(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(1)

În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Dintre aceste drepturi și valori, demnitatea umană, recunoscută prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, reprezintă baza primară a tuturor drepturilor fundamentale ale omului. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(1a)

În Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii, Parlamentul European a subliniat importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza cadrului financiar multianual (CFM) și a tuturor politicilor conexe ale Uniunii, inclusiv integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU în toate politicile și inițiativele Uniunii din următorul CFM, a subliniat că eliminarea discriminării este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii față de o Europă favorabilă incluziunii și a deplâns lipsa integrării perspectivei de gen și a angajamentelor privind egalitatea de gen în politicile Uniunii, astfel cum sunt prezentate în propunerile privind CFM.

(1b)

În Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul său pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, democrației, cetățeniei și societății civile care și-au demonstrat în mod clar valoarea adăugată europeană și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor, a subliniat că singura modalitate de a avea o Uniune mai puternică și mai ambițioasă este de a consolida mijloacele financiare de care dispune și a recomandat înființarea unui Fond european intern pentru democrație, care să acorde un sprijin consolidat societății civile și organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) ce activează în domeniile democrației și drepturilor omului, urmând să fie gestionat de către Comisie. Ar trebui să se ofere sprijin în continuare politicilor existente, ar trebui sporite resursele programelor emblematice ale Uniunii, iar responsabilitățile suplimentare ar trebui corelate cu mijloace financiare suplimentare.

(2)

Aceste drepturi și valori trebuie să fie promovate și respectate în continuare, să fie diseminate în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție și de cooperare transfrontalieră al Uniunii. Programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/ 2014  (9) (denumite în continuare „programele anterioare”).

(2)

Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate și promovate activ în continuare de Uniune și de toate statele membre în toate politicile lor în mod consecvent și trebuie să fie respectate și diseminate în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE , deoarece deteriorarea acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său . Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, precum și cu reducerea continuă a spațiului societății civile independente, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, nediscriminarea și statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție și de cooperare transfrontalieră al Uniunii. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („programul”) va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8), și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/ 2014 al Consiliului  (9) (denumite în continuare „programele anterioare”) și va fi adaptat pentru a aborda noile provocări la adresa valorilor europene .

(3)

Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa în primul rând pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, favorabilă incluziunii și democratică . Aceasta presupune o societate civilă dinamică, încurajarea participării democratice , civice și sociale a oamenilor și promovarea bogatei diversități a societății europene, pe baza istoriei și a memoriei noastre comune . Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede totodată că instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative , prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3)

Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune , a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, deschisă, favorabilă incluziunii și democratică , prin finanțarea unor activități care să promoveze o societate civilă dinamică, bine dezvoltată, rezilientă și capacitată , inclusiv prin sensibilizare în ceea ce privește promovarea și protejarea valorilor noastre comune, și care să încurajeze participarea democratică, civică și socială a oamenilor și să promoveze pacea și bogata diversitate a societății europene, pe baza valorilor, istoriei , memoriei și patrimoniului nostru comun . Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ca instituțiile să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde , prin mijloace corespunzătoare, cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(3a)

Comisia ar trebui să mențină un dialog constant, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea evoluțiilor politice în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil ar trebui să fie format din organizații care au fost selectate să primească un grant pentru funcționare sau pentru acțiune în cadrul programului, precum și din alte organizații și părți interesate care și-au exprimat interesul pentru programul sau activitatea în acest domeniu de politică, dar care nu sunt neapărat sprijinite de program.

(4)

Programul „Drepturi și valori” („programul”) ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate.

(4)

Programul ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor consacrate în tratate și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin dezvoltarea ei în continuare . Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile și posibilitățile lor de participare specifice prin abordări adaptate și țintite, inclusiv promovarea tuturor tipurilor de egalitate și egalitatea de gen în cadrul politicilor .

(4a)

Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației este fundamentală pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Respectarea statului de drept în interiorul Uniunii este o condiție prealabilă pentru protecția drepturilor fundamentale, precum și pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate. Modul în care statul de drept este implementat în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor juridice. Prin urmare, programul ar trebui să promoveze și să protejeze drepturile fundamentale, democrația și statul de drept la nivel local, regional, național și transnațional.

(4b)

Statul de drept, consacrat la articolul 2 din TUE drept una dintre valorile Uniunii, include principiile legalității, implicând un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive, protecția judiciară efectivă cu ajutorul unor instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale și separarea puterilor și egalitatea în fața legii.

(5)

Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, este nevoie de o varietate de acțiuni și de eforturi coordonate. Reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a diversității, a  dialogului și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență și de identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a valorilor, a culturii, a istoriei și a patrimoniului european. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.

(5)

Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, pentru a stimula participarea democratică și a oferi cetățenilor posibilitatea de a-și exercita drepturile legate de cetățenia europeană, este nevoie de o varietate de acțiuni și de eforturi coordonate , care să urmărească o distribuție geografică echilibrată . Reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile la nivel local, regional și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor active la viața democratică a Uniunii , precum și la elaborarea agendei politice a Uniunii . În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a  dialogului intercultural, a diversității culturale și lingvistice , a  reconcilierii, a incluziunii sociale și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună pornind de la o identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a valorilor, a culturii, a istoriei și a patrimoniului european. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.

(5a)

Creșterea pluralității și a tendințelor migrației la nivel mondial crește importanța dialogului intercultural și interconfesional în societățile noastre. Prin intermediul programului ar trebui acordat sprijin deplin dialogului intercultural și interconfesional ca o componentă a armoniei sociale în Europa și ca element esențial pentru creșterea incluziunii sociale și a coeziunii. Deși dialogul interconfesional ar putea ajuta la sublinierea contribuției pozitive a religiei la coeziunea socială, analfabetismul religios riscă să creeze premisele utilizării greșite a sentimentului religios în rândul populației. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiecte și inițiative care dezvoltă alfabetizarea religioasă, promovează dialogul interconfesional și înțelegerea reciprocă.

(6)

Sunt necesare activități de comemorare și o  reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la istoria comună, ca temelie pentru construirea unui viitor comun , a unei moralități și a unor valori comune . Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, culturale și interculturale, precum și legăturile dintre memoria istorică, crearea unei identități europene și sentimentul de apartenență la același grup.

(6)

Sunt necesare activități de comemorare și o  gândire critică și creativă asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii , în special tinerii, cu privire la istoria lor comună, ca temelie pentru construirea unui viitor comun. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, sociale, culturale și interculturale , toleranța și dialogul, pentru a promova un fundament comun bazat pe valorile noastre comune, solidaritate, diversitate și pace , precum și legăturile dintre memoria istorică, crearea unei identități europene și sentimentul de apartenență la același grup.

(7)

De asemenea, cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.

(7)

Cetățenii Uniunii nu sunt suficient de conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii , precum dreptul de a vota la alegerile europene și locale sau de a beneficia de protecție consulară acordată de ambasadele altor state membre. Cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de aceste drepturi , să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie consolidată la toate nivelurile în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.

(7a)

Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul și Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa subliniază cât de important este să se mențină vie memoria trecutului ca mijloc de construire a unui viitor comun și subliniază valoarea rolului Uniunii în facilitarea, împărtășirea și promovarea memoriei colective a respectivelor crime, inclusiv în vederea consolidării unei identități europene comune pluraliste și democratice.

(8)

Egalitatea între femei și bărbați reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o activitate de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(8)

Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Articolul 8 din prezentul regulament încredințează Uniunii sarcina de a elimina, prin toate acțiunile sale, inegalitățile și de a promova egalitatea între bărbați și femei. Totuși, progresele globale în materie de egalitate de gen sunt foarte lente, după cum reiese din indicele egalității de gen din 2017, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Discriminarea intersecțională, adesea silențioasă și disimulată, și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diversele forme de violență împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii , prin sprijinirea integrării dimensiunii de gen și susținerea obiectivelor în materie de nediscriminare, precum și prin combaterea activă a stereotipurilor și abordarea problemei discriminării silențioase, constituie o activitate de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(9)

Violența pe criterii de gen și violența împotriva copiilor și a tinerilor constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Violența persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, și are urmări grave asupra sănătății fizice și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Copiii , tinerii și femeile sunt deosebit de vulnerabili la violență , în special în relațiile apropiate . Ar trebui să se ia măsuri pentru promovarea drepturilor copilului și pentru a se contribui la protecția copiilor împotriva vătămărilor și a violenței, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihică și care constituie o încălcare a drepturilor lor la dezvoltare, la protecție și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, promovarea prevenirii și protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea între femei și bărbați.

(9)

Violența pe criterii de gen și violența împotriva copiilor și a tinerilor , a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap, a refugiaților și a migranților și a membrilor diferitelor grupuri minoritare, cum ar fi membrii grupurilor etnice minoritare și persoanele LGBTQI, constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Violența persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, și are urmări grave asupra sănătății fizice și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Combaterea violenței bazate pe gen necesită o abordare multidimensională , care să cuprindă aspectele juridice, educaționale, sanitare (inclusiv drepturile sexuale și cele privind reproducerea) și economice, precum și alte aspecte societale, cum ar fi sprijinirea organizațiilor pentru drepturile femeilor sau furnizarea de consiliere, de asistență și de proiecte care urmăresc atingerea obiectivului unei societăți mai egalitare din perspectiva genului. Este necesar să se combată în mod activ stereotipurile și normele dăunătoare încă de la o vârstă fragedă , precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online . Ar trebui să se ia măsuri pentru promovarea drepturilor copilului și pentru a se contribui la protecția copiilor împotriva vătămărilor și a violenței, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihică și care constituie o încălcare a drepturilor lor la dezvoltare, la protecție și la demnitate. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind „toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată”. Combaterea tuturor formelor de violență și promovarea , prevenirea, protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea între femei și bărbați. Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului. Prevenirea și sprijinul pentru drepturile victimelor ar trebui să fie concepute în cooperare cu grupul-țintă, asigurându-se că răspund nevoilor specifice ale persoanelor cu vulnerabilități multiple.

(9a)

Femeile fără acte de identitate sunt deosebit de vulnerabile la violență și la abuzul sexual și nu au acces la servicii de sprijin. Este esențial să se pună în aplicare o abordare axată pe victime și să se ofere servicii de sprijin adecvate pentru toate femeile din întreaga Uniune, indiferent de statutul lor de rezident. Este esențial să se adopte o perspectivă de gen în procedurile de azil în contextul activităților intersecționale, aceasta putând contribui și la îmbunătățirea egalității de gen.

(10)

Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea pe internet. Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.

(10)

Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile vătămătoare cunoscute cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea pe internet între copii și celelalte tipuri de hărțuire online . Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate , cu o alocare bugetară independentă pentru programul Daphne , iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.

(11)

Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a discriminării, a rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a islamofobiei și a altor forme de intoleranță. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (10) și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (11).

(11)

Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare , inclusiv de discriminare directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a discriminării, a rasismului, a xenofobiei, a  afrofobiei, a antisemitismului, a  antițiganismului, a islamofobiei , a homofobiei și a altor forme de intoleranță , atât online, cât și offline, împotriva persoanelor din grupuri minoritare, luând în considerare nivelurile multiple de discriminare cu care se confruntă femeile . În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020” (10) și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre (11).

(12)

Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole comportamentale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.

(12)

Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole comportamentale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap , inclusiv cele care suferă de deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH , a căror punere în aplicare este obligatorie, au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii. În această privință, programul ar trebui să acorde o atenție deosebită activităților de sensibilizare cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu handicap atunci când doresc să participe pe deplin în societate și să își exercite drepturile în calitate de cetățeni cu drepturi egale, și ar trebui să finanțeze astfel de activități.

(13)

Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (13) – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.

(13)

Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului (12) și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului (13) – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, să sprijine organizațiile societății civile în promovarea protecției datelor în conformitate cu normele Uniunii și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.

(13a)

Libertatea de exprimare și de informare este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Accesul liber la informații, evaluarea contextului mass-mediei și utilizarea responsabilă și în condiții de siguranță a rețelelor de informare și comunicare sunt direct legate de dezvoltarea liberă a opiniei publice și sunt esențiale pentru a garanta o democrație funcțională. Este necesar ca publicul să dobândească competențele mediatice necesare pentru a avea o gândire critică și discernământ, precum și capacitatea de a analiza realități complexe, de a recunoaște diferențele dintre opinii și fapte și de a rezista oricărei forme de incitare la ură. În acest scop, Uniunea ar trebui să promoveze dezvoltarea educației în domeniul mass-media pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, prin formare, sensibilizare, studii și alte activități relevante.

(14)

Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (14)]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.

(14)

Inițiativa cetățenilor europeni este primul instrument supranațional de democrație participativă, care creează o legătură directă între cetățenii europeni și instituțiile Uniunii. Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (14)]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa , de a sprijini și de a-i încuraja și pe alții să sprijine inițiative cetățenești europene.

(15)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea.

(15)

În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și să promoveze includerea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genului, dacă este necesar pe tot parcursul procesului bugetar al Uniunii. Integrarea adecvată a dimensiunii de gen necesită includerea perspectivei de gen în toate liniile bugetare relevante și alocarea unor resurse adecvate și transparența liniilor bugetare dedicate promovării egalității de gen și combaterii discriminării pe criterii de gen. Proiectele individuale și programul ca atare ar trebui revizuite la sfârșitul perioadei de finanțare pentru a stabili în ce măsură au servit la aplicarea principiilor menționate mai sus.

(17)

În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi vârsta, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE (15) și 2004/113/CE (16) ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE (17) și 2010/41/UE (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(17)

În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea tuturor acestor organisme relevante de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE (15) și 2004/113/CE (16) ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE (17) și 2010/41/UE (18) ale Parlamentului European și ale Consiliului . La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat o Recomandare privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea și coordonarea și cooperarea între organismele de promovare a egalității. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.

(17a)

Pentru a îmbunătăți accesibilitatea și pentru a oferi orientări imparțiale și informații practice referitoare la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact, cu scopul de a oferi asistență atât beneficiarilor, cât și solicitanților. Punctele de contact ale programului ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile în mod independent, fără o subordonare directă sau o interferență în luarea deciziilor din partea autorităților publice. Punctele de contact ale programului pot fi gestionate de statele membre sau de organizații ale societății civile sau de consorții ale acestora. Punctele de contact ale programului nu trebuie să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește selecția proiectelor;

(18)

Organismele independente din domeniul drepturilor omului și organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 18  aprilie 2018, un sprijin financiar adecvat este esențial pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării drepturilor omului , ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare și de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel național.

(18)

Organismele independente din domeniul drepturilor omului, organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19  aprilie 2018, o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie , inclusiv printr-o finanțare de bază adecvată și opțiuni simplificate în materie de costuri, norme și proceduri financiare, la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării valorilor Uniunii, precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale , ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare și de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional .

(19)

Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.

(19)

Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program. Comisia ar trebui să îndrume în mod activ participanții la acest program să utilizeze rapoartele și resursele generate de aceste organisme, servicii și agenții ale Uniunii, cum ar fi instrumentele pentru integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea egalității de gen, elaborate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

(19a)

Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre.

(20)

Sub rezerva anumitor condiții , programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

(20)

În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen și a drepturilor legate de gen, de promovare a implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional, precum și de combatere a violenței , programul ar trebui să fie deschis , sub rezerva anumitor condiții, participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.

(21)

Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, precum și complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre , urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special în cadrul Fondului pentru justiție , drepturi și valori – deci și cu programul „Justiție” – , precum și cu programul „Europa creativă” și cu Erasmus+, pentru a se realiza potențialul interacțiunilor culturale în domeniul culturii, al mass-media, al artelor , al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe europene de finanțare , în special în domenii precum ocuparea forței de muncă, piața internă, întreprinderile, tineretul, sănătatea, cetățenia, justiția, migrația, securitatea, cercetarea, inovarea, tehnologia, industria, coeziunea, turismul, relațiile externe, comerțul și dezvoltarea .

(21)

Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, inclusiv la nivel local , național și internațional, pentru a promova și proteja valorile consacrate la articolul 2 din TUE. Comisia ar trebui să aibă în vedere coerența , sinergiile și complementaritatea cu acțiunile statelor membre , precum și cu alte programe de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură cu Fondul pentru justiție , drepturi și valori, inclusiv cu programul Europa Creativă și cu Erasmus + , precum și cu politicile relevante ale Uniunii .

(21a)

În conformitate cu articolul 9 din TFUE, ar trebui promovate un grad înalt de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate și combaterea excluziunii sociale. Măsurile adoptate în cadrul acestui program ar trebui, prin urmare, să promoveze sinergii între combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și de pe piața forței de muncă, pe de o parte, și promovarea egalității și combaterea tuturor formelor de discriminare, pe de altă parte. Prin urmare, punerea în aplicare a programului ar trebui să se realizeze într-un mod care să asigure cât mai multe sinergii și complementarități atât între diferitele sale componente, cât și cu Fondul social european Plus. În plus, ar trebui să se asigure sinergii atât cu programul Erasmus, cât și cu Fondul social european Plus, pentru a garanta că aceste fonduri contribuie împreună la oferirea unei educații de înaltă calitate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți.

(22a)

Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficace și ușor de utilizat, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.

(22b)

Îmbunătățirea punerii în aplicare și a calității cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.

(23)

Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, , instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(23)

Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară , instrumentele financiare și garanțiile bugetare , și solicită transparență totală în ceea ce privește utilizarea resurselor, buna gestiune financiară și utilizarea prudentă a resurselor. În special, în cadrul punerii în aplicare a prezentului program ar trebui să se definească în mod concret și să se consolideze în continuare norme privind posibilitatea ca organizațiile locale, regionale, naționale și transnaționale ale societății civile, inclusiv pentru organizațiile de la nivel local ale societății civile, să beneficieze de finanțare prin granturi de funcționare multianuale, de granturi în cascadă (sprijin financiar pentru terți) și de dispoziții care să asigure proceduri rapide și flexibile de acordare a granturilor, cum ar fi o procedură de depunere a cererilor în două etape, precum și de proceduri de depunere a cererilor și de raportare ușor de utilizat.

(24)

Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (21), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (22) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (23), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (24). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(24)

Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă , dimensiunea și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare, costuri unitare și granturi în cascadă , precum și criterii de cofinanțare care să țină seama de activitatea de voluntariat și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar . Cerințele în materie de cofinanțare ar trebui să fie acceptate în natură și să poată fi anulate în cazul unei finanțări complementare limitate . În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului (21), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului (22) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului (23), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (24). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(25)

Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.

(25)

În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen și a drepturilor legate de gen, a implicării și participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional și de combatere a violenței, țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.

(26a)

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a proteja mai bine bugetul său atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii. Aceasta ar trebui să fie complementară programului „Drepturi și valori”, al cărui rol este diferit, și anume de a finanța politici care sunt conforme cu drepturile fundamentale și valorile europene și de a se concentra pe viața și participarea cetățenilor.

(27)

În conformitate cu [articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (25)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care se leagă țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(27)

În conformitate cu [articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului (25)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care se leagă țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de situarea la distanță a TTPM trebuie luate în considerare în punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod regulat.

(28)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune cu privire la punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite , prezentul program va contribui la integrarea politicilor climatice și la atingerea unei ținte globale de sprijinire a obiectivelor climatice cu 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene . Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.

(28)

Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU , acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în următoarea perioadă de CFM 2021-2027 și la atingerea unei ținte anuale de 30 %, cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027 . Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.

(29)

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.

(29)

În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. În acest context, organizațiile societății civile, autoritățile publice locale, partenerii sociali etc. ar putea fi exemple de solicitanți și beneficiari care ar putea să nu dispună de personalul și resursele adecvate pentru a îndeplini cerințele de monitorizare și de raportare. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.

(30)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament , competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(30)

Pentru a  completa prezentul regulament în vederea desfășurării programului și pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor pe care le realizează în direcția atingerii obiectivelor sale , competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru menționate la articolul 13 și indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(31)

Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de punere în aplicare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului  (26) ,

(-a)

(a)

promovarea egalității și a  drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi” );

(a)

promovarea egalității , inclusiv a egalității de gen, a nediscriminării și a  integrării dimensiunii de gen (componenta „Egalitate , drepturi și egalitate de gen” );

(b)

promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor” );

(b)

sensibilizarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la importanța Uniunii prin intermediul activităților menite să conserve memoria evenimentelor istorice care au dus la crearea sa, și promovarea democrației, libertății de exprimare, pluralismului, angajamentului civic, precum și a întâlnirilor între cetățeni și a participării active a cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Cetățenie activă” );

(c)

combaterea violenței (componenta „Daphne”).

(c)

combaterea violenței , inclusiv a violenței bazate pe gen (componenta „Daphne”).

(a)

protejarea și promovarea democrației și a statului de drept, inclusiv prin sprijinirea activităților societății civile care promovează independența sistemului judiciar și o protecție judiciară eficace de către instanțele independente, inclusiv a drepturilor fundamentale; acordarea de sprijin apărătorilor drepturilor omului independenți și organizațiilor societății civile care se ocupă de controlul respectării statului de drept, sprijinirea apărării avertizorilor de integritate și a inițiativelor care promovează cultura comună a transparenței, bunei guvernări și combaterea corupției;

(b)

promovarea construirii unei Uniuni mai democratice, precum și protejarea și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile consacrate în tratate, prin furnizarea de sprijin financiar organizațiilor independente ale societății civile care promovează și cultivă aceste drepturi și valori la nivel local, regional, național și transnațional, creând astfel un mediu care să permită dialogul democratic și consolidarea libertății de exprimare, de întrunire sau de asociere pașnică, a libertății și pluralismului mass-mediei și a libertății academice.

(a)

prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și sprijinirea unor politici cuprinzătoare de promovare a egalității de gen și a antidiscriminării, inclusiv a integrării acestora în rândul principalelor politici, precum și sprijinirea politicilor de combatere a rasismului și a tuturor formelor de intoleranță;

(a)

promovarea egalității și prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă , sociale sau origine etnică, culoare, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală sau pe orice alte criterii și sprijinirea unor politici cuprinzătoare de promovare a egalității de gen și a antidiscriminării, și a integrării acestora în rândul principalelor politici, precum și sprijinirea politicilor de combatere a rasismului și a tuturor formelor de intoleranță , atât online, cât și offline ;

(aa)

sprijinirea unor politici și programe cuprinzătoare de promovare a drepturilor femeilor, a egalității de gen, a capacitării femeilor și a integrării perspectivei de gen;

(a)

o mai bună înțelegere a Uniunii, a istoriei , a patrimoniului cultural și a diversității acesteia de către cetățeni;

(a)

sprijinirea proiectelor prezentate de cetățeni, cu un accent deosebit pe tineri, cu scopul de a încuraja oamenii nu numai să își amintească evenimentele care au precedat înființarea Uniunii, care constituie nucleul memoriei sale istorice, dar și să afle mai multe despre istoria, cultura și valorile lor comune și să înțeleagă bogăția patrimoniului lor cultural comun și a diversității culturale și lingvistice, care constituie fundamentul pentru un viitor comun; promovarea înțelegerii de către cetățeni a Uniunii, a originilor sale, a rațiunii de a fi și a realizărilor sale și a sensibilizării acestora față de provocările prezente și viitoare, precum și a importanței înțelegerii și toleranței reciproce, care se află în centrul proiectului european ;

(aa)

încurajarea și sprijinirea schimbului de bune practici în domeniul educației cu privire la cetățenia europeană, atât în cadrul educației formale, cât și al educației nonformale;

(b)

promovarea schimburilor și a cooperării dintre cetățenii din diferite țări; promovarea participării civice și democratice a cetățenilor prin asigurarea posibilității acestora și a  asociațiilor reprezentative de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb public de opinii în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.

(b)

promovarea dialogului public prin intermediul înfrățirilor între orașe, al reuniunilor cetățenilor, în special al tinerilor, și al cooperării între municipalități, comunități locale și organizații ale societății civile din diferite țări, pentru a  le oferi acestora experiență practică directă în ceea ce privește bogăția diversității culturale și a patrimoniului în Uniune și pentru a întări implicarea cetățenilor în societate;

(ba)

încurajarea și consolidarea participării civice la viața democratică a Uniunii la nivel local, național și transnațional; crearea de condiții pentru cetățeni și asociații de promovare a dialogului intercultural și desfășurarea de dezbateri publice adecvate cu privire la toate domeniile de acțiune ale Uniunii, contribuind astfel la modelarea agendei politice a Uniunii; sprijinirea inițiativelor comune organizate, atât sub forma unei asocieri între cetățeni, cât și sub forma unor rețele de entități juridice, pentru a implementa mai eficient obiectivele stabilite la punctele anterioare;

(-a)

(a)

prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului;

(a)

prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului , cum ar fi persoanele LGBTQI, persoanele cu handicap, minoritățile, persoanele în vârstă și migranții și refugiații ;

(b)

sprijinirea și protejarea victimelor acestor forme de violență.

(b)

sprijinirea și protejarea victimelor acestor forme de violență , inclusiv prin sprijinirea activităților organizațiilor societății civile care facilitează și asigură accesul la justiție, la serviciile de sprijinire a victimelor și la raportarea în siguranță la poliție pentru toate victimele violenței, precum și sprijinirea și asigurarea aceluiași nivel de protecție pe întreg teritoriul Uniunii pentru victimele violenței de gen .

(-a)

(a)

[408 705 000 ] EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);

(a)

[429 372 000   EUR în prețurile din 2018 ] [484 000 000  EUR] (respectiv 26,39  % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);

(b)

[233 000 000 ] EUR pentru obiectivul specific menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (b).

(b)

[443 566 000   EUR în prețurile din 2018 ] [500 000 000  EUR] (respectiv 27,26  % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b);

1.

Pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament acțiunile care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele generale sau specifice menționate la articolul 2. Sunt eligibile pentru finanțare în special activitățile menționate la articolul 9a .

2.

(a)

sensibilizare, educarea publicului, promovarea și difuzarea de informații pentru o mai bună cunoaștere a politicilor, a principiilor și a drepturilor din domeniile și obiectivele acoperite de program;

(b)

învățarea reciprocă prin schimb de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă și pentru o mai mare implicare civică și democratică;

(c)

activități de monitorizare analitică, de raportare și de promovare pentru a îmbunătăți înțelegerea situației din statele membre și de la nivelul Uniunii în domeniile acoperite de program, precum și pentru a îmbunătăți transpunerea și punerea în aplicare adecvată a dreptului Uniunii, a politicilor și a valorilor comune ale Uniunii în statele membre, astfel de activități incluzând, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și sondaje; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale;

(d)

activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite de program, și consolidarea independenței și capacității părților interesate relevante de a promova politicile și drepturile din domeniile acoperite de program, inclusiv prin litigii strategice;

(e)

promovarea sensibilizării publicului și a înțelegerii de către acesta a riscurilor, normelor, garanțiilor și drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal, viața privată și securitatea digitală;

(f)

consolidarea sensibilizării cetățenilor cu privire la valorile europene de bază și la angajamentul lor față de justiție, egalitate, statul de drept și democrație, precum și cu privire la drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii, cum ar fi dreptul de a călători, de a munci, de a studia și de a locui în alt stat membru, prin campanii de informare și promovarea înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural și a respectului pentru diversitate în cadrul Uniunii;

(g)

creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor, în special al tinerilor, privind cultura europeană, patrimoniul cultural, identitatea, istoria și memoria istorică, precum și consolidarea sentimentului lor de apartenență la Uniune, în special prin inițiative de reflecție asupra cauzelor regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei și de comemorare a victimelor acestor crime, nedreptăți și activități legate de alte momente definitorii din istoria europeană recentă;

(h)

reunirea cetățenilor de naționalități și culturi diferite, oferindu-le posibilitatea de a participa la activități de înfrățire între orașe și proiecte la scară mică și proiecte ale societății civile, creând astfel condițiile pentru o abordare ascendentă mai marcată;

(i)

încurajarea și facilitarea participării active și favorabile incluziunii, acordând o atenție deosebită grupurilor marginalizate ale societății, la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea, promovarea și apărarea drepturilor fundamentale, a drepturilor și a valorilor prin sprijinirea organizațiilor societății civile active în domeniile acoperite de program la toate nivelurile, precum și dezvoltarea capacității rețelelor europene și a organizațiilor societății civile de a contribui la dezvoltarea, sensibilizarea și monitorizarea punerii în aplicare a legislației, a obiectivelor politice, a valorilor și a strategiilor Uniunii;

(j)

finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;

(k)

îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare a cetățenilor și a societății civile, inclusiv prin înființarea și sprijinirea de puncte de contact independente pentru program;

(l)

consolidarea capacității și independenței apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile care monitorizează situația statului de drept și sprijinirea acțiunilor la nivel local, regional, național și transnațional;

(m)

sprijinirea apărării avertizorilor de integritate, inclusiv sprijinirea inițiativelor și măsurilor de stabilire a unor canale sigure de raportare în cadrul organizațiilor și către autoritățile publice sau alte organisme relevante, precum și a măsurilor de protejare a avertizorilor împotriva concedierii, a retrogradării sau a altor represalii, inclusiv prin informarea și instruirea autorităților publice și a părților interesate relevante;

(n)

sprijinirea inițiativelor și a măsurilor de promovare și protejare a libertății și pluralismului mass-mediei și de consolidare a capacităților pentru noile provocări, cum ar fi noile mijloace de informare în masă și combaterea discursurilor de incitare la ură, precum și a dezinformării orientate către ținte precise prin acțiuni de sensibilizare, formare, studii și activități de monitorizare;

(o)

sprijinirea organizațiilor societății civile care desfășoară activități de promovare și monitorizare a integrității, a transparenței și a răspunderii administrației publice și autorităților publice, precum și activități de combatere a corupției;

(p)

sprijinirea organizațiilor care ajută, găzduiesc și protejează victime ale violenței și persoane care sunt ținta unor amenințări, inclusiv adăposturi pentru femei.

—

un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta ;

—

un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de un stat membru ;

—

o țară terță asociată la program;

—

pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c), o țară terță asociată la program , în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament ;

(b)

orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(b)

orice entitate juridică non-profit înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională;

(a)

În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a):

(b)

În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (b):

(a)

sensibilizare și diseminare de informații pentru o mai bună cunoaștere a politicilor și a drepturilor din domeniile acoperite de program;

(b)

învățare reciprocă prin schimb de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă și pentru o mai mare implicare civică și democratică;

(c)

activități analitice și de monitorizare  (1) , pentru o mai bună înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE în domeniile acoperite de program, precum și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;

(d)

activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite;

(e)

elaborarea și întreținerea de instrumente bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC);

(f)

sensibilizarea mai intensă a cetățenilor cu privire la cultura, istoria și memoria europeană, precum și cu privire la sentimentul de apartenență la Uniune;

(g)

reunirea europenilor de naționalități și culturi diferite, prin activități de înfrățire între orașe;

(h)

încurajarea și facilitarea atât a participării active la edificarea unei Uniuni mai democratice, cât și a conștientizării drepturilor și valorilor, prin sprijinirea organizațiilor societății civile;

(i)

finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;

(j)

stimularea capacității rețelelor europene de a promova și de a dezvolta în continuare dreptul, obiectivele de politică și strategiile Uniunii, precum și de a sprijini organizațiile societății civile care activează în domeniile acoperite de program;

(k)

îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare directă a cetățenilor, inclusiv prin înființarea și sprijinirea unei rețele de birouri/puncte de contact naționale pentru program.

(i)

activități de formare;

(i)

activități de formare;

(ii)

activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(ii)

activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;

(iii)

activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.

(iii)

activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.