Bruxelles,26.4.2018

SWD(2018) 149 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

Raport de sinteză

care însoţeşte documentul

Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor

și

Propunere de recomandare a Consiliului

privind consolidarea cooperării în lupta împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare

{COM(2018) 245 final}
{COM(2018) 244 final}


RAPORT DE SINTEZĂ

1.Introducere

Prezentul raportul prezintă opiniile cetățenilor și ale administrațiilor, ale asociațiilor și ale altor organizații (denumite în continuare „părțile interesate”) cu privire la o inițiativă a Comisiei elaborată de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) sub forma unei Recomandări a Consiliului privind consolidarea cooperării în combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare (denumită în continuare „recomandarea”).

1 2 Cetățenii și părțile interesate au avut la dispoziție patru săptămâni pentru a oferi opinia lor cu privire la foaia de parcurs a Comisiei privind recomandarea, care a fost publicată pe site-ul de internet pentru o mai bună legiferare.

3 4 În perioada 21 decembrie 2017-15 martie 2018 a avut loc o consultare publică online prin intermediul EU Survey, disponibilă în 23 de limbi ale UE. Analiza rezultatelor a fost realizată prin intermediul Tabloului de bord pentru consultări publice DORIS și printr-o analiză calitativă.

5 În plus, au mai avut loc două consultări specifice cu părțile interesate. O serie de părți interesate selectate au fost invitate să răspundă la întrebările unui chestionar, prin intermediul EU Survey, în perioada 17 ianuarie 2018-14 februarie 2018. Chestionarul a cuprins mai multe întrebări deschise decât consultarea publică și a fost, de asemenea, analizat prin intermediul DORIS și al analizei calitative.

În perioada 18 ianuarie-9 februarie 2018 au avut loc reuniuni față în față cu părțile interesate, la care au participat grupuri reprezentând clinicieni și alți profesioniști în domeniul sănătății, studenți la medicină, organizații internaționale, organizații neguvernamentale, societatea civilă și industria vaccinurilor.

În total s-au transmis 355 de răspunsuri cu privire la foaia de parcurs a Comisiei, dintre care 90 % au exprimat reticență față de vaccinare.

6 În cadrul consultării publice s-au primit 8 894 de răspunsuri, dintre care 8 688 de la cetățeni și 206 de la părți interesate. La data de 14 martie, cu o zi înainte de încheierea consultării publice, s-au primit aproape 6 000 de răspunsuri din Franța (60 % din numărul total). În majoritatea acestora, respondenții bifaseră opțiunea „nicio opinie” la toate întrebările. Este posibil ca aceste răspunsuri să aibă legătură cu un mesaj online transmis de Institut pour la protection de la santé naturelle, care sugera că această opțiune ar fi singurul răspuns posibil, având în vedere percepția că în cadrul chestionarului ar exista o atitudine părtinitoare în favoarea vaccinurilor.

La consultarea specifică desfășurată online au răspuns 33 de părți interesate, iar la întâlnirile față în față au participat 20 de părți interesate.

Un număr total de 33 de participanți (14 cetățeni și 19 părți interesate) au încărcat documente PDF suplimentare față de foaia de parcurs, iar 3 părți interesate au făcut același lucru în cadrul consultării publice. Aceste documente suplimentare vor fi luate în considerare în cadrul analizei.

Nu au fost luate în considerare 13 răspunsuri la foaia de parcurs și 127 de răspunsuri la consultarea publică, motivele fiind duplicarea, anonimatul, lipsa relevanței sau limbajul inadecvat.

Peste 25 % dintre părțile interesate au fost ONG-uri, urmate de administrații și asociații profesionale din domeniul sănătății. Dintre cetățeni, 8 769 au fost din UE, marea majoritate din Franța (78,3 %), urmată de Italia (4,4 %) și Belgia (3,9 %). Au existat 200 de răspunsuri din țări din afara UE.

Prezentul raport sintetizează toate răspunsurile primite în cadrul celor 4 consultări. Ele sunt grupate în funcție de cei 3 piloni principali ai inițiativei: (1) combaterea reticenței față de vaccinare; (2) politici sustenabile în materie de vaccinuri în UE; și (3) coordonarea la nivelul UE, incluzând promovarea dialogului cu părțile interesate și contribuția la sănătatea globală.

1.Pilonul I: combaterea reticenței față de vaccinare

Peste 50 % dintre respondenții la consultarea publică au considerat că cel mai mare impact asupra reticenței față de vaccinare îl au teama de efecte secundare, lipsa informațiilor privind riscurile, introducerea vaccinării obligatorii și nivelul de încredere în eficacitatea vaccinurilor.

1.1.Îmbunătățirea comunicării privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor

Respondenții au subliniat că este nevoie de interacțiune față în față la nivel local, care să includă:

·asigurarea unei abordări axate pe pacient în dialogul cu profesioniștii în domeniul sănătății;

·realizarea de programe și evenimente de informare la nivel local;

·comunicarea directă cu părinții, inclusiv în cadrul cursurilor prenatale;

·trimiterea unor mediatori de încredere în mijlocul categoriilor vulnerabile (de exemplu, comunitățile de romi, refugiații);

·creșterea gradului de înțelegere a studiilor privind siguranța vaccinurilor (de exemplu, prin infografice, materiale video, pliante);

·inițierea unor dezbateri în care susținătorii și opozanții să poată să pună în balanță beneficiile și riscurile; și

·verificarea proactivă a știrilor false și a conflictelor de interese.

7 Opiniile cu privire la foaia de parcurs au susținut și îmbunătățirea accesului la informații. S-a acceptat aproape în unanimitate faptul că instruirea la locul de muncă și în cadrul universității reprezintă cele mai eficiente metode de comunicare cu lucrătorii din domeniul sănătății.

8 9 Modul de comunicare al UE cu privire la siguranța și eficacitatea vaccinurilor este considerat necorespunzător de peste 60 % dintre cetățeni și părțile interesate. Profesioniștii în domeniul sănătății au menționat că:

·datele online furnizate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) sunt fragmentate, insuficient diseminate și insuficient accesibile;

·ECDC ar trebui să prezinte informații actualizate pe o singură platformă (așa cum fac centrele de prevenire și control al bolilor din SUA);

·UE ar trebui să încurajeze crearea de site-uri de internet naționale referitoare la reticența față de vaccinare și să promoveze o campanie interactivă privind vaccinarea.

Opiniile privind foaia de parcurs arată că este nevoie să fie îmbunătățită interacțiunea Comisiei cu grupurile reticente față de vaccinare.

1.2.Îmbunătățirea cooperării între factorii implicați în combaterea reticenței față de vaccinare

Respondenții 10 au sugerat promovarea vaccinărilor recomandate și furnizarea de dovezi științifice în sprijinul acestor recomandări.

Alte sugestii s-au referit îndeosebi la educarea publicului:

·să se facă distincție între vaccinurile esențiale (de exemplu, cel împotriva poliomielitei) și cele voluntare (de exemplu, cel împotriva gripei);

·în susținerea cauzei să fie implicate femeile, în calitatea lor de principali factori care răspund de îngrijirea copiilor și a vârstnicilor, precum și celebritățile;

·să se afișeze imagini cu boli care pot fi prevenite prin vaccinare, după modelul pachetelor de țigări; și

·să se crească gradul de informare cu privire la imunitatea de grup și la responsabilitatea individuală.

De asemenea, părțile interesate 11 au subliniat rolul industriei vaccinurilor în ceea ce privește:

·furnizarea de informații transparente despre vaccinuri, prețuri și ingrediente;

·plasarea interesului pentru sănătatea publică mai presus de interesele comerciale; și

·îmbunătățirea aprovizionării cu vaccinuri și a calității acestora, prin mai multe activități de cercetare și dezvoltare.

1.3.Îmbunătățirea sprijinului acordat profesioniștilor în domeniul sănătății

81,33 % dintre cetățeni au exprimat opinia că profesioniștii în domeniul sănătății ar trebui să fie mai bine susținuți în promovarea vaccinării și că ar trebui să li se furnizeze materiale pentru informarea publicului.

12 Părțile interesate consideră că UE ar trebui să sprijine profesioniștii în domeniul sănătății prin instruire în domeniul comunicării (82 %), prin informații online (79 %), prin materiale științifice (70 %) și prin campanii UE privind vaccinarea (66 %). Părțile interesate au sugerat, de asemenea:

·realizarea unor acțiuni dure (de exemplu, vaccinarea obligatorie pentru categoriile cu risc înalt);

·asigurarea administrării de vaccinuri relevante la toți profesioniștii în domeniul sănătății;

·îmbunătățirea programului de lucru pentru a permite o mai bună comunicare cu pacienții;

·creșterea standardelor de educație; și

·crearea unor recomandări comune ale UE, care să prevadă amenzi pentru încălcarea normelor.

Părțile interesate care au răspuns la consultarea specifică apreciază că trebuie să fie promovată în rândul farmaciștilor educația adulților cu privire la vaccinare. Opiniile primite cu privire la foaia de parcurs au susținut îmbunătățirea programelor educaționale și promovarea sănătății prin intermediul instrumentelor digitale.

Pilonul II: politici sustenabile în materie de vaccinuri în UE

13 Pentru a elimina problema diferențelor dintre țări în ceea ce privește sustenabilitatea programelor de vaccinare, părțile interesate (81 %) au sugerat armonizarea programelor de vaccinare în UE.

1.4.Investiții în e-sănătate și în digitalizare

14 Crearea unui registru electronic al vaccinărilor a fost investiția în e-sănătate care s-a bucurat de cea mai mare susținere, înregistrând un consens aproape unanim. Printre beneficiile sale potențiale se numără transmiterea de notificări cu privire la rapeluri și urmărirea ratelor de vaccinare.

1.5.Îmbunătățirea comunicării cu industria vaccinurilor

15 16 Cetățenii au susținut ideea de a obliga industria să asigure aprovizionarea cu vaccinurile necesare (24,55 %). În schimb, părțile interesate au susținut ideea de a cartografia cererea de vaccinuri (70,87 %) și de a stabili previzionări sistematice ale vaccinurilor la nivel național (65,53 %). Părțile interesate au mai sugerat și:

·crearea unor mecanisme de alertă și de planificare la nivelul UE;

·simplificarea legislației UE privind autorizarea introducerii pe piață, în scopul creșterii capacității;

·promovarea cooperării între industria vaccinurilor și OMS; și

·înființarea de federații ale producătorilor de vaccinuri la nivel național și la nivelul UE.

1.6.Creșterea implicării în asigurarea unor programe de vaccinare funcționale și sustenabile

17 Părțile interesate au sugerat noi acțiuni ale UE care să vizeze sustenabilitatea programelor de vaccinare:

·schimbul de informații cu autorități din afara UE cu privire la calitatea vaccinurilor;

·îmbunătățirea legislației UE prin adăugarea unor noi angajamente obligatorii pentru producătorii de vaccinuri;

·crearea unei platforme a UE cu orientări referitoare la programele naționale de punere în aplicare; și

·efectuarea unor evaluări farmacoeconomice.

Organizațiile de la nivelul comunităților ar putea sprijini politicile de vaccinare sustenabile prin:

·constituirea unei alianțe a părților interesate cu scopul de a armoniza activitățile și de a lua în considerare punctul de vedere al pacienților;

·cercetarea obstacolelor care stau în calea accesului la vaccinare; și

·instituirea unui program de „ambasadori ai vaccinării” la nivelul UE.

Printre propunerile formulate în cadrul consultării specifice s-au mai numărat: transferul anumitor sarcini de la medici la asistenții medicali, solicitarea cooperării din partea angajatorilor, astfel încât să se asigure timpul liber necesar pentru vaccinare, precum și revizuirea coplăților, a contribuțiilor plătite din propriul buzunar și a drepturilor la compensații pentru prejudiciile cauzate de vaccinuri.

În unul dintre răspunsuri s-a propus înființarea unui grup consultativ tehnic al UE, după modelul Comitetului consultativ privind procedurile de imunizare din SUA.

În vederea asigurării unui flux de informații efectiv, precum și a monitorizării impacturilor la nivelul UE, respondenții au propus:

·difuzarea datelor ECDC într-un mod mai eficient;

·constituirea unui fond (cu contribuții obligatorii din partea industriei vaccinurilor) pentru realizarea unor studii de impact cu privire la vaccinuri; și

·crearea unui sistem de informare și monitorizare la nivelul UE pentru consolidarea datelor privind vaccinurile.

1.7.O mai bună promovare a vaccinării în vederea creșterii ratelor de vaccinare

Pentru promovarea vaccinării, părțile interesate au propus:

·realizarea de campanii de informare;

·formularea unor reglementări legislative solide privind vaccinarea, în care să se precizeze clar răspunderea tuturor actorilor implicați; și

·creșterea ratelor de vaccinare a profesioniștilor din domeniul sănătății, prin încurajarea vaccinării voluntare/prin stimulente sau prin impunerea obligativității.

18 82 % dintre celelalte părți interesate consideră că UE ar trebui să realizeze o abordare comună a programelor de vaccinare. De asemenea, părțile interesate au mai propus:

·armonizarea programelor și a politicilor de vaccinare;

·asigurarea unor metode de supraveghere a anumitor grupuri;

·crearea unui sistem interoperabil de informații privind imunizarea la nivelul UE;

·asigurarea accesului corespunzător și gratuit al cetățenilor la programele de vaccinare;

·acordarea farmaciștilor și asistenților medicali a dreptului de a prescrie și de a administra vaccinuri; și

·îmbunătățirea coordonării între ministerele sănătății și ECDC/OMS.

Părțile interesate care au participat la consultarea specifică au solicitat să se pună un accent mai mare pe vaccinarea adolescenților și a adulților.

Părțile interesate au respins aproape în unanimitate ideea unei strategii cu aplicabilitate universală. Opiniile primite cu privire la foaia de parcurs au indicat punerea unui accent mai mare pe prejudiciile cauzate de vaccinuri, inclusiv prin crearea unor sisteme europene independente de raportare a efectelor adverse ale vaccinurilor.

1.8.Reducerea deficitelor de vaccinuri și îmbunătățirea capacităților de producție

Părțile interesate care au participat la consultarea publică și la consultarea specifică sunt de părere că principalele intervenții strategice pentru minimizarea deficitelor de vaccinuri sunt previzionarea și achizițiile publice în comun. 36,8 % dintre cetățeni au considerat că cel mai important aspect este disponibilitatea vaccinurilor individuale.

19 Părțile interesate au sugerat că ar putea fi îmbunătățită coordonarea la nivelul UE în ceea ce privește deficitele de vaccinuri, prin:

·crearea unui sistem de avertizare la nivelul industriei vaccinurilor prin care să se anticipeze problemele de producție;

·standardizarea ambalajelor; și

·asigurarea transparenței în ceea ce privește prețurile și cantitățile.

20 Pentru creșterea producției de vaccinuri și reducerea perioadelor de timp necesare producției, părțile interesate au propus:

·intensificarea supravegherii și a investițiilor în producție/cercetare;

·modificarea legislației UE (de exemplu, simplificarea procedurii de autorizare a introducerii pe piață);

·utilizarea de tehnologii noi și de stimulente financiare pentru industria vaccinurilor;

·perfecționarea sistemului de achiziții publice în comun și îmbunătățirea coordonării între programele de vaccinare din UE; și

·armonizarea informațiilor despre vaccinuri, a ambalajelor și a limbilor utilizate.

În vederea asigurării unor capacități de producție suficiente în UE, părțile interesate au propus:

·reglementarea și prioritizarea producției de vaccinuri;

·coordonarea mecanismelor de planificare, de previzionare, de achiziție în comun și de finanțare;

·stabilirea de bugete multianuale pentru programele de imunizare naționale și planificarea dozelor de vaccinuri, pe baza studiilor epidemiologice, cu cel puțin 3 ani înaintea lansării comenzilor de producție; și

·mecanisme de finanțare a cercetării și dezvoltării [după modelul Autorității pentru Cercetare Avansată și Dezvoltare în Domeniul Biomedical din SUA (Biomedical Advance Researh and Development Authority – BARDA)] pentru vaccinurile care reprezintă o prioritate pentru securitatea sanitară.

De asemenea, în opiniile primite s-a propus și elaborarea unui ghid european privind planificarea în domeniul vaccinurilor.

1.9.Stimularea cercetării și a dezvoltării

21 Părțile interesate au mai propus accelerarea cercetării și a dezvoltării prin:

·corelarea cu GLOPID și cu CEPI în vederea dezvoltării de vaccinuri noi;

·asigurarea sprijinului industriei pentru efectuarea de studii independente, orientate către sănătatea publică, cu privire la vaccinuri; și

·constituirea de grupuri științifice consultative comune și înființarea de autorități de reglementare la nivelul UE.

Printre propunerile adresate UE cu scopul intensificării sprijinului pentru evaluarea științifică a noilor vaccinuri se numără:

·o colaborare mai strânsă cu OMS și cu ONU;

·completarea procedurilor de autorizare centralizată cu activități de testare independentă a vaccinurilor;

·crearea unei rețele în cadrul căreia grupurile tehnice consultative naționale în materie de imunizare, autoritățile de reglementare ale UE și agențiile pentru tehnologii medicale să își pună în comun strategiile și dovezile de care dispun; și

·sprijinirea elaborării de studii ulterioare introducerii pe piață pe baza unui sistem de informații privind imunizarea la nivelul UE.

2.Pilonul III: coordonarea la nivelul UE, incluzând promovarea dialogului între părțile interesate și contribuția UE la sănătatea mondială

Părțile interesate 22 au identificat noi domenii de cooperare la nivelul UE cu privire la vaccinare:

·cadru de reglementare comun și sistem de înregistrare digitală;

·comunicarea și mass-media;

·campanii transfrontaliere privind sănătatea publică;

·platformă de finanțare, la nivelul UE, a unor studii și cercetări în domeniul vaccinurilor; și

·platformă la nivelul UE privind imunizarea destinată schimbului de informații și de cele mai bune practici.

Cele mai importante instrumente de finanțare pentru cercetare și dezvoltare au fost granturile UE din cadrul programului Orizont 2020 (42 %) și parteneriatele public-public finanțate de UE (33 %).

2.1.Promovarea schimburilor transfrontaliere în UE

În cadrul consultării specifice, părțile interesate 23 (97 %) au solicitat Comisiei să coordoneze schimbul de bune practici și de vaccinuri între statele membre.

Cetățenii 24 (55 %) au propus un schimb de cele mai bune practici cu privire la compensațiile pentru prejudiciile cauzate de vaccinuri.

Consolidarea cooperării la nivelul UE în ceea ce privește pregătirea sistemului de sănătate publică pentru situații de urgență

Respondenții care au participat la consultarea publică și la consultarea specifică sunt de părere că statele membre ar trebui să colaboreze cu industria în vederea elaborării unui plan de gestionare a crizelor, prin care să se previzioneze și să se reducă riscurile pe parcursul fabricării vaccinurilor.

2.2.Creșterea nivelului de globalizare și de eficacitate al cercetării

Respondenții care au participant la consultarea publică și la consultarea specifică au exprimat aproape în unanimitate părerea că acțiunile UE de cercetare în domeniul vaccinurilor trebuie să aibă loc atât în interiorul, cât și în afara Uniunii.

Pentru a înlesni colaborarea dintre autoritățile din domeniul sănătății publice, societatea civilă și industria vaccinurilor cu privire la realizarea cercetărilor, părțile interesate au sugerat:

·înființarea de rețele sau platforme ale experților;

·stabilirea unui cadru de reglementare care să pună accentul pe anticiparea deficitelor;

·înființarea unei agenții specializate a UE care să conceapă acțiunile și să definească finanțarea; și

·realizarea de acțiuni comune și de parteneriate public-private pentru consolidarea încrederii și generarea/culegerea de date noi.

3.Concluzie

În ansamblu, rezultatele consultării au exprimat ideea că, în domeniul vaccinării, este necesară o mai bună coordonare a eforturilor la nivel național și la nivelul UE. Asigurarea unui acces egal la programele de vaccinare și reticența față de vaccinare au fost identificate drept principalele provocări. Alte preocupări exprimate de cetățenii au fost cele legate de siguranța și eficacitatea programelor de imunizare, ceea ce a pus în evidență necesitatea asigurării unei transparențe sporite a cercetării și a informării.

Principalele motive de îngrijorare exprimate de respondenții reticenți față de vaccinare au fost: (i) efectele secundare și ingredientele vaccinurilor; (ii) percepția potrivit căreia vaccinurile sunt lipsite de siguranță și ineficace; (iii) impunerea vaccinării obligatorii; (iv) lipsa unor scheme de compensații pentru prejudiciile cauzate de vaccinuri; (v) interesele financiare ale industriei farmaceutice; (vi) lipsa unor cercetări științifice transparente și independente față de industrie; (vii) perceperea informațiilor ca fiind unilaterale – doar cu privire la beneficii, dar nu și la riscuri; și (viii) neîncrederea în autoritățile publice.

Deși marea majoritate a respondenților (peste 70 %) au exprimat astfel de preocupări, inițiativa a fost susținută de ceilalți respondenți.

Principalele sugestii care au rezultat în urma consultării specifice au fost: (i) nevoia de implicare a farmaciștilor în administrarea vaccinurilor; (ii) necesitatea includerii imunizării într-un concept mai larg, al asistenței medicale preventive; (iii) punerea unui accent mai mare pe vaccinarea adulților; și (iv) îmbunătățirea accesului la informații și date de către ECDC și EMA.

Opiniile primite cu privire la foaia de parcurs s-au axat pe nevoia de dialog, cooperare și schimb de cele mai bune practici, respectând în același timp specificitățile și competențele naționale.

Respondenții care au participat la consultarea publică și la consultarea specifică au propus, de asemenea, ca profesioniștii din domeniul sănătății să se implice mai mult în promovarea vaccinării, prin furnizarea de instruire și materiale de informare. S-a insistat asupra educării și a informării publicului cu privire la vaccinare printr-o abordare față în față, pe plan local. Introducerea unui registru electronic al vaccinărilor a fost susținută puternic.

În ansamblu, a fost susținut rolul Comisiei de facilitator al schimbului de informații și de cele mai bune practici între țări cu privire la vaccinuri și la imunizare.

Având în vedere participarea extrem de dezechilibrată din punct de vedere geografic a contribuțiilor, chestionarul nu este reprezentativ din punct de vedere statistic ca instrument de consultare. Cu toate acestea, numărul mare de răspunsuri primite comparativ cu alte consultări ilustrează importanța acestei probleme.

(1)

  http://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/initiatives/ares-2017-5925775_ro

(2)

De la 4 decembrie 2017 la 1 ianuarie 2018.

(3)

  https://ec.europa.eu/info/consultations/open-public-consultation-strengthened-cooperation-against-vaccine-preventable-diseases_ro#how_to_submit

(4)

Chestionarul nu a fost disponibil în limba irlandeză.

(5)

Membrii Platformei pentru politica de sănătate; candidații din cadrul concursului UE pe tema vaccinării adresat ONG-urilor din domeniul sănătății; părți interesate reprezentând punctele de contact naționale desemnate implicate în Acțiunea comună a UE privind vaccinarea; reprezentanții statelor membre din cadrul Forumului consultativ și al Rețelei pentru boli care pot fi prevenite prin vaccinare ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

(6)

https://www.ipsn.eu/vaccins-commission-europeenne-demande-avis-15-mars

(7)

De către respondenții din cadrul consultării publice și al consultării specifice.

(8)

Nu sunt incluși cei care nu au exprimat nicio opinie în această privință.

(9)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(10)

Cei care au participat la consultarea publică deschisă și la consultarea specifică.

(11)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(12)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(13)

Cele care au participat doar la consultarea specifică

(14)

Respondenții din cadrul consultării publice deschise nu au fost implicați în această temă de discuție.

(15)

Cele care au participat doar la consultarea deschisă.

(16)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(17)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(18)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(19)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(20)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(21)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(22)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(23)

Cei care au participat doar la consultarea specifică.

(24)

Nu au fost luați în calcul cetățenii care nu au exprimat nicio opinie în acest sens.