(1)

În trecut, statele membre au ales să introducă, la nivel național, măsuri referitoare la ora de vară. Prin urmare, a fost important pentru funcționarea pieței interne să se stabilească, în întreaga Uniune, o dată și o oră comune pentru începutul și sfârșitul perioadei cu oră de vară pentru a coordona schimbările orare în statele membre . În conformitate cu Directiva 2000/84/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), toate statele membre aplică în prezent măsuri referitoare schimbări sezoniere ale ore de două ori pe an. Trecerea de la ora standard la ora de vară din se face în ultima duminică a lunii martie , ora de vară aplicându-se până în ultima duminică a lunii octombrie a aceluiași an. [AM 1]

(2)

Având în vedere numeroasele petiții, inițiative ale cetățenilor și întrebări parlamentare pe această temă, în rezoluția sa din 8 februarie 2018, Parlamentul European a solicitat Comisiei să realizeze o evaluare temeinică a măsurilor referitoare la ora de vară prevăzute de Directiva 2000/84/CE și, dacă este necesar, să prezinte o propunere de revizuire a acesteia. Rezoluția a confirmat subliniat , de asemenea, că este esențial să se mențină o abordare armonizată importanța menținerii unei abordări armonizate și coordonate în întreaga Uniune a măsurilor referitoare la oră și a unui orar unitar la nivelul Uniunii . [AM 2]

(3)

Comisia a examinat dovezile disponibile, care subliniază importanța existenței unor norme armonizate la nivelul Uniunii în acest domeniu, pentru a se asigura buna funcționare a pieței interne , previzibilitate și siguranță pe termen lung și pentru a se evita, printre altele, perturbările legate de programarea operațiunilor de transport și de funcționarea sistemelor de informare și comunicare, costurile mai ridicate pentru comerțul transfrontalier sau productivitatea mai scăzută în privința bunurilor și serviciilor. Dovezile nu clarifică dacă beneficiile generate de măsurile referitoare la ora de vară depășesc inconvenientele legate de schimbarea orei de două ori pe an. [AM 3]

(3a)

Dezbaterea publică privind măsurile referitoare la ora de vară nu este nouă și, de la introducerea orei de vară, au existat mai multe inițiative care au vizat renunțarea la această practică. Unele state membre au organizat consultări naționale, iar majoritatea întreprinderilor și a părților interesate au sprijinit renunțarea la această practică. În urma consultării inițiate de Comisia Europeană, s-a ajuns la aceeași concluzie. [AM 4]

(3b)

În acest context, situația crescătorilor de animale poate servi drept exemplu în care ora de vară a fost considerată inițial incompatibilă cu practicile agricole de lucru, în special în ceea ce privește începutul zilei de lucru, care este deja foarte matinal potrivit orei standard. De asemenea, s-a considerat că trecerea de două ori pe an la ora de vară a îngreunat comercializarea produselor sau a animalelor pe piață. Și, în cele din urmă, s-a presupus că s-a redus producția de lapte pentru că vacile și-au urmat ritmul natural de muls. Totuși echipamentele și practicile agricole moderne au revoluționat agricultura, astfel încât majoritatea acestor preocupări nu mai sunt relevante, în timp ce preocupările referitoare la bioritmul animalelor și condițiile de lucru ale fermierilor sunt în continuare relevante. [AM 5]

(4)

Este în curs o dezbatere publică aprinsă privind măsurile referitoare la ora de vară . La consultarea publică organizată de Comisie au participat aproximativ 4,6 milioane de cetățeni, acesta fiind cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul consultărilor Comisiei. De asemenea, un număr de inițiative cetățenești au evidențiat preocupările cetățenilor cu privire la schimbarea orei de două ori pe an , iar unele state membre și-au exprimat deja preferința de a renunța la aplicarea acestor măsuri măsurilor referitoare la ora de vară . Având în vedere aceste evoluții, este necesar să se asigure în continuare buna funcționare a pieței interne și să se evite orice perturbare semnificativă a acesteia, cauzată de divergențe între statele membre în acest domeniu. Prin urmare, este oportun să se renunțe în mod coordonat și armonizat la măsurile referitoare la ora de vară. [AM 6]

(4a)

Cronobiologia arată că bioritmul organismului uman este afectat de orice schimbare de timp, care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății umane. Dovezi științifice recente sugerează în mod clar că există o legătură între schimbările orei și bolile cardiovasculare, bolile inflamatorii imune sau hipertensiune, corelate cu dereglarea ritmului circadian. Anumite grupuri, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă, sunt deosebit de vulnerabile. Prin urmare, pentru protejarea sănătății publice, este oportun să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei. [AM 7]

(4b)

Teritoriile statelor membre, altele decât teritoriile de peste mări, sunt grupate în trei zone de fus orar sau ore standard diferite, și anume GMT, GMT + 1 și GMT + 2. Extinderea de amploare nord-sud a Uniunii Europene înseamnă că efectele luminii naturale variază în Uniune. Prin urmare, este important ca statele membre să țină cont de aspectele geografice ale orei, și anume zonele naturale de fus orar și poziția geografică, înainte de a-și schimba propria zonă de fus orar. Statele membre ar trebui să consulte cetățenii și părțile interesate relevante înainte de a decide dacă își schimbă zona de fus orar. [AM 8]

(4c)

O serie de inițiative cetățenești au evidențiat preocupările cetățenilor cu privire la schimbarea orei de două ori pe an, iar statelor membre ar trebui să li se acorde timpul și posibilitatea de a efectua propriile lor consultări publice și evaluări ale impactului, pentru a înțelege mai bine implicațiile renunțării la schimbarea sezonieră a orei în toate regiunile. [AM 9]

(4d)

Ora oficială de vară a dus la întârzierea, în aparență, a apusurilor în lunile de vară. În mintea multor cetățeni ai Uniunii, vara înseamnă lumina soarelui până seara târziu. Revenirea la ora „standard” ar însemna devansarea apusurilor din timpul verii cu o oră și scurtarea semnificativă a perioadei anului cu lumină până seara târziu. [AM 10]

(4e)

Numeroase studii au analizat legătura dintre trecerea la orarul de vară și riscul de atacuri de cord, ritmul perturbat al corpului, privarea de somn, lipsa de concentrare și de atenție, riscul crescut de accidente, gradul de satisfacție în viață scăzut și chiar ratele de sinucidere. Cu toate acestea, zilele mai lungi, activitățile în aer liber după muncă sau școală și expunerea la soare au, în mod clar, unele efecte pozitive pe termen lung asupra stării de bine generale. [AM 11]

(4f)

Schimbările sezoniere ale orei au un impact negativ și asupra animalelor, fapt evident în agricultură, de exemplu, unde producția de lapte a vacilor are de suferit. [AM 12]

(4 g)

Se presupune, în general, că schimbările sezoniere de oră produc economii de energie. Acesta a fost, într-adevăr, principalul motiv pentru introducerea lor inițială în secolul trecut. Cu toate acestea, cercetările arată că, deși schimbările sezoniere de oră ar putea avea beneficii marginale în reducerea consumului de energie în Uniune în ansamblu, acest lucru nu este valabil în toate statele membre. Energia de iluminat economisită prin trecerea la ora de vară ar putea fi, de asemenea, compensată de creșterea consumului de energie pentru încălzire. În plus, rezultatele sunt dificil de interpretat, deoarece sunt puternic influențate de factori externi, cum ar fi meteorologia, comportamentul utilizatorilor de energie sau tranziția energetică în curs. [AM 13]

(5)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere dreptului fiecărui stat membru de a decide ora standard sau orele standard pentru teritoriile aflate sub jurisdicția sa și care intră în domeniul de aplicare teritorială a tratatelor, precum și modificările ulterioare ale orei sau orelor respective. Cu toate acestea, pentru a se garanta că aplicarea măsurilor referitoare la ora de vară doar de către unele state membre nu perturbă funcționarea pieței interne, statele membre ar trebui să se abțină de la schimbarea orei standard pe orice teritoriu aflat sub jurisdicția lor din motive legate de schimbările sezoniere, prezentând această schimbare ca fiind o schimbare a zonei de fus orar. Mai mult, pentru limitarea la minimum a perturbărilor, printre altele în sectorul transportului, în cel al comunicațiilor și în alte sectoare implicate, statele membre ar trebui să notifice Comisiei în timp util intenția până la cel târziu 1 aprilie 2020 eventuala lor intenție de a-și schimba propria oră standard în ultima duminică din octombrie 2021 și să aplice, ulterior, schimbările notificate. Pe baza notificării respective, Comisia ar trebui să informeze toate celelalte state membre, astfel încât acestea să poată lua toate măsurile necesare. De asemenea, Comisia ar trebui să informeze publicul larg și părțile interesate, publicând informațiile respective. [AM 14]

(6)

Prin urmare, este necesar să se renunțe la armonizarea perioadei vizate de măsurile referitoare la ora de vară prevăzute în Directiva 2000/84/CE, să se introducă norme comune care să împiedice statele membre să aplice sisteme diferite și sezoniere referitoare la oră prin schimbarea propriei ore standard mai mult de o dată pe an, precum și să se stabilească obligația de notificare a schimbărilor dorite ale orei standard. Obiectivul prezentei directive este de a contribui în mod hotărât la buna funcționare a pieței interne și, în consecință, temeiul ar trebui să fie articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), interpretat în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. [AM 15]

(6a)

Decizia privind ora standard care se va aplica în fiecare stat membru trebuie să fie precedată de consultări și studii care să țină seama de preferințele cetățenilor, de variațiile geografice, de diferențele regionale, de formulele standard de lucru și de alți factori relevanți pentru statul membru în cauză. Prin urmare, statele membre ar trebui să dispună de timp suficient pentru a analiza impactul propunerii și pentru a alege soluția care servește cel mai bine populațiilor lor, luând în considerare în același timp buna funcționare a pieței interne. [AM 16]

(6b)

Trecerea la un nou sistem orar lipsit de schimbări sezoniere va genera costuri legate de tranziție, în special în ceea ce privește sistemele informatice din diferite domenii, mai ales al transporturilor. Pentru a reduce în mod semnificativ costurile de tranziție, este necesară o perioadă de timp rezonabilă pentru pregătirea punerii în aplicare a prezentei directive. [AM 17]

(7)

Prezenta directivă ar trebui să se aplice de la 1 aprilie 2019, astfel încât 2021 și, prin urmare, ultima perioadă de vară care face obiectul dispozițiilor din Directiva 2000/84/CE ar trebui să înceapă, în fiecare stat membru, la ora 1.00 a.m., ora universală coordonată, a datei de 31 din ultima duminică din martie 2019 2021 . Statele membre care, după respectiva perioadă de vară, intenționează să adopte o oră standard corespunzătoare orei aplicate pe durata sezonului de iarnă în conformitate cu Directiva 2000/84/CE ar trebui să își modifice ora standard la ora 1.00 a.m., ora universală coordonată, a datei de 27 din ultima duminică din octombrie 2019 2021 , astfel încât schimbările similare și de durată aplicate în diverse state membre să aibă loc simultan. Este de dorit ca statele membre să ia în mod concertat deciziile referitoare la orele standard pe care le vor aplica din 2019 2021 . [AM 18]

(7a)

Pentru a asigura punerea în aplicare armonizată a prezentei directive, statele membre ar trebui să coopereze între ele și să ia în mod concertat și coordonat deciziile privind măsurile referitoare la oră avute în vedere. Prin urmare, ar trebui înființat un mecanism de coordonare, care să fie alcătuit din câte un reprezentant desemnat din fiecare stat membru și un reprezentant al Comisiei. Mecanismul de coordonare ar trebui să discute și evalueze impactul potențial al oricăror decizii avute în vedere privind ora standard a unui stat membru asupra funcționării pieței interne, cu scopul de a evita perturbări semnificative. [AM 19]

(7b)

Comisia ar trebui să evalueze dacă măsurile referitoare la oră avute în vedere în diferitele state membre ar putea împiedica în mod semnificativ și permanent funcționarea corespunzătoare a pieței interne. În cazul în care această evaluare nu conduce la concluzia că statele membre trebuie să reconsidere măsurile referitoare la oră pe care le au în vedere, Comisia ar trebui să fie în măsură să amâne data de aplicare a prezentei directive cu cel mult 12 luni și să prezinte o propunere legislativă, dacă este cazul. Prin urmare, pentru a asigura aplicarea adecvată a prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a amâna data de aplicare a prezentei directive cu cel mult 12 luni. [AM 20]

(8)

Punerea în aplicare a prezentei directive ar trebui monitorizată. Rezultatele acestei monitorizări ar trebui prezentate de Comisie într-un raport către Parlamentul European și Consiliu. Raportul respectiv ar trebui să fie bazat pe informațiile puse la dispoziția Comisiei de către statele membre în timp util pentru a permite prezentarea raportului la momentul specificat.

(9)

Deoarece obiectivele prezentei directive în ceea ce privește măsurile armonizate referitoare la oră nu pot fi îndeplinite în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor respective.

(10)

Măsurile armonizate referitoare la oră ar trebui aplicate în conformitate cu dispozițiile referitoare la domeniul de aplicare teritorială a tratatelor prevăzute la articolul 355 din TFUE.

(11)

Prin urmare, Directiva 2000/84/CE ar trebui abrogată,