COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.2.2019
COM(2019) 59 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Fiscalis 2020
{SWD(2019) 15 final}
COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 7.2.2019
COM(2019) 59 final
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU
Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Fiscalis 2020
{SWD(2019) 15 final}
1.Context
Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 1 a instituit programul Fiscalis 2020 ca program de acțiune multianual pentru îmbunătățirea modului de funcționare a sistemelor de impozitare în UE. În conformitate cu articolul 17 alineatele (1) și (2), a fost comandat un studiu extern pentru sprijinirea evaluării programului la jumătatea perioadei. Rezultatele sale sunt prezentate în documentul de lucru al serviciilor Comisiei anexat și constituie baza prezentului raport.
Scopul evaluării la jumătatea perioadei a fost evaluarea programului Fiscalis 2020 de la lansarea sa la 1 ianuarie 2014 până la jumătatea punerii sale în aplicare (31 decembrie 2017). Evaluarea a luat în considerare întreaga gamă de activități finanțate și părțile interesate ale programului.
Prezentul raport urmărește să înregistreze progresele realizate în atingerea obiectivelor programului, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată a programului la nivelul UE. Raportul abordează, de asemenea, simplificarea și relevanța constantă a obiectivelor, precum și contribuția programului la realizarea priorităților UE în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
2.Relevanță
Programul Fiscalis 2020 se bazează pe versiunile anterioare ale programului, care funcționează de peste 25 de ani. Acesta permite o punere în aplicare coerentă a dreptului UE în domeniul impozitării în lumina provocărilor actuale prin asigurarea schimbului de informații, sprijinirea cooperării administrative și consolidarea capacității administrative a autorităților fiscale. Un număr de 34 de țări participă în prezent la acest program: 28 de state membre ale UE și 6 țări candidate și potențial candidate 2 .
Programul există de prea mult timp pentru ca majoritatea părților interesate să ia în considerare în mod semnificativ situația anterioară lansării acestuia. Sistemele informatice comune, și anume sistemele de informații europene, care ocupă aproximativ 75 % din fondurile disponibile ale programului, fac de mult timp parte integrantă din peisajele fiscale la nivel național și european. Există un consens în rândul administrațiilor fiscale naționale în privința faptului că programul Fiscalis 2020 este atât necesar, cât și relevant și că acesta corespunde nevoilor și preocupărilor reale. Acțiunile programului sunt apreciate și corespund, în general, nevoilor administrațiilor. În special, constituirea de rețele și schimbul de idei sunt foarte apreciate și văzute ca aspecte cheie ale tuturor activităților programului. Necesitatea instituirii majorității sistemelor de informații europene, precum și relevanța acestora sunt evidente; în multe cazuri, ele definesc posibilitatea schimbului esențial de informații în conformitate cu legislația UE. Activitățile de sprijin precum sesiunile de formare în domeniul informatic sunt, de asemenea, foarte apreciate de părțile interesate.
În ceea ce privește nevoia fundamentală a sistemelor de a face schimb de informații, sisteme precum mini-ghișeul unic abordează nevoia unui schimb eficient de informații pentru buna funcționare a pieței unice. Aceasta se referă, de asemenea, la nevoia de a crea sisteme care să reducă resursele necesare administrațiilor și sarcina administrativă a contribuabililor. De exemplu, părțile interesate subliniază faptul că mini-ghișeul unic a fost dezvoltat special pentru a permite punerea în aplicare a unei noi legislații în materie de TVA, fără a crea alte sarcini administrative. Costurile aferente dezvoltării acestui sistem au ajuns la o medie de 2,5 milioane EUR pe stat membru. În ceea ce privește beneficiile, sistemul distribuie anual peste 3 miliarde EUR în venituri din TVA, cu o creștere de aproximativ 15 % în fiecare an. Majoritatea țărilor UE obțin venituri nete din mini-ghișeul unic.
Fără o astfel de activitate Fiscalis, care a creat canale majore pentru schimbul de informații, ar trebui cu siguranță să se găsească soluții corespunzătoare pentru a răspunde nevoilor și problemelor existente. În plus, nu este sigur dacă astfel de sisteme ar putea fi, de fapt, puse în aplicare fără un cadru comun de coordonare sau o sursă de finanțare precum Fiscalis.
În timp ce administrațiile fiscale naționale reprezintă principalii beneficiari ai programului Fiscalis, numeroși operatori economici sunt, de asemenea, implicați în calitate de utilizatori ai unor sisteme de informații europene și module de formare și, uneori, în calitate de participanți la acțiuni comune specifice. Procedurile simplificate, precum și aplicarea egală și previzibilă a legislației UE sunt importante atât pentru operatorii economici, cât și pentru administrațiile fiscale. Există numeroase activități în cadrul programului care abordează aceste domenii de interes. În ansamblu, programul Fiscalis este relevant pentru operatorii economici, deoarece prioritățile și activitățile acestuia corespund nevoilor fundamentale ale întreprinderilor și abordează problemele specifice cu care se confruntă acestea.
În rândul publicului larg, există puține elemente care să indice conștientizarea directă a programului sau a impactului acestuia. În mod indirect, programul abordează probleme care prezintă un grad ridicat de relevanță pentru cetățenii europeni și în care acțiunea la nivelul UE este considerată necesară. În special, programul îmbunătățește viața cetățenilor europeni prin susținerea înțelegerii și a aplicării corecte și eficace a legislației fiscale în țările participante. Recentele dezvăluiri sub forma „dosarelor Panama” (Panama papers) au influențat modul în care cetățenii percep problemele fiscale și i-au atribuit acestui subiect un loc important pe ordinea de zi. Subiecte cum ar fi combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, precum și asigurarea aplicării corecte și egale a legislației fiscale au devenit tot mai relevante în ochii cetățenilor și comunităților europene.
3.Eficacitate
Obiectivele specifice ale programului Fiscalis 2020 includ susținerea luptei împotriva fraudei fiscale, evaziunii fiscale și planificării fiscale agresive, precum și punerea în aplicare a legislației UE în domeniul fiscal. Acest lucru se realizează prin asigurarea schimbului de informații, prin susținerea cooperării administrative și prin consolidarea capacității administrative a țărilor participante de a contribui la reducerea sarcinii administrative a autorităților fiscale și a costurilor de asigurare a conformității aplicabile contribuabililor.
Rolul sistemelor de informații europene este transversal. În prezent se află în funcțiune 25 de sisteme informatice comune, care acoperă o serie de aspecte transfrontaliere referitoare la impozitarea directă și impozitarea indirectă, precum și arhitectura și aplicațiile de sprijin. Având în vedere că schimbul de informații reprezintă un mijloc de realizare a celorlalte obiective, în special a celor legate de lupta împotriva fraudei fiscale, evaziunii și planificării fiscale agresive, precum și de punerea în aplicare a legislației UE, sistemele de informații europene au contribuit semnificativ la atingerea tuturor obiectivelor. Multe dintre sisteme sunt, de asemenea, disponibile operatorilor economici și le permit să transmită și să obțină mai ușor informații și, prin urmare, să reducă sarcina obligațiilor de raportare.
În ceea ce privește sprijinirea luptei împotriva fraudei fiscale, evaziunii fiscale și planificării fiscale agresive, dovezile disponibile arată că instrumentele existente de schimb de informații și forumurile de colaborare pot aduce o contribuție semnificativă la atingerea obiectivului. Dovezile indică nu numai o utilizare tot mai mare a sistemelor informatice comune în ansamblu, ci și povești convingătoare care explică modul în care acestea simplifică activitatea de zi cu zi a administrațiilor. Contribuțiile au fost cele mai importante în combaterea fraudei/evaziunii fiscale în domeniul TVA și al accizelor (pentru sistemele de informații europene, cum ar fi mini-ghișeul unic, rambursarea TVA, sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor, formularele electronice sau sistemul de schimb de informații privind TVA). Contribuțiile nu au fost atât de importante pentru numărul mai mic de sisteme informatice care se ocupă de impozitarea directă (cum ar fi numărul de identificare fiscală pe portalul Europa sau sistemul de difuzare a datelor); acestea au un domeniu de aplicare mai redus, cu un grad redus de conștientizare, participare sau niveluri mai mici de utilizare.
În ceea ce privește sprijinirea punerii în aplicare a dreptului Uniunii în domeniul fiscal prin asigurarea schimbului de informații, programul a jucat un rol esențial în susținerea statelor membre să comunice reciproc într-un mod sigur și eficient în domenii de interes reciproc și a sporit, prin urmare, colaborarea dintre acestea. Acest aspect al obiectivului reprezintă o mare parte a proiectelor prioritizate prin intermediul programelor anuale de lucru, evaluarea menționând un succes deosebit în susținerea schimbului de informații și a colaborării necesare în cadrul legislației privind TVA și accizele.
În ceea ce privește sprijinirea cooperării administrative între autoritățile fiscale, aceasta s-a prezentat în general sub formă de acțiuni comune, deși implică o serie de subiecte și tipuri de acțiuni. Programul a jucat un rol esențial în consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din statele membre și din alte țări participante. Dovada acestui fapt este cea mai convingătoare în domeniul impozitării indirecte (în special TVA și accize), în care competența UE este cea mai puternică iar nivelul activității programului este ridicat. Cooperarea administrativă directă, sub forma controalelor multilaterale și a participării la anchetele administrative, este, de asemenea, încadrată la acest obiectiv. Fiind unul dintre cele mai populare tipuri de acțiuni (peste 3 000 de funcționari au participat la acestea în perioada 2014-2017), controalele multilaterale oferă dovezi ample cu privire la faptul că cooperarea administrativă practică nu doar se desfășoară, ci este și eficace. În combinație cu un grup de coordonare, care contribuie la alinierea practicilor de lucru și la consolidarea încrederii, controalele multilaterale au condus în mod consecvent la obținerea de venituri recuperate și la sporirea conformității.
Discrepanțele dintre țări și decalajele la nivelul cunoștințelor, pe lângă contextul politicilor fiscale în continuă schimbare, creează necesitatea ca programul să sprijine consolidarea capacităților în rândul administrațiilor naționale. Acest lucru a avut loc sub forma mai multor tipuri de acțiuni comune, precum și a unor măsuri dedicate de asistență tehnică furnizate de Comisia Europeană. Modulele de formare online (eLearning) dezvoltate de program vizează, de asemenea, consolidarea capacității funcționarilor participanți.
4.Eficiență
Bugetul programului Fiscalis 2020 este de 223 de milioane EUR, 124 de milioane EUR fiind angajate în perioada 2014-2017 (reprezentând 56 % din bugetul total disponibil). Fiscalis este un program gestionat în mod direct, Comisia fiind responsabilă de gestionarea și coordonarea acestuia. Activitățile sunt finanțate în principal prin granturi (în special acțiunile comune) și achiziții (în special sistemele de informații europene și dezvoltarea tehnică a modulelor de formare online).
Cea mai mare parte a bugetului Fiscalis sprijină dezvoltarea, exploatarea și întreținerea sistemelor de informații europene, care reprezintă 74,7 % din bugetul angajat. Beneficiile concrete furnizate de sistemele informatice sunt dificil de cuantificat, cu atât mai mult de exprimat ca valoare financiară. Datele nu permit distincția între majoritatea sistemelor diferite, astfel încât costurile ar putea fi comparate cu eficacitate demonstrată. Cu toate acestea, una dintre principalele concluzii ale evaluării este că arhitectura orizontală și sistemele asociate impozitării indirecte, cum ar fi sistemul de schimb de informații privind TVA, sistemul pentru monitorizarea și circulația produselor supuse accizelor și mini-ghișeul unic, au primit cele mai pozitive evaluări și conduc adesea la economii substanțiale pentru administrațiile fiscale și operatorii economici.
Acțiunile comune în cadrul programului Fiscalis 2020 au reprezentat 15,3 % din bugetul angajat în primii patru ani ai programului. Acestea furnizează funcționarilor naționali o platformă și finanțare pentru a organiza reuniuni pe teme de interes comun și se află, prin urmare, la baza acestora în ceea ce privește promovarea colaborării. Această colaborare presupune schimbul de idei și experiențe practice, explorarea unor subiecte dificile, noi tendințe tehnologice, soluții de afaceri și abordări ale sistemelor informatice, alinierea interpretării legislației și a practicilor sau încurajarea schimburilor la nivelul politicilor naționale. Datele disponibile pentru primii patru ani ai programului arată că un număr mare de persoane (majoritatea dintre acestea fiind funcționari din administrațiile fiscale) participă anual la program, într-un număr relativ stabil și în conformitate cu tendințele istorice. Ca și în perioada de finanțare anterioară, au existat aproximativ 4 000 de participări individuale pe an în cadrul programului actual. Structurile de cost ale acestora diferă doar foarte puțin între diferitele tipuri de acțiuni sprijinite (de la grupuri de proiect, vizite de lucru, ateliere și seminare la controale multilaterale și altele). Costul mediu pe participant pe acțiune pentru toate tipurile de acțiuni comune (cu excepția echipelor de experți) este de aproximativ 875 EUR, ceea ce corespunde unor programe similare.
Activitățile de formare în cadrul programului Fiscalis 2020 au reprezentat până în prezent 3,2 % 3 din bugetul angajat. Deoarece costurile de dezvoltare ale modulelor de formare sunt în mare parte o investiție unică, eficiența și rentabilitatea acestora cresc odată cu fiecare participant suplimentar pe măsură ce această acoperire mai largă are loc la costuri suplimentare reduse, dacă este cazul. Creșterea constantă a numărului de funcționari din administrațiile fiscale naționale care au participat la modulele de formare și descărcările din domeniul public indică faptul că există o nevoie, iar materialele de formare Fiscalis 2020 compensează această lacună. Produsul emblematic în cadrul acestei componente a programului este pachetul de formare online cu privire la TVA, care cuprinde 12 cursuri. În ansamblu, aproximativ 46 700 de funcționari din administrațiile fiscale au fost instruiți în perioada 2014-2017 datorită programului Fiscalis 2020. Modulele de formare online au fost de asemenea descărcate de 34 950 de ori de pe site-ul web EUROPA, în special de către asociații profesionale sau întreprinderi multinaționale. Pe baza estimărilor furnizate de cei care au descărcat modulele de pe site-ul EUROPA, modulele de formare sponsorizate de Fiscalis au ajuns la un grup potențial de 420 000 de stagiari.
Deși simplificarea ca atare nu se numără printre obiectivele programului Fiscalis 2020, programul oferă sprijin altor inițiative destinate simplificării și modernizării peisajului fiscal european. Arhitectura IT care sprijină schimbul de informații între autoritățile fiscale (de exemplu, rețeaua comună de comunicații și diferitele tipuri de formulare electronice) contribuie în mod activ la simplificarea procedurilor și, prin urmare, reduce timpul necesar procesării cererilor.
De asemenea, s-au obținut unele creșteri ale eficienței în ceea ce privește sinergiile dintre programele Fiscalis 2020 și Vamă 2020. În timp ce domeniile de politică pentru cele două programe diferă, acestea au în comun un accent similar, permițând administrațiilor să coopereze și să facă schimb de informații. Aceste similitudini au oferit oportunități de sinergii, atât în ceea ce privește acordurile administrative, cât și activitățile comune, care includ interacțiunea și finanțarea comună a componentelor comune, cum ar fi sistemele informatice și abordările similare în ceea ce privește consolidarea și formarea capacităților umane. Majoritatea sinergiilor potențiale au fost observate la nivelul central de gestionare a programului și sistemele informatice integrate. Având în vedere gestionarea strâns aliniată a programelor, s-au identificat domenii pentru sinergii potențiale și schimbul de informații în legătură cu dezvoltarea sistemelor de informații europene, planul strategic multianual pentru sistemele de informații europene pentru domeniul vamal oferind o bază pentru elaborarea și punerea în aplicare a unui plan strategic multianual corespunzător pentru impozitare.
În ceea ce privește conținutul celor două programe, o excepție vizibilă se regăsește în domeniul accizelor, în care competența este adesea partajată între administrațiile fiscale și cele vamale naționale și în care cele două programe au furnizat un sprijin explicit în ceea ce privește identificarea domeniilor de interes comun și colaborarea în vederea evitării fraudelor privind accizele.
5.Coerență
Programul este coerent la nivel intern, cu un nivel ridicat de coerență între logica de intervenție, obiectivele programului, prioritățile și proiectele anuale ale programului de lucru. Programul este conceput în funcție de obiective, ceea ce înseamnă că toate acțiunile din cadrul programului trebuie să se refere la obiectivele enunțate în Regulamentul (UE) nr. 1286/2013. Acțiunile programului sunt stabilite în conformitate cu obiectivele generale, specifice și operaționale și cu cea mai potrivită metodă de punere în aplicare.
În ceea ce privește coerența externă, există o strânsă aliniere între program și strategia Europa 2020, așa cum reiese din acțiunile și activitățile relevante. Datorită activităților sale, programul sprijină punerea în aplicare a politicii fiscale a UE, în special lupta împotriva fraudei fiscale, evaziunii fiscale și planificării fiscale agresive. Aceasta, la rândul său, ajută la limitarea denaturărilor concurenței și a perturbării pieței unice, care pot rezulta din interacțiunea dintre sistemele fiscale ale celor 28 de state membre.
Implicarea țărilor candidate și potențial candidate este, în general, pozitivă, cu dovezi solide ale participării active. Până în prezent, cele șase țări din afara UE implicate în program au participat la acțiunile comune ale programului și au utilizat chiar și unele dintre sistemele informatice pentru care au avut permisiune. Cu toate acestea, există posibilități și spațiu pentru a le implica și mai mult.
Unul dintre domeniile în care se pare că există o lipsă de coerență externă puternică este complementaritatea cu alte inițiative ale UE în afară de programul Vamă 2020. În timp ce natura obiectivelor și activităților programului sugerează sinergii potențiale cu o serie de alte programe și proiecte, au fost identificate doar două exemple de coordonare practică: una cu Programul de sprijin pentru reforme structurale și cealaltă cu proiectul pilot TAXEDU finanțat de Parlamentul European. Acest lucru evidențiază faptul că există oportunități care nu sunt utilizate suficient în prezent. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare între diferitele departamente ale Comisiei dar și între alte instituții pentru a utiliza pe deplin potențialul programelor existente.
6.Valoare adăugată europeană
Programul Fiscalis 2020 și diferitele tipuri de activități finanțate oferă valoare adăugată activității operatorilor economici și administrațiilor fiscale naționale, generând creșteri clare ale eficienței și economii de scară.
Sistemele de informații europene sprijinite prin programul Fiscalis au condus la economii de costuri substanțiale — deși dificil de cuantificat — pentru administrațiile naționale, sub formă de reducere a cheltuielilor în sectorul informatic și a resurselor umane comparativ cu un scenariu în care nu au avut loc acțiuni ale UE. Sistemele dezvoltate la nivel central sunt mai puțin costisitoare în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare decât 28 de sisteme naționale individuale și evită, de asemenea, costurile legate de interoperabilitatea între țări. În cazul în care sistemele sunt împărțite între componentele UE și cele naționale, programul asigură interconectivitatea și coexistența eficientă între sistemele informatice. Permițând statelor membre să colaboreze în domenii de interes reciproc, colaborarea în domeniul informatic oferă, de asemenea, potențialul de a genera economii de scară. Scopul principal al colaborării în domeniul informatic îl reprezintă punerea în aplicare a sistemelor informatice comune (dezvoltarea software-ului, a soluțiilor informatice și a componentelor, precum și testare) prin punerea în comun a resurselor într-un mod formal, alături de o repartizare echilibrată a proprietății între Comisie și statele membre.
Acțiunile comune, în special atelierele, vizitele de lucru și grupurile de proiect, contribuie la schimbul de informații și experiențe, oferă oportunități pentru crearea de rețele și îmbunătățesc înțelegerea problemelor și soluțiilor comune, dincolo de ceea ce altfel ar fi fost posibil. Este de remarcat, de asemenea, rolul echipelor de experți, care reprezintă o nouă caracteristică a programului și a căror structură permite o colaborare sporită între statele membre pe proiecte complexe cu un grad ridicat de angajament în rândul participanților. Acestea sunt considerate de majoritatea statelor membre ca fiind o modalitate interesantă și utilă de aliniere și coordonare a activității lor, în special în ceea ce privește soluțiile informatice. Consultările și crearea de rețele cu colegii din alte țări prin intermediul acțiunilor comune au fost considerate complementare inițiativelor de la nivel național, contribuind la consolidarea relațiilor și a încrederii, precum și la sprijinirea schimbului de experiență și cunoștințe. Activitățile de formare comune au contribuit, de asemenea, la economisirea de timp și bani pentru administrațiile din anumite țări datorită dezvoltării și furnizării în comun de programe de formare, care altfel nu ar fi fost disponibile.
O interacțiune clară între acțiunile la nivel național și cele la nivel UE a fost, de asemenea, identificată în sfera de aplicare a programului. A existat un consens între coordonatorii naționali consultați ai programului referitor la faptul că Fiscalis oferă posibilitatea de a acționa dincolo de ceea ce țările participante ar putea realiza singure. Acest lucru variază de la activități precum cooperarea administrativă — în care acțiunile din cadrul programului îmbunătățesc procesele naționale — la furnizarea de medii pentru învățare și coordonare în punerea în aplicare a dreptului UE (în cazul țărilor candidate și potențial candidate, alinierea la acquis-ul UE).
Durabilitatea rezultatelor și realizărilor programului este în general ridicată. Acestea includ avantaje mai intangibile (cum ar fi dezvoltarea de rețele și relații) și realizări tangibile (inclusiv instrumente, metode etc.), în special în ceea ce privește îmbunătățirea capacităților umane în administrațiile naționale. Cu toate acestea, a existat unanimitate între părțile interesate consultate cu privire la importanța continuării programului în viitor. Acest lucru este cel mai relevant pentru a asigura durabilitatea sistemelor de informații europene sprijinite de program și pentru a evita potențialul impact negativ pe care l-ar putea avea reducerea sau întreruperea finanțării asupra acestor sisteme informatice. În ansamblu, în cadrul evaluării s-a constatat că menținerea sprijinului pentru sistemele informatice instituite este necesară pentru a garanta arhitectura schimbului de informații care a fost creată, precum și numeroasele platforme care cuprind componente centrale, gestionate de Comisie.
7.Concluzii
Constatările evaluării validează relevanța obiectivelor specifice Fiscalis prin identificarea unor nevoi clare pentru schimbul sigur și rapid de informații, cooperarea între administrațiile fiscale și consolidarea capacității administrative. Aceste nevoi decurg din creșterea sferei de aplicare a dreptului și a inițiativelor UE, din caracterul transfrontalier al problemelor și din necesitatea persistentă de convergență între țări. A existat un acord universal în rândul părților interesate consultate asupra faptului că programul este necesar pentru a facilita acest schimb și această cooperare, și că politicile ambițioase ale UE nu ar fi posibile fără un astfel de sprijin. Prin urmare, rolul programului în promovarea convergenței abordărilor, a procedurilor administrative și a normelor este deosebit de relevant.
Datorită celor trei tipuri principale de activități (sisteme de informații europene, acțiuni comune și formare), programul a fost eficace în consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din statele membre ale UE și din alte țări participante. Programul a oferit cadrul și mijloacele tehnologice necesare pentru a colabora și a face schimb de informații cu privire la punerea în aplicare a legislației fiscale a UE și combaterea evaziunii fiscale, a fraudei și a planificării fiscale agresive într-o Europă tot mai mobilă. Dovada acestui fapt este cea mai convingătoare în domeniul impozitării indirecte (în special TVA și accize) în care competența UE este cea mai puternică iar nivelul activității programului este ridicat.
Structura generală a programului și procesele de luare a deciziilor și de stabilire a priorităților sunt testate în timp și sunt, în linii mari, adecvate în percepția părților interesate, atât în cadrul Comisiei, cât și în administrațiile țărilor participante. Deși avantajele sale nu pot fi evaluate în bani, compararea constatărilor privind eficacitatea, alături de datele privind cheltuielile și constatările pozitive privind eficiența operațională furnizează motive întemeiate în favoarea faptului că programul este rentabil în general. Sistemele de informații europene, acțiunile comune și activitățile de formare generează în mod clar valoare pentru administrațiile fiscale UE și naționale, ajutându-le să pună în comun resurse (generând astfel economii de scară), să crească nivelul de colectare a veniturilor și conformitatea și să funcționeze mai eficient. Operatorii economici au avut, de asemenea, de câștigat în mod indirect de pe urma unei mai bune administrări a politicii fiscale, precum și a utilizării directe a anumitor sisteme informatice și a modulelor de formare online.
Există o coerență internă puternică între diferitele niveluri și componente ale programului Fiscalis. Acesta este rezultatul mai multor factori, printre care se numără și o concepție bazată pe obiective care asigură alinierea diferitelor niveluri ale logicii de intervenție — de la obiectivele generale, specifice și operaționale la priorități și activități. În ceea ce privește coerența externă a programului, există o strânsă aliniere între program și strategia Europa 2020, așa cum reiese din acțiunile și activitățile relevante sprijinite de program. Implicarea țărilor candidate și potențial candidate este, în general, pozitivă, cu dovezi solide ale participării active și posibilități de a le implica și mai mult.
Programul a fost eficace în furnizarea de soluții pentru problemele cu o dimensiune europeană clară. În special, programul adaugă valoare furnizând un forum pentru discuții, schimburi de experiență și crearea de rețele între statele membre care nu ar fi posibile fără sprijinul Comisiei. Fiscalis a contribuit, de asemenea, la crearea unui cadru pentru schimbul de informații datorită unei varietăți de sisteme și activități informatice. Acestea conduc la avantaje atât tangibile, cât și intangibile oferite de economiile de scară și la coordonare. Componenta clară a UE și faptul că aceleași rezultate ar fi dificil sau imposibil de obținut fără sprijinul programului — în special în ceea ce privește menținerea necesară a sistemelor de informații europene — conduc, de asemenea, la concluzia că sprijinul continuu prin finanțarea programului este relevant și avantajos din perspectiva valorii adăugate europene.