Avizul Comitetului Economic și Social European privind Recomandarea de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro

[COM(2019) 652 final]

(2020/C 120/02)

Raportor:

Petr ZAHRADNÍK

Consultare	Comisia Europeană, 6.2.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	4.2.2020
Data adoptării în sesiunea plenară	19.2.2020
Sesiunea plenară nr.	550
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	129/10/17

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE este preocupat de încetinirea creșterii economice în zona euro și de oprirea treptată a procesului de scădere a șomajului, la care se adaugă o incidență mai mare a factorilor de risc care afectează performanța economică.

1.2.

CESE vede însă în Pactul ecologic european coloana vertebrală a viitoarei configurații economice a UE și a zonei euro – primul pas în direcția unei schimbări fundamentale și un punct de cotitură. Multe vor depinde de modul în care abordăm această schimbare. Dacă este gestionată cu succes, ea ar putea să ducă Europa într-o treaptă de viteză superioară, atât din punct de vedere economic, cât și social; în caz contrar, eșecul ar putea pune în pericol integritatea UE.

1.3.

Un important indicator al dezvoltării economice– atât din perspectiva tradițională, cât și prin prisma noilor elemente ale Pactului ecologic european – îl reprezintă disparitățile geografice persistente din cadrul UE, care se mențin în ciuda succeselor relative în materie de convergență înregistrate în ultimii ani.

1.4.

CESE este de acord cu punctul de vedere conform căruia Pactul ecologic european ar putea oferi o platformă de promovare a valorii adăugate europene comune, care este necesară pentru a ajuta și accelera procesul de convergență.

1.5.

CESE observă că, în ciuda menținerii factorilor de risc, în special în unele state membre, s-au observat îmbunătățiri în ceea ce privește starea, stabilitatea și funcționarea sectorului financiar din zona euro.

1.6.

CESE este convins că reformele structurale și investițiile impuse de Pactul ecologic european ar putea contribui la prosperitatea economică a zonei euro, inclusiv a statelor membre al căror potențial de creștere este în prezent sub medie. Acest lucru ar putea ajuta procesul de convergență în cadrul zonei euro și la nivelul întregii UE.

1.7.

CESE atrage atenția asupra faptului că este urgent nevoie, pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului ecologic european, de un aport solid de fonduri, care nu sunt încă garantate. Ne îngrijorează, în special, faptul că finanțările propuse pentru Fondul și, respectiv, Mecanismul pentru o tranziție justă nu sunt suficiente. Vor trebui mobilizate resurse publice și private de la nivel național, și asigurat mecanismul prin care acestea să fie alocate în vederea îndeplinirii obiectivelor Pactului ecologic.

1.8.

CESE subliniază necesitatea de a aplica în continuare cu discernământ o politică bugetară ofensivă în perioada următoare, în special în perspectiva încetinirii economice preconizate, asigurând în același timp o interacțiune echilibrată între politica economică și pilonii pe care se sprijină UEM. Adoptarea „regulii de aur” pentru investițiile publice ar contribui la atingerea acestor obiective.

1.9.

CESE recomandă să se acorde mai multă atenție adaptării sistemului fiscal la nevoile viitoare, încurajând consumatorii și producătorii să adopte un comportament mai ecologic și asigurând o impozitare echitabilă, care să evite exacerbarea discrepanțelor în ceea ce privește nivelul veniturilor și al bunăstării, dar și aplicând dispozițiile legale pentru prevenirea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale.

1.10.

CESE atrage atenția asupra necesității de a găsi un echilibru adecvat între inovarea financiară și stabilirea de norme pentru supravegherea și reglementarea pieței financiare, într-un moment în care proliferează noi tipuri de platforme financiare. Comitetul subliniază că este extrem de important să se asigure stabilitatea pieței financiare. De fapt, Comitetul a atras atenția în mod repetat asupra disfuncțiilor din cadrul implementării elementelor-cheie rămase care sunt esențiale pentru realizarea uniunii financiare.

2.   Context

2.1.

Performanța economiei din zona euro este în scădere, reducerea șomajului s-a oprit și, în pofida unei creșteri moderate, inflația se menține la un nivel scăzut, sub ținta propusă.

2.2.

Perspectivele pentru 2020 sunt asociate cu o incidență mai mare a factorilor de risc și cu incertitudinile aferente. Aceste riscuri pot duce, în următorii ani, la o situație de durată caracterizată de o slabă creștere economică și o rată scăzută a inflației și a salariilor, precum și de creșterea inegalității veniturilor, cu excepția cazului în care s-ar produce o creștere puternică a investițiilor, în special în sectoarele cu productivitate ridicată în care zona euro și UE pot concura la nivel global.

2.3.

În pofida unei piețe a forței de muncă care oferă condiții favorabile, s-a înregistrat doar o majorare lentă, moderată a salariilor reale, de sub 1 % în 2018 și 2019 – și chiar și aceasta în mod inegal, menținându-se dezechilibrul în ceea ce privește distribuția bogăției. Într-adevăr, în multe cazuri, inegalitățile salariale au crescut, salariile reale din unele țări fiind chiar mai mici decât acum zece ani. Acest lucru contribuie la creșterea numărului lucrătorilor săraci – cei cărora le este greu, deși au un loc de muncă, să depășească pragul sărăciei sau care sunt expuși riscului de excluziune socială. Creșterea salariilor reale și reducerea sărăciei sunt importante pentru creșterea nivelului de trai și a consumului privat, cu impact pozitiv asupra producției și creșterii economice.

2.4.

Excedentul ridicat de cont curent a scăzut, iar decalajul dintre statele membre cu deficit și cele cu excedent s-a redus ușor, în principal din cauza scăderii cererii externe. Unele state membre continuă însă să aibă excedente excesive. Măsurile – legate de investiții și de salarii – care ar viza reducerea acestor excedente ar putea contribui la inversarea tendinței de creștere slabă din zona euro.

2.5.

Pactul ecologic european reprezintă un element fundamental nou; el este perceput ca o oportunitate pe termen lung, care, pe termen scurt ar putea duce la o creștere economică durabilă. Pe termen scurt și mediu, însă, costurile financiare vor fi uriașe. Noile instrumente propuse vor fi, de asemenea, extrem de importante: Planul de investiții pentru o Europă durabilă și Fondul pentru o tranziție justă.

2.6.

Asimetriile existente în dezvoltarea economică a zonei euro rămân o provocare, ele fiind provocate atât de efectele profunde ale crizei economice anterioare, cât și de diversitatea problemelor structurale din economiile statelor membre, care împiedică realizarea deplină a potențialului economic din fiecare stat membru. Aceste asimetrii au, de asemenea, consecințe sociale grave, în special sărăcia persistentă și excluziunea socială. Deși, în comparație cu 2012, numărul persoanelor afectate de aceste probleme a scăzut cu aproximativ cinci milioane, CESE este în continuare îndreptățit să întrebe dacă, având în vedere încetinirea economică preconizată, există riscul ca această situație să reapară și dacă UE și statele membre sunt acum mai bine pregătite pentru a face față acestei amenințări.

2.7.

Situația, stabilitatea și funcționarea sectorului financiar s-au îmbunătățit considerabil în zona euro de la începutul crizei, dar încă există riscuri și zone de umbră, în special la nivelul unor sisteme financiare naționale.

3.   Considerații generale

3.1.

CESE observă că zona euro cunoaște încă o perioadă de creștere economică, dar care începe să slăbească în intensitate. În această situație, este important să se reamintească faptul că UEM se sprijină pe un pilon monetar și financiar, un pilon economic, un pilon social și un pilon politic. În conformitate cu avizul său anterior (1), CESE recomandă asigurarea unui echilibru între acești piloni; neglijarea sau dereglarea acestui echilibru ar putea declanșa disparități periculoase.

3.2.

Cu toate acestea, CESE este de părere că Pactul ecologic european poate fi considerat un parametru fundamental pentru punerea în aplicare a reformelor structurale necesare și pentru realizarea investițiilor care se impun. O simbioză între Pactul ecologic european și reformele structurale poate consolida în mod semnificativ condițiile pentru o creștere economică durabilă pe termen lung și elimina externalitățile sociale și de mediu negative, precum și alte deficiențe ale pieței, cu condiția respectării obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și a principiilor Pilonului european al drepturilor sociale.

3.3.

CESE consideră că aceste reforme sunt deosebit de importante pentru statele membre al căror potențial de creștere este cu mult sub media zonei euro. Realizarea de investiții solide orientate către sectoarele productive le vor permite să recupereze acest decalaj în deceniul următor.

3.4.

CESE subliniază cu fermitate că este important să se țină seama de faptul că, fără investiții adecvate și durabile, zona euro riscă să intre într-o perioadă mai lungă de creștere potențială și productivitate reduse, de scădere a salariilor, de creștere a inegalităților și de inflație imprevizibilă.

3.5.

CESE observă că, în perioada următoare, zona euro va trebui să dea dovadă de un nivel mai ridicat de responsabilitate și sensibilitate față de impactul economiei asupra schimbărilor climatice. Amploarea și intensitatea schimbărilor climatice constituie în prezent cele mai importante riscuri sistemice la nivel global, ele fiind cunoscute și percepute ca atare.

3.6.

CESE consideră că 2020 va marca, cel mai probabil, un punct de cotitură, caracterizat printr-o schimbare a paradigmei economice care va duce la integrarea criteriilor ecologice ce vor face parte din procesul de luare a deciziilor pe piață. Acest lucru va avea consecințe importante mult după anul 2020. Acest punct de cotitură este considerat esențial nu numai în ceea ce privește modul de funcționare a sistemului economic, ci și rezultatele preconizate ale politicii economice. CESE atrage atenția asupra faptului că, dacă această etapă esențială este gestionată greșit, impactul asupra întregului proiect al UE ar putea fi extrem de dăunător. Prin urmare, este esențial să se ajungă la un consens și la un acord între o multitudine de părți implicate: între Comisia Europeană și statele membre, de exemplu, și între statele membre. Acest lucru presupune respectarea diferențelor regionale și a diferențelor dintre interesele diverselor segmente ale societății civile etc.

3.7.

Prin urmare, CESE consideră că Pactul ecologic european și principalele instrumente de punere în aplicare a acestuia – în primul rând, Planul de investiții pentru o Europă durabilă și Fondul pentru o tranziție justă – reprezintă o oportunitate de a răspunde provocărilor și nevoilor nou apărute; punerea sa în aplicare va fi un test important pentru a stabili în ce măsură se armonizează interesele statelor membre ale zonei euro și ale UE în ansamblu. În această privință, statele membre trebuie nu numai să își apere propriile nevoi, ci și să respecte nevoile celorlalte state membre și să caute o poziție comună în beneficiul tuturor. Acest obiectiv trebuie să ia în considerare impactul asupra unor anumite segmente ale societății, printre altele prin asigurarea unei distribuții echitabile a costurilor și beneficiilor politicii privind clima între statele membre și în interiorul acestora.

3.8.

CESE atrage atenția asupra faptului că, având în vedere provocarea imensă pe care o reprezintă Pactul ecologic european, resursele comune disponibile în bugetul UE vor fi, fără îndoială, complet inadecvate. Prin urmare, este imperativ să se aibă în vedere un nou cadru de finanțare a nevoilor strategice comune ale UE, care să implice, în acest proces, și fonduri publice și private naționale. CESE adaugă că posibilitățile de alocare a acestor resurse nu există doar în „domeniile verzi”, ci și în cele care pot contribui în mod semnificativ la realizarea obiectivelor Pactului ecologic european, cum ar fi transformarea digitală, dezvoltarea industriilor de rețea și a unei infrastructuri de transport inteligente și durabile.

3.9.

CESE consideră că este esențial ca strategiile de investiții ale zonei euro și ale UE pentru deceniul următor să fie atent coordonate și ca interesele tuturor părților interesate relevante să fie respectate. Începând cu anul 2021, două noi instrumente – instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate și Programul InvestEU (2) – vor fi utile pentru atingerea acestui obiectiv, dacă vor fi însoțite în mod eficient de modalități tradiționale de gestionare a resurselor bugetare ale UE, cum ar fi politica de coeziune.

3.10.

Criza economică din 2008 a paralizat procesul de convergență economică dintre statele din zona euro. Reluarea acestui proces nu a avut loc peste tot: tendința de convergență se manifestă din nou în centrul și estul Europei, dar nu și în țările din sud. În același timp, cele mai de succes țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est au depășit sau au ajuns din urmă economiile mai tradiționale ale UE, iar acest proces va continua probabil în deceniul următor. Convergența trebuie însă intensificată, deoarece persistă diferențe semnificative între statele membre. În acest sens, CESE sprijină creșterea durabilă și favorabilă incluziunii în întreaga UE, reducerea dezechilibrelor sociale și economice din interiorul statelor membre și dintre acestea.

3.11.

CESE insistă asupra faptului că trebuie echilibrate diferitele componente ale politicii economice. În special, este absolut necesar să se intervină și prin instrumente de politică fiscală, așa cum a solicitat BCE în ultimii ani. BCE va continua probabil să aplice o politică monetară acomodativă favorabilă creșterii economice, urmărind nu doar să aducă inflația mai aproape de ținta de inflație, ci și să mențină condiții favorabile de creștere, asigurând totodată stabilitatea financiară. CESE propune totodată consacrarea rolului BCE de creditor de ultimă instanță.

3.12.

Îmbunătățirea disciplinei bugetare în ultima perioadă permite aplicarea cu discernământ, în viitorul apropiat, a unei politici bugetare relativ ofensive, ținând seama, în același timp, de efectele încetinirii reale ale creșterii economice în următorii ani. În prezent, există o marjă considerabilă nu numai pentru investiții, ci și pentru consolidarea substanțială a punerii în aplicare a politicii structurale, în vederea creșterii potențialului economic și a eliminării dezechilibrelor și disfuncționalităților persistente ale pieței, asigurându-se, în același timp, condiții de muncă echitabile și protecția socială. Acest lucru înseamnă, de exemplu, să se sprijine funcționarea unor instituții eficace, un sistem judiciar independent funcțional, o administrație publică de calitate, mecanisme de bază solide pentru combaterea corupției, sisteme de impozitare eficiente, sisteme de învățământ de calitate, instrumente compatibile cu piața pentru promovarea afacerilor, standarde ridicate pentru a garanta protecția socială a șomerilor și consolidarea mecanismelor de dialog social, inclusiv a negocierilor colective.

3.13.

CESE este convins că este posibil să se reflecteze în continuare asupra relevanței și durabilității parametrilor existenți ai sistemului fiscal. Zona euro se caracterizează printr-o sarcină fiscală relativ ridicată, axată, în plus, pe impozitarea muncii. În același timp, taxele de mediu și impozitele pe proprietate reprezintă, în general, foarte puțin din încasările din impozite. Prin urmare, CESE consideră că este necesar să se introducă forme de impozitare care să reducă sarcina fiscală impusă forței de muncă și să o majoreze, de exemplu, pe cea care provine din activități speculative. El recomandă introducerea unor mecanisme de impozitare echitabile, în special în cazul noilor forme ale economiei digitale, în care capitalul se concentrează mai mult pe extragerea de valoare decât pe producția de bunuri și prestarea de servicii. În viitor, taxele de mediu ar putea fi un instrument important pentru consolidarea dimensiunii ecologice în materie de consum și producție, fără ca condițiile de creștere economică să fie afectate într-o măsură semnificativă. În același timp, CESE observă că orice modificare a sistemelor de impozitare nu trebuie să agraveze și mai mult distribuția extrem de neuniformă a veniturilor și bunăstării. CESE solicită continuarea și consolidarea eforturilor de combatere a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale (planificare fiscală agresivă), care ar crește eficiența sistemului de impozitare. CESE este de acord cu Comisia Europeană că ar trebui să existe o coordonare și o colaborare mai strânse între statele membre în ceea ce privește elaborarea unei politici fiscale care să contribuie la asigurarea unor condiții echitabile în cadrul pieței unice. CESE sprijină, de asemenea, Comisia Europeană în eforturile și deliberările ce au ca scop un consens cu privire la bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) și o vedere de ansamblu asupra distribuției profiturilor între statele membre. După cum a menționat în avizul anterior (3) și a reiterat în publicația CESE „Fiscalitate – opinia societății civile organizate”, CESE susține că politica fiscală, în general, și combaterea fraudei fiscale, în special, trebuie să rămână o prioritate pentru următoarea Comisie Europeană. În acest sens, CESE sprijină dezbaterea privind trecerea treptată la votul cu majoritate calificată (VMC) și la procedura legislativă ordinară în chestiuni fiscale, recunoscând, în același timp, că toate statele membre trebuie să dispună, în orice moment, de suficiente posibilități de a participa la procesul decizional.

3.14.

CESE a remarcat, în repetate rânduri, că necesitatea de a cultiva și a îmbunătăți funcționarea pieței unice, precum și de a crea și a asigura condiții pentru o concurență loială și un mediu de afaceri de calitate, rămâne fundamentală. Această problemă poate fi abordată prin activități și măsuri în cadrul procesului semestrului european.

3.15.

CESE este conștient de faptul că provocările structurale enorme ale economiei europene au inevitabil un impact și consecințe pe plan social. Pentru ca aceste provocări să fie depășite cu succes, este esențial să se garanteze și promoveze condiții de dobândire a unor noi competențe profesionale, să se stabilească mecanisme de mobilitate în cariera profesională și să se asigure o protecție socială eficientă și adecvată. CESE consideră că Pilonul european al drepturilor sociale este o platformă adecvată în acest scop și este de acord cu includerea dispozițiilor sale în legislația UE.

3.16.

CESE atrage atenția asupra decalajului dintre viteza inovărilor din sectorul financiar și capacitatea sistemelor de reglementare de a se adapta prin norme și mecanisme de protecție. Sectorul serviciilor tradiționale de creditare pare să fie foarte bine protejat de norme din ce în ce mai stricte, deși acestea presupun costuri ridicate de conformare fiscală, în timp ce mediul de afaceri ar avea deseori nevoie de instrumente mai flexibile și mai accesibile. În acest sens, deși uniunea bancară și zona euro reprezintă un ecosistem important, CESE ar dori să existe sisteme de reglementare și norme mai eficiente pentru a stimula investițiile în întreaga piață unică și pentru a elimina barierele, astfel încât piețele financiare și operațiunile acestora să nu mai fie atât de constrânse de frontierele naționale.

3.17.

CESE subliniază că, la sfârșitul celui de-al doilea deceniu al secolului XXI, nu s-a încheiat încă procesul de instituire a unei uniuni financiare (mai precis de integrare a uniunii bancare în uniunea piețelor de capital) și a unei uniuni economice și monetare. CESE salută progresele înregistrate în special în domeniul uniunii economice, unde instrumentul semestrului european și îmbunătățirea continuă a acestuia s-au dovedit, fără îndoială, utile. Totodată, ia act cu îngrijorare de faptul că, în cazul uniunii monetare (atât din perspectiva statelor membre care se află încă în afara zonei euro, cât și a progreselor din domeniul reprezentării externe și administrării a zonei euro), precum și în cazul uniunii financiare, nu s-au înregistrat progrese concrete în ultimele luni. CESE salută faptul că au crescut reziliența și soliditatea sectorului financiar din zona euro și sprijină măsurile de remediere a deficiențelor rămase. El solicită punerea în aplicare rapidă a sistemului european de asigurare a depozitelor (EDIS) și salută Comunicarea Comisiei Europene privind consolidarea cadrului european de supraveghere și reglementare, inclusiv a măsurilor privind spălarea banilor.

3.18.

În ceea ce privește consolidarea pilonului politic al UEM, CESE salută poziția Comisiei Europene privind implicarea partenerilor sociali în reformele care vizează ocuparea forței de muncă și aspectele sociale și economice, pe care le consideră esențiale pentru consolidarea asumării responsabilității și a sprijinului destinat punerii în aplicare a reformelor. Cu toate acestea, implicarea, înainte de orice, a partenerilor sociali și a societății civile este primordială pentru a asigura, în cadrul UEM, un echilibru între pilonul financiar, pilonul economic, pilonul social și pilonul politic.

4.   Observații specifice

4.1.

CESE consideră că nu poate fi evitată includerea dimensiunii ecologice și a ramificațiilor sale sociale în sistemul economic și în comportamentul de zi cu zi al actorilor economici și al celor implicați în procesul de elaborare și de aplicare a politicilor.

4.2.

Pactul ecologic european trebuie să integreze dimensiunea socială. În timp ce suntem nevoiți să facem față provocărilor legate de schimbările climatice, trebuie și să promovăm creșterea favorabilă incluziunii, să îmbunătățim capacitatea economiei de a se adapta, să reducem inegalitățile, să asigurăm condiții echitabile de muncă pentru toți lucrătorii, să consolidăm sistemele de educație pentru formarea lucrătorilor și să căutăm soluții la problemele legate de sărăcie și excluziunea socială. CESE salută includerea Pilonului european al drepturilor sociale și a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) în procesul semestrului european. Acest demers trebuie, însă, să capete un caracter și mai oficial.

4.3.

CESE ia notă cu mare interes de propunerea de introducere a Planului de investiții pentru o Europă durabilă și a Fondului pentru o tranziție justă, apreciază stabilirea de obiective în acest sens și salută măsurile propuse, cum ar fi creșterea cheltuielilor din bugetul UE pentru inițiativele din domeniul climei și al mediului, adăugând însă că Planul de investiții pentru o Europă durabilă nu va fi o soluție suficientă. Deși este de așteptat ca acesta să genereze investiții nete de aproximativ 100 miliarde EUR pe an, estimarea Comisiei Europene privind măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor UE pentru 2030 în materie de climă și energie se ridică la aproximativ 260 miliarde EUR de investiții anuale suplimentare. În acest context, ar trebui consolidat în special Fondul pentru o tranziție justă, care este nucleul Mecanismului pentru o tranziție echitabilă. Viitoarele avize ale CESE cu privire la aceste inițiative vor prezenta o evaluare mai detaliată.

4.4.

CESE propune ca Pactul ecologic european să fie considerat o platformă de promovare a valorii adăugate europene comune, a nevoilor și intereselor comune și a coinvestițiilor, benefice în primul rând UE și zonei euro în ansamblu, nu numai anumitor actori individuali.

4.5.

Din punctul de vedere al punerii în aplicare cu succes a Pactului ecologic european, este foarte important să existe o abordare echilibrată în UE și în zona euro în ansamblu. CESE consideră că acest parametru este esențial pentru asigurarea unor condiții favorabile de convergență și stabilitate macroeconomică.

4.6.

CESE recunoaște că, pentru sustenabilitatea finanțelor publice, este foarte important ca sistemele bugetare naționale să funcționeze cu discernământ și cu respectarea strictă a procedurilor. În ceea ce privește veniturile, aceasta ar însemna, de exemplu, echitatea și transparența sistemelor fiscale și respectarea obligațiilor fiscale, iar în ceea ce privește cheltuielile, stabilirea unor norme adecvate pentru achizițiile publice și aplicarea de criterii pentru a stabili și a măsura eficacitatea și calitatea cheltuielilor publice.

4.7.

CESE recomandă ca, în contextul îmbunătățirii funcționării pieței unice și a legăturilor sale cu semestrul european, printr-o concentrare sporită pe recomandările specifice fiecărei țări, asigurarea coerenței cu bugetul UE și asumarea deplină a angajamentelor care decurg din recomandări, să se efectueze o evaluare sistematică a beneficiilor acestor activități în ceea ce privește asigurarea unei capacități bugetare corespunzătoare, a stimulării competitivității Europei în ansamblu și a îmbunătățirii durabilității sociale și de mediu.

4.8.

Ar trebui să ne intereseze nu numai datoria publică, ci și protecția patrimoniului public. Nu doar abordarea schimbărilor climatice necesită resurse semnificative. După o perioadă de stagnare a investițiilor publice, este esențial să se stimuleze investițiile în infrastructura publică (de exemplu, în digitalizare), măsură care, pe lângă faptul că va sprijini creșterea economică pe termen scurt, va asigura și capacitatea de producție pe termen lung, pentru garantarea prosperității și competitivității în viitor. După cum argumenta și Comisia Europeană, politica bugetară trebuie să fie complementară cu poziția monetară a BCE. Adoptarea „regulii de aur” a politicii bugetare pentru investițiile publice ar putea declanșa și stimula o creștere mai mare a investițiilor publice în acest scop, cu condiția să se asigure disciplina bugetară.

4.9.

Pentru a îmbunătăți capacitatea de redresare și reziliența zonei euro la șocurile economice, ar trebui introdus un instrument care să ajute statele membre să facă față consecințelor unor astfel de șocuri și chiar să le sporească rezistența la acestea pe baza unor abordări preventive. Din acest motiv, CESE salută atât instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate (IBCC) propus (4), cât și acordul privind rolul consolidat al Mecanismului european de stabilizare (MES). Totodată, CESE avertizează că există riscul să fie afectat echilibrul dintre principalii piloni (a se vedea mai sus) pe care se bazează UEM. În ceea ce privește gestionarea instrumentelor de stabilizare, CESE sprijină democratizarea printr-o mai mare implicare a Parlamentului European și a partenerilor sociali în cadrul pilonului politic al UEM, respectându-se, totodată, principiile Pilonului european al drepturilor sociale și obiectivele de dezvoltare durabilă.

---

(1)  JO C 47, 11.2.2020, p.106; JO C 353, 18.10.2019, p. 32.

(2)  Pe aceste chestiuni s-au concentrat recent următoarele avize ale CESE: JO C 47, 11.2.2020, p.106, JO C 62, 15.2.2019, p. 131, JO C 282, 20.8.2019, p. 20.

(3)  JO C 353, 18.10.2019, p. 90.

(4)  A se vedea Avizul CESE: JO C 47, 11.2.2020, p. 106.