EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și este prezentată pentru o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

Motive și obiective

Centrala nucleară de la Ignalina, situată în apropierea orașului Visaginas, este compusă din două reactoare de tip High Power Channel (reactoare RBMK-1500), același model ca la Cernobâl. Dezafectarea acestei centrale contribuie la creșterea securității nucleare, atât în regiune, cât și în întreaga UE.

În consecință, programul Ignalina (denumit în continuare „programul”) are ca obiectiv principal să sprijine Lituania în gestionarea problemelor de securitate radiologică generate de dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina. În plus, programul are un potențial ridicat de a genera cunoștințe și de a susține statele membre ale UE în propriile lor activități de dezafectare, în special în cazul acelor state membre care trebuie să urmărească dezafectarea reactoarelor nucleare moderate cu grafit.

Programul a fost realizat în decursul mai multor perioade financiare, preconizându-se că va fi finalizat până în 2038. Cu finanțarea de care dispune în cadrul actualului cadru financiar multianual (2014-2020), programul ar putea să încheie etape importante, însă mai sunt necesare sume importante care să permită abordarea restului problemelor de securitate radiologică aferente dezafectării. Dezafectarea reactoarelor respective este o activitate de pionierat, care implică provocări tehnologice precum extragerea grafitului din zona activă a reactorului și gestionarea ulterioară a unui volum important de grafit iradiat.

Programul a fost inițiat în contextul negocierilor pentru aderarea Lituaniei la Uniunea Europeană. Angajamentul Lituaniei de a închide și ulterior de a dezafecta cele două reactoare nucleare de concepție sovietică până la o dată convenită este consfințit în Tratatul de aderare a Lituaniei 1 . În semn de solidaritate și recunoscând durata îndelungată necesară dezafectării centralei nucleare Ignalina și importanta povară financiară aferentă, Uniunea Europeană s-a angajat, prin Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare a Lituaniei 2 , să furnizeze asistență financiară corespunzătoare, pe baza nevoilor reale de finanțare și a capacității de absorbție a fondurilor, pentru dezafectarea centralei nucleare Ignalina.

Lituania și-a îndeplinit angajamentul asumat în tratatul de aderare cu privire la închiderea reactoarelor în timp util 3 . Pe baza dispozițiilor privind centrala nucleară Ignalina conținute în Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare a Lituaniei 4 , Consiliul Uniunii Europene a adoptat după 2006 regulamente succesive 5 , 6 vizând implementarea dezafectării. În afară de sprijinul financiar din partea UE, programul Ignalina a beneficiat la început de sprijinul mai multor donatori internaționali (state membre ale UE, Norvegia și Elveția), care au contribuit la Fondul internațional de sprijin pentru dezafectarea centralei Ignalina, gestionat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Obiectivul programului a evoluat de-a lungul anilor pentru a răspunde mai bine nevoilor și pentru a asigura dezafectarea în condiții de siguranță a instalației: inițial și până în 2013, asistența din partea Uniunii Europene a fost concepută să sprijine Lituania atât în efortul său de a închide și dezafecta reactoarele respective, cât și pentru a aborda consecințele închiderii anticipate a instalațiilor din cadrul centralei; mai târziu, în 2014, obiectivul programului a fost limitat la activitățile de dezafectare, și anume la măsurile referitoare la securitate; iar în următoarea etapă se sugerează ca programul să pună în continuare accent pe activitățile de dezafectare cu aspecte problematice în ceea ce privește securitatea radiologică.

Depozitarea combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime nu intră în sfera programului și rămâne în responsabilitatea statului membru, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.

••Coerența cu alte politici ale Uniunii

În conformitate cu Declarația de la Roma 7 , bugetul UE ar trebui să favorizeze o Europă sigură și securizată; acesta este un aspect la care programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei Ignalina a contribuit până în prezent și poate contribui în continuare. Principalul impact pozitiv care urmează a fi realizat prin programul Ignalina este, într-adevăr, reducerea progresivă a nivelului de risc radiologic la care sunt expuși lucrătorii, populația și mediul din statele membre vizate și din întreaga UE.

Programul se înscrie în cadrul de reglementare aplicabil siguranței nucleare în UE, iar textele de lege deosebit de pertinente pentru program sunt următoarele: (i) Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive; (ii) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului și Directiva 2014/87/Euratom a Consiliului de modificare a Directivei 2009/71/Euratom de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare; (iii) Directiva 2013/59/Euratom a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiațiile ionizante.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

•Temei juridic

Temeiul juridic al acestui program este stabilit în Protocolul nr. 4 la Tratatul de aderare din 20033 care prevede că Uniunea, din solidaritate cu Lituania, îi asigură și după 2006 o asistență comunitară suplimentară adecvată pentru efortul de dezafectare.

Acest temei juridic a fost confirmat de către Serviciul Juridic al Consiliului Uniunii Europene în procesul de adoptare a Regulamentului (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului.

••Subsidiaritatea (pentru competență neexclusivă)

Programul Ignalina decurge din Tratatul de aderare a Lituaniei și constituie un angajament din partea Uniunii Europene față de Lituania. Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului.

Valoarea adăugată adusă de UE acestui program a fost definită de la bun început în termeni de siguranță nucleară și reducere a costurilor. Absența cofinanțării UE ar putea avea un impact negativ asupra procesului de dezafectare în sine, ceea ce ar putea afecta direct siguranța lucrătorilor, a publicului larg și a mediului. Programul, în stadiul său actual de dezvoltare, încă mai aduce valoare în acest sens, având în vedere provocările rămase în domeniul securității radiologice, dar contribuția sa scade în mod natural pe măsură ce procesul de dezafectare avansează.

În plus, programul poate aduce un plus de valoare adăugată UE prin intensificarea schimbului de cunoștințe, care este important pentru abordarea problemelor similare cu care se confruntă alte state membre pe măsură ce înaintează cu planurile de dezafectare 8 . În prezent, peste 90 de reactoare nucleare au fost oprite definitiv în Europa, însă numai trei au fost pe deplin dezafectate. Nivelul de experiență în ceea ce privește dezmembrarea reactoarelor nucleare în Europa (precum și la nivel internațional) este așadar limitat. Contribuția programului pentru a asigura dezafectarea reactoarelor de la Ignalina va conduce la generarea unei experiențe și a unor cunoștințe de specialitate foarte pertinente, care pot fi utile și altor proiecte de dezafectare și care vor duce la sporirea nivelului de siguranță în cadrul UE.

•Proporționalitate

În următorul cadru financiar multianual, programul se va concentra asupra problemelor de securitate radiologică ale dezafectării centralei nucleare Ignalina în cazul cărora se poate obține cea mai mare valoare adăugată UE (adică scăderea progresivă a nivelului de risc radiologic pentru lucrători, pentru populație și pentru mediu nu numai în statele membre vizate, ci și în întreaga UE).

•Alegerea instrumentului

În urma evaluării intermediare a programului, s-a dovedit că în configurația actuală (respectiv programul Ignalina ca program de finanțare specific) se asigură implementarea eficace și eficientă a programului. Principalii factori de succes sunt definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și consolidarea cadrului de monitorizare.

Prin urmare, Comisia propune continuarea implementării programului în sistem de gestiune indirectă prin intermediul organismului de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor (și anume, Agenția națională lituaniană, CPMA).

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluările retrospective/verificarea adecvării legislației existente

Evaluarea intermediară a programului a concluzionat că programul actual este coerent cu politicile UE care vizează asigurarea celui mai înalt nivel de securitate nucleară. Sprijinul UE asigură că strategia de dezmembrare imediată este respectată constant în Lituania, prevenind astfel transferul unei poveri inutile către generațiile viitoare, și lasă parțial, din motive istorice, în responsabilitatea finală a statului membru, asigurarea unor resurse financiare adecvate pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și pentru gestionarea deșeurilor radioactive.

Lituania a avansat cu eficacitate și eficiență în procesul de dezafectare a reactoarelor în conformitate cu nivelul de referință convenit în 2014 (și anume în planul de dezafectare). Au existat dificultăți și regrese din cauza complexității programului, dar sistemul de management s-a dovedit tot mai capabil de a face față acestor situații.

Analiza a mai demonstrat că, în urma finanțării acordate de Uniune în acest cadru financiar multianual, amplasamentele vor beneficia de un nivel de siguranță mult superior celui actual. În Lituania, principalele evoluții din domeniu sunt progresele constante în ceea ce privește extragerea combustibilului uzat din clădirile reactoarelor și pregătirile pentru extragerea grafitului iradiat din zona activă a reactorului, care constituie un proiect de pionierat, de o amploare fără precedent.

După 2020, mobilizarea unor fonduri suplimentare necesare până în 2038 pentru dezafectarea centralei nucleare Ignalina necesită o monitorizare atentă, deficitul de finanțare fiind semnificativ (1 331 de milioane EUR).

Evaluarea intermediară a arătat că nivelul crescător al contribuției naționale sprijină o mai mare responsabilizare și incită beneficiarul să găsească modalități de realizare a unor economii. De asemenea, analiza concluzionează că creșterea nivelului contribuției naționale reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă în vederea stabilirii stimulentelor potrivite pentru o dezafectare eficientă și în timp util. Cu toate acestea, faptul că în trecut ratele de cofinanțare nu au fost definite în temeiul juridic a creat incertitudini care vor fi eliminate în proiectul de temei juridic pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027).

Structura de guvernanță a asigurat implementarea eficace și eficientă a programului și a compensat incertitudinile menționate mai sus privind aspectele legate de cofinanțare. Principalii factori de succes au fost definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și consolidarea cadrului de monitorizare. De asemenea, analiza a identificat domenii care mai necesită îmbunătățiri, cum ar fi:

(i)creșterea implicării statului membru (coordonator financiar și coordonator de program) în vederea unei asumări sporite, în paralel cu o responsabilitate mai pronunțată a operatorului care se ocupă cu dezafectarea (beneficiarul final);

(ii)raționalizarea procedurilor de ameliorare a ritmului și a eficacității ciclului de management;

(iii)îmbunătățirea comparabilității cu performanța altor programe de dezafectare.

Asistența financiară din partea Uniunii Europene a fost implementată prin gestiune indirectă 9 de la bun început. Comisia propune să continue încredințarea execuției bugetare a programului organismului de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor (gestiune indirectă), respectiv Agenției naționale lituaniene, CPMA.

•Consultări cu părțile interesate

Pentru evaluarea intermediară a programului, Comisia a lansat în iunie 2017 o consultare publică deschisă, cu o durată prelungită de 14 săptămâni. Consultarea a stârnit un interes limitat (20 de răspunsuri). Pe lângă această consultare, în iulie 2017 a fost lansat un mecanism specific de consultare e-survey, care a adus încă 17 răspunsuri (unul din Bulgaria, patru din Lituania și 12 din Slovacia), din partea unui număr total de 90 de părți interesate care au fost contactate. Răspunsurile primite au fost în general pozitive cu privire la program, dar nu au furnizat noi informații pe tema programului. Aceste două consultări au fost completate de consultări specifice, concretizate prin aproximativ 100 de interviuri cu operatorii care realizează dezafectarea și cu părțile interesate relevante.

•Expertiza externă

Următoarele documente au fost folosite ca input pentru elaborarea programului pentru următorul cadru financiar multianual:

–Support to the mid-term evaluation of the Nuclear Decommissioning Assistance Programmes, EY, o evaluare pentru DG Energie a Comisiei Europene, 2018

–Nuclear Decommissioning Assistance Programme (NDAP) – Assessment of the robustness of the financing plans considering the economic-financial-budgetary situation in each concerned Member State and of the relevance and feasibility of the detailed decommissioning plans, Deloitte, NucAdvisor, VVA Europa, studiu realizat pentru DG Energie a Comisiei Europene, 2016

–Raportul special al CCE nr. 22/2016 „Programele de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară din Lituania, Bulgaria și Slovacia: s-au realizat unele progrese în raport cu situația din 2011, dar se prefigurează o serie de dificultăți importante în viitor”

•Evaluarea impactului

În conformitate cu Regulamentul financiar și cu cerințele politicii Comisiei pentru o mai bună legiferare, actualul program a făcut obiectul unei evaluări ex ante (sub forma unui document de lucru al serviciilor Comisiei).

•Simplificare

În prezent, programul este implementat în sistem de gestiune indirectă cu ajutorul unui organism de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor din statul membru în cauză (respectiv Agenției naționale lituaniene, CPMA). Evaluarea intermediară a programului a confirmat că în configurația actuală, respectiv utilizându-se un program de finanțare specific, se asigură implementarea eficace și eficientă a programului, care va continua în următorul cadru financiar multianual, cu unele simplificări pe baza lecțiilor învățate în urma evaluării intermediare.

De exemplu, programul va folosi programarea multianuală prevăzută de Regulamentul financiar revizuit. Astfel, planul de dezafectare detaliat multianual va fi utilizat în mod optim ca bază de programare și monitorizare, sporindu-se eficiența și ritmul ciclului de programare. În ceea ce privește programarea, caracterul multianual al programului de dezafectare va fi reflectat în adoptarea unui program de lucru multianual și a deciziei de finanțare. Programul poate fi revizuit pe baza rezultatelor evaluării. Potrivit practicii curente, finanțarea acordată prin intermediul prezentului regulament poate fi utilizată pentru finalizarea proiectelor programate în Planul final de dezafectare a centralei Ignalina, până la data încheierii acestuia. Un alt exemplu se referă la introducerea unui cadru mai clar pentru cofinanțare, care va reduce incertitudinea privind sursa finanțării, va elimina necesitatea negocierii și a aprobării anuale a contribuției naționale și va spori gradul de asumare a programului de către statul membru respectiv.

În plus, va fi utilizat cadrul unic de reglementare, încercându-se totodată exploatarea unor alte sinergii și complementarități între programe.

În cele din urmă, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european Plus (FSE +) și Fondul de coeziune ar putea susține măsuri de însoțire a tranziției economice și sociale aferente, inclusiv măsuri privind eficiența energetică și energia regenerabilă, precum și anumite alte activități care nu sunt legate de procesele de securitate radiologică. Astfel, aceste fonduri pot crea noi activități în regiunile vizate și pot utiliza cunoștințele specializate disponibile la nivel local, acționând ca un important vector al creării de locuri de muncă, al creșterii durabile și al inovării. În mod similar, ar trebui explorate sinergiile cu PC9 și/sau cu programul de cercetare și formare al Euratom în domenii precum dezvoltarea tehnologică, încercările tehnologice, formarea și învățământul.

•Drepturile fundamentale

Programul nu are niciun impact asupra drepturilor fundamentale.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Alocarea bugetară propusă pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 552 000 000 EUR (în prețuri curente). Ea se bazează pe plățile anuale prevăzute în planul de dezafectare, ținând seama de pragurile propuse pentru cofinanțarea din partea UE. Nivelul de referință definește o curbă progresivă aproape liniară, permițând să se presupună că planurile anuale de angajamente și plăți vor fi aproape constante, astfel cum sunt prezentate în fișa financiară legislativă.

Acțiunile cofinanțate în cadrul programului financiar propus se bazează pe planul de dezafectare detaliat, stabilit în conformitate cu Regulamentul nr. 2013/1369/UE al Consiliului. Acest plan a definit deja domeniul de aplicare al programelor, starea finală a instalației și termenele-limită; el vizează activitățile de dezafectare, calendarul aferent, costurile și resursele umane necesare.

Necesarul de resurse umane și administrative pentru gestionarea programului rămâne neschimbat față de programul anterior.

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de implementare și modalități de monitorizare, evaluare și raportare

Sistemul de programare, monitorizare și control va fi îmbunătățit și raționalizat în raport cu cel actual. Lecțiile învățate din evaluarea intermediară vor fi utilizate pentru a asigura simplificarea și îmbunătățirea continuă.

În 2014, Comisia a modificat guvernanța programului pentru cadrul financiar multianual 2014-2020, pentru a stabili mai clar rolurile și responsabilitățile, și a introdus cerințe consolidate în ceea ce privește planificarea, monitorizarea și raportarea de către beneficiari. În conformitate cu această abordare de guvernanță revizuită, Lituania a numit un coordonator de program și un coordonator financiar (ministru adjunct sau secretar de stat) responsabil cu programarea, coordonarea și monitorizarea programului de dezafectare la nivel național. Există un comitet cu funcții de monitorizare și de raportare, care este coprezidat de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorul de program.

În următoarea perioadă de finanțare, caracterul multianual al procesului de dezafectare va fi reflectat în adoptarea unui program de lucru multianual și a deciziei de finanțare, în conformitate cu propunerea de nou regulament financiar. Acest proces de programare va fi, în mod evident, sincronizat cu etapele evaluării (una intermediară după patru ani și una finală la cinci ani după 2027, când este prevăzută finalizarea unor sarcini în teren).

Evaluările se vor efectua în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 10 , în care cele trei instituții au confirmat faptul că evaluările actelor legislative și ale politicilor existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor privind viitoarele acțiuni. Evaluările vor examina efectele programului pe teren, pe baza indicatorilor/obiectivelor programului și a unei analize detaliate care indică în ce măsură programul poate fi considerat relevant, eficace, eficient, oferă suficientă valoare adăugată europeană și este coerent cu alte politici ale UE. Ele vor include lecțiile învățate pentru a identifica orice lacune/probleme sau eventualul potențial de îmbunătățire suplimentară a acțiunilor sau a rezultatelor lor și pentru a contribui la optimizarea exploatării/impactului acestora.

Practica actuală de raportare anuală către Parlamentul European și Consiliu va fi menținută.

Comisia are în vedere să continue încredințarea execuției bugetare a programului către organismul de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor (gestiune indirectă), respectiv Agenția națională lituaniană, CPMA. În plus, serviciile Comisiei vor continua să urmărească îndeaproape implementarea proiectelor prin intermediul analizelor documentare și la fața locului, de două ori pe an, și vor completa ciclul de programare, monitorizare și control cu o serie de controale tematice bazate pe o analiză a riscurilor.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Articolul 3 din propunerea de act de bază definește obiectivul programului pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Acest obiectiv specific reflectă natura duală a obiectivului programului, care traduce valoarea adăugată la nivelul UE, pe de o parte, prin consolidarea securității nucleare și, pe de altă parte, printr-o mai bună cunoaștere de către statul membru UE a procesului de dezafectare nucleară.

Articolele 3, 6, 7 și anexa definesc împreună un cadru pentru asigurarea faptului că fondurile UE se concentrează asupra unor acțiuni care concretizează cu adevărat obiectivul programului. Ele clarifică repartizarea efortului între UE și Lituania în ceea ce privește dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina. Articolul 7 stabilește un plafon anual al plăților UE care este echivalentul unei rate maxime de cofinanțare de 80%, ca răspuns la recomandările 3 și 4 ale Curții de Conturi Europene (CCE) 11 , care invită Lituania să fie pregătită să utilizeze fonduri naționale pentru a acoperi costurile dezafectării și Comisia să urmărească o creștere a contribuției naționale. Această dispoziție și estimările costurilor din planul de dezafectare detaliat în conformitate cu Regulamentul 2013/1369/UE al Consiliului încadrează angajamentul UE față de Lituania, stabilit în tratatul de aderare respectiv.

Articolul 8 introduce o simplificare majoră față de programul actual, și anume recurgerea la un program de lucru multianual, care să reflecte tipul programelor de dezafectare. Deși la nivel de programare s-a adoptat o abordare multianuală, articolul 4 alineatul (3) prevede posibilitatea angajamentelor bugetare anuale, iar practica raportării anuale către Parlamentul European și Consiliu este menținută, astfel cum se menționează la articolul 9 alineatul (4).

Articolul 10 definește procesul de revizuire a programului de lucru multianual pe o perioadă care este proporțională cu natura programului și furnizează Comisiei instrumente adecvate pentru a introduce măsuri corective dacă este necesar.

Anexa I descrie în detaliu obiectivul specific al Programului. Anexa I transpune, prin intermediul tabelului 1, răspunsul Comisiei la Recomandarea 6 12 a Curții de Conturi Europene, care invita Comisia să permită finanțarea din partea Uniunii doar pentru costurile personalului repartizat exclusiv la activitățile de dezafectare. Tabelul servește la menținerea finanțării Uniunii pentru funcțiile esențiale precum siguranța, utilizând în paralel scheme de cofinanțare pentru alinierea intereselor părților interesate locale la cele ale Uniunii. În anexa II se prevăd indicatori specifici pentru raportarea progreselor realizate de Program către atingerea obiectivelor în domeniul dezmembrării și decontaminării, al gospodăriri deșeurilor nucleare și al diseminării cunoștințelor.

2018/0251 (NLE)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (programul Ignalina) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Actul de aderare din 2003, în special articolul 3 și Protocolul nr. 4 anexat,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)În conformitate cu Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 2003, care vizează centrala nucleară Ignalina 13 , Lituania s-a angajat să închidă unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Ignalina până la 31 decembrie 2004 și, respectiv, până la 31 decembrie 2009, precum și să dezafecteze ulterior aceste unități.

(2)În conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul Actului de aderare și beneficiind de asistența din partea Uniunii, Lituania a închis cele două unități în termenul prevăzut și a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezafectarea lor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua reducerea nivelului de risc radiologic. Pe baza estimărilor disponibile, sunt necesare resurse financiare suplimentare în acest scop după anul 2020.

(3)Activitățile care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabile. Dezafectarea centralei nucleare care face obiectul prezentului regulament ar trebui să fie efectuată în conformitate cu legislația în materie de securitate nucleară, respectiv cu Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului 14 , și în materie de gestionare a deșeurilor, respectiv cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului 15 . Responsabilitatea finală pentru securitatea nucleară și pentru gestionarea în siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive revine Lituaniei.

(4)Recunoscând că închiderea prematură și dezafectarea în consecință a centralei nucleare de la Ignalina, care are două reactoare RBMK de 1 500 MW, moștenite de la Uniunea Sovietică, a fost una fără precedent, reprezentând pentru Lituania o sarcină financiară excepțională, disproporționată în raport cu dimensiunea și cu forța economică a țării, Protocolul nr. 4 a prevăzut că asistența Uniunii, în cadrul programului Ignalina, va continua fără întrerupere, fiind prelungită dincolo de anul 2006, pe perioada următoarelor perspective financiare.

(5)Prezentul regulament instituie un pachet financiar destinat programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei Ignalina din Lituania (denumit în continuare „Programul”), care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară 16 , pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale.

(6)Regulamentul (UE, Euratom) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului [noul regulament financiar] 17 (denumit în continuare „regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(7)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 18 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 19 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 20 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 21 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 22 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(8)Prezentul regulament nu aduce atingere rezultatului unor eventuale proceduri privind ajutoarele de stat, care ar putea fi inițiate în conformitate cu articolele 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

(9)Finanțarea în temeiul prezentului regulament ar trebui să vizeze prioritar activitățile de implementare a obiectivelor de siguranță a dezafectării, deși responsabilitatea finală pentru securitatea nucleară ar trebui să revină în continuare Lituaniei.

(10)Programul ar trebui să asigure, de asemenea, diseminarea către toate statele membre a cunoștințelor dobândite în cadrul Programului, în coordonare și în sinergie cu alte programe relevante ale Uniunii pentru activitățile de dezafectare din Bulgaria, din Slovacia și de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, întrucât astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii.

(11)Dezafectarea centralei nucleare Ignalina ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional.

(12)Comisia și Lituania ar trebui să asigure monitorizarea și controlul eficace al evoluției procesului de dezafectare, pentru a asigura la nivelul Uniunii cea mai mare valoare adăugată pentru finanțarea alocată în cadrul prezentului regulament, cu toate că responsabilitatea finală pentru dezafectare revine Lituaniei. Acesta include măsurarea eficace a progreselor performanțelor și adoptarea de măsuri corective acolo unde este necesar.

(13)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 23 , este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementările și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(14)Ar trebui să se poată revizui valoarea creditelor alocate Programului și perioada de programare pe baza rezultatelor raportului de evaluare intermediară.

(15)Acțiunile cofinanțate în temeiul prezentului regulament ar trebui identificate în limitele definite de planul de dezafectare transmis de Lituania în temeiul Regulamentului 2013/1369/UE al Consiliului25 și al eventualelor sale versiuni revizuite. Acest plan a definit sfera programului, starea finală a instalațiilor și termenele-limită; el vizează activitățile de dezafectare, calendarul aferent, costurile și resursele umane necesare. Dacă este cazul, Lituania ar trebui să transmită Comisiei spre analiză versiuni actualizate ale planului, în vederea elaborării programelor de lucru.

(16)Programul ar trebui derulat cu un efort financiar comun al Uniunii și al Lituaniei. Ar trebui stabilit un prag maxim al cofinanțării de la Uniune, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente. Luând în considerare practicile programelor comparabile ale Uniunii și consolidarea economiei lituaniene, de la demararea programului de dezafectare a centralei Ignalina și până la sfârșitul implementării activităților finanțate în temeiul prezentului regulament, rata de cofinanțare de la Uniune nu ar trebui să depășească 80 % din costurile eligibile. Restul cofinanțării ar trebui asigurat de Lituania și de alte surse decât bugetul Uniunii, în special de instituții financiare internaționale și de alți donatori.

(17)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1369/2013 24 ar trebui abrogat.

(18)A fost luat în considerare Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi privind asistența financiară a Uniunii pentru dezafectarea centralelor nucleare din Bulgaria, Lituania și Slovacia, recomandările acestuia și răspunsul Comisiei,

(19)Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului.

(20)Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a articolului 3 al prezentului regulament, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 25 .

(21)Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele sunt stipulate în Regulamentul financiar și prevăd, în particular, procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă, instituind totodată controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea Uniunii.

(22)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul Uniunii să sprijine obiectivele în domeniul climei. În cursul pregătirii și implementării programelor, vor fi identificate acțiunile relevante, care urmează a fi reexaminate în cadrul evaluării intermediare.

(23)Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul

Obiect

Prezentul regulament instituie programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (denumit în continuare „Programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.

Articolul

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„dezafectare” înseamnă măsurile administrative și tehnice care permit eliberarea parțială sau totală de sub regimul de autorizare a unei instalații nucleare și care urmăresc să asigure protecția populației și a mediului pe termen lung, inclusiv reducerea nivelurilor de radionuclizi reziduali din materialele și din amplasamentul instalației;

(2)„plan de dezafectare” înseamnă un document care conține informații detaliate cu privire la procesul de dezafectare avut în vedere și care cuprinde strategia de dezafectare aleasă; calendarul, tipul și etapizarea activităților de dezafectare; strategia de gestionare a deșeurilor, inclusiv evacuarea; starea finală propusă; stocarea și depozitarea finală a deșeurilor rezultate în urma dezafectării; termenele pentru dezafectare; estimările de costuri pentru finalizarea procesului de dezafectare; și obiectivele, rezultatele așteptate, etapele, datele-țintă, precum și indicatorii-cheie de performanță corespunzători, inclusiv indicatorii bazați pe valoarea dobândită. Planul este elaborat de titularul de autorizație al instalației nucleare și se reflectă în programele de lucru multianuale ale Programului.

Articolul

Obiectivele programului

1.Obiectivul general al Programului este de a sprijini Lituania în privința implementării dezafectării centralei nucleare Ignalina, cu un accent special pe gestionarea problemelor de securitate radiologică ale dezafectării centralei nucleare Ignalina, asigurându-se totodată o diseminare amplă către toate statele membre UE a cunoștințelor în materie de dezafectare nucleară generate cu acest prilej.

2.Programul are ca obiectiv specific dezmembrarea și decontaminarea echipamentelor și barelor de combustibil de la Ignalina, în conformitate cu planul de dezafectare, gestionarea în continuare în condiții de siguranță a deșeurilor de dezafectare și a celor moștenite și diseminarea către părțile interesate din UE a cunoștințelor generate cu acest prilej.

3.Descrierea detaliată a obiectivului specific figurează în anexa I. Comisia poate modifica anexa I, prin intermediul actelor de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).

Articolul

Buget

1.Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 2021 - 2027 se ridică la 552 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Suma menționată la alineatul (1) poate acoperi cheltuieli pentru asistența tehnică și administrativă în implementarea programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

3.Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

Articolul

Implementare și forme de finanțare

1.Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.

2.Programul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul

Acțiuni eligibile

Numai acțiunile de implementare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 și în anexa I sunt eligibile pentru finanțare.

Articolul

Ratele de cofinanțare

Rata maximă de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în cadrul Programului nu trebuie să fie mai mare de 80 %. Restul cofinanțării trebuie asigurat de Lituania și din alte surse decât bugetul Uniunii.

CAPITOLUL III

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul

Programul de lucru

1.Programul va fi implementat printr-un program de lucru multianual menționat la articolul 110 din Regulamentul financiar.

2.Programul de lucru multianual trebuie să reflecte planul de dezafectare, care servește de referință pentru monitorizarea și evaluarea programului.

Articolul

Monitorizare și raportare

1.Indicatorii necesari pentru elaborarea rapoartelor privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3 sunt enumerați în anexa II.

2.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

3.La sfârșitul fiecărui an, Comisia întocmește un raport privind progresele înregistrate în activitatea desfășurată în anii precedenți și îl prezintă Parlamentului European și Consiliului.

Articolul

Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea furniza contribuții la procesul decizional.

2.Evaluarea intermediară a Programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea perioadei menționate la articolul 1. Evaluarea intermediară abordează de asemenea posibilitățile de modificare a programului de lucru multianual menționat la articolul 8.

3.La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de cinci ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică Parlamentului European și Consiliului concluziile evaluărilor sale, însoțite de observațiile sale.

Articolul

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii și a celei naționale, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Articolul

Procedura comitetului

1.Comisia este asistată de un comitet. Comitetul respectiv este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care avizul comitetului urmează să fie obținut prin procedură scrisă, respectiva procedură se încheie fără rezultat atunci când, în termenul stabilit pentru emiterea avizului, președintele comitetului decide în acest sens sau o majoritate simplă de membri ai comitetului solicită acest lucru.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul

Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1369/2013 se abrogă.

Articolul

Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1369/2013, care continuă să se aplice acțiunilor în cauză până la încheierea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului anterior (UE) nr. 1369/2013 la programul actual.

3.În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4(2), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

FIȘA FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.3.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.5.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Regulament al Consiliului de instituire a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania pentru perioada 2021-2027

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

Securitatea nucleară

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare( 26 )

☑ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Programul Ignalina răspunde cerințelor temeiului său juridic (respectiv Tratatul de aderare a Lituaniei, în special Protocolul nr. 4 și articolul 56 din Actul de aderare din 2003).

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

Ca o condiție pentru aderarea la UE, Lituania s-a angajat să închidă și, ulterior, să dezafecteze reactoarele nucleare de tip Cernobîl de la centrala nucleară Ignalina. În semn de solidaritate cu Lituania, Uniunea Europeană s-a angajat, prin Tratatul de aderare a Lituaniei, să furnizeze asistență financiară pentru dezafectarea centralei nucleare Ignalina.

Activitățile de dezafectare avansează, termenul limită fiind în 2038. Este în interesul Uniunii să continue acordarea de sprijin financiar pentru dezafectare, contribuind astfel la desfășurarea acestei operațiuni în condiții de maximă siguranță. Programul oferă sprijin substanțial și durabil pentru protecția sănătății lucrătorilor și a publicului larg, pentru prevenirea degradării mediului și pentru asigurarea unor progrese reale în domeniul siguranței și securității nucleare.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

A fost realizată o evaluare intermediară a programelor de asistență pentru dezafectare nucleară (NDAP). Evaluarea intermediară a luat în considerare și a evaluat rezultatele și efectele, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată a Uniunii. Pentru această evaluare, Comisia a cules informații și date pertinente, prin implicarea semnificativă a principalelor părți interesate (respectiv, ministerele, organismele de implementare, operatorii care realizează dezafectarea sau membrii comitetului NDAP).

Concluziile evaluării intermediare NDAP pot fi rezumate după cum urmează:

Coerența cu politicile UE. Sprijinul UE asigură că strategia de dezmembrare imediată este respectată constant în Lituania, prevenind astfel transferul unei poveri inutile către generațiile viitoare, și derogă parțial, din motive istorice, în responsabilitatea finală a statului membru, asigurarea unor resurse financiare adecvate pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și pentru gestionarea deșeurilor radioactive. Planul de dezafectare a centralei nucleare Ignalina a fost modificat de Lituania în 2013 în vederea pregătirii cadrului financiar multianual (CFM) 2014-2020: termenul limită al programului a fost avansat cu nouă ani, din 2029 până în 2038.

Progrese. Lituania a avansat cu eficacitate și eficiență în procesul de dezafectare a celor două reactoare moderate cu grafit, în conformitate cu nivelul de referință convenit (și anume în planul de dezafectare).

Siguranța. Ca urmare a finanțării acordate de Uniune în prezentul CFM, amplasamentele vor beneficia de un nivel de siguranță mult superior celui actual.

Contribuție financiară. Deficitul de finanțare după 2020 este de ordinul a 1 331 de milioane EUR pentru programul Ignalina.

Contribuție națională. Nivelurile atinse de contribuția națională par în măsură să susțină un nivel corespunzător al eficienței; cu toate acestea, cofinanțarea nu este stabilită în temeiul juridic, creându-se astfel incertitudini care ar trebui eliminate. De asemenea, analiza a arătat că creșterea nivelului contribuției naționale reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă în vederea stabilirii stimulentelor potrivite pentru o dezafectare eficientă și în timp util. În acest scop, transferul explicit al riscurilor (depășiri de costuri, întârzieri) către Lituania ar avea un impact mai mare. Această practică a fost introdusă deja într-o anumită măsură în actualul CFM, unde a fost posibil.

Guvernanță. Structura de guvernanță a asigurat implementarea eficace și eficientă a programului Ignalina și a compensat incertitudinile menționate privind aspectele legate de contribuția națională.

Obiective. Finanțările post-2020 ar trebui să se axeze pe obiective explicite de siguranță, monitorizate prin intermediul unor indicatori de performanță dedicați.

Dobândirea cunoștințelor. Experiența câștigată până în prezent în urma proiectelor implementate în cadrul programului Ignalina din Lituania, precum și al programului Kozlodui din Bulgaria și al programului Bohunice din Slovacia reprezintă o bază solidă de cunoștințe în UE pentru derularea actuală sau viitoare a altor programe de dezafectare. Aceste programe cofinanțate de UE pot viza să devină o referință solidă pentru chestiuni de guvernanță și practici de gestionare, cum ar fi metodologiile de estimare a costurilor sau planificarea, și pentru provocări tehnologice persistente cum ar fi dezmembrarea reactoarelor moderate cu grafit și gestionarea ulterioară a unui volum important de grafit iradiat.

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

În regiunea Visaginas pot fi utilizate și alte instrumente UE disponibile, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european plus (FSE +) și Fondul de coeziune, asigurându-se astfel complementaritatea cu programul Ignalina. De exemplu, aceste fonduri ar putea susține măsurile de însoțire a tranziției economice și sociale aferente, inclusiv măsuri privind eficiența energetică și energia regenerabilă, precum și anumite alte activități care nu sunt legate de proceduri de securitate radiologică. Astfel, aceste fonduri pot crea noi activități în regiune și pot utiliza cunoștințele specializate disponibile la nivel local, acționând ca un important vector al creării de locuri de muncă, al creșterii durabile și al inovării. În mod similar, ar trebui explorate sinergiile cu PC9 și/sau cu programul de cercetare și formare al Euratom în domenii precum dezvoltarea tehnologică, încercările tehnologice, formarea și învățământul.

1.5.Durata și impactul financiar

☑ durată limitată

–☑ inițiativă în vigoare din 2021 până în 2027

–☑Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament

◻ durată nelimitată

–Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 27

◻ Gestiune directă asigurată de către Comisie

–◻ prin intermediul serviciilor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻ prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–◻ organismelor menționate la articolele 208 și 209 din Regulamentul financiar;

–☑ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

Organismul de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor - și anume, Agenția națională lituaniană, CPMA - va continua să exercite funcția de organism de implementare în CFM 2021-2027.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Norme în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

Implementarea programului Ignalina este monitorizată de către Comisie prin intermediul acordului de delegare încheiat cu organismul de implementare care a făcut obiectul unei evaluări a pilonilor (CPMA) și prin intermediul controalelor documentare. Periodic, pe baza analizelor de risc, Comisia efectuează verificări tematice independente.

Instrumentul de management al valorii dobândite este de asemenea utilizat pentru urmărirea progreselor și a performanței reale.

Lituania este implicată în acțiunile de monitorizare prin intermediul comitetului de monitorizare, care este coprezidat de un reprezentant al Comisiei și de coordonatorul programului (ministrul adjunct al energiei din Republica Lituania). Un obiectiv major al comitetului de monitorizare este revizuirea și aprobarea rapoartelor de monitorizare semestriale.

De două ori pe an, funcționarii Comisiei efectuează vizite la fața locului pentru a verifica progresul fizic.

O evaluare intermediară se efectuează până cel târziu în 2024.

O evaluare finală se efectuează până cel târziu în 2032.

2.2.Sistemul de gestiune și control

2.2.1.Justificarea modului/modurilor de gestiune, a mecanismului/mecanismelor de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Din evaluarea intermediară a programului de asistență pentru dezafectarea nucleară (NDAP) a reieșit că structura actuală de guvernanță asigură implementarea eficace și eficientă a programelor. Principalii factori de succes sunt definirea clară a rolurilor și a responsabilităților, precum și consolidarea cadrului de monitorizare.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

Riscurile referitoare la implementarea programelor sunt inventariate pe baza unor analize documentare, a unor misiuni semestriale de monitorizare la fața locului și a utilizării metodei valorii dobândite care permite depistarea timpurie a întârzierilor și depășirea costurilor. Riscurile sunt apoi evaluate în urma unui proces care favorizează o abordare cantitativă. Registrul riscurilor și acțiunile aferente sunt revizuite și înregistrate cel puțin de două ori pe an. Cele mai mari riscuri legate de implementarea proiectului sunt monitorizate în paralel cu sistemele de management al riscurilor ale organismelor de implementare și ale beneficiarilor.

Analiza riscurilor furnizează informațiile necesare pentru elaborarea unei abordări de monitorizare și control bazate pe riscuri, inclusiv cerința de actualizare a raportării în sensul vizării zonelor de risc, definirea priorităților pentru misiunile de monitorizare și lansarea verificărilor tematice suplimentare.

La nivelul gestionării programului, cel mai important risc identificat este ca rata contribuției naționale la finanțarea programului să nu atingă un nivel superior față de nivelul actual. Prin urmare, definirea precisă a ratelor de cofinanțare și consolidarea cadrului de control ar trebui să fie introduse în actul de bază pentru a asigura disponibilitatea contribuției naționale.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

Pe baza unei evaluări a celor mai relevanți indicatori cheie și a rezultatelor controlului, DG ENER a evaluat raportul cost-eficacitate și eficiența sistemului de control, ajungând la o concluzie pozitivă pentru anul 2017. În următorul CFM se vor obține condiții similare.

Indicatorul cost-eficacitate ia în considerare costul supravegherii, la nivelul Comisiei (care acoperă costurile aferente orelor de muncă ale personalului alocat acestor sarcini și contractele specifice direct legate de sarcinile de supraveghere, dacă este cazul), a diferitelor entități.

În 2017, indicatorul consolidat cost-eficacitate estimat (respectiv pentru toate entitățile cărora le-a fost încredințată implementarea) a rămas în general stabil.

Variațiile observate în costurile de control ale organismelor de asistență pentru dezafectare nucleară (BERD, CPMA) reflectă trecerea treptată spre canalele naționale de implementare în Lituania și creșterea în consecință a nivelului de supraveghere și monitorizare a programului.

Estimările din 2016 și cele anterioare au inclus remunerațiile plătite entităților cărora le-a fost încredințată implementarea NDAP. Aceste remunerații sunt în prezent incluse în costurile la nivelul entității, consemnate mai jos, dar au fost, de asemenea, luate în considerare, din motive de coerență, în calculul raportului costurilor de control.

Entitate	Costul controalelor la nivelul Comisiei	Suma controlată
BERD	0,32 milioane EUR (+ remunerații plătite în valoare de 2,14 milioane EUR)	239,8 milioane EUR
CPMA	0,23 milioane EUR (+ remunerații plătite în valoare de 1,24 milioane EUR)	87,44 milioane EUR

În ceea ce privește nivelurile preconizate ale riscului de eroare, aceste sunt estimate la 0,5 %. În 2017, DG ENER a desfășurat o verificare tematică privind procedurile de achiziții publice efectuate de organismele de implementare, cu rezultate pozitive.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

DG ENER și-a elaborat și și-a implementat propria strategie antifraudă începând din noiembrie 2013, în conformitate cu orientările stabilite în metodologia OLAF. Actualizările ulterioare au avut loc în octombrie 2015 (perioada 2016-2017) și în decembrie 2017 (perioada 2018-2019). Strategia respectă versiunea revizuită a cadrului de control intern [C(2017) 23730]. DG ENER se angajează să își actualizeze strategia antifraudă o dată la doi ani.

Actuala strategie se bazează pe analiza vulnerabilității la riscul de fraudă, pentru a se determina riscurile specifice de fraudă pentru DG ENER și pentru înțelegerea lor într-un context mai larg. Această evaluare a arătat că DG ENER este supus doar unui nivel moderat sau scăzut de riscuri legate de fraude, respectiv că nu s-au determinat riscuri critice sau importante.

Controalele destinate să asigure legalitatea și regularitatea operațiunilor sunt completate de un plan de acțiune anexat la strategie.

Acest plan de acțiune asigură în special:

Existența regulilor interne pentru tratarea și semnalarea suspiciunilor de fraudă;

Alocarea clară a responsabilităților pentru acțiunile antifraudă între unități și funcții;

Luarea în considerare a riscurilor de fraudă potențiale în cadrul exercițiului anual de evaluare a riscurilor pentru planul de management.

O prezență regulată în rețeaua pentru prevenirea și detectarea fraudei și la reuniunile comitetului care se ocupă de neregulile și fraudele, precum și contacte cu alte direcții generale și servicii;

Exploatarea funcției corespondentului local antifraudă, în conformitate cu planul de acțiune comun pentru domeniul cercetării;

Asigurarea unui nivel adecvat de cooperare cu OLAF.

Planul de acțiune antifraudă anterior pentru 2017 a fost implementat cu succes. Strategiile antifraudă succesive din cadrul DG ENER au recunoscut importanța sensibilizării personalului și importanța relațiilor cu organismele de implementare, precum și evoluția cadrului de cooperare dintre OLAF și Comisie și dintre DG ENER și alte direcții generale din domeniul cercetării. Implementarea strategiei este monitorizată și face obiectul unei informări, cel puțin de două ori pe an, către conducerea DG ENER.

Indicatorii legați de întreținerea și actualizarea strategiei, de regularitatea raportării către conducere și de sensibilizarea personalului arată că strategia este un instrument eficient pentru prevenirea și depistarea fraudei, dar că sunt necesare eforturi suplimentare constante în ceea ce privește sensibilizarea personalului. În perioada 2016-2017, a fost elaborat un program de acțiuni de sensibilizare, conținând inițiative specifice legate de principalele activități și obiective de politică ale DG ENER. În 2017, inițiativele s-au adresat cu precădere reuniunilor specifice și atelierelor de evaluare a vulnerabilității. Prevenirea fraudei a constituit periodic subiectul buletinului intern de control. Pe o pagină de intranet dedicată, a fost pus la dispoziție un pachet tematic informativ.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul 1
„Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)”

Dif./ Nedif. 28

din țări AELS 29

din țări candidate 30

din țări terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

5

Programul Ignalina [12.03]

Dif.

NU EXISTĂ

NU EXISTĂ

NU EXISTĂ

NU EXISTĂ

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 31

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

„Dezafectarea instalațiilor nucleare (Lituania)”

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

După 2027

TOTAL

Credite operaționale

Angajamente

(1)

72,500

71,400

78,300

83,600

83,700

80. 100

82. 400

-

552,000

Plăți

(2)

-

-

-

-

90,000

90,000

90,000

282,000

552,000

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 32

Angajamente = Plăți

(3)

TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului

Angajamente

=1+3

72. 500

71. 400

78. 300

83. 600

83. 700

80. 100

82. 400

-

552,000

Plăți

=2+3

-

-

-

-

90,000

90,000

90,000

282,000

552,000

Rubrica din cadrul financiar
multianual

7

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizându-se „datele din buget care au caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

Milioane EUR (cu trei zecimale)

	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Resurse umane	0,429	0,429	0,429	0,429	0,429	0,429	0,429		3,003
Alte cheltuieli administrative	0,065	0,065	0,065	0,065	0,065	0,065	0,065		0,455
TOTAL credite pentru RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	0,494	0,494	0,494	0,494	0,494	0,494	0,494		3,458

Milioane EUR (cu trei zecimale)

		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
TOTAL credite în RUBRICILE din cadrul financiar multianual	Angajamente	72,994	71,894	78,794	84,094	84,194	80,594	82,894	0	555,458
	Plăți	0,494	0,494	0,494	0,494	90,494	90,494	90,494	282,000	555,458

3.2.2.Sinteza impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

TOTAL

RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

0,429

0,429

0,429

0,429

0,429

0,429

0,429

3,003

Alte cheltuieli administrative

0,065

0,065

0,065

0,065

0,065

0,065

0,065

0,455

Subtotal RUBRICA 7
din cadrul financiar multianual

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

3,458

În afara RUBRICII 7 33
din cadrul financiar multianual

Resurse umane

Alte cheltuieli
cu caracter administrativ

Subtotal
în afara RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

TOTAL

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

0,494

3,458

Necesarul de credite administrative va fi asigurat din creditele alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare existente.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Anii		2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
La sediu și în birourile reprezentanțelor Comisiei		3	3	3	3	3	3	3
Delegații
Cercetare
•Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) - AC, AL, END, INT și JED 34 Rubrica 7
Finanțare în cadrul RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	- la sediu
	- în delegații
Finanțare din pachetul financiar al programului 35	- la sediu
	- în delegații
Cercetare
Altele (precizați)
TOTAL		3	3	3	3	3	3	3

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar
Personal extern

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.3.Contribuții din partea terților

–☑ nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

Anii	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	TOTAL
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–◻ asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:		Impactul propunerii/inițiativei 36
	2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027
Articolul ………….

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

–

(1) JO L 236, 23.9.2003, p. 33 și p. 944.

(2) Articolul 3 alineatul (1) „Recunoscând că dezafectarea centralei nucleare de la Ignalina este un proces pe termen lung care reprezintă o cheltuială financiară excepțională pentru Lituania, disproporționată față de dimensiunile și capacitatea sa economică, Uniunea, din solidaritate cu Lituania, îi asigură o asistență suplimentară adecvată eforturilor de dezafectare care vor avea loc după 2006.” Articolul 3 alineatul (2) „În acest scop, programul Ignalina continuă fără întrerupere și este prelungit dincolo de 2006. Dispozițiile de punere în aplicare a programului Ignalina, după prelungire, se adoptă [...] și intră în vigoare cel târziu la data expirării perspectivei financiare actuale. […]” Articolul 3 alineatul (4) „Pentru perioada inclusă în perspectivele financiare următoare, cuantumul creditelor alocate programului Ignalina prelungit trebuie să fie adecvat. Resursele sunt programate în funcție de necesitățile de finanțare și de capacitățile de absorbție reale”. [Actul de aderare din 2003, Protocolul nr. 4 privind centrala nucleară Ignalina din Lituania, (JO L 236, 23.9.2003, p. 944)].

(3) Unitatea 1 a centralei nucleare de la Ignalina a fost închisă în 2004, iar unitatea 2 a fost închisă în 2009.

(4) A se vedea nota de subsol 2.

(5) Regulamentul (CE) nr. 1990/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind punerea în aplicare a Protocolului nr. 4 la Actul de aderare a Republicii Cehe, a Estoniei, a Ciprului, a Letoniei, a Lituaniei, a Ungariei, a Maltei, a Poloniei, a Sloveniei și a Slovaciei, privind centrala nucleară de la Ignalina din Lituania – „Programul Ignalina” (JO L 411, 30.12.2006, p. 10).

(6) Regulamentul (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Lituania (JO L 346, 20.12.2013, p. 7).

(7) Declarația liderilor a 27 de state membre și a Consiliului European, a Parlamentului European și a Comisiei Europene (25 martie 2017) - http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/03/25/rome-declaration/pdf

(8) În prezent, acest program este cel mai avansat în tratarea dezafectării reactoarelor moderate cu grafit și reprezintă o obligație care decurge din Actul de aderare din 2003, Protocolul nr. 4 privind centrala nucleară Ignalina din Lituania. Pe baza planului detaliat al dezafectării, programul va dura până în 2038.

(9) Articolul 60 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii.

(10) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.

(11) Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi Europene, Recomandarea 3: Respectarea principiului „poluatorul plătește” prin majorarea finanțării naționale pentru perioada 2014-2020 și pentru anii următori. Cele trei state membre ar trebui să își recunoască propria contribuție la asigurarea respectării principiului „poluatorul plătește” și să fie pregătite să utilizeze fonduri naționale pentru a acoperi costurile dezafectării, atât în perioada actuală de finanțare, cât și ulterior. Recomandarea 4 - Creșterea cofinanțării naționale în perioada de confinanțare 2014-2020. Comisia ar trebui să urmărească o creștere a cofinanțării naționale în perioada de finanțare 2014-2020. Comisia ar trebui să definească precis, de exemplu, într-o decizie a Comisiei, condițiile „excepționale și bine fundamentate” în care proiectele pot fi finanțate integral de UE în cadrul programelor de asistență pentru dezafectare nucleară.

(12) Raportul special nr. 22/2016 al Curții de Conturi Europene, Recomandarea 6: „Finanțarea din partea UE ar trebui să fie acordată doar pentru costurile de dezafectare. Comisia ar trebui să permită utilizarea finanțării acordate de UE în cadrul programelor de asistență pentru dezafectare nucleară exclusiv pentru acoperirea costurilor cu personalul care desfășoară doar activități de dezafectare.”

(13) JO L 236, 23.9.2003, p. 944.

(14) Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).

(15) Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).

(16) JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.

(17) [titlul complet; Referința JO].

(18) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(19) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(20) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(21) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(22) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(23) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(24) Regulamentul (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind sprijinul din partea Uniunii acordat programelor de asistență pentru dezafectare nucleară din Lituania (JO L 346, 20.12.2013, p. 7).

(25) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(26) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(27) Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(28) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(29) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(30) Țările candidate și, după caz, candidați potențiali din Balcanii de Vest.

(31) Totalul poate să nu corespundă datorită rotunjirii

(32) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(33) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(34) AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(35) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(36) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

#	Punct	Prioritate
P.0	Organizarea activității întreprinderilor	II
P.1	Pregătire pentru dezafectare	I
P.2	Dezmembrarea/demolarea instalației și reabilitarea amplasamentului	I
P.3	Manipularea combustibilului nuclear uzat	II
P.4	Manipularea deșeurilor	I
P.5	Programul post-exploatare	III

În afara RUBRICII 7 33 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual