COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 31.5.2018

COM(2018) 387 final

2018/0212(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor

{SEC(2018) 277 final}
{SWD(2018) 297 final}
{SWD(2018) 298 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

•Coerența cu dispozițiile existente din domeniul de politică vizat

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

2.TEMEI LEGAL, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temei legal

•    Subsidiaritate (în cazul competențelor neexclusive)

•Proporționalitate

•Alegerea instrumentului

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Obținerea și utilizarea expertizei

•Evaluarea impactului

Prezenta propunere este susținută de o evaluare a impactului. La 27 aprilie 2018, Comitetul de analiză a reglementării a emis un aviz pozitiv cu rezerve. [este necesară includerea linkului la avizul Comitetului de analiză a reglementării] Problemele ridicate de Comitetul de analiză a reglementării au fost luate în considerare în versiunea revizuită a Documentului de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea impactului [este necesară includerea linkului la avizul Comitetului de analiză a reglementării]. Descrierea principalelor opțiuni de politică și interacțiunea cu alte instrumente au fost elaborate mai pe larg, incluzând detaliile modalităților de finanțare. Concluzia privind opțiunea preferată este prezentată mai detaliat. Într-o anexă distinctă din documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea impactului sunt prezentate în detaliu modificările aduse în urma avizului Comitetului de analiză a reglementării.

În evaluarea impactului au fost examinate trei opțiuni de politică pentru o funcție de stabilizare, pe lângă opțiunea 1, status quo-ul:

Opțiunea 2 corespunde unui sistem de împrumut și de credit axat pe investiții publice. Un agent central, și anume Uniunea Europeană, ar acorda statelor membre afectate de șocuri majore împrumuturi însoțite de subvenții limitate pentru a menține activitatea de investiții publice. Aceasta corespunde aproape în totalitate propunerii Comisiei în ceea ce privește Funcția de stabilizare a investițiilor.

Opțiunea 3 este un mecanism de asigurare. Contribuțiile regulate, în special în perioadele economice normale și bune, sau o resursă proprie, ar fi acumulate într-un fond. Atunci când un stat membru ar fi afectat de un șoc major, acesta ar beneficia de sprijin sub formă de plăți/subvenții. O posibilitate limitată de împrumut ar fi probabil necesară pentru a asigura funcționarea credibilă și continuă.

Opțiunea 4 este un buget dedicat zonei euro. Un buget comun nu ar viza în primul rând stabilizarea economică, ci mai degrabă furnizarea de bunuri publice europene. Totuși, dependența de veniturile ciclice (de exemplu, impozitul pe profit) și cheltuielile anticiclice (de exemplu, ajutoarele de șomaj) ar contribui la stabilizarea macroeconomică prin intermediul stabilizatorilor automați la nivelul UE. În plus, s-ar putea prevedea elemente discreționare, care ar putea favoriza în continuare proprietățile de stabilizare.

O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (opțiunea 2) ar contribui la obiectivul de coeziune prin acordarea de sprijin financiar în eventualitatea unui șoc asimetric major care ar afecta un stat membru. Acest sprijin ar viza investițiile publice în sectoarele prioritare și ar putea face obiectul unor condiții economice de declanșare și de eligibilitate. Această asistență va oferi un stimulent puternic pentru a proteja investițiile publice cheie și, implicit, pentru a păstra la un nivel adecvat cheltuielile, care sunt esențiale pentru dezvoltarea viitoare a economiei. Ca atare, sistemul ar favoriza rezultate care ar contrasta puternic cu criza anterioară din unele țări în care investițiile publice au fost reduse substanțial. Impactul stabilizării macroeconomice în această opțiune este limitat de faptul că sprijinul este acordat sub forma unui împrumut. În cazul unui șoc major, statul membru în cauză ar fi constrâns să găsească un compromis între sprijinirea activităților printr-un deficit bugetar și controlul creșterii datoriei sale publice. Impactul acestui compromis ar fi totuși diminuat, deoarece statul membru ar avea acces la o finanțare mai ieftină decât cea de pe piață. În plus, furnizarea finanțării UE poate exercita un puternic efect de semnalizare asupra participanților la piață, care poate acționa ca un catalizator pentru evitarea pierderii accesului la piață și a unui program complet de ajustare financiară. Această opțiune este compatibilă cu o cerință de transferuri nepermanente, în sensul că împrumuturile constituie, prin natura lor, un sprijin temporar, iar statul membru în cauză este obligat din punct de vedere legal să le restituie. Această condiție este deosebit de importantă. Opinia părților interesate rămâne divizată în prezent cu privire la necesitatea și forma unei funcții de stabilizare, în special din perspectiva îngrijorărilor legate de neutralitatea în raport cu diferitele țări. Prin urmare, opțiunea 2 poate fi mai fezabilă, cel puțin în viitorul apropiat.

Un mecanism de asigurare (opțiunea 3) ar oferi beneficii semnificative în cazul unui șoc asimetric major care ar afecta un stat membru, sub rezerva condițiilor de declanșare economică și de eligibilitate. Aceste „plăți de asigurare” ar reduce în mod semnificativ compromisul pe termen scurt cu care se confruntă statele membre în cauză, între activitatea de sprijin și controlul creșterii datoriilor și deficitelor. Plățile ar completa, prin urmare, stabilizatorii automați naționali în condiții nefavorabile. Acestea ar facilita desfășurarea unei politici fiscale mai suple și mai anticiclice pe tot parcursul ciclului, fapt care ar fi benefic și pentru calitatea finanțelor publice naționale și pentru evitarea fluctuațiilor investițiilor publice. În funcție de parametrizarea sa, această opțiune poate avea un impact puternic asupra stabilizării cererii, chiar și în cazul unui volum limitat de contribuții. Opțiunea 3 este, totuși, relativ dificil de conciliat cu obiectivul neutralității în raport cu diferitele țări, deoarece unele state membre ar putea beneficia de plăți mai dese sau mai mari decât altele, de exemplu, pentru că economiile lor sunt caracterizate de cicluri mai volatile. Unele caracteristici de proiectare ar putea fi importante pentru îmbunătățirea obiectivului neutralității în raport cu diferitele state membre, ca de exemplu contribuțiile mai mari în perioadele favorabile (fapt care ar asigura contribuții mai mari ale economiilor volatile și ar accelera constituirea rezervelor) și o formă de luare în calcul a experienței (contribuții modulate în funcție de utilizarea din trecut). Cu toate acestea, sprijinul părților interesate pentru această opțiune pare a fi incert în prezent, întrucât unele părți pot considera că opțiunea implică prea multe riscuri și că depășește nivelul unui răspuns proporțional la provocările actuale.

Un buget al zonei euro (opțiunea 4) ar contribui la stabilizarea șocurilor majore prin intermediul fluctuațiilor automate ale veniturilor și/sau ale cheltuielilor bugetului respectiv de-a lungul ciclului. Eficacitatea acestui mecanism depinde de sensibilitatea ciclică a structurii bugetului și de dimensiunea acestuia. Implicațiile opțiunii 4 le-ar depăși într-o oarecare măsură pe cele ale funcției de stabilizare, deoarece un buget complet implică transferul de la nivel național la nivel european al competențelor de alocare privind veniturile și cheltuielile, pe lângă bugetul actual al UE. Instituirea unui astfel de buget ar necesita, prin urmare, o voință politică puternică și obținerea unui consens. Ar fi necesare analize și discuții suplimentare pentru a evalua conținutul acestuia și a-i spori acceptabilitatea politică.

Este de remarcat faptul că diferitele opțiuni de politică nu se exclud reciproc și pot fi combinate. În acest stadiu, o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (opțiunea 2) este opțiunea preferată. Aceasta ar aduce o contribuție importantă la obiectivele menționate în secțiunea 4 din raportul de evaluare a impactului. Astfel, Comisia a păstrat-o ca parte a propunerii sale. Un mecanism de asigurare (opțiunea 3) poate oferi proprietăți de stabilizare foarte eficiente și poate fi compatibil cu neutralitatea în raport cu diferitele țări, dacă este bine conceput, dar sunt necesare reflecții și discuții suplimentare pentru a-i evalua viabilitatea și a-i crește acceptabilitatea politică. Un mecanism de asigurare ar consolida în mod semnificativ arhitectura UEM și, astfel, ar fi extrem de valoros. Deși Comisia nu avansează o propunere formală în acest stadiu, un mecanism de asigurare ar trebui luat în considerare în cadrul unui pachet care include funcția de stabilizare, suplimentând și completând opțiunea 2. Un astfel de pachet ar crea un ansamblu consistent, care ar permite o stabilizare semnificativă. Opțiunea 4 poate oferi anumite proprietăți de stabilizare, a căror amploare depinde în mare măsură de mărimea și compoziția sa, dar sunt necesare reflecții și discuții suplimentare pentru a-i evalua conținutul și pentru a-i mări acceptabilitatea politică.

Impactul unui sistem de stabilizare a investițiilor (opțiunea 2) și al unui mecanism de asigurare (opțiunea 3) ar avea în principal un caracter macroeconomic, în conformitate cu cele discutate mai sus. În plus, opțiunea 2, instrumentul de stabilizare a investițiilor, ar îmbunătăți compoziția finanțelor publice prin protejarea activității de investiții publice. Ca atare, aceasta captează parțial o dimensiune a întreținerii/modernizării competențelor și implică, prin urmare, anumite beneficii sociale. În cazul opțiunii 3, mecanismul de asigurare, impactul asupra mediului și cel social ar fi destul de indirecte și dificil de evaluat. În cazul opțiunii 4, bugetul zonei euro, impactul asupra mediului și cel social ar fi probabil pozitive, însă definiția opțiunii nu este suficient de detaliată pentru a permite o evaluare aprofundată.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Actul prevede raportarea și revizuirea aplicării sale o dată la cinci ani. În acest scop, Comisia ar trebui să prezinte un raport de evaluare care să analizeze, printre altele, eficacitatea regulamentului, precum și contribuțiile acestuia la desfășurarea politicilor economice ale statelor membre din zona euro în scopul consolidării coeziunii în Uniune, la realizarea strategiei Uniunii pentru dezvoltare economică și locuri de muncă și la investițiile publice în statele membre din zona euro care beneficiază de sprijin în temeiul actului. Raportul analizează, de asemenea, oportunitatea elaborării unui mecanism de asigurare care să fie utilizat pentru stabilizarea macroeconomică. Raportul este însoțit, după caz, de modificări propuse ale prezentului act. Parlamentul European, Consiliul și Eurogrupul vor primi raportul.

Evaluările vor fi efectuate în conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 8 , prin care cele trei instituții confirmă faptul că evaluările legislației și politicii existente ar trebui să stea la baza evaluărilor impactului opțiunilor pentru a decide astfel asupra viitoarelor acțiuni. Evaluările vor analiza efectele programului pe teren pe baza indicatorilor/obiectivelor programului și a unei analize detaliate a măsurii în care se poate considera că programul este relevant, eficace, eficient și că oferă suficientă valoare adăugată la nivelul UE și este coerent cu alte politici ale UE. Evaluările vor include lecțiile învățate pentru a identifica orice lacune/probleme sau orice potențial de a îmbunătăți în continuare acțiunile sau rezultatele acestora și de a contribui la optimizarea exploatării/impactului acestora.

•Explicații detaliate cu privire la dispozițiile specifice ale propunerii

Partea a II-a a regulamentului propus (articolele 3-5) conține criteriile care ar trebui să fie îndeplinite de un stat membru pentru a beneficia de sprijinul acordat în cadrul FESI. Ar trebui să se facă o distincție între două seturi de criterii.

În primul rând, actul propus conține criterii de eligibilitate în conformitate cu deciziile și recomandările cadrului fiscal al Uniunii, prevăzute la articolul 126 alineatul (8) și la articolul 126 alineatul (11) din TFUE și în Regulamentul (UE) nr. 1466/97, precum și în temeiul cadrului de supraveghere macroeconomică instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. De asemenea, ar trebui stabilit că, în cazul în care un stat membru din zona euro se află într-un program de ajustare macroeconomică, acesta nu beneficiază de sprijinul acordat în cadrul acestui sistem, dar că orice necesități ale acestuia de finanțare pentru sprijinirea investițiilor publice vor fi îndeplinite în cadrul programului. Același sistem este prevăzut pentru statele membre din afara zonei euro făcând obiectul actului propus care beneficiază de sprijin la balanța plăților. În cele din urmă, în cazul în care statele membre convin să încheie un acord interguvernamental pentru finanțarea subvenționării ratei dobânzii, plata contribuțiilor anuale ar trebui să constituie un criteriu de eligibilitate înainte ca un stat membru să poată beneficia de o subvenționare a ratei dobânzii în cadrul sistemului.

În al doilea rând, ar trebui să fie prevăzute criterii de activare pentru a asigura o activare la timp și eficientă a sprijinului FESI. O astfel de activare ar trebui să fie determinată de un declanșator cu dublă activare bazat pe șomaj, care se bazează atât pe rata națională a șomajului în comparație cu media trecută, cât și pe evoluția șomajului în raport cu un anumit prag pe parcursul ultimului an. În primul rând, alegerea criteriilor de activare bazate pe ratele de șomaj este luată în considerare din mai multe motive. Rata șomajului este un indicator excelent al ciclului economic. Mai mult, efectele șocurilor asupra finanțelor publice au tendința să decaleze ciclul de dezvoltare și, de fapt, să se corespundă mai mult sau mai puțin ciclului șomajului. În plus, decalajul ce reflectă utilizarea ratei șomajului nu ar submina utilitatea scopului de stabilizare al instrumentului, deoarece, inițial, statele membre ar trebui să recurgă la stabilizatorii și politicile lor automate. În al doilea rând, utilizarea unui declanșator cu dublă activare ar garanta cu un grad mai mare de asigurare faptul că statul membru în cauză se confruntă cu un șoc asimetric major care include un element temporar și specific țării respective. Declanșatorul cu dublă activare ar permite, de asemenea, ca sprijinul să vizeze perioade de agravări drastice al situației economice. Declanșatorul cu dublă activare ar viza situațiile în care se înregistrează o creștere a șomajului.

Partea a III-a a regulamentului propus (articolele 6-8) conține procedura de acordare rapidă a sprijinului FESI. În urma primirii unei solicitări, Comisia ar trebui să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și de activare și, de asemenea, să decidă cu privire la condițiile sprijinului care ia forma unui împrumut. Ar trebui să fie determinate elemente cum ar fi suma, scadența medie, prețul, perioada de disponibilitate a sprijinului. Statul membru beneficiar ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul la o subvenționare a ratei dobânzii pentru rambursarea împrumutului sau pentru plata dobânzilor. În plus, această parte a actului propus determină, de asemenea, formele suportului FESI.

Partea a IV-a a regulamentului propus (articolele 7-10) determină, în primul rând, pachetul financiar pentru instrument. În ceea ce privește împrumuturile, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a contracta împrumuturi pe piețele financiare în scopul creditării statului membru în cauză. Aceste credite ar trebui să fie limitate la un plafon fix de 30 de miliarde EUR. În ceea ce privește subvenționările ratei dobânzii, acestea ar trebui să servească la compensarea costurilor dobânzii suportate de statele membre în urma împrumutului. Comisia ar trebui să poată utiliza Fondul de sprijinire a stabilizării pentru finanțarea acestuia. Această parte stabilește, de asemenea, formulele pe care Comisia ar trebui să le utilizeze pentru a determina sumele împrumutului acordat și ale subvenționării ratei dobânzii în cadrul instrumentului FESI.

În ceea ce privește componenta de împrumut a acestui instrument, ar trebui să se facă o distincție între formula care determină nivelul maxim al investiției publice eligibile (Is) care poate fi sprijinită și formula de calcul al valorii sprijinului (S) sub formă de împrumut. Aceste două formule interacționează între ele. Nivelul maxim al investițiilor publice eligibile (Is) care ar putea fi sprijinite de FESI ar trebui să fie stabilit automat pe baza unei formule care include raportul dintre investițiile publice eligibile și PIB-ul din UE pe o perioadă de cinci ani anterioară solicitării sprijinului de către un stat membru și PIB-ul statului membru în cauză pe aceeași perioadă. Această sumă maximă ar trebui, de asemenea, să fie ajustată la mijloacele disponibile, și anume la plafonul fix stabilit în regulament. Valoarea maximă a sprijinului pentru împrumut ar trebui, de asemenea, să fie stabilită automat pe baza unei formule care să țină seama de nivelul maxim al investițiilor publice eligibile care pot fi sprijinite și de severitatea șocului asimetric major. De asemenea, împrumutul ar trebui să fie ajustat în funcție de severitatea șocului. Valoarea împrumutului ar putea fi majorată până la nivelul maxim al investiției publice eligibile (Is) în cazul în care șocul asimetric ar fi deosebit de grav. Creșterea ratei trimestriale a șomajului la nivel național ar servi drept indicator în acest sens. În fine, sprijinul sub formă de împrumut ar trebui să se limiteze la 30 % din mijloacele disponibile rămase conform plafonului stabilit pentru a ajusta astfel împrumuturile la mijloacele disponibile din bugetul UE în scopul de a se garanta faptul că un număr cât mai mare posibil de state membre ar putea beneficia de sprijin în cadrul acestui instrument.

Valoarea subvenționării ratei dobânzii ar trebui să fie determinată automat ca un procentaj fix din costurile aferente dobânzii suportate de statul membru în urma împrumutului din cadrul acestui instrument.

Această parte a regulamentului propus prevede, de asemenea, o implicare potențială a mecanismului european de stabilitate (MES) sau a succesorului său legal, în cazul în care acesta din urmă va decide în mod autonom, în viitor, să acorde, de asemenea, asistență financiară în sprijinul investițiilor publice pentru a contribui la realizarea obiectivelor de macrostabilizare economică. În acest scop, Comisia ar trebui să se străduiască să garanteze că această asistență eventuală va fi acordată în condiții compatibile cu cele din prezentul regulament propus. Comisia ar trebui să fie abilitată să adopte acte delegate care să completeze propunerea de regulament în ceea ce privește schimbul de informații cu privire la diferitele elemente ale împrumutului și la normele care determină complementaritatea dintre asistența MES și sprijinul acordat în cadrul acestui instrument, calculat pe baza formulelor pentru împrumut și pentru subvenționarea ratei dobânzii.

Partea a V-a a regulamentului propus (articolele 11-16) conține normele procedurale de rambursare și de punere în aplicare a sprijinului sub formă de împrumut în cadrul prezentului instrument. Mai precis, această parte se referă la normele privind rambursarea, operațiunile de împrumut și de credit, costurile și administrarea împrumuturilor. În cele din urmă, sunt prevăzute norme privind controlul.

Partea a VI-a a regulamentului propus (articolele 17-19) prevede înființarea Fondului pentru sprijinirea stabilizării (denumit în continuare „Fondul”) și utilizarea sa. Fondul ar trebui să fie finanțat pe baza contribuțiilor din partea statelor membre, în conformitate cu un acord interguvernamental care stabilește metoda de calcul al contribuțiilor și normele privind transferul acestora. Contribuția națională a fiecărui stat membru din zona euro ar trebui să fie calculată ca un procentaj din veniturile monetare alocate băncii centrale naționale a statului membru respectiv din zona euro. În scopul calculării contribuțiilor, BCE ar trebui să comunice Comisiei, până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, cuantumul venitului monetar al fiecărei bănci centrale naționale. În cazul statelor membre din afara zonei euro care intră sub incidența actului propus, un venit monetar al Eurosistemului ar trebui să servească drept bază de calcul pentru contribuția lor națională. Ar trebui să se aplice o cheie specifică. Cu condiția încheierii unui astfel de acord interguvernamental, acordarea unei subvenționări a ratei dobânzii ar trebui să fie condiționată de plata contribuției anuale de către statele membre.

Fondul ar trebui să fie utilizat numai pentru a plăti subvenționarea ratei dobânzii. Acordarea unei astfel de subvenționări ar trebui să fie condiționată de disponibilitatea resurselor din cadrul fondului. De asemenea, ar trebui să fie instituit un sistem de amânare a plăților în cazul în care resursele sunt insuficiente. Comisia ar trebui să administreze Fondul pe baza unei strategii de investiții prudente și sigure.

Partea a VII-a a actului propus (articolul 20) prevede o evaluare de către Comisie a calității sistemelor și practicilor de investiții publice în statele membre. O astfel de evaluare ar trebui să fie prevăzută ca măsură de însoțire pentru a mări impactul investițiilor publice și al sprijinului din partea FESI. Metodologia detaliată este prevăzută într-o anexă la regulamentul propus și se bazează pe cele mai noi practici utilizate de FMI și OCDE.

Partea a VIII-a a regulamentului propus (articolele 21-23) prevede norme privind exercitarea competențelor delegate, raportarea și revizuirea și intrarea în vigoare a regulamentului propus. În ceea ce privește raportarea periodică, Comisia ar trebui, printre altele, să examineze oportunitatea elaborării unui mecanism de asigurare în scopul stabilizării macroeconomice, precum și a includerii investițiilor sociale în educație și formare în definiția investițiilor publice eligibile de îndată ce vor fi disponibile date fiabile.

2018/0212 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere opinia Băncii Centrale Europene 9 ,

având în vedere opinia Comitetului Economic și Social European 10 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 11 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și înființarea unei uniuni economice și monetare (UEM) sunt obiective-cheie ale tratatelor.

(2)Consolidarea coeziunii economice între statele membre a căror monedă este euro ar contribui la stabilitatea uniunii monetare și la dezvoltarea armonioasă a Uniunii per ansamblu.

(3)Statele membre ar trebui să își desfășoare politicile economice și să le coordoneze astfel încât să atingă obiectivul de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale.

(4)Criza financiară fără precedent și recesiunea economică care au afectat economia mondială și zona euro au arătat că, în zona euro, instrumentele disponibile, cum ar fi politica monetară unică, stabilizatorii fiscali automați și măsurile de politică fiscală discreționară la nivel național, sunt insuficiente pentru a absorbi șocurile asimetrice majore.

(5)Pentru a facilita ajustarea macroeconomică și a atenua șocurile asimetrice majore în cadrul structurii instituționale actuale, statele membre a căror monedă este euro și alte state membre care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II) trebuie să se bazeze mai mult pe instrumentele de politică economică rămase, cum ar fi stabilizatorii fiscali automați și alte măsuri fiscale discreționare, ceea ce reduce capacitatea de ajustare în ansamblu. Desfășurarea crizei din zona euro sugerează, de asemenea, că există o dependență puternică de politica monetară unică în ceea ce privește asigurarea stabilizării macroeconomice în condiții macroeconomice grave.

(6)Criza financiară s-a tradus printr-un model prociclic al politicilor fiscale, care a afectat calitatea finanțelor publice și, în special, investițiile publice, ceea ce a contribuit la apariția unor diferențe pe scară largă între performanțele macroeconomice ale statelor membre, punând în pericol coeziunea.

(7)Prin urmare, sunt necesare instrumente suplimentare pentru a evita ca, în viitor, șocurile asimetrice majore să conducă la crize mai profunde și mai extinse și la slăbirea coeziunii.

(8)În special, pentru a ajuta statele membre a căror monedă este euro să răspundă mai bine situațiilor economice în schimbare rapidă și să își stabilizeze economia prin continuarea investițiilor publice în cazul unor șocuri asimetrice majore, ar trebui să fie instituită o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (FESI).

(9)De FESI ar trebui să beneficieze nu numai statele membre a căror monedă este euro, ci și statele membre care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II).

(10)FESI ar trebui să fie un instrument al Uniunii care să completeze politicile fiscale naționale. Ar trebui reamintit faptul că statele membre ar trebui să implementeze politici fiscale sănătoase și să creeze rezerve bugetare în perioadele economice favorabile.

(11)La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și pentru monitorizarea punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii multianuale de investiții naționale pentru a sprijini aceste priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă ca o modalitate de a structura și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțări naționale și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să servească drept bază pentru utilizarea în mod coerent a fondurilor Uniunii și pentru maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special prin programele finanțate de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al programelor FESI și InvestEU, după caz.

(12)Mecanismul european de stabilitate (MES) sau succesorul său legal ar putea oferi un sprijin suplimentar pe lângă sprijinul acordat în cadrul FESI.

(13)Sprijinul FESI ar trebui să fie acordat în cazul în care unul sau mai multe state membre a căror monedă este euro sau alte state membre care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II) se confruntă cu un șoc asimetric major. Modificările ratelor șomajului sunt în mare măsură corelate cu fluctuațiile ciclului economic în aceste state membre. Creșterile considerabile ale ratelor șomajului la nivel național, peste nivelurile lor medii pe termen lung, sunt, prin urmare, un indicator relevant al unui șoc major dintr-un anumit stat membru. Șocurile asimetrice afectează unul sau mai multe state membre mult mai puternic decât media statelor membre.

(14)Prin urmare, activarea sprijinului din partea FESI ar trebui să fie determinată de un declanșator cu dublă activare, bazat atât pe nivelul ratei șomajului la nivel național, în comparație cu media din trecut, cât și pe evoluția șomajului în comparație cu un anumit prag.

(15)Statul membru care solicită sprijin din partea FESI ar trebui să îndeplinească criterii de eligibilitate stricte, bazate pe respectarea, pe perioada de doi ani dinaintea depunerii cererii de solicitare a sprijinului FESI, a deciziilor și a recomandărilor din cadrul de supraveghere fiscală și economică al Uniunii, în scopul de a nu afecta stimulentele care încurajează aplicarea unor politici bugetare prudente în statul membru respectiv.

(16)Statele membre a căror monedă este euro, care beneficiază de asistență financiară din partea MES, a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF) sau a Fondului Monetar Internațional (FMI) și care fac parte dintr-un program de ajustare macroeconomică în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 12 nu ar trebui să beneficieze de sprijinul FESI, deoarece nevoile lor de finanțare, inclusiv cele legate de menținerea nivelului investițiilor publice, sunt abordate prin intermediul asistenței financiare acordate.

(17)Statele membre care fac obiectul unei derogări și care beneficiază de sprijin pentru balanța de plăți în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului 13 nu ar trebui să aibă acces la sprijinul oferit de FESI, deoarece nevoile lor de finanțare, inclusiv cele legate de menținerea nivelului investițiilor publice, sunt abordate pe termen mediu prin intermediul facilității de asistență financiare acordată.

(18)Sprijinul FESI ar trebui să ia forma unor împrumuturi acordate statelor membre în cauză. Un astfel de instrument ar trebui să le furnizeze finanțarea pentru continuarea punerii în practică a investițiilor publice.

(19)Pe lângă împrumuturi, statelor membre în cauză ar trebui să li se acorde o subvenționare a ratei dobânzii, ca un tip specific de asistență financiară în temeiul articolului 220 din Regulamentul financiar, pentru a acoperi costurile cu dobânda suportate pentru astfel de împrumuturi. O astfel de subvenționare a ratei dobânzii ar oferi un sprijin suplimentar, în paralel cu împrumutul, pentru statele membre care se confruntă cu un șoc asimetric și cu condiții de finanțare stricte pe piețele financiare.

(20)În vederea asigurării rapide a sprijinului din partea FESI, competența de acordare a împrumuturilor în cazul în care criteriile de eligibilitate și de activare sunt îndeplinite și decizia privind acordarea de subvenționări ale dobânzii ar trebui să fie încredințate Comisiei.

(21)Statele membre ar trebui să investească sprijinul primit prin FESI în investiții publice eligibile și, de asemenea, să mențină, în ansamblu, nivelul investițiilor publice în comparație cu nivelul mediu al investițiilor publice din ultimii cinci ani, pentru a se asigura că obiectivul urmărit prin prezentul regulament este atins. În această privință, se consideră că statele membre ar trebui să acorde prioritate menținerii investițiilor eligibile din programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

(22)În acest scop, Comisia ar trebui să examineze dacă statul membru în cauză a respectat condițiile respective. În cazul nerespectării condițiilor, statul membru în cauză ar trebui să ramburseze parțial sau integral împrumutul acordat și nu ar trebui să aibă dreptul să beneficieze de subvenționarea ratei dobânzii.

(23)Nivelul maxim al investițiilor publice eligibile care ar putea fi sprijinite de împrumutul FESI pentru un stat membru ar trebui să fie stabilit automat, pe baza unei formule care include raportul dintre investiția publică eligibilă și produsul intern brut (PIB) din Uniune, pe perioada de cinci ani anterioară momentului în care statul membru în cauză solicită un împrumut, și PIB-ul său din aceeași perioadă. Nivelul maxim al investițiilor publice eligibile ar trebui, de asemenea, să fie ajustat, prin intermediul unui factor de ponderare (α), către plafonul fix din bugetul Uniunii. Acest factor se determină astfel încât, din perspectiva recentei crize economice, statele membre în cauză ar fi putut beneficia de tot sprijinul necesar prin intermediul FESI dacă mecanismul de sprijin ar fi fost deja operațional.

(24)Valoarea împrumutului FESI ar trebui, de asemenea, să fie determinată automat, pe baza unei formule care să ia în considerare, în primul rând, nivelul maxim al investițiilor publice eligibile care pot fi sprijinite în cadrul FESI și, în al doilea rând, gravitatea șocului asimetric major. Sprijinul stabilit pe baza acestei formule trebuie, de asemenea, să fie ajustat în funcție de severitatea șocului, prin intermediul unui factor (β). Acest factor este stabilit astfel încât în cazul unui șoc în urma căruia care șomajul crește cu mai mult de 2,5 puncte procentuale, statul membru în cauză să beneficieze de sprijinul maxim posibil. Un împrumut FESI ar putea fi majorat până la nivelul maxim al investițiilor publice eligibile în cazul unui șoc asimetric deosebit de grav, astfel cum este reflectat de alți indicatori privind poziția statului membru în ciclul economic (de exemplu, sondaje de încredere) și de o analiză mai aprofundată a situației macroeconomice (astfel cum este efectuată în special în contextul previziunilor macroeconomice și al semestrului european). Pentru a garanta faptul că un număr cât mai mare de state membre pot beneficia de sprijin în cadrul FESI, împrumutul acordat unui stat membru nu ar trebui să depășească 30 % din mijloacele rămase disponibile sub plafonul stabilit pentru a calibra împrumuturile din cadrul FESI în funcție de resursele disponibile în bugetul Uniunii.

(25)Valoarea subvenționării ratei dobânzii prin finanțare din FESI ar trebui să fie determinată ca un procentaj din costurile ratei dobânzii suportate de statul membru pentru împrumutul acordat în cadrul FESI.

(26)Ar trebui să fie creat un Fond de sprijinire a stabilizării pentru finanțarea subvenționării ratei dobânzii. Fondul de sprijinire a stabilizării financiare ar trebui să fie finanțat prin contribuții naționale din partea statelor membre a căror monedă este euro și a altor state membre care participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II).

(27)Atât stabilirea cuantumului contribuțiilor naționale la Fondul de sprijinire a stabilizării, cât și transferul acestora ar trebui reglementate printr-un acord interguvernamental care urmează să fie încheiat între statele membre a căror monedă este euro și alte state membre care participă la Mecanismul cursului de schimb (MCS II). Acordul respectiv ar trebui să prevadă modul în care se calculează contribuțiile naționale pentru toate statele membre, și anume pe baza ponderii băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro în veniturile monetare ale Eurosistemului. În cazul statelor membre care participă la MCS II, ar trebui să fie prevăzută o cheie specială pentru a determina contribuțiile naționale. Comisia ar trebui să asiste statele membre la calcularea contribuțiilor respective. În acest scop, Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să comunice Comisiei valoarea veniturilor monetare la care au dreptul băncile centrale naționale ale Eurosistemului.

(28)După intrarea în vigoare a acestui acord interguvernamental, plata corespunzătoare subvenționării ratei dobânzii către statul membru în cauză ar trebui să fie condiționată de transferarea de către statul membru a contribuției sale anuale la Fondul de sprijinire a stabilizării. Plata corespunzătoare subvenționării ratei dobânzii ar trebui să fie condiționată de disponibilitatea unor sume suficiente în Fondul de sprijinire a stabilizării. Plata subvențiilor ratei dobânzii din Fondul de sprijinire a stabilizării ar fi amânată în cazul în care subvenționarea ratei dobânzii către un anumit stat membru ar depăși 30 % din suma disponibilă în Fondul de sprijinire a stabilizării la momentul în care o astfel de plată este scadentă.

(29)Comisia ar trebui să se ocupe de gestionarea activelor Fondului de sprijinire a stabilizării într-o manieră sigură și prudentă.

(30)Pentru a spori impactul investițiilor publice și sprijinul potențial din partea FESI, ar trebui să se asigure calitatea sistemelor și practicilor de investiții publice ale statelor membre și, dacă este cazul, această calitate ar trebui îmbunătățită. Comisia ar trebui să efectueze în mod regulat o evaluare care să ia forma unui raport și, dacă este cazul, să conțină recomandări pentru îmbunătățirea calității sistemelor și practicilor de investiții publice din statele membre. Un stat membru poate solicita asistență tehnică din partea Comisiei. Comisia ar putea întreprinde misiuni tehnice.

(31)În scopul de a stabili normele privind participarea MES sau a succesorului său legal la acordarea asistenței financiare în paralel cu Comisia pentru a sprijini investițiile publice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește schimbul de informații relevante cu privire la împrumutul acordat prin FESI, impactul implicării MES în calcularea sumei sprijinului FESI și acordarea, în favoarea statelor membre, a unei subvenționări a ratei dobânzii de către Fondul de sprijinire a stabilizării pentru costurile suportate în urma asistenței financiare acordate de MES. Comisia ar trebui să fie, de asemenea, abilitată să adopte acte delegate pentru a determina procentajul în formula de calcul a sumei corespunzătoare subvenționării ratei dobânzii, pentru a prevedea normele detaliate privind administrarea Fondului de sprijinire a stabilizării, precum și pentru a stabili principiile și criteriile generale ale strategiei de investiții a fondului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 14 . În special, pentru a asigura participarea în egală măsură la elaborarea actelor delegate, ar trebui ca Parlamentul European și Consiliul să primească toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(32)În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, Comisia ar trebui să revizuiască prezentul regulament, în special pentru a-i evalua eficacitatea, contribuția sa la desfășurarea politicilor economice în statele membre și la strategia Uniunii pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare economică, precum și pentru a determina posibile evoluții ulterioare care sunt necesare pentru a crea un mecanism de asigurare care servește scopului stabilizării macroeconomice. Acest lucru se va face pe baza informațiilor colectate grație unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se în același timp o reglementare excesivă și impunerea unor sarcini administrative, în special în ceea ce privește statele membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren.

(33)FESI ar trebui să fie considerat un prim pas în elaborarea în timp a unui mecanism de asigurare integrală pentru a garanta stabilizarea macroeconomică. În prezent, FESI ar urma să se bazeze pe acordarea de împrumuturi și de subvenționări ale ratei dobânzii. În paralel, nu este exclus ca MES sau succesorul său legal să fie utilizat în viitor pentru a sprijini investițiile publice prin acordarea de asistență financiară statelor membre a căror monedă este euro și care se confruntă cu condiții economice nefavorabile. În plus, în viitor, ar putea fi instituit un mecanism de asigurare voluntară dotat cu o capacitate de împrumut, bazat pe contribuții voluntare ale statelor membre, pentru a asigura un instrument puternic în scopul stabilizării macroeconomice în cazul șocurilor asimetrice.

(34)În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE).

(35)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt stipulate în Regulamentul financiar și prevăd, în particular, procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă, instituind totodată controlul răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru finanțarea eficace din partea UE.

(36)Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume înființarea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor pentru absorbția unor șocuri asimetrice majore care riscă să pună în pericol coeziunea economică și socială, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre în mod izolat, din cauza arhitecturii UEM bazate pe o politică monetară centralizată, însă și pe politici fiscale naționale, dar poate fi realizat mai bine, din motive de amploare a acțiunii necesare, la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul în cauză, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

PARTEA I

DISPOZIȚII INTRODUCTIVE

Articolul 

Obiect și domeniu de aplicare

1. Prezentul regulament instituie o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor (FESI).

2. FESI va furniza unui stat membru care se confruntă cu un șoc asimetric major asistență financiară sub formă de împrumuturi și de subvenționări ale ratei dobânzii pentru investițiile publice.

3. Sprijinul FESI este disponibil pentru statele membre a căror monedă este euro și pentru alte state membre care participă la mecanismul cursului de schimb menționat la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

() „acord” înseamnă acordul interguvernamental încheiat între toate statele membre a căror monedă este euro și alte state membre care participă la Mecanismul cursului de schimb (MCS II), care stabilește calculul și transferul contribuțiilor financiare ale acestora la Fondul de sprijinire a stabilizării;

() „investiție publică” înseamnă: formarea brută de capital fix al administrațiilor publice, astfel cum este definit în anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 15 ;

() „investiție publică eligibilă” înseamnă: (a) investiția publică care sprijină obiectivele de politică, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. [XX] din [XX] [a se insera referința la noul Regulament privind dispozițiile comune] 16 și (b) orice cheltuieli în domeniile educației și formării, astfel cum sunt definite în anexa A la Regulamentul (UE) nr. 549/2013 și care nu fac obiectul literei (a);

() „sprijin din partea FESI” înseamnă asistența financiară acordată de Uniune în sensul articolului [220] din Regulamentul financiar, sub formă de împrumuturi și de subvenții ale ratei dobânzii în cadrul FESI, pentru sprijinirea investițiilor publice eligibile;

(5) „sisteme și practici de gestionare a investițiilor publice” înseamnă procesele interne ale statelor membre de planificare, alocare și punere în aplicare a investițiilor publice;

(6) „Strategia Uniunii pentru o dezvoltare inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” înseamnă obiectivele și obiectivele comune care ghidează acțiunile statelor membre și ale Uniunii prevăzute în concluziile adoptate de Consiliul European la 17 iunie 2010 drept anexa I (Noua strategie europeană pentru ocuparea forței de muncă și dezvoltare, țintele principale ale UE), în Recomandarea Consiliului (UE) 2015/1184 17 privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii Europene din 14 iulie 2015 și în Decizia (UE) 2016/1838 a Consiliului 18 , precum și orice revizuire a unor astfel de obiective și obiective comune.

PARTEA a II-a

CRITERII

Articolul 

Criterii de eligibilitate

. Un stat membru este eligibil pentru sprijinul FESI în cazul în care nu face obiectul:

() unei decizii a Consiliului de stabilire a faptului că, în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului de ajutor FESI, nu au fost luate măsuri eficiente pentru corectarea deficitului său excesiv în temeiul articolului 126 alineatul (8) sau al articolului 126 alineatul (11) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

() unei decizii a Consiliului în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) sau cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 1466/97 al Consiliului 19 de stabilire a faptului că, în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului de ajutor FESI, nu au fost luate măsuri eficiente pentru a aborda abaterea semnificativă observată;

() a două recomandări succesive ale Consiliului, în cadrul aceleiași proceduri privind dezechilibrele în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 20 , motivând că statul membru în cauză a prezentat un plan de măsuri corective nesatisfăcător în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului FESI;

() a două decizii succesive ale Consiliului, în cadrul aceleiași proceduri privind dezechilibrele în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, care au stabilit nerespectarea condițiilor de către statul membru respectiv întrucât, în perioada de doi ani de dinaintea solicitării sprijinului FESI, acesta nu a luat măsurile corective recomandate;

() unei decizii a Consiliului de aprobare a unui program de ajustare macroeconomică, în sensul articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 472/2013;

(f) unei decizii a Consiliului de punere în aplicare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu, în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului 21 .

2. Atunci când acordul intră în vigoare, un stat membru este eligibil pentru acordarea unei subvenționări a ratei dobânzii numai dacă își îndeplinește obligațiile care îi revin în temeiul acordului.

Articolul 

Criterii de activare

. Se consideră că un stat membru se confruntă cu un șoc asimetric major dacă sunt îndeplinite simultan următoarele criterii de activare:

) rata trimestrială a șomajului la nivel național, măsurată pe o perioadă de 60 de trimestre care precedă trimestrul în cursul căruia se face cererea, a depășit rata medie a șomajului din statul membru în cauză;

) rata trimestrială a șomajului la nivel național a crescut cu peste un punct procentual față de rata șomajului observată în același trimestru al anului precedent.

. Rata șomajului în sensul alineatului (1) se stabilește prin trimitere la Regulamentul (CE) nr. 577/98 22

În mod special, se referă la rata șomajului pentru populația totală, pentru toate categoriile de vârstă, exprimată ca procentaj din populația activă.

. Rata națională trimestrială a șomajului utilizată în sensul alineatului (1) de la prezentul articol și a articolului 8 alineatul (1) litera (c) este corectată pentru a ține seama de variațiile sezoniere.

Articolul 

Investiții sprijinite

. În fiecare an în care va primi un împrumut FESI, un stat membru care beneficiază de sprijin din partea FESI:

() va aloca pentru investițiile publice eligibile o sumă care corespunde cel puțin cuantumului împrumutului FESI,

() va menține un nivel al investițiilor publice comparabil cu nivelul mediu al investițiilor sale publice din ultimii cinci ani.

Cu toate acestea, Comisia poate totuși să concluzioneze, atunci când adoptă decizia în conformitate cu articolul  alineatul (2), că acest nivel al investițiilor publice nu este sustenabil, caz în care va determina nivelul investițiilor publice care trebuie să fie menținut.

. În anul următor acordării împrumutului FESI, Comisia examinează dacă statul membru în cauză a respectat criteriile menționate la alineatul (1). În special, Comisia ar trebui să verifice, de asemenea, măsura în care statul membru respectiv a continuat să aloce investiții publice eligibile pentru programele sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.

În cazul în care, după audierea reprezentanților statului membru în cauză, Comisia ajunge la concluzia că nu au fost respectate condițiile menționate la alineatul (1), aceasta adoptă o decizie:

() solicitând rambursarea anticipată a întregului împrumut FESI sau a unei părți a acestuia, după caz, și

() hotărând că, la rambursarea împrumutului FESI, statul membru în cauză nu are dreptul la subvenționarea ratei dobânzii.

Comisia adoptă decizia fără întârzieri nejustificate și o face publică.

PARTEA a III-a

PROCEDURA ȘI FORMA SPRIJINULUI

Articolul 

Procedura de acordare a sprijinului FESI

. În cazul în care un stat membru îndeplinește criteriile de eligibilitate menționate la articolul  și suferă un șoc asimetric major, astfel cum se menționează la articolul 4, acesta poate solicita Comisiei, o dată pe an, un sprijin prin intermediul FESI. Statul membru indică nevoile sale de asistență.

Comisia evaluează cererile și răspunde solicitărilor în ordinea în care le primește. Aceasta acționează fără întârzieri nejustificate.

. Comisia decide termenii de acordare a sprijinului prin intermediul FESI. Decizia precizează suma, scadența medie, formula de stabilire a prețurilor, perioada de disponibilitate a împrumutului FESI și valoarea subvenționării ratei dobânzii, precum și celelalte norme detaliate necesare pentru punerea în aplicare a sprijinului. Atunci când decide cu privire la termenii sprijinului FESI, Comisia ține seama de suma considerată a fi sustenabilă în sensul articolului [210 alineatul (3)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XX („Regulamentul financiar”) în cadrul plafonului resurselor proprii pentru creditele de plată.

PARTEA a IV-a

VALOAREA SPRIJINULUI FESI

Articolul 

Valoarea maximă a împrumuturilor

Suma totală în principal a împrumuturilor acordate statelor membre în temeiul acestui regulament este limitată la 30 de miliarde EUR.

Articolul 

Valoarea împrumutului FESI

. Fără a aduce atingere alineatului (3), valoarea unui împrumut FESI (se stabilește conform următoarei formule:

În sensul prezentei formule, se aplică următoarele definiții:

() este 0,66;

() înseamnă nivelul maxim al investițiilor publice eligibile pe care FESI le poate sprijini în statul membru în cauză menționat la alineatul (2);

(c) ” înseamnă creșterea ratei naționale trimestriale a șomajului prevăzută la articolul 1 litera (b), exprimată în puncte procentuale;

(d) „prag” înseamnă pragul definit la articolul 1 litera (b), exprimat în puncte procentuale.

Cu toate acestea, Comisia poate majora cuantumul unui împrumut FESI până la valoarea în cazul unei gravități deosebite a șocului asimetric major cu care se confruntă statul membru în cauză.

2. Nivelul maxim al investițiilor publice eligibile pe care FESI îl poate sprijini într-un stat membru ( se stabilește în conformitate cu următoarea formulă:

În sensul prezentei formule, se aplică următoarele definiții:

() „α” este 11,5;

(b) înseamnă raportul dintre investițiile publice eligibile și PIB-ul din Uniune, în prețuri curente și în medie pe o perioadă de cinci ani întregi înainte de cererea de sprijin prin FESI, în conformitate cu articolul (1);

(c)” înseamnă PIB-ul statului membru în cauză în prețuri curente și, în medie, pe o perioadă de cinci ani întregi înainte de cererea de sprijin, în conformitate cu articolul 1;

. Un împrumut FESI nu poate depăși 30 % din suma disponibilă menționată la articolul  după deducerea sumei totale a împrumuturilor acordate în temeiul FESI.

Articolul 

Valoarea subvenționărilor ratei dobânzii FESI

. O subvenționare a ratei dobânzii (SRD) acoperă costurile dobânzii împrumutului FESI suportate de statul membru. Valoarea unei subvenționări a ratei dobânzii corespunzătoare împrumutului FESI se stabilește cu următoarea formulă:

În sensul prezentei dispoziții, „costul ratei dobânzii” înseamnă valoarea dobânzii, calculată cu formula de stabilire a prețurilor prevăzută în decizia Comisiei menționată la articolul  alineatul (2), ținând seama de orice refinanțare, în conformitate cu articolul 12 alineatul (4);

. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21, pentru a modifica prezentul regulament prin stabilirea procentului menționat la alineatul (1), dacă acest lucru este considerat necesar în vederea punerii în aplicare a acordului sau în vederea amânării eventuale a plăților în temeiul articolului 18 alineatul (2).

Articolul 

Sprijin financiar prin Mecanismul european de stabilitate (MES) sau prin succesorul său legal

. În cazul în care MES sau succesorul său legal acordă asistență financiară statelor membre în sprijinul investițiilor publice eligibile în conformitate cu modalitățile și condițiile conforme prezentului regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21 pentru a:

() completa prezentul regulament prin specificarea schimbului de informații dintre Comisie și MES sau succesorul său legal în ceea ce privește elementele menționate la articolul 6 alineatul (2);

(b) completa prezentul regulament prin stabilirea unor norme de complementaritate între asistența financiară acordată de MES sau succesorul său legal și cuantumurile ajutorului FESI, calculate în conformitate cu articolele 8 și 9;

(c) modifica sau completa articolele 9 și 18 pentru a permite ca statele membre să beneficieze de o subvenționare a ratei dobânzii prin Fondul de sprijinire a stabilizării, în vederea plății costurilor dobânzii aferente asistenței financiare acordate statelor membre de către MES sau de către succesorul său legal în scopul de a sprijini investițiile publice eligibile.

PARTEA a V-a

PROCEDURI DE PLATĂ ȘI DE PUNERE ÎN APLICARE

Titlul I

Împrumuturi

Articolul 

Punerea la dispoziție a împrumutului

. De regulă, împrumutul FESI este pus la dispoziție într-o singură tranșă.

Articolul 

Operațiuni de împrumut și de credit

. Operațiunile de împrumut și de credit se realizează în moneda euro.

. După ce Comisia adoptă o decizie în conformitate cu articolul  alineatul (2), aceasta este autorizată să împrumute pe piețele de capital sau de la instituțiile financiare, în cel mai potrivit moment dintre plățile planificate astfel încât să optimizeze costurile finanțării și să își păstreze reputația de emitent pe piețe. Fondurile astfel obținute, dar care nu au fost încă puse la dispoziție sunt păstrate permanent într-un cont special de lichidități sau de titluri, gestionat în conformitate cu normele aplicabile operațiunilor extrabugetare, și nu pot fi utilizate în alt scop decât pentru acordarea de asistență financiară statelor membre în cadrul prezentului mecanism.

. În cazul în care un stat membru primește un împrumut FESI care include o clauză de rambursare anticipată și decide să exercite această opțiune, Comisia ia măsurile necesare.

. La cererea statului membru sau la inițiativa Comisiei și dacă circumstanțele permit reducerea ratei dobânzii împrumutului FESI, Comisia poate refinanța împrumutul inițial în totalitate sau parțial sau poate restructura condițiile financiare aferente.

Articolul 

Costuri

Fără a aduce atingere articolului 9, costurile suportate de Uniune pentru încheierea și desfășurarea fiecărei operațiuni sunt imputate statului membru căruia i se acordă împrumutul FESI.

Articolul 

Administrarea împrumuturilor

. Comisia ia măsurile necesare pentru administrarea împrumuturilor împreună cu BCE.

. Statul membru în cauză deschide un cont special la banca centrală națională pentru gestionarea sprijinului FESI primit. De asemenea, statul membru respectiv transferă principalul și dobânda datorată aferente împrumutului într-un cont deschis la BCE, cu paisprezece zile lucrătoare TARGET2 înainte de data scadentă corespunzătoare.

Titlul II

Subvenționarea ratei dobânzii

Articolul 

Plata aferentă subvenționării ratei dobânzii FESI

Fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (2) și articolului 16, subvenționarea ratei dobânzii este acordată statului membru în cauză în momentul în care statul membru rambursează împrumutul FESI sau dobânda datorată.

Titlul III

Controlul

Articolul 

Control și audituri

1. Fără a aduce atingere articolului 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Curtea de Conturi Europeană are dreptul de a desfășura în statul membru în cauză orice controale sau audituri financiare pe care le consideră necesare pentru gestionarea sprijinului FESI.

2. Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, are îndeosebi dreptul de a-și trimite personalul propriu sau reprezentanți autorizați în mod corespunzător pentru a efectua în statul membru în cauză orice controale sau audituri tehnice sau financiare pe care le consideră necesare în legătură cu sprijinul FESI.

3. Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

PARTEA a VI-a

FONDUL DE SPRIJINIRE A STABILIZĂRII

Articolul 

Constituirea Fondului de sprijinire a stabilizării

. Fondul de sprijinire a stabilizării se înființează prin prezentul regulament.

. Fondul de sprijinire a stabilizării este dotat cu următoarele resurse:

(a) contribuțiile statelor membre în conformitate cu acordul;

(b) venituri obținute ca urmare a investirii resurselor Fondului de sprijinire a stabilizării;

(c) rambursări ale subvenționărilor ratei dobânzii de către statele membre, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (b).

. Veniturile din Fondul de sprijinire a stabilizării prevăzute la alineatul (2) litera (a) constituie venituri alocate extern, iar veniturile prevăzute la alineatul (2) litera (c) constituie venituri alocate intern, în conformitate cu articolul [21 alineatul (4)] din Regulamentul financiar.

. În scopul calculării contribuțiilor menționate la alineatul (2) litera (a), BCE comunică Comisiei, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, valoarea venitului monetar alocat băncilor centrale naționale ale Eurosistemului, în conformitate cu articolul 32 din Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene.

Articolul 

Utilizarea Fondului de sprijinire a stabilizării

. Resursele Fondului de sprijinire a stabilizării pot fi utilizate numai în scopul plății aferente subvenționării ratei dobânzii către statele membre menționate la articolul 9.

. Plata aferentă unei subvenționări a ratei dobânzii nu trebuie să depășească 30 % din mijloacele disponibile în cadrul Fondului de sprijinire a stabilizării în momentul în care plata respectivă către statul membru în cauză este scadentă. Orice plată suplimentară este amânată. În cazul mai multor plăți amânate, ordinea în care se onorează astfel de plăți se determină în funcție de durata amânării, începând cu cea mai lungă perioadă de timp.

Articolul 

Administrarea Fondului de sprijinire a stabilizării

. Comisia administrează direct Fondul de sprijinire a stabilizării în conformitate cu prezentul regulament și cu actele delegate menționate la alineatul (3).

. Comisia dispune de o strategie de investiții prudentă și sigură, prevăzută în actele delegate menționate la alineatul (3), în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, bazată pe norme prudențiale adecvate, și investește sumele deținute în Fondul de sprijinire a stabilizării în numerar și în instrumente de piață monetară echivalente numerarului, în titluri de creanță și titluri legate de credit, cum ar fi depozitele la termen, obligațiunile, biletele la ordin, obligațiile sau titlurile de valoare garantate cu active, inclusiv cu cupoane variabile sau cu cupoane zero, precum și în titluri de valoare indexate. Investițiile sunt suficient de diversificate din punct de vedere sectorial, geografic și proporțional. Veniturile rezultate din aceste investiții revin Fondului de sprijinire a stabilizării.

3. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate care completează prezentul regulament prin stabilirea modalităților de gestionare a Fondului de sprijinire a stabilizării și a principiilor și criteriilor generale ale strategiei sale de investiții, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.

PARTEA a VII-a

CALITATEA SISTEMELOR ȘI PRACTICILOR DE GESTIONARE A INVESTIȚIILOR PUBLICE

Articolul 

Calitatea sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice

. Pentru a spori impactul investițiilor publice și sprijinul potențial din partea Fondului de sprijinire a stabilizării, statele membre iau măsurile necesare pentru a atinge și a menține o înaltă calitate a sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice.

. În termen de [DATA doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament] și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia examinează calitatea sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice în statele membre. Comisia elaborează un raport care conține o evaluare calitativă și un punctaj bazat pe un set de indicatori și, dacă este necesar, recomandări pentru îmbunătățirea calității sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice. Raportul se publică.

. Metodologia de evaluare a calității sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice ale statelor membre este prezentată în anexă. Comisia evaluează în mod regulat caracterul adecvat al metodologiei și al criteriilor utilizate și le adaptează sau le modifică, dacă este necesar. Comisia publică modificările operate în metodologia și criteriile subiacente.

. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de modificare sau completare a prezentului regulament prin actualizarea metodologiei și a criteriilor menționate la alineatul (3), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 21.

PARTEA A VIII-A

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 

Exercitarea delegării de competențe

. Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

. Delegarea de competențe prevăzută la articolul 10, la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 20 alineatul (5) este conferită Comisiei pe o perioadă nedeterminată începând de la [DATA/intrarea în vigoare a prezentului regulament].

. Delegarea de competențe menționată la articolul 10, la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 20 alineatul (5) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

. Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

. De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

. Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10, al articolului 19 alineatul (3) și al articolului 20 alineatul (5) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 

Raportare și revizuire

. În anexa 2 sunt enumerați indicatorii pentru raportările privind progresele înregistrate de regulament în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite în considerentul 36 și la articolul 1.

2. Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21 pentru a modifica anexa II în scopul de a revizui sau completa indicatorii acolo unde se consideră necesar și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de revizuire.

3. Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor sprijinului din partea FESI li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

4. Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

5. O evaluare intermediară a FESI se efectuează de îndată ce există suficiente informații disponibile cu privire la punerea în aplicare a FESI. O evaluare finală a FESI este efectuată de Comisie în termen de patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament,

Această evaluare va analiza, printre altele,

() eficacitatea prezentului regulament;

() contribuția FESI la desfășurarea politicilor economice ale statelor membre astfel încât să se consolideze coeziunea în Uniune;

() contribuția prezentului regulament la realizarea strategiei de creștere economică și ocupare a forței de muncă a Uniunii;

(d) oportunitatea elaborării unui mecanism de asigurare voluntară care să servească scopului stabilizării macroeconomice.

Evaluarea este însoțită, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament.

6. Comisia comunică concluziile evaluării, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Eurogrupului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a [douăzecea zi de la] data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 2 alineatul (2) litera (b) intră în vigoare la data de [DATA].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Natura propunerii/inițiativei

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.Durata și impactul financiar

1.6.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme de monitorizare și raportare

2.2.Sistemul de gestiune și de control

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

3.2.2.Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

3.2.3.Contribuția terților

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

X◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 23  

◻ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a implicării Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii, care este suplimentară față de valoarea care ar fi fost altfel creată numai de statele membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

1.5.Durata și impactul financiar

◻ durată limitată

◻ în vigoare de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

◻ Impact financiar din AAAA până în AAAA pentru credite de angajament și din AAAA până în AAAA pentru credite de plată.

X◻ durată nelimitată

Punerea în aplicare cu o perioadă de înființare în cea de [a 20-a zi] de la publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Propunerea va fi pusă în aplicare numai după ce statul membru beneficiar va îndeplini criteriile de eligibilitate și de activare. Se va aplica atât timp cât este îndeplinită condiția de declanșare cu dublă activare.

1.6.Modul (modurile) de gestionare preconizat(e) 24  

X◻ Gestionare directă asigurată de către Comisie

X◻ de către serviciile sale, inclusiv prin intermediul personalului din delegațiile Uniunii;

◻    prin intermediul agențiilor executive

◻ Gestionare partajată cu statele membre

◻ Gestionare indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

◻ BEI și Fondului european de investiții;

◻ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

◻ organismelor de drept public;

◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile de punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, vă rugăm să furnizați detalii suplimentare în secțiunea „Comentarii”.

2.MĂSURI DE GESTIONARE

2.1.Norme de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modalității/modalităților de gestionare, a mecanismului/mecanismelor de bază, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu trei zecimale)

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	După 2027	TOTAL
Credite operaționale (împărțite în funcție de liniile bugetare enumerate la punctul 3.1)	Angajamente	(1)
	Plăți	(2)
Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului 28	Angajamente = Plăți	(3)
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului	Angajamente	=1+3
	Plăți	=2+3

Rubrica din cadrul financiar multianual

7

„Cheltuieli administrative”

milioane EUR (cu trei zecimale)

milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

◻     Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

X◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7din cadrul financiar multianual
Resurse umane	0,715	0,715	0,715	0,715	0,715	0,858	0,858	5,291
Alte cheltuieli administrative
Subtotal RUBRICA 7din cadrul financiar multianual	0,715	0,715	0,715	0,715	0,715	0,858	0,858	5,291

În afara RUBRICII 7 29 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal În afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

0,715

0,715

0,715

0,715

0,715

0,858

0,858

5,291

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele DG-ului care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat -

◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

X◻    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

◻    nu prevede cofinanțare din partea terților

◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:-

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

◻    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

X◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

◻    asupra resurselor proprii

X◻     asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻ X    

milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    COM(2017)822 final, 6 decembrie 2018.

(2)    Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei, raport întocmit de Jean-Claude Juncker, în strânsă cooperare cu Donald Tusk, Jeroen Dijsselbloem, Mario Draghi și Martin Schulz, 22 iunie 2015.

(3)    COM(2017) 358, 28 iunie 2017.

(4)    COM(2017) 2025, 1 martie 2017.

(5)    COM(2017) 358, 28 iunie 2017.

(6)    COM(2017)822 final, 6 decembrie 2018.

(7)    Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013.

(8)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1-14.

(9)    JO C , , p. .

(10)    JO C , , p. .

(11)    JO C , , p. .

(12)    Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privindconsolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (JO L 140, 27.5.2013, p. 1).

(13)    Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de înființare a unui mecanism de asistență financiară pe termen mediu pentru balanțele de plăți ale statelor membre (JO L 53, 23.2.2002, p. 1).

(14)    JO L 231, 12.5.2016, p. 1

(15)    Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană, JO L 174, 26.6.2013, p. 1

(16)    [A se insera referința corectă la noua versiune a Regulamentului privind dispozițiile comune]

(17)    JO L 192, 18.7.2015, p. 27

(18)    JO L 280, 18.10.2016, p. 30

(19)    Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice JO L 209, 2.8.1997, p. 1

(20)    Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice JO L 306, 23.11.2011, p. 25

(21)    Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului JO L 53/1, 23.2.2002, p. 1

(22)    Regulamentul (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate JO L 77, 14.3.1998, p. 3

(23)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(24)    Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(25)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(26)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(27)    Țările candidate și, după caz, candidați potențiali din Balcanii de Vest

(28)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(29)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(30)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenții de muncă temporară; JED = expert tânăr în delegații.

(31)    Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(32)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, adică sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,31.5.2018

COM(2018) 387 final

ANEXĂ

la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului

privind instituirea unei Funcții europene de stabilizare a investițiilor

{SEC(2018) 277 final}
{SWD(2018) 297 final}
{SWD(2018) 298 final}

ANEXA I

METODOLOGIA DE EVALUARE A CALITĂȚII SISTEMELOR ȘI PRACTICILOR DE GESTIONARE A INVESTIȚIILOR PUBLICE ALE STATELOR MEMBRE

1. Domeniu de aplicare

Evaluarea calității sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice ale statelor membre contribuie la înalta calitate a acestora, în vederea măririi impactului investițiilor publice și al oricărui sprijin potențial din partea FESI. Această evaluare contribuie la sporirea eficienței planificării, a alocării și a implementării investițiilor publice la nivel național.

Indicatorii se bazează pe principiile stabilite de prezentul regulament în ceea ce privește scopul și domeniul de aplicare al FESI, criteriile de eligibilitate și criteriile de activare.

2. Indicatori

În contextul evaluării calitative menționate la articolul 1, Comisia examinează cincisprezece indicatori privind procesul decizional legat de investițiile publice, în trei etape diferite ale ciclului investițiilor publice.

Cele trei etape-cheie ale ciclului investițiilor publice sunt:

1. planificarea investițiilor publice în întregul sector public („etapa de planificare”);

2. alocarea investițiilor publice pe sectoare și pe proiecte („etapa de alocare”);

3. implementarea proiectelor la timp și conform bugetului („etapa de implementare”).

Pentru a evalua etapa de planificare se utilizează următorii indicatori:

a) normele și principiile bugetare sunt capabile să asigure faptul că nivelurile generale ale investițiilor publice sunt adecvate, previzibile și sustenabile;

b) planurile sectoriale sunt capabile să asigure faptul că deciziile de investiții publice se bazează pe priorități, pe estimări ale costurilor și pe obiective clare și realiste pentru fiecare sector;

c) modalitățile de coordonare centrale și locale sunt de așa natură încât planurile de investiții publice să fie integrate la toate nivelurile de guvernare, să asigure certitudinea finanțării din partea administrației centrale și să asigure niveluri sustenabile ale împrumuturilor la scară subnațională;

d) gestionarea parteneriatelor public-privat (PPP) este capabilă să asigure o evaluare, o selecție și o monitorizare eficace a proiectelor și a pasivelor PPP;

e) legislația care reglementează întreprinderile de infrastructură este capabilă să asigure piețe deschise și competitive pentru furnizarea de servicii de infrastructură, o tarifare obiectivă a produselor și o supraveghere eficace a planurilor de investiții ale întreprinderilor de infrastructură.

Pentru a evalua etapa de alocare se utilizează următorii indicatori:

a) o planificare bugetară multianuală care asigură transparență și previzibilitate pe termen mediu în ceea ce privește nivelurile investițiilor per minister, per program și per proiect;

b) exhaustivitate bugetară, reflectată de faptul că toate investițiile publice, indiferent de canalul de finanțare, sunt autorizate de organul legislativ și sunt făcute publice în documentația bugetară;

c) unitate a bugetului, reflectată de faptul că deciziile privind proiecte individuale țin cont atât de capitalul imediat, cât și de costurile viitoare de exploatare și de întreținere ale respectivelor proiecte;

d) o evaluarea a proiectelor, reflectată de faptul că propunerile de proiecte fac obiectul unor evaluări publicate, care sunt realizate conform unei metodologii standard și țin cont de riscul potențial;

e) o selecție a proiectelor, reflectată de faptul că proiectele sunt selecționate și aprobate în mod sistematic, pe baza unor criterii transparente, și sunt incluse în rezerva de proiecte de investiții publice aprobate.

Pentru a evalua etapa de implementare se utilizează următorii indicatori:

a) protecția investițiilor publice, reflectată de faptul că există credite suficiente pentru a acoperi costurile totale ale proiectelor și că aceste credite nu pot fi deturnate la discreția executivului;

b) disponibilitatea finanțării, care permite planificarea și angajarea proiectelor de investiții pe baza unor previziuni fiabile și a unor fluxuri regulate de numerar din partea trezoreriei;

c) transparența execuției bugetare: proiectele majore de investiții publice fac obiectul unor proceduri de licitație competitive și transparente, sunt monitorizate pe parcursul implementării lor și sunt auditate independent;

d) gestionarea proiectelor: se desemnează un manager de proiect responsabil, care lucrează în conformitate cu planuri de implementare îmbunătățite și furnizează proceduri standardizate și orientări pentru ajustarea proiectelor

e) monitorizarea activelor publice: activele sunt identificate, cuantificate și raportate în mod corespunzător, iar deprecierea lor este constatată în situațiile financiare de uz general.

3. Tablou de bord și raportare

Se realizează un tablou de bord și un tabel recapitulativ pentru fiecare stat membru, în scopul unei identificări transparente a punctelor forte și a punctelor slabe ale sistemelor și practicilor de gestionare a investițiilor publice.

Comisia prezintă rezultatele evaluării sale într-un raport adresat statelor membre.

4. Recomandări

Pe baza evaluării efectuate, Comisia poate să adreseze statelor membre recomandări practice, pentru a le permite acestora să mărească eficiența sistemelor și practicilor lor de gestionare a investițiilor publice.