|
Au fost analizate o opțiune de politică nelegislativă O și 13 opțiuni de politică legislative, iar acestea au fost grupate în:
•
Blocul A: „DE CE” ar trebui autoritățile competente să aibă acces la informații financiare sau să facă schimb de astfel de informații?
OPȚIUNEA A.1: numai pentru a preveni și combate spălarea banilor, a infracțiunilor care conduc la spălarea de bani și a finanțării terorismului.
OPȚIUNEA A.2: numai în ceea ce privește „euroinfracțiunile”, astfel cum sunt definite la articolul 83 alineatul (1) din TFUE.
OPȚIUNEA A.3: în ceea ce privește formele de infracțiuni menționate în anexa I la Regulamentul privind Europol.
•
Blocul B: „CUM” ar trebui autoritățile publice să aibă acces la informații financiare și să facă schimb de astfel de informații?
OPȚIUNEA B.1: să se asigure accesul autorităților competente la registrele naționale centralizate de conturi bancare în conformitate cu 1) subopțiunea B.1.a: acces direct sau 2) subopțiunea B.1.b: acces indirect.
OPȚIUNEA B.2: să se asigure accesul autorităților competente la toate celelalte informații financiare în conformitate cu 1) subopțiunea B.2.a: acces direct sau 2) subopțiunea B.2.b: prin intermediul FIU-rilor.
OPȚIUNEA B.3: să se prevadă măsuri pentru schimbul de informații dintre FIU-uri și pentru accesul acestora la informațiile deținute de autoritățile competente, precum și pentru schimbul de astfel de informații, în conformitate cu 1) subopțiunea B.3.a: cooperarea directă dintre FIU-ri sau 2) subopțiunea B.3.b: instituirea unei FIU centrale.
•
Blocul C: „CĂROR ENTITĂȚI” și căror autorități publice li se aplică aceste condiții?
OPȚIUNEA C.1: autorităților publice responsabile cu prevenirea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor;
OPȚIUNEA C.2: autorităților publice în opțiunea C.1 și, suplimentar, 1) subopțiunea C.2.a: birourilor de recuperare a activelor; 2) subopțiunea C.2.b: Europol; 3) subopțiunea C.2.c: OLAF.
În ceea ce privește accesul autorităților competente la informațiile conținute în registrele de conturi bancare, opțiunea de politică preferată este o combinație între opțiunile A.3, B.1.a, C.2.a și C.2.b.
În ceea ce privește accesul autorităților competente la informații financiare suplimentare, opțiunea de politică preferată este o combinație între opțiunile A.3, B.2.b și C.2.b.
Pentru a aborda obstacolele din calea cooperării transfrontaliere a FIU-rilor și dificultățile întâmpinate de acestea în cooperarea cu partenerii lor naționali de aplicare a legii, opțiunea de politică preferată este o combinație între opțiunile A.1, B.2.b, B.3.a și C.2.b.
|