Bruxelles, 8.3.2018

SWD(2018) 59 final

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI

care însoţeşte documentul

PROPUNERE DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane

{COM(2018) 115 final}
{SWD(2018) 60 final}


Fișă rezumat

Evaluarea impactului cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane

A. Necesitatea de a acționa

De ce? Care este problema abordată?

Există două probleme majore legate de activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane, și anume nivelurile ridicate ale pescuitului excesiv și ineficiența cadrului de reglementare. Utilizarea excesivă a capacității de pescuit (un număr mare de nave și un volum mare al efortului de pescuit) a fost identificată drept principala cauză a pescuitului excesiv. În același timp, cadrul de reglementare actual este ineficient din cauza domeniului său de aplicare limitat, a implementării lente și insuficiente și a lipsei de asumare de către părțile interesate. Aceste două probleme au generat, în mod direct sau indirect, situația alarmantă a stocurilor demersale (peste 80% dintre stocurile evaluate sunt supraexploatate, iar biomasa unora dintre acestea este foarte scăzută, ceea ce indică existența unei probabilități ridicate de epuizare), implicațiile socioeconomice pentru pescari și sectorul pescuitului, precum și consecințele asupra mediului marin.

Problemele descrise mai sus afectează în principal pescarii care vizează stocurile demersale din vestul Mării Mediterane, mai exact flotele UE din Italia, Franța și Spania. Potrivit datelor raportate în cadrul UE de colectare a datelor de pescuit (CCD), aproximativ 13 000 de nave ar putea fi afectate de această inițiativă.

Ce se așteaptă de la această inițiativă?

Obiectivele generale sunt următoarele: îndeplinirea obiectivelor PCP (articolul 2) în cadrul pescuitului demersal din vestul Mării Mediterane, mai exact asigurarea faptului că activitățile de pescuit sunt sustenabile din punct de vedere ecologic pe termen lung și sunt gestionate într-un mod care asigură beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, și îmbunătățirea cadrului de reglementare privind gestionarea acestor activități de pescuit.

Obiectivele specifice sunt următoarele: (i) atingerea și menținerea mortalității prin pescuit la nivelul producției maxime durabile pentru toate stocurile de specii demersale până în 2020; (ii) creșterea selectivității traulelor de fund, în special pentru a exclude puietul de pește; (iii) asigurarea sustenabilității în sectorul pescuitului; și (iv) crearea unui cadru de gestionare eficace, care să fie mai simplu, mai stabil și să le permită părților interesate asumarea responsabilității într-o măsură mai mare.

Care este valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE?

Stocurile de specii demersale și navele de pescuit sunt transfrontaliere, astfel încât măsurile luate exclusiv la nivelul statelor membre au o probabilitate redusă de a fi eficiente pentru îndeplinirea obiectivelor. Pentru a fi eficiente, măsurile ar trebui să fie coordonate și să se aplice întregii zone de distribuție a stocului și tuturor flotelor vizate; din acest motiv este nevoie de o acțiune la nivel european.

B. Soluții

Ce opțiuni de politică legislative și nelegislative au fost luate în considerare? Există sau nu o opțiune preferată? De ce?

Au fost luate în considerare trei opțiuni de politică. opțiunea 1, „menținerea politicilor actuale” – prima opțiune este statu-quo, sau menținerea politicilor actuale (cadrul de reglementare existent ar continua să se aplice). Aceasta este utilizată ca referință în raport cu care vor fi comparate celelalte opțiuni; opțiunea 2, „modificarea cadrului actual de gestionare” – în cadrul acestei opțiuni, instrumentele de gestionare actuale, și anume planurile naționale de gestionare, ar urma să fie revizuite pentru a include obiectivele PCP. Principalele aspecte luate în considerare în cadrul revizuirii ar fi: modificări aduse domeniului de aplicare actual (în ceea ce privește stocurile de pește, activitățile de pescuit și zonele acoperite), noi obiective de conservare, cum ar fi MSY, obiective cuantificabile și calendare și noi măsuri de salvgardare; și opțiunea 3, „adoptarea unui plan multianual la nivelul UE” - această opțiune are obiectivul de a asigura faptul că flotele de pescuit ale UE care vizează specii demersale în vestul Mării Mediterane sunt acoperite de un cadru de reglementare unic și integrat la nivelul UE.

Opțiunea preferată este opțiunea 3: un plan multianual la nivelul UE, deoarece permite obținerea celor mai bune rezultate pentru toate obiectivele socioeconomice și de mediu. Aceasta este totodată mai coerentă cu PCP reformată, simplificată (un cadru de reglementare principal), mai stabilă (ia în calcul o perspectivă pe termen lung) și mai transparentă (cele trei state membre vizate ar adapta în comun ratele actuale ale mortalității prin pescuit la niveluri sustenabile prin intermediul unui regulament al Consiliului) decât opțiunile 1 și 2.

Care sunt susținătorii fiecărei opțiuni?

Toate părțile interesate consultate au fost de acord că actualul cadru de gestionare (opțiunea 1 sau scenariul de referință) nu este suficient pentru a îndeplini obiectivele PCP. Consultarea a constatat, de asemenea, că majoritatea părților interesate nu sunt de acord cu soluția modificării cadrului de gestionare actual (opțiunea 2), deoarece problemele descrise anterior ar persista. În schimb, marea majoritate a părților interesate (MEDAC, administrațiile publice, ONG-urile și comunitatea științifică) consideră că un plan multianual la nivelul UE (opțiunea 3) ar fi cea mai bună soluție posibilă pe termen lung. În opinia lor, această abordare este justificată de caracterul mixt al activităților de pescuit, de numărul de state membre implicate și de interacțiunile dintre diferitele tipuri de unelte de pescuit și de activități de pescuit.

C. Impacturile opțiunii preferate

Care sunt avantajele opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Din punct de vedere ecologic, estimările sugerează că aproximativ 70% dintre stocurile evaluate ar reveni la niveluri ale biomasei stocului de reproducere care depășesc nivelul de referință de precauție BPA până în 2025. Cu toate acestea, probabilitatea de atingere a ratelor-țintă ale mortalității prin pescuit pentru toate stocurile ar rămâne scăzută, la aproximativ 36 %. Simulările sugerează că, în cadrul planului multianual, niciun indicator nu ar fi atins pe deplin. În pofida acestui fapt, această opțiune duce la rezultate considerabil mai bune decât scenariul de referință și decât opțiunea 2 în raport cu FMSY. Din punct de vedere socioeconomic, un singur segment de flotă s-ar confrunta cu un risc financiar până în 2025 (cu opt segmente de flotă mai puțin comparativ cu scenariul de referință). Segmentul de flotă afectat (nave spaniole de pescuit cu plase având o lungime totală cuprinsă între 12 și 18 metri) are 52 de nave.

Planul multianual ar fi totodată simplificat (un cadru de reglementare principal), mai stabil (ia în calcul o perspectivă pe termen lung) și mai transparent (cele trei state membre vizate ar adapta în comun ratele actuale ale mortalității prin pescuit la niveluri sustenabile prin intermediul unui regulament al Consiliului) decât cadrul modificat.

Care sunt costurile opțiunii preferate (dacă există; în caz contrar, ale opțiunilor principale)?

Planul multianual ar presupune, inițial, costuri mai ridicate legate de ocuparea forței de muncă și de rentabilitate, ca urmare a reducerilor semnificative necesare pentru atingerea ratelor-țintă ale mortalității prin pescuit. Această opțiune ar prezenta un risc financiar pentru 8 segmente de flotă până în 2022 (cu trei segmente de flotă mai mult comparativ cu scenariul de referință). Este vorba de traulerele de fund franceze, spaniole și italiene cu o lungime totală cuprinsă între 18 și 40 de metri și de unele unelte fixe de pescuit spaniole (de exemplu, nave de pescuit cu paragate între 6 și 12 metri). Cele 8 segmente de flotă pentru care ar exista un risc au 1 415 nave, 6 193 de pescari (ENI) și 3 100 de locuri de muncă în activități auxiliare. Cu toate acestea, în conformitate cu planul multianual, se preconizează o îmbunătățire a performanței socioeconomice a tuturor flotelor până în 2025, 25 din 26 de flote urmând să înregistreze profituri.

Care va fi impactul asupra societăților, a IMM-urilor și a microîntreprinderilor?

Toate impacturile descrise mai sus ar urma să afecteze cu precădere IMM-urile, dat fiind că marea majoritate a întreprinderilor de pescuit implicate în exploatarea stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane sunt microîntreprinderi (în medie, 89% dintre întreprinderile franceze, italiene și spaniole din sectorul pescuitului au o singură navă). Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a le exclude din domeniul de aplicare al inițiativei, deoarece aceasta ar fi lipsită de sens. Planul multianual este așadar foarte susceptibil să se aplice tuturor întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor, într-o măsură diferită care depinde de modul în care statele membre vor decide să aloce reducerile necesare între diferitele segmente ale flotei.

Va exista un impact semnificativ asupra bugetelor și asupra administrațiilor naționale?

Instituirea planului multianual și a noului regim de gestionare a efortului de pescuit poate duce la anumite costuri administrative suplimentare pentru statele membre, însă acestea ar putea beneficia de sprijin din partea FEPAM (articolul 36 din FEPAM). După o perioadă de tranziție, costurile administrative (aferente menținerii cadrului de reglementare stabilit) ar urma să scadă și să corespundă mai mult beneficiilor îndeplinirii obiectivelor.

Vor exista și alte impacturi semnificative?

Nu.

D. Măsuri ulterioare

Când va fi revizuită politica?

Planul și impacturile acestuia vor fi evaluate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) la cinci ani după intrarea sa în vigoare. Comisia va prezenta ulterior un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la rezultate.