1.   

Orientările privind ajutoarele de stat destinate aeroporturilor și companiilor aeriene (1) („orientările”) precizează condițiile în care finanțarea publică a aeroporturilor și a companiilor aeriene poate constitui ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și, atunci când aceasta constituie ajutor de stat, condițiile în care finanțarea poate fi declarată compatibilă cu piața internă.

2.   

În principiu, ajutoarele de exploatare constituie o formă de ajutor care denaturează foarte mult concurența și care poate fi autorizată numai în circumstanțe excepționale. Comisia consideră că, în mod normal, aeroporturile și companiile aeriene ar trebui să își suporte propriile costuri de exploatare. Cu toate acestea, pentru ca industria aviatică să se poată adapta la noile situații de piață, cum ar fi concurența sporită dintre aeroporturi pentru atragerea companiilor aeriene, anumite categorii de ajutoare de exploatare acordate aeroporturilor ar putea fi justificate în anumite condiții.

3.   

În acest context, orientările prevăd o perioadă de tranziție de 10 ani, începând cu 4 aprilie 2014, în care aeroporturile cu un trafic mediu anual de până la 3 milioane de pasageri pe an pot primi ajutoare de exploatare. Până la sfârșitul perioadei de tranziție, în 2024, toate aeroporturile trebuie să își fi acoperit în mod integral costurile de exploatare, după acea dată niciun ajutor de exploatare acordat aeroporturilor nemaiputând fi considerat compatibil cu piața internă, cu excepția ajutoarelor de exploatare acordate în conformitate cu normele orizontale privind ajutoarele de stat, cum ar fi normele aplicabile finanțării serviciilor de interes economic general (2).

4.   

În orientări se admite faptul că aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri se pot confrunta cu dificultăți sporite în ceea ce privește acoperirea integrală a costurilor în perioada de tranziție de 10 ani. Prin urmare, acestea prevăd un tratament specific pentru astfel de aeroporturi pentru o perioadă inițială de cinci ani, până la 3 aprilie 2019.

5.   

În sensul acestui tratament specific, valoarea ajutorului trebuie, în principiu, să fie stabilită ex ante sub forma unei sume fixe care să acopere deficitul de finanțare preconizat în ceea ce privește cheltuielile de exploatare (calculată pe baza unui plan de afaceri ex ante) (3). În orice caz, valoarea maximă a ajutorului care poate fi autorizată pe parcursul întregii perioade de tranziție este limitată la 80 % din deficitul inițial de finanțare a cheltuielilor de exploatare pentru o perioadă de cinci ani (4).

6.   

Conform orientărilor, Comisia va reevalua necesitatea continuării tratamentului specific și perspectivele acoperirii integrale a costurilor de exploatare pentru această categorie de aeroporturi, în special în ceea ce privește evoluția condițiilor de piață și perspectivele de rentabilitate după patru ani. Orientările nu conțin norme specifice în ceea ce privește ajutoarele de exploatare pentru această categorie de aeroporturi după 3 aprilie 2019.

7.   

La punctul 175 din orientări, Comisia afirmă că, până la 4 aprilie 2020, va efectua o evaluare generală a orientărilor, inclusiv a normelor privind ajutoarele de exploatare acordate aeroporturilor.

8.   

Întrucât o revizuire a normelor specifice pentru aeroporturile mai mici, împreună cu celelalte norme privind ajutoarele de exploatare, va permite o evaluare mai cuprinzătoare a situației pieței, este oportun să se efectueze reevaluarea acestui tratament specific în contextul evaluării generale a orientărilor, care va fi efectuată până la 4 aprilie 2020. În plus, Comisia va putea astfel să evalueze dacă orientările în ansamblu sunt adecvate și, dacă este necesar, va putea să propună un pachet coerent de modificări privind toate categoriile de aeroporturi și toate tipurile de ajutor.

9.   

Ca urmare a amânării evaluării tratamentului specific pentru aeroporturile cu un trafic de până la 700 000 de pasageri pe an, normele existente trebuie prelungite pentru asigurarea continuității și a securității juridice în tratamentul acestui tip de ajutor. Prin urmare, tratamentul specific prevăzut la punctul 130 din orientări se prelungește până la 3 aprilie 2024, pentru ca perioada de tranziție pentru aplicarea normelor privind aeroporturile mai mici să se alinieze la cea aplicabilă aeroporturilor care au mai mult de 700 000 de pasageri pe an.

10.   

Astfel, de la data publicării prezentei comunicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoarea maximă a ajutorului admisibil pentru aeroporturile cu un trafic anual de până la 700 000 de pasageri va fi de 80 % din deficitul inițial de finanțare a cheltuielilor de exploatare pe o perioadă de zece ani de la începutul perioadei de tranziție. De exemplu, în cazul în care valoarea medie anuală a deficitului de finanțare a unui aeroport mic în perioada 2009-2013 este egală cu 1 milion EUR, valoarea maximă a ajutorului de exploatare pe care aeroportul ar putea să îl primească sub forma unei sume fixe stabilite ex ante ar fi de 8 milioane EUR timp de zece ani (80 % × 1 milion × 10).