COMISIA EUROPEANĂ
Bruxelles, 9.10.2018
COM(2018) 676 final
2018/0347(NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anii 2019 și 2020, a posibilităților de pescuit pentru navele Uniunii în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime
EXPUNERE DE MOTIVE
1.CONTEXTUL PROPUNERII
•Motivele și obiectivele propunerii
|
Stocurile de specii de adâncime sunt stocuri de pește capturate în apele din afara zonelor de pescuit principale de pe platourile continentale. Acestea se află de-a lungul pantelor continentale sau populează munții submarini.
Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) efectuează, din doi în doi ani, o analiză a situației biologice a stocurilor de adâncime. Cel mai recent aviz al ICES a fost publicat la 7 iunie 2018. Avizele ICES indică faptul că presiunea exercitată de pescuit asupra anumitor stocuri de adâncime vizate de prezenta propunere continuă să fie prea mare și că, pentru a le asigura sustenabilitatea, ar trebui ca posibilitățile de pescuit pentru stocurile respective să fie reduse și mai mult, până în momentul în care evoluția lor va prezenta o tendință pozitivă. Astfel se pun bazele stabilirii posibilităților de pescuit pentru stocurile de adâncime în conformitate cu principiul consacrat la articolul 3 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în temeiul căruia procedura decizională din cadrul politicii comune în domeniul pescuitului trebuie să se bazeze, printre altele, pe avize științifice.
|
|
Contextul general
Pescuitul speciilor de adâncime este reglementat de Uniunea Europeană începând din 2003, atât din punctul de vedere al capturilor totale admisibile (TAC) per specii și zone, cât și din cel al capacității de pescuit maxime în Atlanticul de Nord-Est. Pentru 2017 și 2018, capturile totale admisibile din anumite specii de adâncime au fost stabilite de Regulamentul (UE) 2016/2285 al Consiliului de stabilire, pentru anii 2017 și 2018, a posibilităților de pescuit pentru navele Uniunii în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime.
Stabilirea și distribuirea posibilităților de pescuit intră în sfera competenței exclusive a Uniunii. Obligațiile privind exploatarea sustenabilă a resurselor acvatice vii sunt prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În mod particular, articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament prevede o abordare precaută a gestionării pescuitului [conform definiției de la articolul 4 alineatul (1) punctul (8) din același regulament] și prevede că politica comună în domeniul pescuitului trebuie să aibă drept scop refacerea și menținerea producției maxime durabile (Maximum Sustainable Yield – MSY). În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din respectivul regulament, posibilitățile de pescuit trebuie stabilite în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 2 alineatul (2).
Mai mult, posibilitățile de pescuit de adâncime trebuie să fie stabilite în conformitate cu acordurile internaționale, printre altele cu Acordul din 1995 al Națiunilor Unite cu privire la conservarea și gestionarea populațiilor transzonale și a stocurilor de pești mari migratori (denumit în continuare „Acordul ONU din 1995 privind stocurile de pește”). Prudența este importantă mai ales atunci când informațiile sunt incerte, nefiabile sau inadecvate. În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Acordul ONU din 1995 privind stocurile de pește, absența informațiilor științifice adecvate nu trebuie folosită ca pretext pentru amânarea sau anularea măsurilor de conservare și de gestionare. TAC-urile propuse reflectă, de asemenea, Orientările internaționale din 2008 privind gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură din cadrul Organizației Națiunilor Unite, care au fost confirmate prin Rezoluțiile succesive ale Adunării Generale a ONU (Rezoluțiile 61/105 din 2007, 64/72 din 2009 și, mai recent, 70/235 din 2015).
Deși anumite stocuri de adâncime sunt exploatate și de alte țări, în special de Norvegia, Islanda, Insulele Feroe, Rusia și Maroc, fiind necesară încheierea unui acord referitor la măsuri armonizate de gestionare fie cu respectivele țări, fie cu Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (NEAFC), atâta vreme cât stocurile se află în apele internaționale, sunt necesare măsuri unilaterale aplicabile navelor din Uniunea Europeană până la încheierea acordurilor respective.
|
|
Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii
Dispozițiile în vigoare în domeniul propunerii sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2016/2285 al Consiliului și sunt aplicabile până la 31 decembrie 2018. În plus, condiții specifice privind pescuitul stocurilor de adâncime din Atlanticul de Nord-Est sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2016/2336 al Parlamentului European și al Consiliului.
O propunere de plan multianual pentru apele occidentale se află în prezent în discuție în cadrul Parlamentului European și al Consiliului acoperind unele dintre stocurile care fac obiectul prezentului regulament.
|
•Coerența cu dispozițiile deja existente în domeniul de politică vizat
Măsurile propuse sunt concepute în conformitate cu obiectivele și normele politicii comune în domeniul pescuitului și sunt coerente cu politica Uniunii privind dezvoltarea durabilă, în special Regulamentul (UE) nr. 2016/2336 de stabilire a unor condiții specifice privind pescuitul stocurilor de specii de adâncime din Atlanticul de Nord-Est.
2.
TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE
•Temei juridic
În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliul adoptă, la propunerea Comisiei, măsuri „privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit”. Propunerea se limitează la stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit și la condițiile legate, din punct de vedere funcțional, de utilizarea acestor posibilități de pescuit.
Prin urmare, prin intermediul unui regulament al Consiliului, prezenta propunere stabilește limitele de captură pentru flotele de pescuit ale Uniunii, în ceea ce privește speciile de adâncime cele mai importante din punct de vedere comercial din apele Uniunii și apele internaționale din Atlanticul de Nord-Est, în vederea realizării obiectivului politicii comune în domeniul pescuitului de garantare a unor niveluri sustenabile ale activităților de pescuit, din punct de vedere ecologic, economic și social. Propunerea este de competența exclusivă a Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (d) din TFUE. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică.
•Proporționalitate
Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul motiv: politica comună în domeniul pescuitului este o politică comună. În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din TFUE, Consiliului îi revine obligația de a adopta măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.
Având în vedere articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre au libertatea de a repartiza posibilități de pescuit, atunci când nu fac obiectul unui sistem de concesiuni de pescuit transferabile, repartizându-le între regiuni și operatori în conformitate cu articolul 16 alineatul (7) și cu criteriile stabilite la articolul 17. Prin urmare, statele membre au libertate de manevră în luarea deciziilor legate de modelul socioeconomic pe care îl aleg pentru exploatarea posibilităților de pescuit care le sunt repartizate.
3.REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI
•Consultări cu părțile interesate
Propunerea a fost elaborată pe baza principiilor și orientărilor formulate în Comunicarea Comisiei privind o consultare referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2019, în care Comisia și-a explicat punctele de vedere și intențiile privind propunerile sale de posibilități de pescuit în 2019 și, după caz, în 2020 pentru toate stocurile. În contextul respectivei comunicări, Comisia a desfășurat o consultare extinsă a părților interesate, a societății civile, a statelor membre și a publicului larg.
4.IMPLICAȚII BUGETARE
Propunerea nu are implicații financiare noi pentru statele membre. Prezentul regulamentul este adoptat de Consiliu la fiecare doi ani, iar mijloacele publice și private de punere în aplicare a acestuia există deja.
5.ALTE ELEMENTE
•Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii
Pentru toate stocurile acoperite de prezenta propunere, informațiile disponibile nu permit cercetătorilor să evalueze în totalitate starea stocurilor, nici în ceea ce privește dimensiunea populației, nici în ceea ce privește mortalitatea cauzată de pescuit. Există mai multe motive: speciile respective au deseori o durată lungă de viață și o creștere lentă, ceea ce îngreunează foarte mult atât identificarea unei structuri a stocului, bazată pe clase de vârstă, cât și evaluarea efectelor pescuitului asupra stocului prin schimbări ale structurii capturilor din punctul de vedere al dimensiunii sau al vârstei. Nu se cunoaște frecvența recrutării de puieți în stocurile de pește. Stocurile au o arie largă de răspândire în adâncime, unde examinarea lor este dificilă din motive practice. Adeseori datele anchetelor științifice nu sunt disponibile datorită importanței comerciale reduse a stocurilor respective sau aceste date nu acoperă întreaga zonă de distribuție. În anumite cazuri, activitățile de pescuit vizează aceste specii numai parțial, iar unele sunt de dată recentă.
Limitele de captură propuse respectă principiile stabilite în Comunicarea Comisiei referitoare la o consultare privind posibilitățile de pescuit pentru 2019 menționată mai sus. Această comunicare prezintă punctele de vedere ale Comisiei cu privire la modul de stabilire a posibilităților de pescuit, normele respective fiind respectate la elaborarea prezentei propuneri în ceea ce privește TAC-urile pe care le conține. Propunerea conține următoarele elemente:
·Ține seama, acolo unde este cazul, de obligația de debarcare.
·În ceea ce privește sabia neagră din zona CECAF, o delegație în Portugalia ca fiind singura deținătoare de TAC-uri.
·În comparație cu regulamentul Consiliului care acoperă anii 2017 și 2018, nu ar trebui să fie stabilită nicio TAC pentru sabia neagră în subzonele ICES 1-4 (Marea Nordului și Skagerrak), datorită nivelului scăzut de utilizare a cotei, cât și datorită faptului că nu au loc activități de pescuit care vizează în mod specific acest stoc.
·În comparație cu regulamentul Consiliului care acoperă anii 2017 și 2018, nu ar trebui să fie stabilite TAC-uri pentru grenadierul de piatră în subzonele ICES 1, 2 și 4 (Marea Nordului) și merlucius (Ling american) în subzonele ICES 1-10, 12 și 14, pe baza avizelor științifice. Avizele ICES stabilesc că eliminarea TAC-urilor nu ar genera niciun risc sau ar genera un risc scăzut de exploatare nesustenabilă.
·Dacă se furnizează un aviz științific orientativ, bazat pe o analiză calitativă a informațiilor disponibile, acesta ar trebui folosit ca bază pentru deciziile referitoare la TAC-uri (chiar dacă analiza este incompletă sau încorporează aprecieri de specialitate). În consecință, propunerea conține două creșteri ale TAC-urilor pentru 2019 cu o prelungire a cotelor pentru 2020, șase reduceri ale TAC-urilor pentru 2019 cu o prelungire a cotelor pentru 2020 și o TAC pentru care se propune o reducere atât în 2019, cât și în 2020.
·Având în vedere avizul ICES pentru o reducere a posibilităților de pescuit, combinată cu gradul ridicat de utilizare și introducerea obligației de debarcare în 2019, este oportun ca TAC pentru speciile de beryx din Atlanticul de Nord-Est să fie transformată într-o TAC numai de capturi accidentale.
·Avizul ICES pentru pagelul argintiu din subzonele 6, 7 și 8 (apele de nord-vest și Golful Biscaya) prevede sistarea capturilor în 2019 și 2020, deoarece se estimează că stocul este epuizat. Întrucât capturile accidentale sunt inevitabile, TAC ar trebui să se limiteze la capturile accidentale.
·Pentru pagelul argintiu din subzona ICES 10 nu există avize ICES pentru 2020. În timp ce o propunere de TAC este inclusă pentru 2020, Comisia va lua în considerare, atunci când primește avizul ICES pentru 2020, dacă propunerea pentru 2020 ar trebui modificată, în urma avizului ICES.
·Măsurile pentru rechinii de adâncime vor fi stabilite după avizul științific al ICES, după ce s-a făcut analiza completă a acestui aviz. Avizul științific referitor la rechinii de adâncime va fi eliberat la 5 octombrie 2018.
·Pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea pionului portocaliu ar trebui să fie în continuare interzisă. Stocul este epuizat și nu se reface. ICES arată că nu a existat pescuit al UE direcționat în Atlanticul de Nord-Est din 2010.
2018/0347 (NLE)
Propunere de
REGULAMENT AL CONSILIULUI
de stabilire, pentru anii 2019 și 2020, a posibilităților de pescuit pentru navele Uniunii în ceea ce privește anumite stocuri de pești de adâncime
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
1.În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsurile privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit.
2.Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului dispune adoptarea unor măsuri de conservare, ținând seama de avizele științifice, tehnice și economice disponibile, inclusiv, după caz, de rapoartele elaborate de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP).
3.Consiliului îi revine obligația de a adopta măsuri privind stabilirea și repartizarea posibilităților de pescuit, inclusiv anumite condiții legate funcțional de acestea, după caz. Posibilitățile de pescuit ar trebui să fie astfel distribuite între statele membre încât să se asigure fiecărui stat membru o anumită stabilitate a activităților de pescuit pentru fiecare stoc sau zonă de pescuit și să se țină cont, în mod adecvat, de obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), stabilite în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
4.Capturile totale admisibile (TAC) ar trebui stabilite pe baza avizelor științifice disponibile, ținând seama de aspectele biologice și socioeconomice și asigurând totodată un tratament echitabil al sectoarelor de pescuit, precum și pe baza opiniilor exprimate în cadrul consultărilor cu părțile interesate, în special consiliile consultative vizate.
5.Atunci când o TAC aferentă unui stoc este repartizată unui singur stat membru, este oportun ca respectivul stat membru să fie abilitat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din tratat, să stabilească nivelul acesteia. Ar trebui să se adopte dispoziții prin care să se garanteze că, atunci când stabilește nivelul unei capturi totale admisibile, statul membru în cauză acționează în deplină conformitate cu principiile și normele PCP.
6.Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului a introdus condiții suplimentare pentru gestionarea de la an la an a TAC-urilor, inclusiv, la articolele 3 și 4 din respectivul regulament, dispoziții privind flexibilitatea pentru TAC-urile de precauție și analitice. În temeiul articolului 2 din regulamentul respectiv, la stabilirea TAC-urilor, Consiliul decide cu privire la stocurile pentru care nu se aplică articolul 3 sau 4 din respectivul regulament, în special în funcție de starea biologică a stocurilor. Mai recent, prin articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, a fost introdus încă un mecanism de flexibilitate de la an la an pentru toate stocurile care fac obiectul obligației de debarcare. Prin urmare, pentru a se evita o flexibilitate excesivă, care ar submina principiul exploatării raționale și responsabile a resurselor biologice marine, ar împiedica realizarea obiectivelor PCP și ar deteriora starea biologică a stocurilor, ar trebui să se prevadă ca articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 să se aplice TAC-urilor analitice numai atunci când nu este utilizată flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
7.Obligația de debarcare menționată la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 este introdusă pentru fiecare activitate de pescuit în parte. În regiunile vizate de prezentul regulament, toate speciile care fac obiectul unor limite de captură trebuie debarcate începând de la 1 ianuarie 2019. Articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, atunci când se introduce o obligație de debarcare pentru un stoc de pește, posibilitățile de pescuit se stabilesc ținându-se cont de trecerea de la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta debarcările la stabilirea posibilităților de pescuit pentru a reflecta capturile. Cu toate acestea, se acordă anumite derogări de la obligația de debarcare în conformitate cu articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Pe baza recomandărilor comune transmise de statele membre și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia a adoptat o serie de regulamente delegate de stabilire a unor planuri specifice privind capturile aruncate înapoi în mare aplicabile pentru o perioadă inițială de maximum trei ani ce poate fi prelungită cu încă trei ani, pentru a pune în aplicare obligația de debarcare.
8.Posibilitățile de pescuit ar trebui să fie în conformitate cu acordurile și principiile internaționale, cum ar fi Acordul din 1995 al Națiunilor Unite cu privire la conservarea și gestionarea stocurilor transzonale și a stocurilor de pești cu migrare extinsă și principiile detaliate de gestionare prevăzute de Orientările internaționale din 2008 pentru gestionarea pescuitului de adâncime în marea liberă formulate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, în care se prevede, de exemplu, că o autoritate de reglementare ar trebui să fie mai precaută atunci când informațiile sunt incerte, nefiabile sau inadecvate. Absența informațiilor științifice adecvate nu ar trebui invocată ca motiv pentru amânarea sau neadoptarea măsurilor de conservare și gestionare.
9.Având în vedere avizul ICES pentru o reducere a posibilităților de pescuit, combinată cu gradul ridicat de utilizare a cotei și introducerea obligației de debarcare în 2019, este oportun ca TAC pentru speciile de beryx din subzonele 3-10, 12 și 14 (Marea Nordului, apele de nord și sud-vest) să fie transformată într-o TAC numai de capturi accidentale.
10.Conform avizului emis de ICES, observații la bord limitate indică faptul că procentul de grenadier a fost mai mic de 1 % din capturile raportate de grenadier de piatră. Pe baza acestor considerente, ICES consideră că nu ar trebui să existe pescuit direcționat de grenadier și că capturile accidentale ar trebui să fie calculate în raport cu TAC pentru grenadierul de piatră, în vederea minimizării posibilelor declarații eronate cu privire la specii. ICES arată că există diferențe considerabile, de peste un ordin de mărime (de zece ori mai mare), între proporțiile relative de grenadier de piatră și de grenadier raportate în debarcările oficiale și capturile observate și anchetele științifice din zonele în care pescuitul de grenadier se desfășoară în prezent. Există foarte puține date disponibile privind această specie, iar unele dintre datele de debarcare raportate sunt considerate de către ICES a fi declarații eronate cu privire la specii. În consecință, nu este posibil să se instituie un istoric precis al capturilor de grenadier. Prin urmare, orice capturi accidentale de grenadier ar trebui limitate la 1 % din cota de grenadier de piatră a fiecărui stat membru și scăzute din cota respectivă, în conformitate cu avizele științifice. Dacă grenadierul este considerat doar o captură accidentală la pescuitul de grenadier de piatră și aparține aceleiași TAC, nu vor mai exista raportări eronate.
11.Având în vedere avizul ICES, este oportun ca TAC pentru pagelul argintiu în subzonele 6, 7 și 8 (apele de nord-vest) să fie menținută drept TAC numai de capturi accidentale.
12.În zonele relevante ale Comitetului pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului (CECAF) și ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) relevante, care se învecinează cu subzona ICES 9, se realizează capturi de pagel argintiu. Având în vedere că datele ICES sunt incomplete pentru aceste subzone limitrofe, domeniul de aplicare al TAC ar trebui să se limiteze la subzona ICES 9. Cu toate acestea, pentru a garanta că deciziile de gestionare au la bază cele mai bune informații disponibile, s-au introdus dispoziții pentru raportarea datelor pentru aceste subzone limitrofe.
13.Pentru pagelul argintiu din subzona ICES 10 nu există avize ICES pentru 2020. Cu toate acestea, ar trebui să fie stabilite posibilități de pescuit atât pentru 2019, cât și pentru 2020. O modificare adecvată a posibilităților de pescuit stabilite prin regulament poate fi necesară atunci când avizele științifice sunt emise pentru 2020.
14.Nu ar mai trebui să se stabilească o TAC pentru sabia neagră în subzonele ICES 1-4 (Marea Nordului și Skagerrak) datorită nivelului scăzut de utilizare, cât și datorită faptului că nu au loc activități de pescuit care vizează în mod specific acest stoc.
15.Nu ar mai trebui să se stabilească TAC-uri pentru grenadierul de piatră în subzonele ICES 1, 2 și 4 (Marea Nordului) și merlucius (Ling american) în subzonele ICES 1-10, 12 și 14, pe baza avizelor științifice. Avizele ICES stabilesc că lipsa TAC-urilor nu ar genera niciun risc sau ar genera un risc scăzut de exploatare nesustenabilă.
16.ICES recomandă să nu se mai realizeze capturi de pion portocaliu până în 2020. Este necesar să se interzică pescuitul, reținerea la bord, transbordarea și debarcarea speciei menționate, deoarece stocul este epuizat și nu se reface. ICES arată că nu a existat pescuit direcționat de pion portocaliu realizat de Uniune în Atlanticul de Nord-Est din 2010.
17.Pentru a se evita întreruperea activităților de pescuit și pentru a se asigura pescarilor din Uniune mijloace de existență, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2019. Pentru a permite statelor membre să asigure aplicarea în timp util a prezentului regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa,
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament stabilește, pentru 2019 și 2020, posibilitățile anuale de pescuit pentru navele Uniunii, în ceea ce privește stocurile de pește din anumite specii de adâncime, în apele Uniunii și în anumite ape din afara Uniunii supuse unor limitări ale capturilor.
Articolul 2
Definiții
1.
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. În plus, se aplică următoarele definiții:
(a)„captură totală admisibilă (TAC)” înseamnă:
(i) în cadrul activităților de pescuit care fac obiectul derogării de la obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatele (4)-(7) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cantitatea de pește care poate fi debarcată anual din fiecare stoc;
(ii) în cadrul tuturor celorlalte activități de pescuit, cantitatea de pește care poate fi capturată anual din fiecare stoc;
(b)„cotă” înseamnă o proporție din TAC repartizată Uniunii sau unui stat membru;
(c)„ape internaționale” înseamnă apele care se găsesc în afara suveranității sau jurisdicției vreunui stat;
(d)„evaluare analitică” înseamnă o evaluare cantitativă a tendințelor unui anumit stoc, bazată pe date privind biologia și exploatarea stocului și despre care s-a stabilit, printr-o analiză științifică, că are o calitate suficientă pentru a furniza avize științifice privind opțiunile în materie de capturi viitoare;
2.
În înțelesul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții ale zonelor:
(a)zonele ICES (International Council for the Exploration of the Sea – Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime) sunt ariile geografice specificate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 218/2009 al Parlamentului European și al Consiliului;
(b)zonele CECAF (Committee for Eastern Central Atlantic Fisheries – Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului) sunt ariile geografice specificate în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.
Articolul 3
TAC-uri și repartizări
TAC-urile pentru speciile de adâncime capturate de navele Uniunii în apele Uniunii sau în anumite ape din afara Uniunii, repartizarea acestor TAC-uri statelor membre și, după caz, condițiile legate de acestea din punct de vedere funcțional sunt stabilite în anexă.
Articolul 4
TAC-uri care trebuie stabilite de statele membre
1.
TAC pentru sabie neagră în zona CECAF 34.1.2 este stabilită de Portugalia.
2.
TAC stabilită de Portugalia trebuie:
(a)să respecte principiile și normele politicii comune în domeniul pescuitului, în special principiul exploatării sustenabile a stocului; și
(b)să conducă:
(i) dacă este disponibilă o evaluare analitică, la exploatarea stocului în conformitate cu producția maximă sustenabilă începând cu 2019, cu o probabilitate cât mai ridicată cu putință; sau
(ii) dacă nu este disponibilă o evaluare analitică sau dacă ea este incompletă, la exploatarea stocului în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului.
3.
Până la data de 15 martie a fiecărui an de aplicare a prezentului regulament, Portugalia prezintă Comisiei următoarele informații:
(a) TAC adoptată;
(b) datele colectate și evaluate de Portugalia pe care se bazează TAC adoptată;
(c) detaliile privind modul în care TAC adoptată respectă alineatul (2).
Articolul 5
Dispoziții speciale privind repartizarea posibilităților de pescuit
1.
Repartizarea posibilităților de pescuit între statele membre, stabilită în prezentul regulament, nu aduce atingere:
(a)schimburilor efectuate în temeiul articolului 16 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(b)deducerilor și realocărilor efectuate în temeiul articolului 37 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului;
(c)realocărilor efectuate în temeiul articolului 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2017/2403;
(d)debarcărilor suplimentare autorizate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și al articolului 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(e)cantităților retrase în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 și cu articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013;
(f)deducerilor efectuate în conformitate cu articolele 105, 106 și 107 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.
2.
Stocurile care fac obiectul TAC-urilor de precauție sau analitice sunt identificate în anexa la prezentul regulament în scopul gestionării de la an la an a TAC-urilor și a cotelor de pescuit prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 847/96.
3.
Cu excepția unor prevederi contrare cuprinse în anexa la prezentul regulament, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri de precauție, în timp ce articolul 3 alineatele (2) și (3) și articolul 4 din regulamentul respectiv se aplică stocurilor care fac obiectul unor TAC-uri analitice.
4.
Articolele 3 și 4 din Regulamentul (CE) nr. 847/96 nu se aplică în cazul în care un stat membru utilizează flexibilitatea de la an la an prevăzută la articolul 15 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Articolul 6
Condiții privind debarcarea capturilor și a capturilor accidentale
1.
Capturile care nu fac obiectul obligației de debarcare instituite prin articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sunt reținute la bord sau debarcate numai dacă:
(a)au fost efectuate de nave care arborează pavilionul unui stat membru care deține o cotă, iar această cotă nu este epuizată; sau
(b)constau într-o fracțiune a unei cote a Uniunii care nu a fost repartizată sub formă de cote între statele membre, iar această cotă a Uniunii nu a fost epuizată.
Articolul 7
Interdicții
Se interzice navelor de pescuit din Uniune să pescuiască pionul portocaliu (Hoplostethus atlanticus) în apele Uniunii și în apele internaționale din subzonele ICES 1-10, 12 și 14, precum și să rețină la bord, să transbordeze sau să debarce pion portocaliu capturat în zona respectivă.
Articolul 8
Transmiterea datelor
Atunci când, în conformitate cu articolele 33 și 34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, statele membre transmit Comisiei date privind debarcările cantităților de stocuri capturate, ele utilizează codurile stocurilor prevăzute în anexa la prezentul regulament.
Articolul 9
Intrare în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2019.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles,
Pentru Consiliu
Președintele