrațiile locale și la fondurile de securitate socială, reduceri ale anumitor cote de TVA, introducerea celei de a 13-a pensii și o revocare a unei reforme anterioare a pensiilor de urmaș. Previziunile instituțiilor europene arată că adoptarea măsurilor fiscale la 15 mai 2019 reprezintă un risc pentru atingerea obiectivului convenit în ceea ce privește excedentul primar, de 3,5 % din PIB în 2019 și ulterior. Amploarea acestui risc va depinde de adoptarea noilor sisteme de plată în rate și de impactul acestora asupra celor existente. În plus, după cum s-a afirmat în evaluarea programului de stabilitate al Greciei, măsurile ridică de asemenea semne de întrebare cu privire la atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu (OTM) în termeni structurali în 2020. În toamna anului 2019 va fi efectuată o reevaluare a conformității cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, inclusiv o revizuire a criteriului de referință aplicabil pentru creșterea cheltuielilor nete în 2020.
Calitatea măsurilor fiscale adoptate la 15 mai 2019 constituie un motiv de îngrijorare, având în vedere obiectivul ca finanțele publice să devină mai favorabile creșterii economice și ca o proporție mai mare a cheltuielilor sociale să fie direcționată către grupurile care se confruntă cu cea mai mare incidență a sărăciei. De exemplu, durata noilor sisteme de plată în rate este foarte lungă (120 de plăți lunare), iar sistemele cuprind doar prevederi limitate pentru evaluarea capacității de plată; se reamintește faptul că o reformă esențială adoptată în 2013 a înlocuit toate sistemele de decontare anterioare cu o schemă unică „de bază”, accesibilă în temeiul unor criterii stricte de eligibilitate. Reducerea cotelor de TVA pentru produse alimentare, restaurante și servicii alimentare, energie electrică și gaz contrastează cu o măsură importantă adoptată în iulie 2015, lăsând totuși în vigoare cota standard foarte ridicată de 24 %, și determină creșterea în continuare a deficitului de încasare a TVA, care este deja pe locul al doilea în topul celor mai ridicate din UE. Mai mult, introducerea unei a 13-a pensii permanente și relaxarea criteriilor de eligibilitate pentru pensiile de urmaș au modificat parțial măsurile adoptate în 2012 și, respectiv, în 2016. Aceste reforme vor duce la creșterea cheltuielilor publice cu pensiile, care sunt deja cele mai ridicate din UE ca pondere din PIB, și contrastează cu măsurile adoptate în cadrul bugetului pentru 2019, care direcționează o proporție mai mare a cheltuielilor cu prestațiile sociale către tinerii și populația în vârstă de muncă ce se confruntă cu riscuri mult mai mari de sărăcie. În ansamblu, măsurile adoptate cu privire la pensii și la TVA vizează consumul și vor absorbi un nivel considerabil de marjă de manevră bugetară care era prevăzut în legislația adoptată în 2017 pentru reducerea cotelor de impozitare a lucrătorilor și a întreprinderilor în scopul stimulării creșterii economice.
Autoritățile elene și-au anunțat intenția de a adopta, în toamna acestui an, un set de măsuri fiscale expansioniste suplimentare pentru 2020. Printre acestea se numără reduceri ale cotelor de impozitare, precum și introducerea unei serii de scutiri și subvenții sau cheltuieli fiscale. Autoritățile elene au furnizat doar o estimare parțială a impactului bugetar al acestor măsuri, în valoare totală de 1,2 miliarde EUR sau 0,6 % din PIB. Deocamdată, aceste anunțuri constituie declarații referitoare la viitoare intenții politice, iar o evaluare a calității măsurilor și a impactului lor asupra realizării obiectivelor bugetare convenite ar urma să fie realizată numai dacă se prezintă efectiv propuneri detaliate.
Autoritățile elene și-au anunțat, de asemenea, intenția de a revizui acordul încheiat cu partenerii europeni în iunie 2018 referitor la obiectivele anuale privind excedentul primar de 3,5 % din PIB până în 2022. În legătură cu acest aspect, autoritățile elene au în vedere transferarea unei părți din rezervele de numerar generate de performanțele bugetare excedentare din perioada 2016-2018 către un cont de garanție. Orice propunere care modifică acordul încheiat cu partenerii europeni în iunie 2018 trebuie să fie discutată în cadrul Eurogrupului în contextul unei analize actualizate a sustenabilității datoriei.
Finanțele publice ale Greciei se confruntă în continuare cu riscuri fiscale importante legate de cauzele aflate pe rol în fața instanțelor și de posibila extindere a derogărilor de la grila salarială unificată. De la publicarea celui de al doilea raport de supraveghere mai strictă nu au devenit disponibile noi informații privind cauza pendinte referitoare la pensii, iar decizia Consiliului de Stat privind constituționalitatea reducerilor primelor sezoniere nu a fost încă publicată. În plus, au început deja să se materializeze riscuri privind integritatea legii salariului unificat, care rămân o sursă de îngrijorare. Ele se datorează în principal deciziei din octombrie 2018 de a scuti anumiți funcționari din cadrul Ministerului Finanțelor de la grila salarială unificată, decizie care a fost extinsă de atunci și la alte entități publice. Deși costul acestei măsuri este relativ limitat, el sporește probabilitatea apariției unor contestații în justiție din partea altor grupuri de funcționari publici și/sau riscul unor noi extinderi discreționare. Stabilirea unei grile salariale unificate a fost una dintre principalele reforme implementate în cadrul programelor de asistență financiară. În eventualitatea unor hotărâri judecătorești de revocare a anumitor elemente structurale esențiale ale reformelor convenite în cadrul programului, implicațiile bugetare recurente ale acestor hotărâri ar trebui abordate pe larg prin măsuri în același domeniu de politică.
Politici bugetar-structurale
Grecia a înregistrat progrese în ceea ce privește reforma cadrului de evaluare a impozitului pe proprietate ENFIA, cu toate că nu au fost încă finalizate pregătirile pentru o realiniere, la jumătatea anului 2019, a valorilor proprietăților. S-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește aspectele operaționale, informatice și juridice ale procesului de evaluare și s-a convenit că nu este necesară desfășurarea unui nou exercițiu de evaluare la nivel național de către evaluatori la jumătatea anului 2019 (care fusese un angajament specific). În același timp, mai sunt încă multe de făcut pentru o realiniere parțială a valorilor impozitului pe proprietate în 2019, la care autoritățile lucrează ca pas intermediar în direcția alinierii depline a valorilor zonale ale impozitului pe proprietate la prețurile pieței până în 2020.
Se fac progrese în ceea ce privește alte reforme mai mici ale politicii fiscale. Cu ajutorul asistenței tehnice, în prezent sunt în curs reexaminări ale sistemului de taxă de timbru și ale răspunderii individuale potențiale a administratorilor de societăți pentru infracțiunile fiscale.
Ritmul angajării de personal în cadrul Autorității Independente pentru Venituri Publice (AIVP) rămâne lent. În primul trimestru al anului 2019 a fost constatată numai o creștere marginală: dacă tendința actuală de angajare rămâne neschimbată, există riscul ca angajamentul specific pentru sfârșitul anului 2019 să nu fie îndeplinit. În plus, la începutul anului a fost adoptat un număr de măsuri complementare pentru a asigura consolidarea continuă a capacității AIVP și în următoarele luni se așteaptă să fie luate măsuri subsecvente, în special în legătură cu reforma privind resursele umane, cu implementarea planului strategic și cu măsurile informatice.
Progresele în ceea ce privește alte angajamente și elemente de reformă sunt mixte. În domeniul vamal, s-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a strategiei de combatere a contrabandei și a planului de acțiune privind frauda cu combustibil. Lucrările în vederea promovării plăților electronice avansează bine, în timp ce, pe de altă parte, registrul de active planificat nu a fost finalizat. În fine, o modificare legislativă recentă generează potențiale suprapuneri între competențele Secretariatului General pentru Sisteme Informatice și cele ale AIVP și este esențial să se convină asupra unui cadru de cooperare.
Rezultatele pentru primul trimestru al anului 2019 privind indicatorii-cheie de performanță stabiliți de AIVP prezintă o imagine mixtă. Colectarea impozitelor a fost mai slabă decât se prevăzuse, în timp ce indicatorii-cheie de performanță din majoritatea celorlalte domenii, inclusiv colectarea după audituri, sunt respectați. Centrul comun pentru colectarea datoriilor la bugetul asigurărilor sociale (KEAO) continuă să își îndeplinească obiectivele de colectare a datoriilor la bugetul asigurărilor sociale, care sunt mai ambițioase decât cele din anul precedent, deși colectarea datoriilor în aprilie 2019 a scăzut față de anul precedent. AIVP și KEAO depun eforturi pentru consolidarea cooperării lor într-un cadru coerent. În acest context, ar trebui adoptată, fără alte întârzieri, o legislație relevantă care să permită KEAO să aplice clasificarea AIVP a persoanelor/entităților considerate ca având datorii „nerecuperabile”.
Au fost adoptate noi sisteme de plată în rate pentru datoriile fiscale, pentru datoriile la bugetul asigurărilor sociale și pentru datoriile publice locale, cu până la 120 de rate lunare. Acest lucru modifică o reformă esențială adoptată în 2013, care înlocuia sistemele de decontare anterioare cu un sistem unic „de bază” accesibil în temeiul unor criterii de eligibilitate stricte, într-un mod care reinstaurează problemele de proiectare ale sistemelor anterioare. În timp ce domeniul de aplicare privind datoriile la bugetul asigurărilor sociale este mai bine definit, deoarece pune accent pe liber profesioniști și corelează drepturile cu contribuțiile, noul sistem de plată în rate pentru impozite nu include nicio prioritate specifică pentru eligibilitate sau pentru vreo evaluare prealabilă a viabilității. În lumina experienței anterioare, este posibil ca anunțarea unui nou sistem de plată în rate să fi contribuit la scăderea nivelului de colectare a veniturilor și poate crea riscuri pentru disciplina în materie de plăți.
Progresele în ceea ce privește lichidarea arieratelor sunt în continuare dezamăgitoare. Autoritățile elene s-au angajat să lichideze stocul de arierate, să evite acumularea de noi arierate (o acțiune continuă) și să finalizeze implementarea reformelor identificate de Curtea de Conturi din Grecia, până la jumătatea anului 2019. În pofida faptului că stocul net de arierate a scăzut de la sfârșitul programului, ritmul reducerii s-a încetinit în mod semnificativ și în unele sectoare continuă să fie create noi arierate. Stocul de arierate nete la sfârșitul lunii martie 2019 se ridica la 1,4 miliarde EUR și, deși este cu 0,3 miliarde EUR mai scăzut decât la sfârșitul programului (august 2018), el se află la același nivel ca la sfârșitul lunii decembrie 2018. Din totalul de 7 miliarde EUR plătite pentru lichidarea arieratelor în decursul programului, 0,1 miliarde EUR rămân neutilizate până la sfârșitul lunii aprilie 2019.
Autoritățile elene implementează în prezent măsuri structurale pentru soluționarea blocajelor în ceea ce privește gestionarea arieratelor, pe baza recomandărilor de natură sistemică emise de Curtea de Conturi din Grecia. În acest scop, autoritățile au înregistrat progrese în ceea ce privește implementarea a două planuri de acțiune, în domeniul de competență al Biroului general de contabilitate și, respectiv, în cel al AIVP. Implementarea generală a reformelor din ambele planuri de acțiune va fi evaluată de Curtea de Conturi din Grecia la jumătatea anului 2019, în contextul auditului lor de urmărire subsecventă.
S-a convenit o cale de urmat în ceea ce privește eliminarea auditurilor ex ante efectuate de Curtea de Conturi din Grecia pentru entitățile din afara administrației centrale. Autoritățile elene au modificat legislația relevantă pentru a asigura faptul că spitalele și agenția de prestații sociale nu mai fac obiectul auditurilor ex ante, în timp ce eliminarea pentru restul fondurilor extrabugetare și pentru administrațiile locale va avea loc la sfârșitul lunii iulie 2019, din considerente legate de capacitate. Autoritățile elene s-au angajat să ia o serie de măsuri suplimentare specifice, pentru a se asigura că eliminarea auditurilor ex ante, care aliniază Grecia la practicile internaționale, se desfășoară fără probleme. Autoritățile elene vor trebui să respecte integral planul de lichidare a arieratelor și să implementeze măsuri complementare care să vizeze sursele structurale de creare a arieratelor.
În ceea ce privește alte reforme în domeniul gestiunii finanțelor publice, autoritățile elene avansează cu implementarea unui cont unic de trezorerie la Banca Greciei și cu instituirea unui plan de conturi unificat. În primele luni ale anului 2019 s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește contul unic de trezorerie, deși cele mai importante măsuri nu au fost încă luate. Un pas intermediar important a fost lansarea planului de conturi unificat pentru bugetul de stat pe 2019, iar autoritățile elene vor trebui să continue pe această cale pentru a asigura implementarea integrală a planului de conturi unificat până în 2023.
ProtecȚia socială
Autoritățile elene au adoptat recent o legislație care abrogă elemente importante ale reformelor adoptate în 2012 și în 2016 în domeniul pensiilor și duce la o creștere a cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB. În mai 2019, autoritățile au abrogat reforma din 2016 a pensiilor de urmaș, care a modernizat și a aliniat drepturile de pensie la practicile standard ale altor state membre, relaxând criteriile de eligibilitate și sporind drepturile. Mai mult, autoritățile au reinstituit o a 13-a pensie permanentă, care fusese eliminată în 2012. Ambele măsuri vor reduce ponderea relativă a prestațiilor sociale acordate tinerilor și populației în vârstă de muncă în cazul cărora riscul de sărăcie este mult mai mare decât în cazul pensionarilor.
Ritmul de colectare a sumelor de recuperat în urma asistenței medicale a cunoscut recent o îmbunătățire, iar colectarea sumelor de recuperat pentru 2018 este în curs (angajament specific pentru mijlocul anului 2019). Circa o treime din sumele recuperate au fost pentru produse farmaceutice și medicamente în ambulatoriu circulate prin farmacii afiliate la casa națională de asigurări de sănătate, în timp ce cuantumul pentru 2018 în cazul serviciilor private nu a fost cuantificat încă. De asemenea, există o serie de întârzieri în recuperarea sumelor pentru anii anteriori. În pofida îmbunătățirilor în ceea ce privește colectarea, gradul de generare a unor noi sume de recuperat este ridicat și a crescut în timp până la niveluri care pot deveni în curând nesustenabile. Acest lucru subliniază necesitatea unor eforturi mai susținute pentru implementarea de măsuri structurale menite să reducă cererea indusă de ofertă. În acest sens, unele măsuri recente, inclusiv modificări ale mecanismului de recalculare a prețului produselor farmaceutice, se îndreaptă într-o direcție greșită și este posibil să agraveze situația în ceea ce privește echilibrul repartizării sarcinilor între sectorul public și societățile private.
Introducerea asistenței medicale primare se desfășoară într-un ritm lent și cu disparități marcate la nivelul întregii țări. Autoritățile elene și-au îndeplinit angajamentul de a deschide cel puțin 120 de unități de asistență medicală primară până la sfârșitul anului 2018 și au depășit între timp ținta, cu 124 de deschideri. Cu toate acestea, introducerea pe scară mai largă a asistenței medicale primare are loc într-un ritm lent și cu o distribuție inegală la nivel național, în parte din cauza provocărilor legate de recrutarea medicilor generaliști.
Progresele în ceea ce privește sistemul centralizat de achiziții publice în domeniul sănătății continuă într-un ritm lent, cu constrângeri legate de personal care se traduc într-o capacitate încă limitată de a lansa noi proceduri de ofertare. Atingerea nivelului minim necesar de personal va fi un factor determinant esențial pentru capacitatea organismului centralizat de achiziții publice în domeniul sănătății de a funcționa într-un mod eficace și sistematic pentru a realiza economiile potențiale generate de centralizarea achizițiilor publice.
În domeniul protecției sociale, a fost introdusă o nouă prestație pentru locuințe destinată chiriașilor, sporind și mai mult eficacitatea sistemului de protecție socială din Grecia. Sistemul abordează problema costurilor suplimentare pentru locuințe prin acordarea unei subvenții în funcție de resurse gospodăriilor cu venituri mici, în vederea plății chiriei pentru reședința lor principală. Situația la sfârșitul lunii aprilie 2019 era după cum urmează: aproximativ 240 000 de cereri acceptate, corespunzând unui număr de aproximativ 630 000 de persoane (aproape 6 % din populația Greciei) – un rezultat în conformitate cu așteptările inițiale.
Reforma sistemului de prestații de invaliditate înregistrează progrese, dar cu întârzieri semnificative. În întreaga țară se introduc treptat proceduri modernizate și simplificate. Urmează să fie elaborată, pe baza unui proiect-pilot care a beneficiat de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale, o nouă abordare privind stabilirea statutului de persoană cu handicap, în urma unei evaluări atât medicale, cât și funcționale (a cărei aplicare este un angajament specific pentru mijlocul anului 2019). Având în vedere întârzierile de ordin administrativ, evaluarea proiectului-pilot este planificată să fie finalizată doar spre sfârșitul anului, ceea ce înseamnă că proiectul nu poate fi încheiat decât în 2020. Ar trebui definit un calendar revizuit care să detalieze etapele intermediare, precum și un termen final pentru adoptare.
Schema privind venitul de solidaritate socială ajunge la maturitate. În primele patru luni ale anului 2019, schema a cuprins circa 270 000 de gospodării (aproximativ 500 000 de persoane), cheltuielile anuale fiind de aproximativ 680 de milioane EUR. Aceste cifre sunt puțin mai mici decât anul trecut, reflectând probabil o combinație între sporirea eficacității controalelor și a verificării eligibilității și îmbunătățirea generală a situației economice și sociale. Între timp, implementarea celui de al doilea și a celui de al treilea pilon al venitului de solidaritate socială (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2019) înregistrează progrese. În ceea ce privește al doilea pilon (incluziunea socială), a fost înființată în întreaga țară o rețea de centre comunitare, cu sprijinul Fondului social european, extinzând astfel furnizarea de servicii sociale la nivel local în mod coordonat. Pentru al treilea pilon (integrarea pe piața forței de muncă), autoritățile trec la o abordare mai sistematică a conceperii și gestionării politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, care este în prezent testată în cadrul unui proiect-pilot.
Politicile din sectorul financiar
Situația sectorului financiar continuă să fie o provocare, cu un ritm foarte lent de ameliorare și cu vulnerabilități semnificative persistente. Un aspect pozitiv este acela că situația lichidității băncilor elene s-a îmbunătățit în continuare. Băncile elene se bazează în continuare în principal pe capacitatea lor internă de a genera capital, care a fost deteriorată și mai mult de profitabilitatea lor scăzută din cauza calității slabe a activelor pe care le dețin. Cu toate că este în mare măsură adecvată, poziția de capital a sistemului bancar s-a deteriorat ușor pe parcursul anului 2018, în contextul unei profitabilități scăzute și al unei calități slabe a activelor, în timp ce creditele fiscale amânate continuă să reprezinte o parte considerabilă a fondurilor proprii de nivel 1 de bază. Creditele neperformante au scăzut treptat, dar rămân la un nivel ridicat, ajungând la 81,8 miliarde EUR la sfârșitul anului 2018, față de nivelul record de 107,2 miliarde EUR în martie 2016. Acest lucru se traduce printr-o rată a creditelor neperformante de 45,4 %, cu 1,8 puncte procentuale mai mică decât în anul precedent. În pofida progreselor înregistrate până în prezent, sunt necesare în continuare eforturi majore pentru a se realiza o reducere mai rapidă a creditelor neperformante.
Sunt în curs lucrări privind o serie de inițiative menite să consolideze cadrul de rezoluție a creditelor neperformante, însă ritmul de implementare rămâne inegal și se justifică realizarea unor eforturi suplimentare. Mai precis:
·Desfășurarea licitațiilor electronice avansează pe întreg teritoriul țării, deși într-un ritm oarecum mai lent. Cu toate acestea, o mare parte a licitațiilor (aproximativ două treimi în primul trimestru al anului 2019, potrivit datelor furnizate de autoritățile elene) au fost anulate sau suspendate sau au eșuat. Până în prezent nu s-a luat nicio măsură pentru a soluționa aceste probleme. Problema posibilelor abuzuri procedurale este în curs de evaluare de către autorități împreună cu Asociația Băncilor Elene (prezentarea raportului fiind planificată pentru septembrie 2019) și ar trebui adoptate măsuri de atenuare în contextul reexaminării în curs a punerii în aplicare a Codului elen de procedură civilă.
·Procesul de eliminare treptată a cauzelor restante în contextul cadrului de insolvență a gospodăriilor este cu mult în urmă față de plan. Colectarea și prelucrarea datelor privind eliminarea cauzelor restante în contextul cadrului de insolvență a gospodăriilor sunt în curs; finalizarea acestor activități ar trebui să sprijine elaborarea de către autorități a unui plan de acțiune revizuit până la sfârșitul lunii iunie 2019, în timp ce impactul noului mecanism de protecție a reședințelor principale ar trebui să fie luat în considerare mai târziu în cursul anului. Datele preliminare indică o creștere a numărului de cauze în primul trimestru al anului 2019, în timp ce autoritățile au prevăzut o reducere în traiectoria lor orientativă. Prin urmare, este importantă sporirea capacității de prelucrare, pentru a se obține eliminarea completă a cauzelor restante până în 2021.
·În urma adoptării legislației primare și secundare de instituire a unui nou sistem de protecție a reședințelor principale eligibile în sprijinul restructurării creditelor neperformante, sunt în curs lucrări tehnice privind platforma electronică. Complexitatea acestui proces a condus la o revizuire a intervalului de timp inițial, platforma fiind acum programată să devină operațională până la sfârșitul lunii iulie 2019. Acest lucru nu ar trebui să afecteze expirarea planificată a acesteia la sfârșitul anului 2019, însă ar putea afecta negativ procedura de executare în al doilea și în al treilea trimestru ale anului 2019. În legătură cu aprobarea necesară de către Comisie a cadrului de protecție în ceea ce privește ajutoarele de stat, autoritățile elene intenționează să depună în scurt timp cererea oficială. Un aspect pendinte important în legătură cu eficacitatea noului cadru în contextul soluționării creditelor neperformante este necesitatea adoptării unei prelungiri a tratamentului fiscal al creanțelor anulate, care a expirat la sfârșitul anului 2018, prelungire care ar trebui realizată în timp util.
·În contextul celui de al doilea raport privind supravegherea mai strictă, autoritățile elene s-au angajat să armonizeze și să îmbunătățească în lunile următoare, într-un mod global, regimurile de faliment și de insolvență. Autoritățile elene au propus abordarea acestui aspect prin intermediul unui comitet de redactare legislativă sau al unui grup de lucru. Deși până în prezent nu s-a primit nicio propunere, autoritățile elene s-au angajat să prezinte în scurt timp o propunere mai concretă.
·Sunt în curs lucrări privind evaluarea istoricului de implementare a Codului de procedură civilă revizuit, avansând către finalizarea etapei de colectare a datelor.
·Autoritățile elene au raportat progrese suplimentare în ceea ce privește furnizarea de programe de formare financiară pentru judecători, în special în domeniul insolvenței gospodăriilor. De asemenea, autoritățile elene au continuat numirea în funcție a candidaților care au reușit la concursurile de selecție recent încheiate pentru grefieri.
·Deși utilizarea mecanismului de restructurare extrajudiciar a înregistrat creșteri modeste până în primul trimestru al anului 2019, modificările legislative recent adoptate în ceea ce privește cadrul aplicabil constituie motive de îngrijorare. Aceste modificări au prelungit, pentru a doua oară de la adoptarea legii, data-limită prevăzută pentru includerea datoriei în restructurare. Prevederea unei date-limită ferme este o caracteristică importantă a acestui mecanism, deoarece descurajează planificarea strategică implicită și, prin urmare, ajută la evitarea hazardului moral.
·Stocul mare de garanții pentru împrumuturi care fac obiectul cererilor de executare de către stat prezintă un ritm scăzut de prelucrare și o rată de respingere ridicată. Planul de acțiune adoptat de autoritățile elene în martie 2019 se află până în prezent pe drumul cel bun, însă nu permite o executare integrală a garanțiilor care fac obiectul cererilor de executare într-un termen rezonabil. Se au în vedere unele măsuri suplimentare pentru a soluționa problema procesului de executare, în special recrutarea temporară de personal.
·Inițiativele sistemice bine concepute ar putea fi elemente utile în setul de instrumente pentru soluționarea creditelor neperformante. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a examina toate opțiunile de politică disponibile care ar putea sprijini toate băncile în ceea ce privește o reducere rapidă a creditelor neperformante. Autoritățile elene își continuă lucrările pentru o schemă de protecție a activelor, însă până în prezent nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește explorarea posibilității de a completa schema cu o societate de administrare a activelor.
În conformitate cu angajamentele asumate de Grecia în cadrul Eurogrupului, statutul Fondului elen pentru stabilitate financiară va rămâne neschimbat, iar acesta își va continua eforturile în vederea atingerii obiectivului final de a-și reprivatiza participațiile în băncile de importanță sistemică în următorii ani. Implicarea potențială a autorităților în etapa finală de implementare a strategiei de cesionare a Fondului este încă în curs de dezbatere. La începutul lunii mai 2019, au fost în sfârșit efectuate numirile în funcție pentru posturile vacante atât din cadrul Comitetului executiv (inclusiv directorul executiv adjunct), cât și din cadrul Consiliului General al Fondului.
PiaȚa forȚei de muncă
Autoritățile elene continuă să monitorizeze evoluțiile de pe piața forței de muncă și evoluțiile salariilor și intenționează să efectueze o evaluare ex post a creșterii recente a salariului minim. În acest scop, Ministerul Muncii a dezvoltat un instrument de monitorizare bazat pe date administrative. Potrivit datelor preliminare, creșterea ocupării forței de muncă în sectorul privat a fost solidă în primele luni după creșterea salariului minim (februarie-aprilie 2019), cu o creștere semnificativă a numărului de contracte înregistrate. Utilizarea și integrarea unor surse de date suplimentare ar trebui să permită o estimare mai robustă a efectelor modificărilor recente aduse politicii, iar asistența tehnică oferită în acest sens de Banca Mondială este preconizată să înceapă în iunie 2019.
Planul de acțiune pentru combaterea muncii nedeclarate se desfășoară fără probleme. În 2018 a fost realizat un număr mai mare de inspecții în comparație cu anul precedent, iar datele din rezultatele inspecțiilor arată o imagine pozitivă, cu o reducere constantă a incidenței muncii nedeclarate în sectoarele cu risc ridicat.
În mai 2019 a fost adoptată o nouă dispoziție privind normele de concediere (conform căreia o concediere nu este valabilă dacă nu se bazează pe un „motiv întemeiat”). Potrivit autorităților elene, această dispoziție nu pare să modifice în mod semnificativ normele actuale, deoarece dreptul angajaților de a nu fi concediați fără un „motiv întemeiat” a fost deja introdus în sistemul juridic elen odată cu ratificarea Cartei sociale europene revizuite în 2016. Rămâne de văzut în ce măsură noua dispoziție (despre care autoritățile susțin că urmărește o mai mare claritate juridică) va afecta numărul total de concedieri, va duce la o creștere a numărului de litigii, un număr mai mare de decizii de concediere fiind contestate în instanță, și/sau va duce la ameliorarea prelucrării acestor cauze de către instanțe.
Sistemul de învățământ din Grecia se confruntă cu provocări de lungă durată. Printre acestea se numără alocarea inadecvată a resurselor, autonomia redusă, rezultatele slabe ale educației, neconcordanța între cererea și oferta de competențe și deficiențele în ceea ce privește guvernanța instituțiilor de învățământ superior. În absența unei evaluări prealabile cuprinzătoare, nu este clar modul în care politica actuală de transformare a instituțiilor de învățământ tehnic în universități va îmbunătăți peisajul fragmentat al învățământului superior sau necesitatea de a face învățământul terțiar mai relevant pentru piața forței de muncă. În acest context, se reamintește faptul că analiza de țară a OCDE din 2018 privind Grecia ( 7 ) cuprindea recomandări de politică specifice care vizau îmbunătățirea calității și a eficienței sistemului.
PieȚele de produse Și competitivitatea
În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani, Grecia se confruntă în continuare cu provocări majore în ceea ce privește competitivitatea. Acest fapt este ilustrat de performanțele sale în stagnare sau chiar într-o ușoară scădere, conform unei serii de indicatori de competitivitate utilizați pe scară largă (cum ar fi clasamentul „Doing Business” al Băncii Mondiale) ( 8 ). Un mediu de afaceri îmbunătățit ar contribui, de asemenea, la abordarea componentei structurale a creșterii lente a productivității, prin reducerea decalajului în materie de investiții provocat de criză, a emigrării lucrătorilor calificați și a ratei încă ridicate a șomajului pe termen lung.
Mai sunt multe de făcut în ceea ce privește promovarea exporturilor pentru a se atinge obiectivul autorităților elene privind un raport exporturi/PIB de 50 % până în 2025. Ritmul de implementare a două planuri de acțiune în acest sens a fost mixt. Eforturile ar trebui să se concentreze pe creșterea bazei exportatorilor, precum și pe tendința către export a economiei Greciei în ansamblu. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru eliminarea obstacolelor procedurale inutile din calea comerțului și pentru creșterea gradului de deschidere a economiei, inclusiv prin simplificarea în continuare a procedurilor vamale cu ajutorul asistenței tehnice acordate de serviciile Comisiei.
Sunt în curs lucrări semnificative privind reforma sistemului de autorizare a investițiilor. În pofida întârzierilor din anumite domenii, reforma pare a respecta, în linii mari, termenele aferente angajamentelor specifice privind autorizarea investițiilor pentru ultimii ani (sistemul TIC, legea privind cadrul pentru inspecții, extinderea simplificării, reformarea clasificării factorilor nocivi). Deși continuarea eforturilor în scopul finalizării angajamentelor de reformă este binevenită, adecvarea mecanismelor de control existente în vederea limitării riscului unei potențiale schimbări a orientării politicii rămâne incertă. Este necesară o implicare mai mare a tuturor părților interesate pentru a proteja integritatea reformelor implementate până în prezent și pentru a asigura finalizarea reformei în viitor.
Este important să se evalueze impactul real al reformelor adoptate în ultimii ani cu privire la piața de produse, astfel încât aceste reforme să poată fi perfecționate și consolidate, dacă este necesar. O evaluare a impactului realizată de Centrul de Planificare și Cercetare Economică în ceea ce privește reformele din domeniul farmaciilor, al medicamentelor eliberate fără rețetă și al comerțului cu amănuntul în ziua de duminică sugerează faptul că aceste reforme au avut deja un efect pozitiv asupra concurenței și asupra creării de locuri de muncă. Centrul de Planificare și Cercetare Economică va furniza o evaluare actualizată a impactului acestor reforme în septembrie 2019 și, în plus, va realiza o evaluare a impactului reformelor anterioare care afectează inginerii (inclusiv inginerii din domeniul public), avocații și clinicile private.
Proiectul de cadastru a înregistrat progrese suplimentare în ultimele luni. Comisia a luat decizia de a cofinanța cu fonduri structurale ultimul set de contracte (aproximativ 84 de milioane EUR) și, de asemenea, de a pune la dispoziție asistență tehnică ( 9 ). Actuala rundă de declarare a proprietăților din întreaga țară progresează în mod satisfăcător, existând deja o platformă electronică și un număr considerabil de birouri cadastrale care funcționează pe întreg teritoriul Greciei. Acestea fiind spuse, progresele în ceea ce privește stabilirea viitorului cadru instituțional pentru cadastru au fost mixte, iar guvernul s-a angajat să consolideze echipa care implementează migrarea către noua agenție și să pregătească un plan detaliat de integrare a birourilor de credit ipotecar pentru a respecta termenele stabilite cu avizul Băncii Mondiale.
Întocmirea hărților forestiere (angajament pentru jumătatea anului 2019) este preconizată să fie finalizată la timp. În mai 2019, hărțile forestiere pentru 55 % din teritoriu fuseseră încărcate spre consultare, dintre care hărțile pentru 41 % din teritoriu sunt deja ratificate; până în iulie 2019 se preconizează că vor fi elaborate hărțile pentru 98 % din teritoriu. Restul de 2 % din hărțile forestiere ale țării au fost contractate în mai 2019 și vor fi finalizate până în februarie 2020. O decizie recentă a Consiliului de Stat a ridicat semne de întrebare cu privire la excluderea temporară din hărțile forestiere a „concentrațiilor de clădiri”. Autoritățile intenționează să adopte rapid acte legislative pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Consiliul de Stat și a evita implicațiile pentru finalizarea la timp a hărților forestiere.
Progresele în ceea ce privește implementarea reformelor pentru piața energiei s-au încetinit considerabil în ultimele câteva luni. Cesionarea centralelor pe bază de lignit ale PPC (un angajament specific pentru sfârșitul anului 2018, amânat) a fost relansată după ce primul termen-limită a trecut fără să fie acceptată nicio ofertă. S-a convenit un nou calendar, care ar trebui să se încheie până la sfârșitul lunii iunie 2019 și care ar trebui să includă un aviz de evaluare a corectitudinii pentru toate ofertele. PPC a luat o decizie unilaterală de prelungire a termenului-limită pentru acest proces până la 15 iulie, în urma unei consultări cu Ministerul Energiei și Mediului, și, prin urmare, încheierea nu va avea loc în termenul-limită convenit. Deși Grecia a făcut unii pași inițiali în direcția introducerii modelului-țintă pentru piața energiei electrice (angajament specific pentru mijlocul anului 2019), în acest moment pare clar că data lansării pieței intrazilnice, a pieței pentru ziua următoare și a pieței de echilibrare, deja amânată față de planificarea inițială care prevedea luna aprilie 2019, nu va fi mai devreme de 2020. Aceste întârzieri vor avea un efect de domino asupra cuplării Greciei cu piețele învecinate ale Italiei și Bulgariei. În acest timp, licitațiile de energie electrică NOME au continuat cu cantitățile alocate, iar întârzierile în ceea ce privește concesionarea centralelor pe bază de lignit au însemnat că nu s-a declanșat un mecanism de corecție planificat. Ca notă pozitivă, cota de piață a PPC a scăzut ușor, la mai puțin de 77 %, în martie 2019, de la 80 % în momentul ultimului raport de supraveghere mai strictă, dar tot oarecum departe de obiectivul inițial al programului, care prevedea scăderea cotei de piață a PPC la sub 50 % până în 2020. Rezultatele financiare ale PPC pentru 2018, publicate recent, arată o scădere puternică a profitabilității și o înrăutățire a problemelor legate de fluxul de numerar, ceea ce necesită eforturi susținute pentru soluționarea problemelor structurale, inclusiv politica de stabilire a prețurilor și colectarea arieratelor. În acest timp, reformele de pe piața gazului au avansat în general, cu finalizarea vânzării operatorului de rețea de transport DESFA și cu împărțirea societății furnizoare de gaz DEPA în componenta comercială și cea de infrastructură, în vederea pregătirii tranzacțiilor de privatizare convenite în conformitate cu cerințele de separare. Contul aferent surselor regenerabile de energie (SRE) și-a menținut excedentul, însă persistă probleme legate de fluxul de numerar, care îi afectează pe producătorii de SRE.
CorporaȚia Elenă pentru Active Și ParticipaȚii (HCAP) Și privatizările
În iunie 2018, Grecia și-a asumat față de partenerii europeni angajamentele de a continua și de a finaliza activitatea importantă a HCAP, care reunește într-o structură instituțională unică un portofoliu semnificativ de active și de participații în întreprinderi de stat. Declarația Eurogrupului din iunie 2018 prevede că planul strategic al HCAP va fi implementat în mod continuu. În plus, autoritățile elene s-au angajat să finalizeze analizarea și, dacă este necesar, înlocuirea membrilor Consiliilor de administrație ale tuturor întreprinderilor de stat, până la jumătatea anului 2019. Implementarea planului strategic s-a desfășurat conform planificării, iar analiza membrilor Consiliilor de administrație avansează bine. Până în prezent, HCAP a numit în funcție 39 de membri (executivi și neexecutivi) ai Consiliilor de administrație ale filialelor sale directe și ale altor filiale. Acestea fiind spuse, pentru a se asigura faptul că procesul poate fi menținut în timp într-un mod eficace, este necesar să se asigure o remunerare competitivă a membrilor profesioniști ai Consiliilor de administrație.
S-au înregistrat de asemenea progrese în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței corporative în întreprinderile de stat care fac parte din HCAP. A fost demarată implementarea mecanismului de coordonare care reglementează interacțiunea dintre autorități și HCAP în ceea ce privește mandatele și obiectivele întreprinderilor de stat din cadrul HCAP, implementarea aflându-se acum într-un stadiu avansat pentru primele patru întreprinderi de stat. Cu toate acestea, legislația și acțiunile recente din anumite sectoare (de exemplu, aeroporturile regionale) par să se suprapună cu funcția mecanismului de coordonare sau să afecteze drepturile HCAP în ceea ce privește anumite active care îi sunt transferate, situație care ar trebui rectificată și evitată în viitor.
Implementarea Planului de dezvoltare a activelor este esențială pentru a stimula investițiile private, pentru a spori eficiența și pentru a furniza finanțare statului. În iunie 2018, autoritățile elene și-au asumat față de partenerii din Eurogrup un angajament specific de a implementa Planul de dezvoltare a activelor, care va fi actualizat o dată la șase luni, și, în acest context, de a finaliza tranzacțiile privind Hellenic Petroleum (HELPE) și portul de agrement Alimos până la jumătatea anului 2019. Au fost asumate și alte angajamente pentru sfârșitul anului 2019 și ulterior. În plus, tranzacția privind Hellinikon (dezvoltarea amplasamentului fostului aeroport internațional din Atena, angajament specific pentru sfârșitul anului 2018) a rămas pendinte, în pofida unor progrese bune, având în vedere complexitatea proiectului. În privința Hellinikon, autoritățile elene au continuat să depună eforturi în vederea finalizării condițiilor prealabile pentru permiterea transferului de acțiuni către investitorul preferat. Dacă autoritățile își continuă eforturile susținute, încheierea financiară ar putea fi fezabilă în următoarele luni.
Progresele în ceea ce privește tranzacțiile din cadrul Planului de dezvoltare a activelor care trebuie finalizate în 2019 (angajamente specifice pentru mijlocul și sfârșitul anului 2019) înregistrează întârzieri, progresele realizate în privința tranzacțiilor mai mici fiind contracarate de întârzierile înregistrate în privința altor tranzacții. Situația actuală poate fi rezumată după cum urmează:
·Portul de agrement Alimos: Ofertantul preferat a fost selectat în aprilie 2019, în cadrul unei proceduri de licitație electronică; progresele sunt satisfăcătoare, deși încheierea financiară nu este preconizată mai devreme de al patrulea trimestru al anului 2019.
·Tranzacția Hellenic Petroleum (HELPE) suferă întârzieri, deoarece nu a fost depusă nicio ofertă fermă pentru vânzarea în comun. S-a ajuns la un acord cu autoritățile elene, astfel încât Fondul de dezvoltare a activelor Republicii Elene (TAIPED) să primească mandatul tehnic de a explora toate opțiunile disponibile în vederea efectuării tranzacției.
·Vânzarea a 30 % din Aeroportul Internațional Atena (AIA): procesul este în continuare blocat din cauza dezacordurilor dintre autoritățile elene și AviAlliance, care deține o participație de 40 % în cadrul AIA, în ceea ce privește drepturile de guvernanță corporativă aferente participației de 30 % după vânzare. Autoritățile elene s-au angajat să urmărească o soluționare rapidă a acestei probleme, în vederea lansării procedurii de licitație pentru vânzarea a 30 % din AIA până la sfârșitul lunii iunie 2019.
·DEPA - Întreprinderea de stat pentru gaz: se preconizează că invitația de exprimare a interesului pentru vânzarea a 50 % plus o acțiune în cadrul componentei comerciale a DEPA va fi publicată în săptămânile următoare, în conformitate cu lista de termene și condiții convenită de autoritățile elene cu instituțiile europene.
·Tranzacția Egnatia presupune atribuirea unei concesiuni pe termen lung pentru exploatarea și întreținerea autostrăzii și a celor trei axe verticale ale acesteia. În ianuarie 2019, autoritățile au convenit o serie de măsuri pentru a aborda obstacolele recurente din calea concesiunii. Majoritatea măsurilor convenite care trebuiau adoptate până în prezent au fost implementate în funcție de fezabilitatea tehnică. Este imperativ ca autoritățile elene să finalizeze toate măsurile restante care sunt necesare pentru a permite depunerea de oferte ferme.
·Porturi regionale: Există un interes semnificativ din partea investitorilor în ceea ce privește operarea unor activități/servicii portuare specifice și/sau combinate prin intermediul unor contracte de subconcesiune în porturile Alexandroupolis, Kavala (angajamente specifice pentru sfârșitul anului 2019), Igoumenitsa și Kerkyra (angajamente specifice pentru jumătatea anului 2021). Exprimarea interesului pentru cele două porturi necesită însă emiterea în prealabil a unei decizii ministeriale comune ce va include activitățile specifice care fac obiectul subconcesiunii, precum și comisioanele care trebuie plătite de subconcesionari către autoritățile portuare relevante.
AdministraȚie publică Și justiȚie
În ansamblu, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește angajamentele specifice pentru jumătatea anului 2019 în domeniul reformei sectorului public. În ceea ce privește pregătirea unei evaluări independente a procesului de selecție întârziat pentru secretari administrativi, autoritățile au solicitat asistență tehnică din partea Comisiei și se preconizează că evaluarea finală va fi finalizată până în iunie 2019, iar până în septembrie 2019 trebuie luate măsuri subsecvente; în același timp, ritmul numirii în funcție a secretarilor administrativi continuă să fie foarte lent. Procesul de selecție pentru toți cei 90 de directori generali a fost finalizat și o treime din directori au fost numiți în funcție (se așteaptă ca restul să fie numiți până la sfârșitul lunii iulie), iar recrutarea de șefi de divizie este preconizată să fie lansată până la sfârșitul lunii iunie și finalizată până în luna octombrie. Cel de al treilea ciclu de mobilitate, care a fost lansat în august 2018, înregistrează progrese. Deși acest proces suferă întârzieri și există impedimente care ar trebui soluționate, creșterea treptată a numărului de entități și de candidaturi pentru fiecare ciclu este un semnal pozitiv că sectorul public a adoptat această reformă a administrației publice. Ciclul de evaluare a performanței pentru 2018 este preconizat să fie finalizat la timp.
S-au înregistrat în continuare progrese în ceea ce privește instituirea unui sistem integrat de gestionare a resurselor umane, care ar trebui să fie pe calea cea bună pentru finalizarea până la sfârșitul anului 2019. Mai precis, 745 de entități ale administrației publice (aproximativ jumătate din total) și-au finalizat organigramele digitale, aproape 135 000 de fișe ale posturilor fiind finalizate (adică circa 70 % din toate posturile). Odată ce acest exercițiu va fi finalizat cu succes, el va furniza principalele elemente ale sistemului integrat de gestionare a resurselor umane.
Progresele înregistrate în ceea ce privește raționalizarea sistemului existent de clasificare profesională, în vederea alinierii acestuia la funcțiile menționate în fișele de post generice, au fost limitate. Deși prima reuniune a grupului de lucru interministerial din mai a fost un prim pas binevenit, autoritățile elene ar trebui să accelereze implementarea foii sale de parcurs, profitând de asemenea pe deplin de asistența tehnică acordată.
S-au înregistrat progrese în ceea ce privește codificarea legislativă, prin adoptarea unei legi care consolidează mandatul Comitetului central de codificare, însă lucrările privind coordonarea interministerială au stagnat. Este important să se definească în mod clar modalitățile operaționale ale procesului de codificare legislativă, precum și repartizarea rolurilor, inclusiv între Comitetul central de codificare și ministere. Au fost demarate lucrările tehnice pentru pregătirea unui Cod unificat al dreptului muncii și a unui Cod de dispoziții reglementare în domeniul muncii (un angajament specific pentru jumătatea anului 2020), dar se așteaptă progrese concrete. În privința coordonării interministeriale, nu s-au mai raportat progrese concrete de la adoptarea unui manual interministerial în iunie 2018 și se așteaptă ca Secretariatul general pentru coordonare să pregătească o actualizare privind măsurile inițiate și planificarea măsurilor care urmează să fie lansate, în timp util pentru următorul raport de supraveghere mai strictă.
Instituțiile europene continuă să monitorizeze cu atenție amploarea recrutărilor în sectorul public. Planul de angajare pentru 2019, precum și pentru perioada 2020-2022, astfel cum a fost inclus în strategia bugetară pe termen mediu pentru 2018, pare să respecte regula de angajare „unul vine, altul pleacă” pentru recrutările de personal permanent nou în sectorul public, deși plafonul pentru personalul temporar nu a fost respectat în 2018. Se estimează că numărul angajaților temporari va trebui redus cu aproximativ 1 550 de persoane în 2019, pentru ca dimensiunea globală a sectorului public să fie menținută. În ceea ce privește monitorizarea eficace, măsurile convenite pentru îmbunătățirea raportării recensământului nu au fost încă implementate, iar cifrele de personal actualizate pentru 2019 nu au fost încă încărcate pe site-ul web dedicat recensământului.
Dispozițiile recent adoptate privind salariile prezintă riscuri pentru grila salarială unificată, iar o serie de decizii de finalizare a acestei reforme nu au fost încă adoptate. Deși costul bugetar real al recentelor decizii de extindere a domeniului de aplicare a „diferențelor personale” pentru unele ministere este redus, el generează probleme structurale și un risc fiscal, deoarece este posibil ca alte ministere să solicite dispoziții salariale similare. Dacă pentru autoritățile independente se iau în considerare dispoziții salariale specifice și adaptări ale procesului de angajare pentru personalul permanent, ar fi de preferat ca aceste dispoziții să facă parte dintr-o abordare sistematică, mai degrabă decât dintr-o serie de excepții ad-hoc de la cadrul juridic actual.
Autoritățile elene continuă etapa pregătitoare pentru cea de a doua fază a sistemului integrat de gestionare a cauzelor judiciare; activarea a avut loc la începutul acestui an și finalizarea trebuie să se producă până la jumătatea anului 2020. În acest context, finalizarea procedurii de licitație pentru depunerea electronică a documentelor juridice în instanță este un angajament specific pentru mijlocul anului 2019, iar procedurile de consultare publică privind versiunile provizorii ale textelor de licitație referitoare la proiectele din cea de a doua fază urmează să fie finalizate în curând. În plus, implementarea depunerii electronice a documentelor judiciare, deja disponibilă într-un număr de instanțe, avansează, cu sprijinul unor activități juridice și tehnice menite să îi faciliteze implementarea integrală.
În domeniul combaterii corupției, autoritățile elene și-au continuat eforturile, sub conducerea Secretariatului general pentru combaterea corupției. O serie de inițiative juridice promovate de Secretariat urmează să fie introduse în Parlament, în legătură cu avertizarea în interes public, cu auditarea internă și cu mandatul Secretariatului. În special, este de așteptat ca legea privind auditul intern să fie adoptată în scurt timp și înainte ca administrațiile locale nou alese să între în funcție. De asemenea, autoritățile elene s-au angajat să accelereze lucrările de instituire a unui mecanism de coordonare pentru cazurile de corupție, deși în decursul prezentei perioade de raportare nu s-au înregistrat progrese concrete.
Comisia a monitorizat în continuare evoluțiile legate de procedurile judiciare împotriva membrilor Comitetului de experți al TAIPED și împotriva fostului președinte și a personalului de conducere al Autorității Statistice Elene (ELSTAT). În cauza deschisă împotriva fostului președinte al ELSTAT A. Georgiou, privind acuzații aduse în legătură cu statisticile bugetare, Curtea de Apel din Atena a emis o hotărâre în favoarea acestuia, care a fost publicată la 8 martie 2019. Întrucât procurorul Curții Supreme nu a introdus o cale de atac, hotărârea este în vigoare și cauza privind deficitul excesiv a fost respinsă în mod irevocabil. Acest lucru este o evoluție binevenită. În legătură cu alte cauze pendinte, o cale de atac introdusă de dl Georgiou într-un proces de defăimare era programată să fie audiată în mai 2019. În ceea ce privește Comitetul de experți, de la ultimul raport de supraveghere mai strictă s-a înregistrat o evoluție pozitivă, sub forma emiterii unei hotărâri dezincriminatoare de către camera Curții de Apel din Atena (nepublicată încă). Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din cadrul ambelor proceduri și să raporteze în contextul supravegherii mai stricte.
Evaluarea globală a progreselor înregistrate în ceea ce priveȘte angajamentele de reformă
Grecia se află într-un moment important în ceea ce privește deciziile de politică necesare pentru a asigura o redresare economică susținută și durabilă. Grecia a făcut un prim pas rezonabil în ceea ce privește trecerea la mediul post-program după expirarea programului MES în august 2018. Creșterea reală și crearea de locuri de muncă s-au menținut, iar Grecia și-a depășit din nou obiectivul privind excedentul primar în 2018. Deși cu o oarecare întârziere, îndeplinirea angajamentelor specifice în materie de reformă care era prevăzută pentru sfârșitul anului 2018 a permis implementarea unor măsuri suplimentare privind datoria în valoare de 970 de milioane EUR în aprilie 2019. De asemenea, Grecia a început să recâștige acces pe piață și a beneficiat de îmbunătățiri ale ratingului din partea agențiilor de rating. Cu toate acestea, persistă în continuare efecte semnificative generate de criză, reflectate în nivelurile ridicate ale datoriei publice, ale creditelor neperformante și ale șomajului. Reducerea acestor dezechilibre va necesita mulți ani de implementare susținută a reformelor instituționale și structurale inițiate în ultimii ani pentru a moderniza economia și statul, precum și mulți ani de creștere economică.
Ritmul implementării reformelor s-a încetinit în ultimele luni, iar consecvența unora dintre măsuri cu angajamentele asumate față de partenerii europeni nu este asigurată. Deși există câteva domenii de politică în care implementarea reformelor continuă (de exemplu, unele aspecte legate de cadastru, Hellinikon), există riscul ca majoritatea celor 15 angajamente specifice pentru mijlocul anului 2019 să nu fie finalizate la timp. În unele cazuri, precum reformele în domeniul protecției sociale (evaluările privind handicapul), al administrației publice (numirea în funcție a secretarilor administrativi) și al energiei (implementarea modelului-țintă), aceste întârzieri riscă să se prelungească la câteva luni. De asemenea, Comisia subliniază faptul că este important ca autoritățile elene să ia măsuri care vor permite desfășurarea fără probleme, în a doua jumătate a anului 2019, a licitațiilor de privatizare în curs (de exemplu, HELPE, Egnatia, Aeroportul Internațional Atena).
Previziunile instituțiilor europene indică faptul că, în urma adoptării de măsuri fiscale în mai 2019, există riscuri pentru atingerea obiectivului convenit privind excedentul primar de 3,5 % din PIB în 2019 și ulterior, precum și pentru respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu în 2020. Calitatea măsurilor fiscale recente constituie un motiv de îngrijorare având în vedere obiectivul ca finanțele publice să devină mai favorabile creșterii economice și ca o proporție mai mare a cheltuielilor sociale să fie direcționată către grupurile care se confruntă cu cea mai mare incidență a sărăciei.
FinanȚarea datoriei suverane
După emiterea cu succes a unor obligațiuni în ianuarie, Grecia a obținut din nou finanțare de pe piețe în martie 2019. Profitând de îmbunătățirea mediului de piață și de ameliorarea ratingurilor, Agenția de Administrare a Datoriei Publice a procedat la emiterea unei obligațiuni de stat pe 10 ani pentru prima oară din 2010, obținând 2,5 miliarde EUR la un randament reoferit de 3,9 %, pe fondul unei cereri puternice. Spreadurile randamentelor Greciei s-au îmbunătățit și mai mult de atunci, în luna aprilie: spreadul față de obligațiunile de stat germane a atins în medie 340 de puncte procentuale pe durata de 10 ani. Cu toate acestea, în ultima perioadă obligațiunile elene s-au confruntat cu presiuni, în special după anunțarea noilor măsuri fiscale la 7 mai. La sfârșitul lunii martie, rezervele de numerar ale statului erau ridicate, la 24,3 miliarde EUR; împreună cu rezervele de numerar ale entităților administrației publice din contul unic de trezorerie, ele se ridicau la 33,7 miliarde EUR.
Actualizarea tehnică a analizei privind sustenabilitatea datoriei arată că evaluarea sustenabilității datoriei Greciei este, în linii mari, neschimbată. Scenariul de referință arată că datoria se menține pe o traiectorie descendentă, deși rămâne la peste 100 % din PIB până în 2048. Nevoile de finanțare brute ale Greciei vor oscila în jurul a 10 % din PIB până în 2032 și vor rămâne în jurul a 17 % din PIB la sfârșitul perioadei vizate de previziuni. Nu este încă posibil să se integreze pe deplin măsurile bugetare recente în analiza sustenabilității datoriei, deoarece sunt necesare o analiză suplimentară a impactului acestora asupra creșterii economice și o mai mare claritate în ceea ce privește orientarea politicilor pe termen mediu. Însă politicile care au un impact negativ asupra excedentului de sold primar și a potențialului de creștere ar avea un impact negativ și asupra traiectoriei datoriei.