REZUMAT

Europa dă dovadă de solidaritate față de cei care au cea mai mare nevoie. Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost înființat în 2007 pentru a-i sprijini pe lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a globalizării și a schimbărilor intervenite în structura comerțului. Fondul a fost supus unor adaptări suplimentare pentru a oferi sprijin în cazul concedierilor generate de criza financiară și economică mondială. Principalul obiectiv al fondului este de a-i sprijini pe lucrătorii disponibilizați care se confruntă cu greutăți în tranziții dificile, ajutându-i să își adapteze abilitățile și să își găsească noi locuri de muncă. Printre măsuri se numără acordarea de asistență și orientare personalizată pentru căutarea de locuri de muncă, diverse cursuri de formare profesională și perfecționare, sprijinul pentru antreprenoriat și crearea de întreprinderi, precum și acordarea de stimulente și alocații financiare temporare. FEG poate fi utilizat, de asemenea, în mod specific pentru a-i ajuta pe tineri. În regiunile cu șomaj ridicat în rândul tinerilor, FEG oferă sprijin tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). FEG cofinanțează până la 60 % din costul măsurilor propuse de statele membre care depun cereri de sprijin FEG.

Prezentul raport oferă o imagine de ansamblu a activităților și rezultatelor FEG în 2017 și 2018.

Ø În această perioadă, au fost depuse 13 cereri de către 10 state membre pentru o sumă totală de 41 de milioane EUR, vizând 12 896 de lucrători și 1 155 de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare. Cei mai mulți lucrători proveneau din sectorul mașinilor/echipamentelor, urmați de cei din sectorul comerțului cu amănuntul și al transportului aerian.

Ø Parlamentul European și Consiliul au adoptat 15 decizii 1 pentru a mobiliza finanțarea din FEG a unei sume totale de 45,5 milioane EUR în sprijinul a 14 517 beneficiari.

Ø Statele membre au raportat 23 de cazuri FEG adoptate între 2014 și 2016. Rezultatele marchează o creștere față de 2015-2016 și au arătat că 60 % dintre lucrătorii care au participat la măsuri și-au găsit noi locuri de muncă până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. În perioada 2015-2016, doar 47 % dintre lucrătorii sprijiniți și-au găsit noi locuri de muncă. În următoarele cazuri, au fost observate rate de reintegrare deosebit de mari: Volvo Trucks (Suedia) 84 %, Broadcom (Finlanda) 84 %, Aleo Solar (Germania) 81 % și PWA International (Irlanda) 79 %.

În propunerea sa pentru FEG post-2020 2 , Comisia a propus extinderea utilizării acestuia, astfel încât să poată interveni într-o manieră mai eficace pentru a sprijini mai mulți lucrători care și-au pierdut locul de muncă. Drept urmare, FEG va oferi sprijin lucrătorilor nu numai în cazul unor schimbări structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare și de criza financiară și economică mondială, dar și din alte motive, cum ar fi automatizarea, digitalizarea sau tranziția spre o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Acest lucru ține cont de noile provocări în domeniul muncii în continuă schimbare.

CUPRINS

1. Introducere………………………………………………………………………………………3

2. Analiza activităților FEG desfășurate în 2017 și 2018

2.1. Cereri prezentate

2.1.1. Cereri prezentate în funcție de cauza concedierii și în funcție de criteriul de intervenție

2.1.2. Cereri prezentate în funcție de sector (NACE Rev. 2)

2.1.3. Cereri depuse în funcție de numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru

2.1.4. Cereri depuse în funcție de suma solicitată

2.1.5. Cereri depuse în funcție de suma solicitată pentru fiecare beneficiar

2.2. Deciziile adoptate și contribuțiile acordate

2.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

2.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate din Fondul social european (FSE)

2.3. Cereri care nu întrunesc condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG

2.4. Rezultate obținute de FEG

2.4.1. Rezumatul rezultatelor prezentate în 2017 și 2018

2.4.2. Rata de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți pentru fiecare stat membru

2.4.3. Evaluarea calitativă a rapoartelor finale prezentate în 2017 și 2018

2.5. Execuția financiară

2.5.1. Contribuții ale FEG

2.5.2. Cheltuieli legate de asistența tehnică

2.5.3. Nereguli raportate

2.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG

2.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie

2.6.1. Informare și publicitate: Site-ul internet

2.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și cu părțile interesate FEG

2.6.3. Sistemul de schimb electronic de date (SFC2014)

2.6.4. Evaluarea la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020

3. Dezvoltarea de politici privind FEG

3.1. Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 ca parte a Regulamentului (UE) 2018/1046

3.2. Propunere legislativă FEG post-2020

1. Introducere

Fondul european de ajustare la globalizare (EGF - European Globalisation Adjustment Fund) 3 este o dovadă a solidarității europene față de lucrătorii disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale generate de globalizare sau ca urmare a crizei economice și financiare mondiale, precum și a sprijinului concret acordat acestora.

FEG cofinanțează măsurile de politică active privind piața forței de muncă adoptate de statele membre pentru a-i sprijini pe lucrătorii disponibilizați să găsească noi locuri de muncă. Acesta vine în completarea măsurilor naționale privind piața forței de muncă în caz de disponibilizări colective bruște, cauzate de motivele menționate mai sus, oferind o abordare mai personalizată și mai orientată către lucrătorii disponibilizați cei mai vulnerabili.

În conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006, Comisia adresează prezentul raport Parlamentului European și Consiliului, oferind o evaluare cantitativă și calitativă a activităților FEG desfășurate în cursul celor doi ani precedenți. Raportul se concentrează asupra rezultatelor obținute de FEG și conține în special informații despre:

·cererile prezentate;

·deciziile adoptate;

·acțiunile finanțate, inclusiv complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de alte instrumente ale Uniunii, în special Fondul social european (FSE);

·statistici privind rata de reinserție a beneficiarilor asistați per stat membru;

·lichidarea contribuțiilor financiare furnizate; și

·cererile care au fost respinse sau reduse ca volum de finanțare din cauza lipsei unor alocări suficiente sau din motive de inadmisibilitate.

Raportul se încheie prin explicarea modului în care Comisia a abordat provocările viitorului în propunerea sa privind FEG post-2020.

2. Analiza activităților FEG desfășurate în 2017 și 2018

2.1. Cereri prezentate

În 2017 și 2018, Comisia a primit 13 cereri din partea următoarelor 10 state membre: Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Portugalia, Finlanda și Suedia. Toate acestea solicitaseră finanțare din FEG și în anii precedenți. Detalii privind cererile sunt prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1: Cereri prezentate în 2017 și 2018

2.1.1. Cereri prezentate în funcție de cauza concedierii și în funcție de criteriul de intervenție

Cererile prezentate în 2017 și 2018 au fost reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, care se aplică în cazul concedierilor generate de:

vSchimbări structurale majore în structura comerțului mondial cauzate de globalizare.

În baza criteriului comercial, au fost depuse nouă cereri, dintre care una era justificată de circumstanțe excepționale, iar alta viza o piață mică a forței de muncă 4 .

vEfectele crizei economice și financiare mondiale.

Patru cereri au fost depuse din cauza repercusiunilor crizei economice și financiare mondiale, una dintre acestea fiind justificată de existența unor circumstanțe excepționale 5 .

2.1.2. Cereri prezentate în funcție de sector (NACE Rev. 2) 6

Cele 13 cereri depuse și adoptate au fost legate de concedieri în 11 sectoare diferite:

1) extracția cărbunelui și a lignitului; 2) fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice; 3) fabricarea de calculatoare, produse electronice și optice; 4) mașini și echipamente; 5) transportul aerian; 6) activități de editare; 7) activități de programare pe calculator și de consultanță; 8) activități de servicii financiare; 9) activități de secretariat și alte activități de sprijin pentru întreprinderi; 10) articole de îmbrăcăminte (două cereri); și 11) comerț cu amănuntul (două cereri).

Pentru prima dată de la lansarea FEG, au fost depuse cereri pentru următoarele sectoare: extracția cărbunelui și a lignitului, fabricarea de produse din cauciuc și mase plastice și servicii financiare.

Cel mai mare număr de lucrători vizați s-a înregistrat în sectorul mașinilor și al echipamentelor (2 285), urmat de comerțul cu amănuntul (2 225) și de transportul aerian (1 858).

Graficul 1: Numărul de lucrători vizați în funcție de sector (NACE Rev. 2) în perioada 2017-2018

2.1.3. Cereri depuse în funcție de numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru

Numărul total de beneficiari (lucrători și NEET) vizați pentru sprijin din FEG a fost de 14 051. Numărul beneficiarilor vizați pentru fiecare cerere a fost cuprins între 303 și 2 585, șase cereri vizând cel puțin 1 000 de beneficiari și trei cereri vizând mai puțin de 500 de beneficiari 7 (a se vedea tabelul 1). Numărul mediu de beneficiari vizați pentru fiecare cerere a fost de 1 081.

Dintre cei 14 051 de beneficiari vizați, 12 896 erau lucrători disponibilizați, iar 1 155, tineri NEET. Finlanda a solicitat sprijin FEG pentru cel mai mare număr de lucrători (2 500), urmată de Belgia (2 285) și de Franța (1 858). Cele trei cereri în care tinerii NEET au fost vizați, de asemenea, pentru sprijin au fost depuse de Belgia (300 de NEET), Spania (125 de NEET) și Portugalia (730 de NEET).

Graficul 2: Numărul de beneficiari vizați pentru fiecare stat membru în perioada 2017-2018

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

Numărul total de beneficiari vizați: 14 051

Numărul mediu de beneficiari vizați: 1 405

Cele 13 cereri depuse în perioada de referință se refereau la 16 133 de concedieri, dintre care 12 896, reprezentând 80 %, au fost vizate de măsurile propuse pentru cofinanțare din FEG.

Trebuie subliniat faptul că numărul lucrătorilor afectați de o concediere și numărul celor vizați pentru sprijin FEG pot diferi, deoarece statul membru poate decide să se concentreze doar asupra anumitor grupuri de persoane, cum ar fi lucrătorii cei mai vulnerabili, cei care se confruntă cu dificultăți excepționale pe piața forței de muncă și/sau cei care au cea mai mare nevoie de asistență. Sprijinul standard disponibil pentru lucrătorii disponibilizați din statele membre ar putea fi suficient, în unele cazuri, pentru o reintegrare rapidă pe piața forței de muncă sau, în anumite cazuri, lucrătorii ar putea opta pentru pensionarea anticipată.

2.1.4. Cereri depuse în funcție de suma solicitată

Fiecare stat membru care solicită sprijin FEG trebuie să conceapă un pachet coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilurilor beneficiarilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede o rată maximă de cofinanțare din FEG de 60 %.

10 state membre au solicitat din partea FEG o sumă totală de 41 006 837 EUR. Franța a solicitat cea mai mare sumă (9 894 483 EUR pentru 1 cerere), urmată de Finlanda (6 019 440 EUR pentru 2 cereri) și de Grecia (5 257 650 EUR pentru 2 cereri). Contribuțiile FEG solicitate au variat de la 720 000 EUR la 9 894 483 EUR, cu o medie de 3 154 372 EUR per cerere și de 4 100 684 EUR per stat membru.

Graficul 3: Sume FEG totale (în EUR) solicitate pentru fiecare stat membru în perioada 2017-2018

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

Sumă FEG totală solicitată: 41 006 837 EUR

Sumă FEG medie solicitată: 4 100 684 EUR

2.1.5. Cereri depuse în funcție de suma solicitată pentru fiecare beneficiar

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 nu limitează suma totală solicitată. Prin urmare, suma solicitată pentru fiecare beneficiar vizat poate varia în funcție de situația pieței forței de muncă afectate, de circumstanțele individuale ale beneficiarilor vizați, de măsurile deja prevăzute de statul membru și de costul furnizării serviciilor în statul membru în cauză. Acesta este motivul pentru care cuantumul sprijinului FEG propus pentru fiecare beneficiar în 2017 și 2018 a variat de la 1 666 EUR la 5 325 EUR, cu o medie de 2 918 EUR pentru fiecare beneficiar vizat (astfel cum se arată în tabelul 1). Cea mai mare sumă medie pentru fiecare beneficiar a fost solicitată de Franța (5 325 EUR), urmată de Grecia (4 124 EUR) și de Germania (3 352 EUR).

Graficul 4: Suma FEG (în EUR) solicitată pentru fiecare beneficiar și fiecare stat membru
în perioada 2017–2018

Numărul de cereri depuse este specificat între paranteze.

Suma medie FEG solicitată pentru fiecare beneficiar: 2 918 EUR

2.2. Deciziile adoptate și contribuțiile acordate

Parlamentul European și Consiliul au adoptat șapte decizii pentru a mobiliza finanțarea FEG în 2017 și opt decizii în 2018. În toate cazurile, rata de cofinanțare a fost de 60 %. Tabelele 2 și 3 prezintă detaliile finanțării acordate în 2017 și 2018. Aceste două tabele includ, de asemenea, două cereri depuse înainte de 1 ianuarie 2017, dar adoptate în 2017 și, prin urmare, acoperă un set diferit de cazuri decât tabelul 1, care prezintă cererile depuse în 2017 și 2018.

Cele 15 contribuții acordate au vizat 15 672 de beneficiari (inclusiv 1 155 de tineri care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare 8 ) în 10 state membre, cu o cofinanțare FEG în valoare totală de 45 467 387 EUR și, în medie, 2 901 EUR per beneficiar vizat. Dintre cei 14 517 lucrători vizați (reprezentând 80 % dintre lucrătorii concediați) 57 % erau bărbați, 69 % aveau vârste cuprinse între 25 și 54 de ani, iar 98 % erau cetățeni ai UE.

Tabelul 2: Detalii privind contribuțiile acordate în 2017 și 2018

(Data semnării de către autoritatea bugetară în 2017 și 2018)

Tabelul 3: Detalii privind contribuțiile acordate în 2017 și 2018

Profilul lucrătorilor vizați (fără includerea NEET*)

Graficul 5: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de sex

Graficul 6: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de cetățenie

Graficul 7: Profilul lucrătorilor vizați în funcție de vârstă

2.2.1. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG pentru măsurile active de pe piața muncii care fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, concepute pentru a facilita reinserția beneficiarilor vizați și, în special, a persoanelor defavorizate, a persoanelor în vârstă și a tinerilor fără loc de muncă, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă. Măsurile aprobate pentru cele 15 contribuții acordate din FEG au constat în principal în următoarele:

·activități intensive și personalizate de asistență pentru căutarea unui loc de muncă;

·diverse cursuri de recalificare, perfecționare și formare profesională; cursuri orizontale și privind competențele non-tehnice și programe de învățământ superior;

·consiliere și mentorat pentru reangajare și mentorat în etapele inițiale ale încadrării la noul loc de muncă;

·promovarea antreprenoriatului și contribuții pentru demararea afacerilor;

·stimulente unice pentru redistribuire rapidă și stimulente pentru angajare; și

·diverse alocații (pentru căutarea locurilor de muncă, formare) și contribuții (pentru navetă, îngrijitori de persoane dependente).

La elaborarea pachetelor de sprijin, statele membre au luat în considerare pregătirea, experiența și nivelul educațional al beneficiarilor individuali, mobilitatea acestora și oportunitățile actuale sau potențiale de locuri de muncă în regiunile în cauză.

2.2.2. Complementaritatea cu acțiunile finanțate din Fondul social european (FSE)

FEG este conceput pentru a spori potențialul de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura o reintegrare profesională rapidă a beneficiarilor vizați prin măsuri active pe piața forței de muncă, completând astfel FSE, care este principalul instrument al UE pentru promovarea ocupării forței de muncă.

În general, complementaritatea celor două fonduri rezidă în capacitatea lor de a aborda aceste aspecte în funcție de două perspective temporale diferite: FEG vizează lucrătorii concediați sau care desfășoară o activitate independentă în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare care au avut loc într-o perioada scurtă de timp. Acesta oferă sprijin european concret într-o situație de criză, în timp ce FSE sprijină - în mod anticipat - obiectivele strategice pe termen lung (de exemplu, creșterea capitalului uman și gestionarea schimbării) prin programe multianuale ale căror resurse nu pot fi alocate, în mod normal (fără modificarea programului operațional), pentru a face față unor situații de criză provocate de concedieri în masă.

FEG oferă posibilitatea de a oferi măsuri personalizate care sunt concepute pentru a răspunde nevoilor fiecărui lucrător disponibilizat, în timp ce sprijinul FSE are, de obicei, un caracter mai general și vizează o populație mai largă (atât persoanele care au un loc de muncă, cât și șomerii). În plus, FSE se concentrează asupra sprijinirii atât a cererii, cât și a ofertei de locuri de muncă (competențe, nevoi și aspirații ale beneficiarilor) într-un mod integrat, în timp ce, în mod tradițional, FEG se concentrează mai mult asupra ofertei.

Măsurile FEG și FSE sunt utilizate uneori de statele membre pentru a se completa reciproc, oferind soluții atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Criteriul decisiv este capacitatea instrumentelor disponibile de a-i sprijini pe beneficiarii vizați, rămânând la latitudinea statelor membre să selecteze – și să programeze – instrumentele și măsurile cele mai adecvate pentru atingerea obiectivelor urmărite.

Conținutul „pachetului coordonat de servicii personalizate” care urmează a fi cofinanțat de FEG constă în servicii personalizate specifice și asistență personalizată, ceea ce depășește cu mult cursurile și acțiunile standard. Experiența practică a demonstrat că FEG le permite statelor membre să ofere beneficiarilor vizați un ajutor mai cuprinzător și mai personalizat, inclusiv măsuri la care aceștia nu ar avea acces în mod normal (de exemplu, un al doilea sau al treilea nivel de formare).

FEG oferă statelor membre posibilitatea să se concentreze cu precădere asupra persoanelor vulnerabile, cum ar fi lucrătorii mai slab calificați sau cei proveniți din familii de migranți, și să ofere sprijin cu un raport mai bun între numărul de consilieri și cel de beneficiari și/sau pe o perioadă mai îndelungată. Toate acestea sporesc perspectivele beneficiarilor de a-și îmbunătăți situația.

Conform dispozițiilor articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, toate statele membre trebuie să instituie mecanismele necesare pentru evitarea oricărui risc de dublă finanțare din partea instrumentelor financiare ale UE. În majoritatea statelor membre, autoritatea de gestionare a FSE este responsabilă, de asemenea, de punerea în aplicare a cazurilor FEG. De asemenea, aceasta oferă statelor membre posibilitatea de a urmări complementaritatea între diferitele intervenții. La nivel de caz, FEG se bazează, în mod obișnuit, pe măsurile existente la nivel național sau în cadrul FSE prin completarea acestora sau prin oferirea de măsuri diferite, suplimentare. Evaluarea la jumătatea perioadei 9 a concluzionat că FEG a creat o adevărată valoare adăugată europeană prin creșterea numărului și a diversității serviciilor oferite lucrătorilor concediați, precum și a nivelului lor de intensitate.

În conformitate cu principiul subsidiarității, combinația de măsuri în cadrul FEG elaborate la nivelul statului membru este în mare măsură complementară dispozițiilor generale ale FSE de sprijinire a reîncadrării în muncă. Decizia de a solicita finanțare din partea FSE sau FEG este luată la nivelul statului membru, cu condiția ca programul operațional FSE stabilit împreună cu Comisia să fie compatibil cu un astfel de sprijin. Este responsabilitatea statului membru să gestioneze complementaritatea dintre FSE și FEG în cel mai bun mod, ținând cont de condițiile locale existente.

2.3. Cereri care nu întrunesc condițiile pentru o contribuție financiară din partea FEG

Nici Comisia, nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au respins nicio cerere depusă de statele membre și nu au redus cuantumul finanțării propuse din motive de inadmisibilitate sau din lipsa creditelor suficiente.

2.4. Rezultate obținute de FEG

Principalele surse de informații privind rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale prezentate de statele membre la șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. Acestea sunt completate de informațiile oferite de statele membre în cadrul contactelor lor directe cu Comisia, în cursul reuniunilor și al conferințelor și prin activitățile de audit. Principalele rezultate și date raportate de statele membre în 2017 și 2018 sunt rezumate în prezenta secțiune și în tabelul 4.

Tabelul 4: Rapoarte finale primite în 2017 și 2018

* Situația pe piața forței de muncă a beneficiarilor prezentată în acest tabel reflectă, în principiu, situația de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare.
** „Inactiv” înseamnă că persoanele nu mai sunt disponibile pentru piața muncii din diferite motive personale, cum ar fi pensionarea.

2.4.1. Rezumatul rezultatelor prezentate în 2017 și 2018

În 2017 și 2018, Comisia a primit 23 de rapoarte finale pentru cazurile cofinanțate de FEG puse în aplicare de opt state membre din noiembrie 2013 până în martie 2018 (a se vedea tabelul 4). Aceste rapoarte au arătat că 12 723 de lucrători (60 % dintre lucrătorii sprijiniți) și 288 NEET, astfel 56 % dintre cei 23 030 de beneficiari FEG, și-au găsit noi locuri de muncă până la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a FEG (12 561 ca angajați, 450 ca lucrători independenți). Aproximativ 2 % dintre beneficiari erau încă în perioada de educație sau formare, 38 % erau șomeri sau inactivi din diferite motive, iar pentru 3 % dintre beneficiari statutul profesional nu a fost disponibil.

21 dintre cele 23 de cazuri pentru care au fost depuse rapoarte finale în perioada de referință au fost supuse evaluării la jumătatea perioadei și au fost analizate în faza lor incipientă de punere în aplicare 10 .

Rapoartele finale ale statelor membre au confirmat că FEG aduce o valoare adăugată acțiunilor pe care le-ar putea întreprinde statele membre pentru a-i sprijini pe beneficiarii vizați să își găsească noi locuri de muncă și să se repoziționeze pe piața forței de muncă. FEG le permite statelor membre să sporească numărul, diversitatea și intensitatea serviciilor oferite pentru mai mulți beneficiari vizați și pentru o perioadă mai lungă de timp decât ar fi posibil fără finanțarea FEG.

2.4.2. Rata de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți pentru fiecare stat membru

Pe baza rapoartelor finale primite în 2017 și în 2018, ratele de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți pentru fiecare stat membru variază de la 79 % (în Suedia) la 28 % (în Grecia).

Pe planul reintegrării profesionale, rezultatele sunt influențate de capacitățile de absorbție ale piețelor regionale și locale ale forței de muncă, ca urmare a crizei economice și financiare mondiale. Prin urmare, rata de reintegrare poate varia considerabil în funcție de sectorul economic și zona în cauză. În plus, rata de reintegrare este înregistrată la sfârșitul perioadei de punere în aplicare și, prin urmare, oferă doar un instantaneu al situației profesionale a beneficiarilor la momentul colectării datelor. Conform informațiilor primite de la mai multe state membre, ratele de reintegrare tind să crească în lunile care urmează după finalizarea măsurilor și continuă să crească pe termen mediu.

Capacitatea instituțională a statelor membre și experiența acestora în a acorda asistență în ceea ce privește evenimentele de restructurare sunt esențiale pentru continuarea succesului FEG. Un alt factor esențial este gradul în care beneficiarii sau reprezentanții acestora sunt implicați încă de la început în conceperea și punerea în aplicare a asistenței FEG. Trebuie remarcat faptul că lucrătorii sprijiniți prin măsurile FEG se numără, de regulă, printre cei care se confruntă cu cele mai mari dificultăți pe piața forței de muncă. Prin urmare, rata medie de 60 % a lucrătorilor sprijiniți reintegrați la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, comparativ cu 47 % în perioada de raportare anterioară, este un rezultat încurajator. Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că îmbunătățirea generală a situației economice din statele membre facilitează reintegrarea lucrătorilor pe piața forței de muncă.

Graficul 8: Rata de reintegrare a beneficiarilor sprijiniți pentru fiecare stat membru

Numărul de cazuri FEG este specificat între paranteze.

2.4.3. Evaluarea calitativă a rapoartelor finale prezentate în 2017 și 2018

Pachetele de sprijin pentru beneficiarii vizați oferite de cele opt state membre includ o gamă largă de măsuri de asistență personalizată pentru căutarea unui loc de muncă, plasarea personalului disponibilizat și (re)calificare. Cele mai mari sume au fost cheltuite pentru trei categorii:

·Asistență individuală pentru căutarea unui loc de muncă, gestionarea cazului și servicii generale de informare: 30,9 milioane EUR (44 % din totalul serviciilor personalizate)

·Formare și recalificare: 26,3 milioane EUR (38 % din totalul serviciilor personalizate)

·Alocații pentru căutarea unui loc de muncă 11 : 4,4 milioane EUR (6 % din totalul serviciilor personalizate)

Programele de calificare și de formare au fost personalizate în funcție de necesitățile și de dorințele beneficiarilor vizați, luând în considerare, pe cât posibil, și cerințele piețelor locale sau regionale ale forței de muncă și ale sectoarelor potențial generatoare de locuri de muncă.

Asistența FEG îi sprijină pe beneficiari (lucrătorii disponibilizați sau NEET) să își crească respectul de sine, nu numai prin consiliere intensă de orientare, ci și prin măsuri de formare personalizate. FEG le permite deseori beneficiarilor să participe la aceste măsuri prin acordarea de asistență precum alocațiile de mobilitate sau prin sprijinirea serviciilor de îngrijire a copiilor.

În ceea ce privește eficacitatea și eficiența operațională, cazurile FEG din Finlanda (Rauma, Broadcom, Computer programming, Microsoft) pot fi considerate exemple de succes și de bune practici. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, până la 84 % dintre lucrători s-au reangajat. Numărul lucrătorilor sprijiniți a fost chiar mai mare decât cel vizat în cereri. Rata de absorbție 12 a fost, de asemenea, destul de mare: aproximativ 80 % dintre fondurile FEG au fost utilizate. Printre elementele-cheie care au jucat un rol important în furnizarea unor rezultate atât de bune se numără: 1) o consultare amplă pentru pregătirea și punerea în aplicare a măsurilor FEG, inclusiv cu reprezentanții lucrătorilor concediați, cu sindicatele, cu angajatorii, cu autoritățile regionale și naționale și cu administrația locală; 2) o rețea regională de birouri pentru ocuparea forței de muncă și birouri de dezvoltare regională cu experiență, care, împreună cu Ministerul Economiei și Muncii, este foarte eficientă în identificarea beneficiarilor, planificarea și punerea în aplicare a măsurilor FEG; 3) furnizori de servicii cu experiență în FEG; 4) o reacție foarte rapidă la concedieri.

Cele două cazuri din Irlanda (Lufthansa Technik, PWA International) pot fi considerate exemple de succes și bune practici. La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 73 % și, respectiv, 79 % dintre lucrătorii sprijiniți și-au găsit un loc de muncă, în timp ce un an mai târziu chiar mai mulți dintre aceștia au fost reangajați și, ca urmare, rata de reintegrare a crescut până la 83 %. Rata de absorbție a fost ridicată: 71 % în primul caz și 100 % în al doilea. Unele dintre motivele-cheie pentru obținerea unor rezultate atât de bune au fost: 1) începerea timpurie a punerii în aplicare a măsurilor cu finanțare națională proprie, înainte de mobilizarea fondurilor Uniunii; 2) măsuri adaptate la nevoile lucrătorilor concediați, concepute în urma unui chestionar și a unui sondaj privind preferințele lucrătorilor; 3) înființarea unei unități naționale de coordonare a FEG, situată aproape de lucrătorii concediați, astfel încât aceștia să poată construi o relație; 4) flexibilitatea alegerii unor programe de formare și de educație secundară și terțiară adaptate în mod specific.

Franța a oferit un exemplu de complementaritate în care autoritățile naționale au decis să prelungească cu încă 12 luni după intervenția FEG sprijinul pentru foștii lucrători ai MoryGlobal care erau încă șomeri.

Rețeaua construită de instituțiile și partenerii sociali, organismele de punere în aplicare și centrele de ocupare a forței de muncă din Italia odată cu cazul Alitalia va fi probabil dezvoltată în continuare pentru a gestiona viitoare evenimente de restructurare.

Cazul Volvo Trucks din Suedia este un exemplu de bună practică de acordare de sprijin din FEG tuturor lucrătorilor concediați, inclusiv lucrătorilor temporari care ar fi fost în afara programării naționale. Reacția rapidă și promptă la concedieri a fost o prioritate principală și a dus la o rată de reintegrare ridicată (84 %). Diferitele părți interesate au colaborat bine. A existat o complementaritate clară cu măsurile naționale de pe piața forței de muncă și FSE. Suedia a realocat bugetul între măsuri pentru a se adapta nevoilor în schimbare în perioada de punere în aplicare, ceea ce a optimizat utilizarea fondurilor disponibile.

Cazul Ford Genk din Belgia este un exemplu de intervenție FEG care face parte dintr-un cadru de politici mai amplu ce vizează minimizarea consecințelor concedierilor în masă într-o regiune. În urma închiderii uzinei Ford, a fost elaborat un plan strategic de acțiune pentru regiunea Limburg, denumit „SALK” (Strategisch Actieplan voor Limburg in het Kwadraat). FEG a abordat consecințele pe termen scurt (impactul asupra ocupării forței de muncă) ale consecințelor ample ale acestui eveniment. Acțiunile pe termen lung, axate pe îmbunătățirea condițiilor de creștere economică, au fost sprijinite prin finanțare națională. Lecțiile învățate din această abordare cuprinzătoare sunt împărtășite cu alte regiuni din Belgia care, de asemenea, analizează pachetele de sprijin similare de tip „all-inclusive”.

Cazurile FEG din Germania au sprijinit inovația în ceea ce privește implicarea angajatorilor. Furnizarea de servicii dedicate (căutare de locuri de muncă) pentru angajatori a fost integrată în sprijinul FEG. Aceste servicii au fost extrem de eficiente în ceea ce privește ocuparea posturilor vacante și au redus semnificativ costurile per beneficiar în cazul FEG Aleo Solar. În cazul Adam Opel, evenimentele de tip „întâlnire rapidă” care au reunit, într-un cadru informal, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorii care au posturi libere au fost considerate a fi extrem de reușite și nu ar fi fost disponibile prin intermediul mecanismelor naționale de finanțare.

În cazurile puse în aplicare în Belgia (Hainaut Namur Glass, Hainaut Machinery), Grecia (Sprider Stores, Odyssefs Fokas, Supermarket Larissa) și Irlanda (Lufthansa Technik, PWA International), tinerilor care nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare li s-a acordat prioritate pentru a participa la măsurile FEG împreună cu lucrătorii disponibilizați. Dovezile arată că, în special în Irlanda și în Grecia, ajutorul oferit a fost valorificat în mare măsură de tinerii vizați și le-a oferit acestora asistența pe care nu ar fi primit-o prin intermediul serviciilor naționale de bază. Cu toate acestea, una dintre provocările-cheie în furnizarea sprijinului către tinerii NEET a fost implicarea și activarea acestora prin diferite activități de informare, care au necesitat timp și resurse semnificative.

2.5. Execuția financiară

2.5.1. Contribuții ale FEG

În 2017 și 2018, autoritatea bugetară a aprobat 15 contribuții din FEG în valoare totală de 45 467 387 EUR 13 (a se vedea tabelul 2), din care 17 778 774 EUR au fost mobilizați în 2017 și 27 688 613 EUR, în 2018.

Pentru perioada 2014-2020, plafonul financiar anual maxim pentru FEG este de 150 de milioane EUR (prețuri pentru 2011) 14 . Aceasta înseamnă că, în 2017, au fost puse la dispoziție pentru FEG credite de angajament în valoare de 168 924 000 EUR, iar în 2018, în valoare de 172 302 000 EUR.

În ceea ce privește creditele de plată, în 2017 și 2018 a fost creditată o sumă totală de 45 467 387 EUR pentru linia bugetară a FEG. Plățile de prefinanțare 15 s-au ridicat la 17 778 774 EUR în 2017 și la 27 688 613 EUR în 2018.

2.5.2. Cheltuieli legate de asistența tehnică

În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, până la 0,5 % din resursele financiare FEG disponibile pentru un an (844 622 EUR în 2017 și 861 514 EUR în 2018) pot fi utilizate pentru asistență tehnică la inițiativa Comisiei. Această sumă va fi utilizată pentru finanțarea activităților necesare punerii în aplicare a regulamentului, precum pregătirea, monitorizarea, culegerea de date, crearea unei baze de cunoștințe, sprijin administrativ și tehnic, activități de informare și comunicare, precum și audit, control și evaluare.

Autoritatea bugetară a pus la dispoziție 310 000 EUR, respectiv 345 000 EUR, pentru 2017, respectiv 2018, pentru asistență tehnică în vederea finanțării activităților menționate anterior.

Tabelul 5.1: Cheltuieli legate de asistența tehnică în 2017

Tabelul 5.2: Cheltuieli legate de asistența tehnică în 2018

2.5.3. Nereguli raportate

În 2017 și 2018 nu a fost semnalată Comisiei nicio neregulă, nici în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 16 , nici în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1309/2013.

2.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG

Procedurile pentru lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG sunt prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. 29 de cazuri, puse în aplicare între 2011 și 2018, au fost lichidate în 2017 și 2018. Detaliile privind cazurile respective sunt prezentate în tabelul 6.

Un caz FEG este lichidat atunci când raportul final cu toate informațiile solicitate a fost trimis Comisiei, toate rambursările restante au fost achitate și nicio altă acțiune nu trebuie întreprinsă de către statul membru sau de către Comisie, în afară de obligația de a păstra toate documentele justificative disponibile timp de trei ani pentru Comisie sau pentru Curtea de Conturi [articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013].

Rata medie de absorbție 17 pentru cazurile lichidate a fost de 68,2 %, variind între 1,66 % 18 și 100 %. Suma totală a fondurilor necheltuite rambursate Comisiei a fost de 36 671 426 EUR, reprezentând 31,8 % din contribuțiile FEG acordate pentru cele 29 de cazuri. Această rată de recuperare este o evoluție pozitivă comparativ cu rezultatele evaluării ex post a FEG 2007-2013 19 , care a arătat că, în medie, 45 % din fondurile alocate nu au fost cheltuite de către statele membre.

Există numeroase motive pentru care statele membre nu au utilizat integral sumele acordate. Deși statele membre sunt încurajate să facă previziuni bugetare realiste pentru pachetul de coordonare de servicii personalizate, poate lipsi o planificare corespunzătoare și în cunoștință de cauză. De asemenea, ele tind să includă o marjă de siguranță ridicată în calculele lor inițiale. Numărul de lucrători care doresc să participe la măsurile propuse tinde să fie supraevaluat în faza de planificare. Unii lucrători au optat pentru măsuri mai ieftine în locul celor mai scumpe sau pentru măsuri pe termen scurt în locul celor pe termen lung sau au găsit noi locuri de muncă mai devreme decât se estimase inițial. Alte motive ale nivelului scăzut al cheltuielilor au constat în întârzieri în demararea măsurilor și utilizarea insuficientă a flexibilității disponibile pentru a realoca fondurile între posturile bugetare în cursul punerii în aplicare a pachetului de servicii personalizate.

Comisia continuă să ofere orientări statelor membre pentru a încuraja gestionarea optimă a fondurilor și pentru a îmbunătăți rata de punere în aplicare, încă din faza de aplicare.

Întocmirea bugetului măsurilor și previziunile de participare a lucrătorilor la activități în cursul perioadei de 24 de luni ar trebui să se amelioreze odată cu experiența dobândită. Comisia constată îmbunătățiri, de asemenea, în ceea ce privește calendarul finanțării FEG în zonele afectate, capacitățile diferitelor structuri de coordonare și de punere în aplicare, precum și calitatea comunicării între nivelurile naționale și cele regionale/locale. Statele membre valorifică mai bine posibilitatea de revizuire a bugetelor lor și de realocare a cheltuielilor între diversele măsuri și/sau cheltuieli de punere în aplicare.

Tabelul 6: Cazuri lichidate în 2017 și 2018

2.6. Activități de asistență tehnică întreprinse de Comisie

2.6.1. Informare și publicitate: Site-ul internet

Articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 prevede obligația Comisiei de a realiza, menține și actualiza un site internet, disponibil în toate limbile Uniunii, pentru a oferi informații privind FEG, consiliere pentru depunerea cererilor, precum și informații actualizate cu privire la cererile acceptate și la cele respinse, precum și cu privire la rolul autorității bugetare.

Site-ul internet privind FEG al Comisiei 20 a fost actualizat periodic cu informații relevante în 2017 și 2018.

2.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și cu părțile interesate FEG

Cea de a 19-a reuniune, cea de a 20-a reuniune, cea de a 21-a reuniune și cea de a 22-a reuniune a persoanelor de contact ale FEG, care sunt corespondenți ai statelor membre pentru FEG, au avut loc în martie și octombrie 2017 și în martie și octombrie 2018. O parte din fiecare reuniune a fost dedicată cererilor FEG în curs și planificate, Sistemului de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană (SFC2014), evaluării la jumătatea perioadei a FEG pentru perioada 2014-2020, chestiunilor juridice și de audit, precum și Regulamentului Omnibus și propunerii Comisiei pentru regulamentul post-2020 și unei serii de alte puncte de pe ordinea de zi.

În plus, în ianuarie 2018 a fost organizat un grup de lucru extraordinar al persoanelor de contact ale FEG, pentru a discuta posibilele scenarii pentru FEG post-2020.

În 2017 și 2018, au fost organizate patru seminarii de creare a unei rețele FEG. Subiectele abordate au fost următoarele:

·Rolul și reprezentarea beneficiarilor în proiectarea și punerea în aplicare a cazurilor FEG.

·FEG în Finlanda: Expertiza în sprijinul dezvoltării întreprinderilor.

·Sinergii și complementaritate între FEG și alte fonduri ale UE.

·Cum poate contribui FEG la realizarea cu succes a Pilonului european al drepturilor sociale?

În plus, seminariile au fost completate de vizite de proiect care au oferit posibilitatea schimbului reciproc de experiență și a întâlnirii cu beneficiarii. Toate cele patru seminarii s-au bucurat de participarea reprezentanților statelor membre, a părților interesate și a organismelor de punere în aplicare a FEG.

2.6.3. Sistemul de schimb electronic de date (SFC2014)

În 2014, Comisia a urmărit să simplifice și mai mult procedurile, prin includerea FEG în sistemul de schimb electronic de date cu statele membre, și anume Sistemul de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană (SFC2014). Începând cu aprilie 2015, statele membre depun cereri FEG online printr-un proces ghidat de depunere a cererilor, iar din august 2016 depun, de asemenea, rapoarte finale FEG prin intermediul SFC2014. Utilizarea Sistemului de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană pentru FEG a condus la prezentarea unor cereri mai corecte și mai complete, întrucât platforma oferă statelor membre posibilitatea de a partaja datele cu Comisia chiar înainte de depunerea oficială a unei cereri. Acest lucru a facilitat colectarea și prelucrarea datelor, iar raportarea rezultatelor FEG a fost mai rapidă. Solicitarea sprijinului FEG prin intermediul sistemului de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană a contribuit la reducerea timpului dintre depunerea unei cereri de către un stat membru și adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a propunerii prezentate de Comisie.

Printre îmbunătățirile suplimentare aduse Sistemului de gestionare a fondurilor în Uniunea Europeană în 2017 și 2018 s-au numărat stocarea tuturor datelor FEG într-o unitate centrală, traducerea modulului privind Raportul final FEG în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, dezvoltarea unui modul de raportare pentru statutul profesional la 12 luni de la depunerea raportului final și posibilitatea Comisiei de a genera un raport cu rezultate privind ocuparea forței de muncă utilizând instrumentul de raportare numit LaunchPad.

2.6.4. Evaluarea la jumătatea perioadei a FEG 21 pentru perioada 2014-2020

În conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013, Comisia a efectuat din proprie inițiativă o evaluare la jumătatea perioadei a FEG. Scopul evaluării a fost de a examina eficacitatea, durabilitatea, eficiența, coerența, relevanța și valoarea adăugată europeană a FEG. Evaluarea la jumătatea perioadei este prezentată sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei 22 care se bazează pe un studiu de evaluare al unui contractant extern 23 desfășurat în 2016 și care a fost acoperit din bugetul pentru asistență tehnică. Rezultatele și recomandările evaluatorilor au fost prezentate părților interesate FEG în cadrul reuniunii persoanelor de contact de la Tallinn de la 19 octombrie 2017. Raportul final prezintă o varietate de informații calitative și cantitative.

Principalele rezultate ale evaluării la jumătatea perioadei au fost rezumate în raportul Comisiei 24 și integrate în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare publicată la 30 mai 2018 25 .

Concluziile evaluării la jumătatea perioadei a Comisiei arată că FEG a creat o adevărată valoare adăugată europeană prin creșterea numărului și a diversității serviciilor oferite lucrătorilor concediați, precum și a nivelului lor de intensitate. Asistența oferită a ajutat la creșterea stimei de sine a beneficiarilor, care au adoptat ulterior o abordare mai proactivă în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, FEG s-a dovedit a fi eficace. Comparativ cu perioada anterioară de finanțare, rata de reintegrare a lucrătorilor concediați pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit de la 49 % la 56 %.

Conform evaluării la jumătatea perioadei, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare în ceea ce privește durata procesului decizional și documentația care trebuie depusă împreună cu o cerere. Termenii „globalizare” și „criză economică” nu sunt definiți în mod clar, iar statele membre nu sunt sigure cum să motiveze o cerere. Ca urmare a modului în care evoluează globalizarea, făcând dificilă identificarea unui factor specific care a dus la un eveniment de restructurare, evaluarea ridică problema măsurii în care mobilizarea asistenței FEG ar trebui să depindă de cauza concedierii. Având în vedere că multe locuri de muncă se pierd din cauza altor factori, cum ar fi schimbările tehnologice, lărgirea domeniului de aplicare ar părea, de asemenea, mai incluzivă.

3. Dezvoltarea de politici privind FEG

3.1. Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 ca parte a Regulamentului (UE) 2018/1046 26

Ca parte a unei modificări mai ample a normelor financiare ale UE, Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012, anumite dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 privind FEG au fost, de asemenea, revizuite.

Regulamentul FEG inițial prevedea o derogare pentru sprijinul oferit tinerilor NEET până la sfârșitul anului 2017. Regulamentul FEG modificat 27 prevede continuarea asistenței acordate tinerilor NEET până la sfârșitul anului 2020, în regiunile în care rata șomajului în rândul tinerilor este peste 20 %. De asemenea, el prevede acordarea unui sprijin extins pentru regiunile afectate de un număr mare de disponibilizări și în care întreprinderile mici și mijlocii sunt principalul sau singurul tip de întreprinderi.

3.2. Propunere legislativă FEG post-2020 28

Pe baza rezultatelor evaluării la jumătatea perioadei a FEG, Comisia a prezentat o propunere legislativă pentru FEG post-2020, care a fost precedată de o evaluare a impactului 29 . Comisia a efectuat această evaluare a impactului cuprinzând toate fondurile relevante în domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale. Aceste fonduri sunt esențiale în ceea ce privește implementarea cu succes a Pilonului european al drepturilor sociale și a priorităților sociale și privind ocuparea forței de muncă aprobate de procesul de guvernanță economică europeană:

üFondul social european (FSE);

üInițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI);

üFondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD);

üFondul european de ajustare la globalizare (FEG);

üProgramul UE în domeniul sănătății; și

üProgramul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

Întrucât fondurile se completează reciproc pentru a contribui la realizarea aceluiași obiectiv de politică, evaluarea impactului le-a analizat împreună sau în funcție de proprietățile specifice, după caz.

Evaluarea impactului a analizat opțiunea fuzionării FEG cu celelalte fonduri, dar, pentru a menține vizibilitatea fondului, studiul a sugerat menținerea FEG ca fond separat.

Comisia a avut în vedere principalele rezultate ale evaluării impactului în propunerea sa de regulament post-2020.

Având în vedere că principalul scop al FEG este de a oferi rapid sprijin financiar în situații de urgență și în circumstanțe specifice neprevăzute, Comisia propune menținerea fondului ca instrument flexibil și special în afara plafoanelor bugetare din cadrul financiar multianual. Prin urmare, FEG nu are un buget anual, care se așteaptă să fie cheltuit, ci o finanțare până la un plafon maxim anual care poate fi mobilizată dacă este necesar. Comisia propune ca suma maximă care ar putea fi utilizată de FEG pentru perioada 2021-2027 să fie de 1,578 miliarde EUR (în prețuri actuale), cu o medie de 225 milioane EUR (în prețuri actuale) pe an.

Propunerea Comisiei conține o sumă maximă disponibilă pentru FEG pentru perioada 2021-2027. Cu toate acestea, Comisia sugerează un regulament FEG deschis, nelimitat la durata cadrului financiar multianual. Acest lucru va simplifica procesul legislativ și va oferi flexibilitate pentru a stabili suma maximă pentru perioada viitoare de programare, în funcție de necesitățile condițiilor pieței forței de muncă în continuă schimbare.

Pentru a se asigura că FEG rămâne potrivit pentru a răspunde schimbărilor de pe piața forței de muncă și provocărilor economice, Comisia propune următoarele îmbunătățiri:

§O sferă de aplicare mai amplă - lucrătorii disponibilizați din cauza evenimentelor majore de restructurare neașteptată, generate nu numai de provocările legate de globalizare sau de crizele financiare sau economice, ci și de trecerea la economia cu emisii reduse de carbon, digitalizare sau automatizare.

§Reducerea pragului de lucrători concediați (de la 500 la 250) - reflectând mai bine dimensiunea medie a întreprinderilor actuale, având în vedere că, în multe state membre, majoritatea lucrătorilor sunt angajați de întreprinderi mici și mijlocii. Concedierea a 250 de lucrători are un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă în majoritatea regiunilor.

§Alinierea ratei de cofinanțare a FEG (care în prezent este de 60 %) la cea mai mare rată de cofinanțare FSE+ pentru statul membru respectiv va încuraja țările să solicite finanțare în cel mai eficient mod.

§Un proces de depunere a cererilor și o procedură de mobilizare mai rapide - ar trebui să reducă sarcina administrativă solicitată din partea statului membru asociată justificării ample a unei cereri și să accelereze procesul decizional.

Pentru a analiza mai bine eficacitatea FEG, Comisia propune extinderea numărului de indicatori comuni de realizare și de rezultat pentru a colecta date de monitorizare mai detaliate, în special cu privire la categoria lucrătorilor (formare profesională și studii), statutul lor profesional și tipul de angajare găsit.

(1)

Inclusiv două cereri depuse în 2016.

(2)

Comunicarea: „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără”, COM(2018) 321, disponibilă la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2018%3A321%3AFIN

(3)

Înființat prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2006 și sub rezerva Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006.

(4)

Articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul FEG prevede concedierea într-o perioadă de referință de nouă luni a cel puțin 500 de lucrători din întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Revizia 2 și care sunt situate într-o regiune sau două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 într-un stat membru. Două cereri depuse au prezentat derogări de la aceste criterii. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul FEG, acest lucru a fost justificat de existența unor circumstanțe excepționale și deoarece cazul a avut loc pe o piață mică a forței de muncă.

(5)

A se vedea nota de subsol 4.

(6)

NACE Rev. 2 - Nomenclatorul statistic al activităților economice din Uniunea Europeană: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-manuals-and-guidelines/-/KS-RA-07-015

(7)

Două dintre aceste cazuri i-au vizat pe toți lucrătorii disponibilizați, al căror număr a fost totuși sub 500, întrucât cererile au fost depuse în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013.

(8)

Cererile nu conțin informații despre profilul tinerilor NEET, deci nu pot fi defalcate în funcție de sex, cetățenie, vârstă sau dizabilități.

(9)

A se vedea secțiunea 2.7.4 privind evaluarea la jumătatea perioadei 2014-2020

(10)

A se vedea secțiunea 2.7.4 privind evaluarea la jumătatea perioadei 2014-2020.

(11)

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 a plafonat alocațiile la maximum 35 % din costul total al serviciilor personalizate.

(12)

Rata de absorbție este procentul din contribuția financiară din FEG cheltuit de statul membru în perioada de 24 de luni specificată în cerere.

(13)

Această sumă nu include deciziile de asistență tehnică la inițiativa Comisiei Europene.

(14)

Articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

(15)

Contribuția FEG este plătită statului membru într-o singură tranșă ca o prefinanțare de 100 %, în termen de 15 zile de la aprobarea de către autoritatea bugetară a deciziei de mobilizare a FEG.

(16)

13 cazuri lichidate în 2017 și 2018 au fost prezentate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1927/2006.

(17)

A se vedea definiția la nota de subsol 12

(18)

În cazul Alitalia, mai mulți lucrători au refuzat să participe la sprijinul activ de căutare a unui loc de muncă, în principal deoarece își găsiseră deja un loc de muncă. Pentru două măsuri, organismele de punere în aplicare nu au solicitat sprijin din FEG pentru serviciul furnizat.

(19)

Disponibil la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/8c4ba2de-ce2f-11e5-a4b5-01aa75ed71a1

(20)

Disponibil în 24 de limbi ale UE la: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=326&langId=ro

(21)

Evaluarea la jumătatea perioadei acoperă 29 de cereri finanțate în 10 țări, primite în 2014 și 2015.

(22)

SWD(2018) 192, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1562591970533&uri=CELEX:52018SC0192

(23)

Disponibil la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/57273012-b7cb-11e8-99ee-01aa75ed71a1

(24)

COM(2018) 297, disponibil la adresa: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0297&qid=1538573624938&from=EN