COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles,1.6.2018

COM(2018) 385 final

2018/0209(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

{SEC(2018) 275 final}
{SWD(2018) 292 final}
{SWD(2018) 293 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Prezenta propunere prevede o dată de aplicare, de la 1 ianuarie 2021, și vizează o Uniune cu 27 de state membre, conform notificării Regatului Unit cu privire la intenția sa de a se retrage din Uniunea Europeană și din Euratom în baza articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, notificare primită de Consiliul European la 29 martie 2017.

•Motive și obiective

Problemele legate de mediu și de climă au un impact asupra sănătății și a calității vieții cetățenilor din UE, precum și asupra disponibilității și stării resurselor naturale, generând astfel costuri sociale și economice. Tranziția către o economie circulară și cu emisii scăzute de dioxid de carbon reprezintă un proiect de modernizare economică pentru Europa și o prioritate pentru Comisia Juncker. Tranziția către o economie modernă, curată și mai circulară necesită schimbări majore pentru direcționarea investițiilor către noi infrastructuri, noi tehnologii, noi modele de afaceri și noi moduri de producție și de consum pentru toate tipurile de bunuri și servicii, inclusiv hrana și resursele naturale. UE este lider mondial în ceea ce privește protecția mediului și politicile climatice. În ultimii 40 de ani, UE a creat o paletă largă de politici, fonduri și instrumente în domeniul mediului, care reprezintă cele mai moderne standarde din lume. Uniunea Europeană dorește să își mențină și să își consolideze acest rol.

O viață bună, în limitele planetei noastre, reprezintă o necesitate și o prioritate. LIFE joacă un rol de catalizator, contribuind la transformarea Uniunii într-o societate circulară, curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice. Oferind sprijin bine direcționat către acțiuni de politică și de introducere pe piață, programul LIFE menține, protejează și îmbunătățește calitatea mediului, protejează sănătatea umană și urmărește utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale.

În plus, programul LIFE contribuie, de asemenea, la respectarea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice, al Strategiei privind uniunea energetică și al cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, precum și la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung privind decarbonizarea. Programul este, de asemenea, compatibil cu ambiția UE de a deveni lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile.

Astfel cum s-a susținut în comunicarea „Următorii pași către un viitor european durabil”, Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă reprezintă un cadru de orientare esențial pentru toate politicile UE și, ca atare, trebuie integrate în viitorul cadru financiar multianual.

În timp ce activitățile desfășurate în cadrul programului LIFE pentru 2014-2020 1 abordează anumite probleme în mod direct pe teren, impactul principal al programului este indirect datorită rolului său de catalizator: sprijin pentru acțiunile la scară mică menite să inițieze, să extindă sau să accelereze practicile de producție, distribuție și consum durabile și protecția capitalului natural, prin:

–facilitarea dezvoltării și a schimbului de bune practici și de cunoștințe;

–consolidarea capacităților și accelerarea punerii în aplicare a legislației și a politicilor în domeniul mediului și al climei și facilitarea tranziției către energia curată;

–ajutarea părților interesate să testeze tehnologii și soluții la scară mică și

–mobilizarea de fonduri din alte surse.

Această abordare ar trebui să fie urmărită în continuare în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Integrarea aspectelor legate de climă în toate instrumentele următorului cadru financiar multianual va spori finanțarea disponibilă pentru acțiunile necesare de inovare, adaptare socială și responsabilizare a întreprinderilor, lucrătorilor și cetățenilor, astfel încât aceștia să își dezvolte capacitățile și competențele de care au nevoie pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice. Programul LIFE va contribui la inovarea la scară mică, ajutându-i pe cetățeni să ia măsuri privind clima în sprijinul comunităților lor.

•Coerența cu alte domenii de politică ale Uniunii

Programul LIFE este singurul fond al UE dedicat exclusiv obiectivelor de mediu și climatice. Programul, care dispune de un buget relativ modest, vizează o nișă între programele UE de sprijinire a cercetării și inovării, pe de o parte, și programele UE de finanțare a dezvoltării pe scară largă, pe de altă parte. Programul elimină, așadar, decalajul dintre dezvoltarea de noi cunoștințe și punerea lor în aplicare.

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic și subsidiaritatea

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR RETROSPECTIVE, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

•Evaluări retrospective

Deși recenta evaluare la jumătatea perioadei a programului LIFE 2014-2020 2 a fost realizată într-un stadiu incipient al punerii în aplicare a programului, și anume atunci când începuseră numai proiectele din 2014 și 2015, aceasta a confirmat faptul că programul este pe calea cea bună din punctul de vedere al eficienței, eficacității și relevanței și că acesta contribuie la Strategia Europa 2020. În plus, majoritatea părților interesate consideră că LIFE reprezintă un instrument foarte important pentru abordarea priorităților de mediu și climatice.

•Consultările părților interesate

În cadrul evaluării la jumătatea perioadei a programului LIFE, s-a realizat o gamă largă de activități de consultare, inclusiv (i) o consultare publică ce a durat 12 săptămâni și a strâns peste 250 de răspunsuri, (ii) șase studii specifice cu peste 200 de răspunsuri și (iii) peste 150 de interviuri (cuplate, dacă a fost cazul, cu vizite la fața locului) cu principalele grupuri de părți interesate, printre care beneficiari de proiecte, coordonatori de proiect, servicii ale Comisiei, funcționari ai EASME, experți externi responsabili de monitorizare și titulari de instrumente financiare.

S-a ținut seama și de avizele Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social European privind rezultatele evaluării la jumătatea perioadei, deoarece acestea au trecut în revistă opțiunile posibile pentru programul LIFE după 2020.

În sensul prezentei propuneri, consultarea amplă a părților interesate a fost completată cu avize primite de la organizații neguvernamentale și cu alte activități de consultare a părților interesate din statele membre.

Consultările au confirmat relevanța programului pentru abordarea nevoilor și a problemelor din domeniul mediului și al climei, precum și importanța continuării acestuia, inclusiv a tuturor principalelor tipuri de intervenții. Cu toate acestea, a fost evidențiată necesitatea simplificării modului în care este gestionat programul. S-a propus, de asemenea, consolidarea efectelor sale de catalizator și a potențialului proiectelor integrate.

•Evaluarea impactului

În vederea îmbunătățirii performanței și a rolului de catalizator al programului, au fost analizate două opțiuni menite să îmbunătățească accesibilitatea acestuia pentru solicitanții din toate statele membre ale UE. Opțiunea oferirii de sprijin centralizat pentru întreaga rețea de puncte de contact naționale în locul sprijinului oferit în prezent pentru proiectele naționale de consolidare a capacităților (la care au acces numai anumite state membre) a fost evaluată pozitiv și ar trebui pusă în aplicare. Opțiunea creșterii nivelului de cofinanțare ar putea fi luată în considerare într-un stadiu ulterior și ar putea fi ajustată, eventual, în cursul punerii în aplicare a programului.

S-a considerat că mai multe opțiuni suplimentare ar îmbunătăți performanța și rolul de catalizator al programului. Aceste opțiuni au fost evaluate pozitiv. Se consideră că utilizarea pe scară extinsă a proiectelor integrate, în cadrul viitoarelor proiecte strategice integrate, este mecanismul care generează cel mai mare impact, pe baza experienței dobândite în urma proiectelor-pilot integrate din actualul program LIFE. Extinderea domeniului de aplicare și creșterea volumului de proiecte strategice integrate reprezintă o prioritate de vârf. Acest lucru ar necesita majorarea bugetului în comparație cu actualul buget LIFE.

Din evaluarea impactului reiese că sprijinul pentru consolidarea capacităților în vederea tranziției către energia curată, care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și este finanțat în prezent prin programul Orizont 2020 pentru perioada 2014-2020, ar trebui transferat către programul LIFE în următorul CFM. Motivul acestui transfer este că programul LIFE este mai adecvat din punctul de vedere al logicii de intervenție, al obiectivelor și al mecanismelor de punere în aplicare, precum și din perspectiva grupului-țintă de beneficiari decât cadrul de cercetare și inovare, care este mai potrivit pentru dezvoltarea tehnologiilor de pionierat decât pentru sprijinirea reproducerii și extinderii acestora. Integrarea subprogramului Tranziția către energia curată în programul LIFE ar soluționa aceste deficiențe și ar spori coerența de ansamblu a finanțării din partea Uniunii, oferind, totodată, un potențial important de sinergii cu alte acțiuni din domeniul mediului și al climei. În domeniul politicilor climatice, programul LIFE va include, de asemenea, în continuarea programului LIFE 2014-2020, un subprogram intitulat Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

În evaluarea impactului s-a analizat și modul în care programul ar putea juca un rol mai important în punerea în aplicare a politicii Uniunii privind natura și biodiversitatea. Deși opțiunea creării unui fond mare sub gestiune partajată în cadrul LIFE a fost considerată ineficientă, LIFE ar putea juca un rol mai important în integrarea politicii privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare ale UE, pe baza unei contribuții bugetare complementare mai echilibrate care ar mobiliza fonduri provenind din celelalte programe de finanțare.

În evaluarea impactului s-a concluzionat, de asemenea, că programul ar trebui să continue să finanțeze granturile mici pentru biodiversitate prin intermediul sistemului voluntar în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST).

Pentru consolidarea elementelor programului legate de natură și biodiversitate, a fost creat un subprogram specific Natură și biodiversitate în domeniul Mediu. Domeniul Mediu include, de asemenea, un subprogram intitulat Economia circulară și calitatea vieții, care vizează sprijinirea celorlalte aspecte ale politicii de mediu a Uniunii, în special tranziția către o economie circulară, gestionarea solidă și eficientă a resurselor de mediu, cum ar fi aerul, apa și solul, precum și promovarea bunei guvernanțe de mediu.

Opțiunile care vizează consolidarea reproducerii rezultatelor și sporirea atât a flexibilității programului, cât și a posibilității de a viza problemele-cheie emergente prin simplificarea regulamentului și a programului de lucru multianual nu au implicații negative grave; ar trebui introduse ambele opțiuni.

Evaluarea impactului a primit un aviz pozitiv cu rezerve din partea Comitetului de analiză a reglementării la 13 aprilie 2018.

În avizul privind proiectul de evaluare a impactului, Comitetul de analiză a reglementării a solicitat clarificări suplimentare cu privire la regimul de monitorizare și la indicatorii propuși prin această inițiativă. De asemenea, Comitetul a solicitat recunoașterea implicațiilor pe care extinderile propuse ale domeniului de aplicare al LIFE pentru a cuprinde și aspectele legate de natură le-ar putea avea asupra filosofiei, structurii și mecanismului de execuție al programului LIFE. Recomandările cuprinse în aviz au fost incluse în raport. În special, evaluarea impactului a fost extinsă pentru a reflecta și modul în care vor fi soluționate deficiențele identificate în ceea ce privește regimul de monitorizare pentru actuala perioadă de programare. În plus, lista de indicatori pentru evaluarea programului a fost revizuită, astfel încât aceasta să fie mai bine aliniată la obiectivele programului. O analiză mai aprofundată a opțiunilor de extindere a domeniului de aplicare al programului LIFE pentru a cuprinde și aspectele legate de natură și biodiversitate a fost introdusă în anexa 8, iar descrierea acestor opțiuni a fost reformulată în evaluarea impactului.

Fișa rezumat și avizul pozitiv al Comitetului de analiză a reglementării sunt disponibile la adresa: http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/?fuseaction=ia&year=2018&serviceId=11&s=Search.

•Simplificare

În conformitate cu noul Regulament financiar, programarea și deciziile detaliate cu privire la gestionarea programului sunt amânate până la adoptarea programelor de lucru multianuale. În acest stadiu, se vor lua măsuri adecvate de simplificare a procedurilor de gestionare, astfel cum au fost identificate în evaluarea impactului.

4.IMPLICAȚIILE BUGETARE

5.ALTE ELEMENTE

•Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

2018/0209 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293/2013

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 4 ,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor 5 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Politica și legislația Uniunii în domeniul mediului, al climei și al energiei curate au adus îmbunătățiri substanțiale stării mediului. Cu toate acestea, continuă să existe provocări majore în materie de mediu și climă, iar nesoluționarea lor va avea consecințe negative semnificative pentru Uniune și pentru bunăstarea cetățenilor săi.

(2)Programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 6 pentru perioada 2014-2020 este cel mai recent dintr-o serie de programe ale Uniunii care sprijină de 25 de ani punerea în aplicare a legislației și a priorităților politice în domeniul mediului și al climei. Programul a fost evaluat pozitiv în cadrul unei evaluări recente la jumătatea perioadei 7 , considerându-se că acesta este pe calea cea bună din punctul de vedere al eficienței, eficacității și relevanței. Programul LIFE 2014-2020 ar trebui, așadar, continuat, cu anumite modificări identificate în evaluarea la jumătatea perioadei și în evaluările ulterioare. Prin urmare, ar trebui instituit un program pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”) pentru perioada care începe din 2021.

(3)Programul, care urmărește îndeplinirea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite prin legislația, politica, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, ar trebui să contribuie la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, fie prin intervenții directe, fie prin sprijinirea integrării acestor obiective în cadrul altor politici.

(4)Uniunea s-a angajat să ofere un răspuns cuprinzător la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă, care subliniază legătura intrinsecă dintre gestionarea resurselor naturale, astfel încât să se asigure disponibilitatea lor pe termen lung, serviciile ecosistemice și legătura lor cu sănătatea umană și creșterea economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale. În acest spirit, programul ar trebui să aibă o contribuție concretă în ceea ce privește atât dezvoltarea economică, cât și coeziunea socială.

(5)Programul ar trebui să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, în special în Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă 8 , în Convenția privind diversitatea biologică 9 și în Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice 10 („Acordul de la Paris privind schimbările climatice”).

(6)Pentru îndeplinirea obiectivelor principale, este deosebit de important să se pună în aplicare pachetul de măsuri privind economia circulară 11 , cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 12 , 13 , 14 , legislația Uniunii în materie de natură 15 , precum și politicile conexe 16 , 17 , 18 , 19 , 20 .

(7)Respectarea angajamentelor asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris privind schimbările climatice necesită transformarea Uniunii într-o societate eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice. La rândul său, această transformare necesită acțiuni, axate în special pe sectoarele care contribuie cel mai mult la nivelurile actuale ale emisiilor de CO2 și ale poluării, care să contribuie la punerea în aplicare a cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, precum și la pregătirile pentru strategia climatică și energetică a Uniunii pentru 2050 și pe termen lung. Programul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să contribuie la punerea în aplicare a politicii Uniunii de adaptare la schimbările climatice pentru a reduce vulnerabilitatea la efectele adverse ale schimbărilor climatice.

(8)Tranziția către energia curată are o contribuție esențială la atenuarea schimbărilor climatice, cu beneficii conexe pentru mediu. Acțiunile de consolidare a capacităților care sprijină tranziția către energia curată, finanțate până în 2020 în cadrul programului Orizont 2020, ar trebui să fie integrate în cadrul programului, deoarece obiectivul lor nu este acela de a finanța excelența și de a genera inovarea, ci de a facilita aplicarea tehnologiilor deja disponibile care vor contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Includerea acestor activități de consolidare a capacităților în program creează potențialul de realizare a unor sinergii între subprograme și sporește coerența globală a finanțării oferite de Uniune. Prin urmare, ar trebui colectate și diseminate date privind utilizarea soluțiilor de cercetare și inovare existente rezultate din proiectele LIFE, inclusiv din programul Orizont Europa și din programele predecesoare ale acestuia.

(9)Conform evaluărilor impactului legislației privind energia curată, se estimează că realizarea obiectivelor în materie de energie ale Uniunii pentru 2030 va necesita investiții suplimentare în valoare de 177 de miliarde EUR pe an în perioada 2021­2030. Se înregistrează cele mai mari deficite în ceea ce privește investițiile în decarbonizarea clădirilor (eficiența energetică și sursele regenerabile de energie la scară mică), pentru care capitalul trebuie direcționat către proiecte cu un caracter foarte descentralizat. Unul dintre obiectivele subprogramului Tranziția către energia curată este de consolida capacitățile pentru dezvoltarea și agregarea proiectelor, contribuind totodată la absorbția fondurilor acordate prin intermediul fondurilor structurale și de investiții europene și la stimularea investițiilor în energia curată, inclusiv prin utilizarea instrumentelor financiare oferite de InvestEU.

(10)Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să asigure că nevoile în materie de cercetare și inovare pentru abordarea provocărilor legate de mediu, climă și energie din UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului Orizont Europa de planificare strategică a cercetării și inovării. LIFE ar trebui să acționeze în continuare ca un catalizator pentru punerea în aplicarea a legislației și a politicilor UE în domeniul mediului, climei și energiei curate, inclusiv prin preluarea și aplicarea rezultatelor în materie de cercetare și inovare ale programului Orizont Europa și prin facilitarea adoptării acestora la o scară mai largă unde pot contribui la abordarea problemelor din domeniul mediului, climei și tranziției către energia curată. Consiliul european al inovării din cadrul programului Orizont Europa poate oferi sprijin pentru dezvoltarea și comercializarea noilor idei revoluționare care ar putea apărea prin implementarea proiectelor LIFE.

(11)O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Acțiunile care primesc finanțări cumulative din diferite programe ale Uniunii sunt auditate o singură dată, auditul respectiv acoperind toate programele implicate și normele aplicabile fiecăruia.

(12)Cel mai recent pachet de revizuire a punerii în aplicare a legislației Uniunii privind protecția mediului 21 indică necesitatea realizării de progrese semnificative pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului Uniunii în domeniul mediului și pentru a spori gradul de integrare a obiectivelor privind mediul și clima în cadrul altor politici. Prin urmare, programul ar trebui să acționeze ca un catalizator pentru realizarea progreselor necesare prin dezvoltarea, testarea și reproducerea noilor abordări; prin sprijinirea elaborării, monitorizării și revizuirii politicilor; prin consolidarea implicării părților interesate; prin mobilizarea investițiilor din toate programele de investiții ale Uniunii sau din alte surse financiare și prin sprijinirea acțiunilor care vizează depășirea diferitelor obstacole din calea punerii în aplicare efective a principalelor planuri prevăzute în legislația privind mediul.

(13)Oprirea și inversarea declinului biodiversității, inclusiv în ecosistemele marine, necesită sprijin pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, asigurarea respectării și evaluarea legislației și politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 22 , a Directivei 92/43/CEE a Consiliului 23 , a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului 24 și a Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 25 , în special prin dezvoltarea bazei de cunoștințe pentru elaborarea și punerea în aplicare a politicilor și prin dezvoltarea, testarea, demonstrarea și aplicarea celor mai bune practici și soluții la scară mică sau într-un mod adaptat la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin abordări integrate pentru punerea în aplicare a cadrelor de acțiune prioritare elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE. Uniunea ar trebui să își monitorizeze cheltuielile legate de biodiversitate pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare care îi revin în temeiul Convenției privind diversitatea biologică. Ar trebui respectate, de asemenea, cerințele în materie de monitorizare prevăzute în alte acte legislative relevante ale Uniunii.

(14)Evaluările și analizele recente, printre care se numără revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2020 și verificarea adecvării legislației privind natura, indică faptul că una dintre principalele cauze ale punerii în aplicare insuficiente a legislației Uniunii privind natura și a strategiei privind biodiversitatea este lipsa unei finanțări adecvate. Principalele instrumente de finanțare ale Uniunii, inclusiv [Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime], pot avea o contribuție semnificativă la acoperirea acestor nevoie de finanțare. Programul poate îmbunătăți în continuare eficiența acestei integrări, prin intermediul unor proiecte strategice de protejare a naturii care să se axeze pe catalizarea punerii în aplicare a legislației și a politicilor Uniunii privind natura și biodiversitatea, inclusiv a acțiunilor prevăzute în cadrele de acțiune prioritară elaborate în conformitate cu Directiva 92/43/CEE. Proiectele strategice de protejare a naturii ar trebui să sprijine programele de acțiuni ale statelor membre în vederea integrării obiectivelor relevante privind natura și biodiversitatea în alte politici și programe de finanțare, asigurând astfel mobilizarea fondurilor adecvate pentru punerea în aplicare a acestor politici. Statele membre ar putea decide în cadrul planului lor strategic pentru politica agricolă comună să utilizeze o anumită parte din resursele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală cu scopul de a mobiliza sprijinul pentru acțiuni care vin în completarea proiectelor strategice de protejare a naturii, astfel cum sunt definite în prezentul regulament.

(15)Sistemul voluntar de servicii în folosul biodiversității și ecosistemului în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii (BEST) promovează conservarea biodiversității, inclusiv a biodiversității marine, și utilizarea durabilă a serviciilor ecosistemice, inclusiv a abordărilor ecosistemice pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, în regiunile ultraperiferice și țările și teritoriile de peste mări ale Uniunii. BEST a contribuit la sensibilizarea opiniei publice cu privire la importanța ecologică a regiunilor ultraperiferice și a țărilor și teritoriilor de peste mări pentru conservarea biodiversității mondiale. În cadrul declarațiilor ministeriale din 2017 și 2018, țările și teritoriile de peste mări și-au exprimat recunoștința pentru această schemă care acordă mici granturi pentru biodiversitate. Programul ar trebui să poată finanța în continuarea micile granturi pentru biodiversitate atât în regiunile ultraperiferice, cât și în țările și teritoriile de peste mări.

(16)Promovarea economiei circulare necesită schimbarea mentalității în ceea ce privește modul în care materialele și produsele, inclusiv materialele plastice, sunt concepute, produse, consumate și eliminate ca deșeuri. Programul ar trebui să contribuie la tranziția către un model de economie circulară prin acordarea de sprijin financiar care să vizează o serie de actori (întreprinderi, autoritățile publice și consumatori), în special prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea celor mai bune tehnologii, practici și soluții adaptate la contextele locale, regionale sau naționale specifice, inclusiv prin intermediul unor abordări integrate pentru punerea în aplicare a planurilor de gestionare și prevenire a deșeurilor. Prin sprijinirea punerii în aplicare a strategiei privind materialele plastice, se pot lua măsuri care să abordeze în special problema deșeurilor marine.

(17)Obiectivul pe termen lung al politicii Uniunii privind calitatea aerului este de a se ajunge la niveluri de calitate a aerului care să nu producă efecte negative semnificative asupra sănătății umane sau riscuri pentru sănătatea umană. Opinia publică este foarte conștientă de problema poluării aerului, iar cetățenii se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri. Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului 26 subliniază rolul pe care finanțarea din partea Uniunii îl poate avea în realizarea obiectivelor privind calitatea aerului. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiectele, inclusiv proiectele strategice integrate, care au potențialul de a mobiliza fonduri publice și private, de a fi un exemplu de bune practici și de a avea rolul de catalizatori pentru punerea în aplicare a planurilor și a legislației privind calitatea aerului la nivel local, regional, multiregional, național și transnațional.

(18)Directiva 2000/60/CE stabilește un cadru pentru protecția apelor de suprafață, a apelor de tranziție, a apelor de coastă și a apelor subterane ale Uniunii. Obiectivele directivei sunt susținute de Planul de salvgardare a resurselor de apă ale Europei 27 , care vizează îmbunătățirea punerii în aplicare a obiectivelor politicii în domeniul apei și sporirea integrării acestor obiective în alte domenii de politică. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiectele care contribuie la punerea în aplicare efectivă a Directivei 2000/60/CE și a altor acte legislative ale Uniunii privind apa în scopul asigurării unei stări bune a corpurilor de apă ale Uniunii prin aplicarea, dezvoltarea și reproducerea celor mai bune practici, precum și prin mobilizarea unor acțiuni complementare în cadrul altor programe sau surse de finanțare ale Uniunii.

(19)Protejarea și refacerea mediului marin este unul dintre obiectivele generale ale politicii de mediu a Uniunii. Programul ar trebui să sprijine următoarele: gestionarea, conservarea, refacerea și monitorizarea biodiversității și a ecosistemelor marine, în special a siturilor marine Natura 2000, și protecția speciilor în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară elaborate în temeiul Directivei 92/43/CEE; asigurarea unei stări ecologice bune în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului 28 ; promovarea mărilor sănătoase și curate; punerea în aplicare a Strategiei europene pentru materialele plastice într-o economie circulară, pentru a aborda în special problema uneltelor de pescuit pierdute și a deșeurilor marine; și promovarea implicării Uniunii în guvernanța internațională a oceanelor, care este esențială pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă și pentru menținerea sănătății oceanelor pentru generațiile viitoare. Proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii din cadrul programului ar trebui să includă acțiuni relevante care să vizeze protejarea mediului marin.

(20)Îmbunătățirea guvernanței cu privire la mediu, schimbările climatice și aspectele legate de tranziția către energia curată necesită implicarea societății civile prin sensibilizarea într-o măsură mai mare a opiniei publice, prin implicarea consumatorilor și prin participarea mai multor părți interesate, inclusiv a organizaților neguvernamentale, în procesul de consultare și de punere în aplicare a politicilor relevante.

(21)În timp ce îmbunătățirea guvernanței la toate nivelurile ar trebui să fie un obiectiv transversal al tuturor subprogramelor din cadrul programului, programul ar trebui să sprijine dezvoltarea și punerea în aplicare a legislației orizontale privind guvernanța în materie de mediu, inclusiv a legislației de punere în aplicare a Convenției Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu 29 .

(22)Programul ar trebui să pregătească și să sprijine actorii de piață în vederea trecerii la o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezistentă la schimbările climatice prin testarea unor noi oportunități de afaceri, perfecționarea competențelor profesionale, facilitarea accesului consumatorilor la produse și servicii durabile, implicarea și responsabilizarea factorilor de influență și testarea unor noi metode de adaptare a proceselor existente și a mediului de afaceri. Pentru a sprijini pătrunderea pe piață într-o măsură mai mare a soluțiilor durabile, ar trebui să se promoveze acceptarea acestora de către publicul larg și angajamentul consumatorilor.

(23)La nivelul Uniunii, investițiile masive în acțiunile din domeniul mediului și al climei sunt finanțate în special de principalele programe de finanțare ale Uniunii (integrare). Având în vedere rolul lor de catalizatori, proiectele strategice integrate și proiectele strategice de protejare a naturii care urmează să fie elaborate în cadrul programului ar trebui să valorifice oportunitățile de finanțare oferite în cadrul acestor programe de finanțare și prin alte surse de finanțare, cum ar fi fondurile naționale, și să creeze sinergii.

(24)Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ar trebui să contribuie la obiectivele climatice. Se preconizează că acțiunile întreprinse în cadrul programului vor contribui cu 61 % din pachetul financiar total al programului la realizarea obiectivelor climatice. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și al procesele de revizuire relevante.

(25)În punerea în aplicare a programului ar trebui să se acorde atenția cuvenită strategiei Uniunii pentru regiunile ultraperiferice 30 în conformitate cu articolul 349 din TFUE, precum și nevoilor și vulnerabilităților specifice ale acestor regiuni. Pe lângă politicile relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și tranziției către energia curată, ar trebui să se țină seama și de alte politici ale Uniunii.

(26)În sprijinul punerii în aplicare a programului, Comisia ar trebui să colaboreze cu punctele naționale de contact ale programului, să organizeze seminarii și ateliere, să publice liste ale proiectelor finanțate în cadrul programului sau să întreprindă alte activități menite să disemineze rezultatele proiectului și să faciliteze schimburile de experiență, de cunoștințe și de cele mai bune practici, precum și reproducerea rezultatelor proiectelor în întreaga Uniune. Aceste activități ar trebui să vizeze în special statele membre cu un nivel scăzut de absorbție a fondurilor și să faciliteze comunicarea și cooperarea dintre beneficiarii proiectelor, candidații sau părțile interesate ale proiectelor din același domeniu care sunt finalizate și în desfășurare.

(27)Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL), Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (ENPE) și Forumul UE al judecătorilor pentru mediu (EUFJE) au fost create pentru a facilita colaborarea dintre statele membre și joacă un rol unic în punerea în aplicare a legislației Uniunii privind mediul. Acestea au o contribuție substanțială la consolidarea coerenței în ceea ce privește punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației de mediu a Uniunii Europene pe întregul teritoriu al Uniunii, evitând denaturarea concurenței, contribuind la îmbunătățirea calității inspecțiilor de mediu și a mecanismelor de aplicare a legii prin intermediul unui sistem de rețele atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, și asigură schimbul de informații și experiență la diferite niveluri ale administrației, precum și prin activități de formare și dezbateri aprofundate axate pe teme de mediu și pe aspecte legate de aplicarea legii, inclusiv monitorizarea și procesele de autorizare. Având în vedere contribuția lor la obiectivele programului, este adecvat să se autorizeze acordarea de granturi în beneficiul IMPEL, ENPE și EUFJE fără o cerere de propuneri, astfel încât să se acorde în continuare sprijin pentru activitățile acestor asociații. În plus, există și alte cazuri care nu necesită organizarea unei cereri de propuneri, în conformitate cu cerințele generale din Regulamentul financiar, de exemplu pentru organismele desemnate de statele membre care își desfășoară activitatea sub responsabilitatea acestora, atunci când statele membre respective sunt identificate ca beneficiari ai unui grant printr-un act legislativ al Uniunii.

(28)Este oportun să se stabilească un pachet financiar pentru program care va constitui principala valoare de referință în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară 31 , pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(29)Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții, premii sau execuție indirectă și impun verificarea răspunderii actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(30)În conformitate cu Regulamentul financiar, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 32 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului 33 , Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului 34 și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului 35 , interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului 36 . În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(31)Tipurile de finanțare și metodele de execuție ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul de neconformare estimat. În ceea ce privește granturile, ar trebui să se țină seama și de posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și bareme de costuri unitare.

(32)Obiectivele de politică ale programului ar trebui să fie urmărite și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare prevăzute în cadrul componentei (componentelor) tematică (tematice) [...] al(e) InvestEU.

(33)În temeiul articolului 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului 37 , entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea acestor entități la program ar trebui să se concentreze în primul rând pe proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate.

(34)Programul ar trebui să fie deschis țărilor terțe în conformitate cu acordurile încheiate între Uniune și țările terțe respective de stabilire a condițiilor specifice pentru participarea acestora.

(35)Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. O dispoziție specifică ar trebui introdusă în prezentul regulament prin care să se acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le revin

(36)În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementările și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, dacă este cazul, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului pe teren. Impactul deplin al programului este rezultatul unor efecte indirecte, pe termen lung și greu de măsurat, care contribuie la realizarea întregii game de obiective ale Uniunii privind mediul și clima. Pentru monitorizarea programului, indicatorii de realizare direcți și cerințele de monitorizare stabilite în prezentul regulament ar trebui completate prin agregarea unor indicatori specifici la nivel de proiect care trebuie descriși în programele de activitate sau în cererile de propuneri, vizând printre altele Natura 2000 și emisiile de anumiți poluanți atmosferici.

(37)Pentru a se putea realiza o revizuire a indicatorilor, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei, astfel încât aceasta să poată modifica indicatorii care trebuie utilizați în scopul rapoartelor privind progresele înregistrate în cadrul programului în vederea atingerii obiectivelor sale generale și specifice, în special pentru a-i alinia la indicatorii stabiliți în alte programe ale Uniunii. Este deosebit de important ca, în cadrul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(38)Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume să contribuie la dezvoltarea durabilă și la realizarea obiectivelor și a țintelor Uniunii stabilite în legislația, strategiile, planurile și angajamentele internaționale în domeniul mediului, climei și energiei curate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și, prin urmare, având în vedere amploarea și efectele prezentului regulament, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(39)Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1
Obiect

Prezentul regulament instituie programul pentru mediu și politici climatice (LIFE) (denumit în continuare „programul”).

Acesta prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2
Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1)„proiecte strategice de protejare a naturii” înseamnă proiecte care sprijină realizarea obiectivelor Uniunii privind natura și biodiversitatea prin punerea în aplicare a unor programe de acțiune coerente în statele membre pentru a integra aceste obiective și priorități în alte politici și instrumente de finanțare, inclusiv prin punerea în aplicare coordonată a cadrelor de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE;

(2)„proiecte strategice integrate” înseamnă proiecte care pun în aplicare la scară regională, multiregională, națională sau transnațională strategii sau planuri de acțiune în domeniul mediului sau al climei elaborate de către autoritățile statelor membre și impuse de legislația sau politica specifică a Uniunii în domeniul mediului, climei sau energiei curate, asigurând, în același timp, implicarea părților interesate și promovarea coordonării cu cel puțin o altă sursă de finanțare a Uniunii, națională sau privată și mobilizarea acestei surse de finanțare;

(3)„proiecte de asistență tehnică” înseamnă proiecte care sprijină dezvoltarea capacității de a participa la proiecte de acțiune standard, pregătirea proiectelor strategice integrate, pregătirea pentru accesul la alte instrumente financiare ale Uniunii sau alte măsuri necesare pentru pregătirea dezvoltării sau replicării rezultatelor produse de alte proiecte finanțate în cadrul programului, al programelor predecesoare ale acestuia sau al altor programe ale Uniunii, în vederea realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3;

(4)„proiecte de acțiune standard” înseamnă proiecte, altele decât proiectele strategice integrate, proiectele strategice de protejare a naturii sau proiectele de asistență tehnică, care urmăresc obiectivele specifice ale programului prevăzute la articolul 3 alineatul (2);

(5)„operațiuni de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/… (Regulamentul financiar), care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(6)„entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 190 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar.

Articolul 3
Obiectivele programului

1.Obiectivul general al programului este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezistentă la schimbările climatice, inclusiv prin tranziția către energia curată, precum și la protejarea și îmbunătățirea calității mediului și la oprirea și inversarea declinului biodiversității, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă.

2.Programul are următoarele obiective specifice:

(a)să dezvolte, să demonstreze și să promoveze tehnici și abordări inovatoare pentru realizarea obiectivelor legislației și ale politicilor Uniunii din domeniul mediului și al climei, inclusiv tranziția către energia curată, și să contribuie la aplicarea celor mai bune practici în ceea ce privește natura și biodiversitatea;

(b)să sprijine elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea și asigurarea respectării legislației și a politicilor relevante ale Uniunii, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile;

(c)să catalizeze utilizarea pe scară largă a soluțiilor tehnice și de strategie politică eficiente pentru a pune în aplicare legislația și politicile relevante ale Uniunii prin replicarea rezultatelor, integrarea obiectivelor conexe în alte politici și în practicile sectoarelor public și privat, mobilizarea investițiilor și îmbunătățirea accesului la finanțare.

Articolul 4
Structura programului

Programul este structurat după cum urmează:

(1)domeniul Mediu, care include:

(a)subprogramul Natură și biodiversitate;

(b)subprogramul Economia circulară și calitatea vieții;

(2)domeniul Politici climatice, care include:

(a)subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

(b)subprogramul Tranziția către energia curată.

Articolul 5
Buget

1.Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 se ridică la 5 450 000 000 EUR în prețuri curente.

2.Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)3 500 000 000 EUR pentru domeniul Mediu, din care

(1)2 150 000 000 EUR pentru subprogramul Natură și biodiversitate și

(2)1 350 000 000 EUR pentru subprogramul Economia circulară și calitatea vieții;

(b)1 950 000 000 EUR pentru domeniul Politici climatice, din care

(1)950 000 000 EUR pentru subprogramul Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și

(2)1 000 000 000 EUR pentru subprogramul Tranziția către energia curată.

3.Sumele menționate la alineatele (1) și (2) nu aduc atingere aplicării dispozițiilor privind flexibilitatea prevăzute în Regulamentul (UE) nr..../... al Parlamentului European și al Consiliului 38 [noul regulament privind cadrul financiar multianual] și în Regulamentul financiar.

4.Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în implementarea programului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

5.Programul poate finanța activitățile puse în aplicare de Comisie pentru a sprijini pregătirea, punerea în aplicare și integrarea legislației și a politicilor relevante ale Uniunii din domeniul mediului, climei și energiei curate în scopul realizării obiectivelor generale stabilite la articolul 3. Astfel de activități pot include:

(a)informare și comunicare, inclusiv campanii de sensibilizare. Resursele financiare alocate activităților de comunicare în temeiul prezentului regulament acoperă și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, precum și informarea cu privire la stadiul de punere în aplicare și de transpunere a legislației relevante a Uniunii din domeniul mediului, climei și energiei curate;

(b)studii, anchete, modelizare și elaborare de scenarii;

(c)pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, verificarea și evaluarea proiectelor nefinanțate în cadrul programului, precum și a politicilor, programelor și legislației;

(d)ateliere, conferințe și reuniuni;

(e)colaborare în rețea și platforme destinate schimbului de bune practici;

(f)alte activități.

Articolul 6
Țări terțe asociate programului

1.Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE;

(b)țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

–să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

–să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

–să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

2.Atunci când o țară terță participă la program prin intermediul unei decizii în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă trebuie să acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 7
Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

Programul trebuie pus în aplicare într-un mod care să asigure coerența cu Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei și InvestEU, astfel încât să creeze sinergii, în special în ceea ce privește proiectele strategice de protejare a naturii și proiectele strategice integrate, precum și să sprijine preluarea și replicarea soluțiilor dezvoltate în cadrul programului.

Articolul 8
Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea Uniunii

1.Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

2.Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

CAPITOLUL II
ELIGIBILITATE

Articolul 9
Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 10
Acțiuni eligibile

1.Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

2.Granturile pot finanța următoarele tipuri de acțiuni:

(a)proiecte strategice de protejare a naturii din cadrul subprogramului menționat la articolul 4 alineatul (1) litera (a);

(b)proiecte strategice integrate din cadrul subprogramelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b), alineatul (2) litera (a) și alineatul (2) litera (b);

(c)proiecte de asistență tehnică;

(d)proiecte de acțiune standard;

(e)alte acțiuni necesare în vederea atingerii obiectivului general stabilit la articolul 3 alineatul (1).

3.Proiectele din cadrul subprogramului Natură și biodiversitate care vizează gestionarea, refacerea și monitorizarea siturilor Natura 2000 în conformitate cu Directiva 92/43/CEE și cu Directiva 2009/147/CE beneficiază de sprijin în conformitate cu cadrele de acțiune prioritară instituite în temeiul Directivei 92/43/CEE.

4.Granturile pot finanța activități desfășurate în afara Uniunii, cu condiția ca proiectul să urmărească obiectivele Uniunii în domeniul mediului și al climei și ca activitățile desfășurate în afara Uniunii să fie necesare pentru a se asigura eficacitatea intervențiilor desfășurate pe teritoriile statelor membre.

5.Granturile de funcționare sprijină funcționarea entităților non-profit care sunt implicate în elaborarea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației și a politicilor Uniunii și care sunt active în principal în domeniul mediului sau al climei, inclusiv tranziția către energia curată.

Articolul 11
Entități eligibile

1.Criteriile de eligibilitate stabilite la alineatele (2)-(3) se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar.

2.Sunt eligibile următoarele entități:

(a)entitățile juridice stabilite în oricare dintre următoarele țări sau teritorii:

(1)un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări care ține de acesta;

(2)o țară terță asociată la program;

(3)alte țări terțe care figurează în programul de lucru în condițiile specificate la alineatele (4)-(6);

(b)orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

3.Persoanele fizice nu sunt eligibile.

4.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni, astfel încât să se asigure eficacitatea intervențiilor desfășurate în Uniune.

5.Entitățile juridice care participă la consorții de cel puțin trei entități independente, stabilite în diferite state membre sau țări sau teritorii de peste mări legate de aceste state sau țări terțe asociate programului sau alte țări terțe sunt eligibile.

6.Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program ar trebui, în principiu, să suporte costurile aferente participării lor.

Articolul 12
Cereri de propuneri

Fără a aduce atingere articolului [188] din Regulamentul financiar, pot fi atribuite granturi organismelor enumerate în anexa I, fără o cerere de propuneri.

Articolul 13
Criterii de atribuire

Criteriile de atribuire sunt stabilite în cererile de propuneri, ținând seama de următoarele elemente:

(a)proiectele finanțate în cadrul programului nu subminează obiectivele relevante ale programului în domeniul mediului, al climei sau al energiei curate și, pe cât posibil, promovează utilizarea achizițiilor publice verzi;

(b)se acordă prioritate proiectelor care oferă beneficii conexe și promovează sinergii între subprogramele menționate la articolul 4;

(c)se acordă prioritate proiectelor care prezintă cel mai ridicat potențial de a fi replicate și dezvoltate de către sectorul public sau privat ori de a mobiliza cele mai mari investiții sau resurse financiare (potențialul de catalizator);

(d)se asigură capacitatea de replicare a rezultatelor proiectelor de acțiune standard;

(e)proiectele care se bazează pe rezultatele altor proiecte finanțate în cadrul programului, al programelor predecesoare ale acestuia sau cu alte fonduri ale Uniunii sau care dezvoltă astfel de rezultate beneficiază de un bonus la evaluarea acestora;

(f)dacă este cazul, se acordă o atenție specială proiectelor din zone geografice cu nevoi sau vulnerabilități specifice, cum ar fi zonele cu probleme de mediu sau constrângeri naturale specifice, zonele transfrontaliere sau regiunile ultraperiferice.

Articolul 14
Costuri eligibile legate de achiziționarea de terenuri

Pe lângă criteriile stabilite la articolul [186] din Regulamentul financiar, costurile legate de achiziționarea de terenuri sunt considerate eligibile dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Articolul 15
Finanțare cumulativă, complementară și combinată

1.O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

2.Acțiunile care sunt certificate printr-o marcă de excelență sau care respectă următoarele condiții comparative cumulative:

(a)au fost evaluate într-o cerere de propuneri în cadrul programului;

(b)respectă cerințele minime de calitate prevăzute în cererea de propuneri respectivă;

(c)nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind dispozițiile comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], cu condiția ca aceste acțiuni să fie coerente cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului din care se acordă sprijin.

CAPITOLUL III
OPERAȚIUNI DE FINANȚARE MIXTĂ

Articolul 16
Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul acestui program sunt implementate în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL IV
PROGRAMARE, MONITORIZARE, REPORTARE ȘI EVALUARE

Articolul 17
Programul de lucru

1.Programul este pus în aplicare prin cel puțin două programe de lucru multianuale menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, dacă este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

2.Fiecare program de lucru multianual specifică, în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3, următoarele:

(a)repartizarea fondurilor în cadrul fiecărui subprogram, între nevoile din cadrul subprogramului și între diferitele tipuri de finanțare;

(b)temele de proiecte sau nevoile specifice pentru care se realizează o prealocare a finanțării, pentru proiectele menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (c) și (d) ;

(c)planurile țintă pentru care se poate solicita finanțare, pentru proiectele menționate la articolul 10 alineatul (2) litera (b);

(d)perioada maximă de eligibilitate pentru punerea în aplicare a proiectului.

Articolul 18
Monitorizare și raportare

1.Indicatorii necesari pentru elaborarea rapoartelor privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3 sunt enumerați în anexa II.

2.Pentru a asigura evaluarea efectivă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor scontate, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 21 prin care să modifice anexa II pentru a revizui sau a completa indicatorii atunci când consideră că este necesar și să completeze prezentul regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare. 

3.Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, se impun destinatarilor fondurilor Uniunii cerințe de raportare proporționale care să permită colectarea de indicatori agregabili de realizare și de impact la nivel de proiect pentru toate obiectivele specifice relevante ale politicii în domeniul mediului și al climei, inclusiv în ceea ce privește Natura 2000 și emisiile de anumiți poluanți atmosferici, cum ar fi emisiile de CO2.

4.Comisia monitorizează și prezintă rapoarte în mod regulat în ceea ce privește integrarea obiectivelor în materie de climă și de biodiversitate, inclusiv cuantumul cheltuielilor. Contribuția prezentului regulament la realizarea obiectivului bugetar global potrivit căruia 25 % din cheltuieli ar trebui să contribuie la obiectivele climatice este monitorizată prin intermediul sistemului de indicatori climatici al Uniunii. Cheltuielile legate de biodiversitate vor fi urmărite cu ajutorul unui set specific de indicatori. Aceste metode de urmărire sunt utilizate pentru cuantificarea creditelor de angajament care se preconizează că vor contribui la obiectivele legate de climă și, respectiv, de biodiversitate pe durata cadrului financiar multianual pentru 2021-2027 la nivelul corespunzător de dezagregare. Cheltuielile sunt prezentate anual în declarația referitoare la program din cadrul bugetului. Contribuția programului la obiectivele Uniunii în domeniul climei și al biodiversității face obiectul unor raportări regulate, în contextul evaluărilor și al raportului anual.

5.Comisia evaluează sinergiile dintre program și alte programe complementare ale Uniunii și sinergiile dintre subprogramele acestuia.

Articolul 19
Evaluare

1.Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

2.Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

3.La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1 al doilea paragraf, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

4.Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

CAPITOLUL V
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 20
Informare, comunicare și publicitate

1.Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării proiectelor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

2.Comisia desfășoară acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 21
Exercitarea delegării de competențe

1.Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

2.Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

3.Delegarea de competențe menționată la articolul 18 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolului 18 alineatul (2) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 22
Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 23
Dispoziții tranzitorii

1.Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor vizate, până la finalizarea lor, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului 39 și al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013, care continuă să se aplice proiectelor vizate până la finalizarea lor.

2.Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013.

3.Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 31 decembrie 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) și pentru a permite gestionarea proiectelor nefinalizate până la data respectivă.

4.Restituirile aferente instrumentelor financiare instituite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 pot fi investite în instrumentele financiare instituite în cadrul [fondului InvestEU].

5.Creditele corespunzătoare veniturilor atribuite care rezultă din restituirea sumelor plătite nejustificat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 614/2007 sau al Regulamentului (UE) nr. 1293/2013 se utilizează, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului 40 , pentru finanțarea programului.

Articolul 24
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Denumirea propunerii/inițiativei

1.2.Domeniul (domeniile) de politică în cauză (clusterul de programe)

1.3.Propunerea/inițiativa se referă la:

◻ o acțiune nouă 

◻ o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 41  

☑ prelungirea unei acțiuni existente 

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune 

1.4.Motivele propunerii/inițiativei

1.4.1.Cerință (cerințe) de îndeplinit pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

1.4.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, certitudinea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” reprezintă valoarea rezultată din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost creată de simpla intervenție a statelor membre.

1.4.3.Învățăminte desprinse din experiențe anterioare similare

1.4.4.Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente corespunzătoare

Programul LIFE este singurul fond al Uniunii dedicat în totalitate obiectivelor de mediu și climatice, inclusiv tranziția către o energie curată. Programul vizează o nișă între programele Uniunii de sprijinire a cercetării și inovării, pe de o parte, și programele Uniunii care finanțează implementarea pe scară largă a măsurilor, pe de altă parte (a se vedea figura 1
de mai jos).

Așa cum este ilustrat în figura 1, prima etapă, „cercetare /inovare”, o reprezintă cercetarea primară care îmbunătățește cunoștințele științifice și demonstrația tehnică în scopul de a demonstra viabilitatea inovațiilor. LIFE nu acoperă acest domeniu în afară de activitățile de cercetare la scară redusă care sprijină alte obiective din cadrul proiectelor. Cea de a doua etapă, „demonstrație/cele mai bune practici”, include testarea, demonstrarea și pilotarea eficacității noilor tehnologii, abordări sau politici ca metode de punere în aplicare. LIFE finanțează în principal acțiunile care se încadrează în această etapă, în special în cadrul proiectelor „clasice” de acțiune standard. LIFE finanțează, de asemenea, acțiuni care se înscriu în etapa a treia, intitulată „facilitarea exploatării/extindere/sensibilizare”, de exemplu prin intermediul proiectelor integrate strategice și prin activitățile care sprijină tranziția către energia curată. În cadrul acestei etape, proiectele pregătesc terenul pentru implementarea pe scară largă a tehnologiilor și a abordărilor corespunzătoare. Cea de a patra etapă, „finanțarea pe scară largă a soluțiilor ecologice”, include cazurile în care o tehnologie, abordare sau politică este credibilă, dar accesul la finanțare constituie principala barieră. Programul LIFE nu oferă finanțare pentru punerea în aplicare la scară largă.

În timp ce activitățile din cadrul programului LIFE tratează anumite probleme direct la fața locului, impactul principal al programului este indirect prin rolul său catalizator: sprijinul pentru acțiunile la scară mică menite să inițieze, extindă sau să accelereze practicile sustenabile de producție, distribuție și consum prin:

-    facilitarea dezvoltării și a schimbului de bune practici și de cunoștințe;

-    construirea de capacități și accelerarea punerii în aplicare a    legislației și a politicilor în domeniul mediului și al climei;

-    sprijinirea părților interesate în testarea de tehnologii și soluții la scară mică, precum și

-    mobilizarea finanțării din alte surse.

Figura 1. Acoperirea programului LIFE și a altor programe și fonduri importante ale UE

Sursă: Comisia Europeană

Evaluarea impactului confirmă concluziile evaluării la jumătatea perioadei a programului LIFE și anume că suprapunerile legate de etapele de finanțare aferente elaborării și punerii în aplicare a politicilor în domeniul mediului și al politicilor climatice (a se vedea figura 1 de mai sus) sunt sinergetice.

Se vor dezvolta în special sinergii cu [fondul InvestEU], în special cu componenta sa referitoare la infrastructura durabilă, [cu Orizont Europa, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european+, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și cu Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime].

LIFE este conceput astfel încât să sprijine tehnicile demonstrative, abordările și bunele practici care pot fi reproduse și extinse în cadrul unor programe mai ample. Proiectele integrate strategice LIFE mobilizează alte fonduri europene, naționale, regionale și private pentru implementarea principalelor planuri în materie de mediu și climă (de exemplu, planurile de management al bazinelor hidrografice, planurile privind calitatea aerului etc.). În special pentru subprogramul Natură și biodiversitate, proiectele strategice privind protejarea naturii vor pune în aplicare programe de acțiune coerente care să integreze obiectivele legate de natură și biodiversitate în alte politici și instrumente de finanțare, inclusiv prin punerea în aplicare coordonată a cadrelor de acțiune prioritare stabilite în temeiul Directivei 92/43/CE. Aceste proiecte vor urmări să coordoneze resursele disponibile pentru sprijinirea obiectivelor privind natura și biodiversitatea, îmbunătățind astfel integrarea acestor tematici.

De asemenea, evaluarea impactului a analizat două opțiuni specifice referitoare la domeniul de aplicare al programului cu scopul de a dezvolta mai eficient sinergiile potențiale, eliminând lacunele și suprapunerile:

Pe de o parte, examinând obiectivul și etapa similare din cadrul subprogramului Politici climatice al LIFE , integrarea acțiunilor de sprijinire a tranziției către o energie curată va consolida coerența de ansamblu a programului și sinergiile în punerea în aplicare a politicilor Uniunii în materie de mediu, climă și energie curată.

Pe de altă parte, continuarea finanțării sistemului BEST 42 în cadrul subprogramului Natură și biodiversitate al programului LIFE va aduce o soluție pentru lacuna legată de finanțarea biodiversității în regiunile ultraperiferice (RUP) și în țările și teritoriile de peste mări (TTPM) și va permite dezvoltarea în continuare a sinergiilor deja conturate în cadrul sistemului BEST.

1.5.Durata și impactul financiar

☑ durată limitată

☑    în vigoare de la 1.1.2021 până la 31.12.2027

☑    Impact financiar din 2021 până în 2027 pentru creditele de angajament și din 2021 până în 2036 pentru creditele de plată.

◻ durată nelimitată

Punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 43  

☑ Gestiune directă asigurată de către Comisie

☑ de către serviciile sale, inclusiv prin intermediul personalului din delegațiile Uniunii;

☑ de către agențiile executive

◻ Gestiune partajată cu statele membre

☑ Gestiune indirectă cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

☑ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

☑ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

☑ BEI și Fondului european de investiții;

☑ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

☑ organismelor de drept public;

☑ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să prezinte garanții financiare adecvate;

☑ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, identificate în actul de bază relevant.

Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații“.

Observații

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente acestor dispoziții.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modalității/modalităților de gestionare, mecanismul/mecanismele de punere în aplicare a finanțării, modalitățile de plată și strategia de control propusă

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul/sistemele de control intern(e) instituite pentru atenuarea lor

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul „costurile controalelor ÷ valoarea fondurilor aferente gestionate”) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli propusă (propuse)

Liniile bugetare propuse reflectă domeniile de acțiune indicate în propunerile Comisiei pentru un nou cadru financiar multianual (CFM) pentru 2021-2027 [COM(2018)321 final] adoptat la 2 mai 2018 și corespund structurii programului, așa cum este prezentat în propunerea de regulament.

Nomenclatura bugetară, așa cum este prezentată în fișa financiară legislativă, ar putea fi modificată și face în continuare obiectul deciziilor care urmează a fi luate.

3.2.Impactul estimat asupra cheltuielilor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor 46

Milioane EUR (cu trei zecimale)

			2021	2022	2023	2024	2025	2026	2027	Post 2027	TOTAL
09 02 XX XX Natură și biodiversitate	Angajamente	(1)	261.992	268.057	277.446	290.490	307.658	329.587	355.431	0.000	2 090,660
	Plăți	(2)	9.268	102.459	127.137	156.468	191.813	228.469	258.373	1016,672	2 090,660
09 02 XX XX Economia circulară și calitatea vieții	Angajamente	(1)	164.507	168.315	174.210	182.400	193.180	206.950	223.177	0.000	1 312,740
	Plăți	(2)	5.820	64.335	79.831	98.248	120.440	143.458	162.234	638.376	1 312,740
09 02 XX Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea	Angajamente	(1)	122.203	124.671	127.128	129.937	132.564	135.333	137.190	0.000	909.027
	Plăți	(2)	2.625	46.522	57.168	69.099	81.848	93.115	98.996	459.653	909.027
09 02 XX Tranziția către energia curată	Angajamente	(1)	132.117	134.810	137.556	140.357	143.214	146.129	148.317	0.000	982.500
	Plăți	(2)	6.247	52.548	63.913	76.317	89.829	101.689	108.113	483.846	982.500
09 01 XX XX Mediu - cheltuieli de gestionare administrativă  47	Angajamente = Plăți	(3)	13.500	13.600	13.700	13.800	13.900	14.000	14.100	0.000	96.600
09 01 XX XX Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea - cheltuieli de gestionare administrativă	Angajamente = Plăți	(3)	5.684	5.773	5.925	5.777	5.864	5.864	6.086	0.000	40.973
09 01 XX XX Tranziția către energia curată - cheltuieli de gestionare administrativă  48	Angajamente = Plăți	(3)	2.500	2.500	2.500	2.500	2.500	2.500	2.500	0.000	17.500
Mediu	Angajamente		439.999	449.972	465.356	486.690	514.738	550.537	592.708	0.000	3 500,000
	Plăți		28.588	180.394	220.668	268.516	326.153	385.927	434.707	1 655,048	3 500,000
Politici climatice	Angajamente		262.504	267.754	273.109	278.571	284.143	289.826	294.093	0.000	1 950,000
	Plăți		17.056	107.343	129.506	153.693	180.041	203.168	215.695	943.499	1 950,000
TOTAL credite pentru pachetul financiar al programului	Angajamente	=1+3	702.503	717.726	738.465	765.261	798.881	840.363	886.801		5 450,000
	Plăți	=2+3	45.643	287.736	350.174	422.208	506.194	589.095	650.402	2 598,547	5 450,000

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Milioane EUR (cu trei zecimale)

3.2.2.Rezumatul impactului estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

Milioane EUR (cu trei zecimale)

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane 50	17.017	21.879	28.314	30.602	35.464	38.038	40.755	212.069
Alte cheltuieli administrative	1.061	1.312	1.920	1.620	1.646	1.746	2.396	11.702
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual	18.078	23.191	30.234	32.222	37.110	39.784	43.151	223.771

În afara RUBRICII 7 51 din cadrul financiar multianual
Resurse umane	0.000	0.000	0.000	0.000	0.000	0.000	0.000	0.000
Alte cheltuieli de natură administrativă	21.684	21.873	22.125	22.077	22.264	22.364	22.686	155.073
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual	21.684	21.873	22.125	22.077	22.264	22.364	22.686	155.073

TOTAL

39,761856

45,064144

52,358484

54,298484

59,374624

62,148624

65,837624

378,84384

Necesarul de credite în materie de resurse umane și de alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau realocate intern în cadrul acesteia, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

3.2.2.1.Necesarul de resurse umane estimat

–◻    Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–☑    Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

–

Estimările exprimate în echivalent normă întreagă

Necesarul de resurse umane va fi acoperit cu personal al direcției generale care este alocat deja pentru gestionarea acțiunii și/sau realocat intern în cadrul acesteia, completat, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

3.2.3.Contribuția terților

Propunerea/inițiativa:

–☑    nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻    prevede cofinanțare din partea terților, estimată în cele ce urmează:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–☑    Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–◻    Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

asupra resurselor proprii

asupra altor venituri

vă rugăm să precizați, dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻    

Milioane EUR (cu trei zecimale)

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

(1)    Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

(2)    Raportul privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) [ SWD(2017) 355 final ].

(3)    Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.

(4)    JO C , , p. .

(5)    JO C , , p. .

(6)    Regulamentul (UE) nr. 1293/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 614/2007 (JO L 347, 20.12.2013, p. 185).

(7)    Raportul privind evaluarea la jumătatea perioadei a programului pentru mediu și politici climatice (LIFE) [ SWD(2017) 355 final ].

(8)    Agenda 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU la 25.9.2015.

(9)    Decizia 93/626/CEE a Consiliului din 25 octombrie 1993 privind încheierea Convenției privind diversitatea biologică (JO L 309, 13.12.1993, p. 1).

(10)    JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(11)    COM(2015) 614 final, 2.12.2015.

(12)    Cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030, COM(2014)15, 22.1.2014.

(13)    Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice, COM(2013)216, 16.4.2013.

(14)    Pachetul „Energie curată pentru toți europenii”, COM(2016) 860, 30.11.2016.

(15)    Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie, COM(2017)198, 27.4.2017.

(16)    Programul „Aer curat pentru Europa”, COM(2013)918.

(17)    Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(18)    Strategia tematică pentru protecția solului, COM(2006)231.

(19)    Strategia pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, COM/2016/0501 final.

(20)    Planul de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi, în temeiul articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2014/94/UE, 8.11.2017.

(21)    Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE: provocări comune și modalități de unire a eforturilor pentru obținerea de rezultate mai bune [COM/2017/063 final].

(22)    COM(2011) 244 final.

(23)    Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(24)    Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

(25)    Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

(26)    Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

(27)    COM(2012) 673 final.

(28)    Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(29)    JO L 124, 17.5.2005, p. 4.

(30)    COM(2017) 623 final.

(31)    JO C 373, 20.12.2013, p. 1.

(32)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(33)    Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p.1).

(34)    Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(35)    [Titlul complet + referința din JO L].

(36)    Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(37)    Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări” ) (JO L 344, 19/12/2013, p. 1).

(38)    [A se introduce titlul complet și referința din JO]

(39)    Regulamentul (CE) nr. 614/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 mai 2007 privind Instrumentul financiar pentru mediu (LIFE+) (JO L 149, 9.6.2007, p. 1).

(40)    Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(41)    Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(42)    În absența unui temei juridic specific, finanțarea acestui sistem este decisă în fiecare an de către autoritatea bugetară: în 2018, a fost finanțată o acțiune pregătitoare. În conformitate cu Regulamentul financiar, o acțiune pregătitoare este menită să pregătească o propunere în vederea adoptării unor acțiuni viitoare și nu poate fi reînnoită mai mult de 3 ani consecutivi. Prin urmare, este nevoie să se furnizeze un cadru de finanțare pentru continuarea sistemului BEST după 2020.

(43)    Explicațiile privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx  

(44)    Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(45)    AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(46)

   Totalurile nu corespund din cauza rotunjirii.

(47)    Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului Sunt incluse sumele necesare pentru gestionarea angajamentelor restante („moștenite”) aferente programelor pentru perioada 2014-2020 gestionate în prezent de o agenție executivă

(48)    Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul programului Nu sunt incluse sumele necesare pentru gestionarea angajamentelor restante („moștenite”) aferente programelor pentru perioada 2014-2020, deoarece acestea au fost finanțate de la bugetul programului „Orizont 2020”.

(49)

   Se așteaptă ca programul să fie delegat parțial unei agenții executive, sub rezerva rezultatului analizei costuri-beneficii și a deciziilor aferente care urmează să fie luate. Creditele administrative corespunzătoare punerii în aplicare a programului în cadrul Comisiei și al agenției executive vor fi adaptate în consecință. 

(50)    Cele trei direcții generale nu dispun de resurse umane proprii pentru a gestiona măsurile prevăzute deoarece niciuna dintre acestea nu gestionează majoritatea măsurilor din cadrul programului 2014-2020, care este externalizat către o agenție executivă, și este prevăzută o creștere semnificativă în cadrul subprogramelor gestionate de către DG Mediu (Natură și biodiversitate și Economia circulară și calitatea vieții).

(51)    Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(52)    Sunt incluse resursele umane necesare pentru a gestiona noul programului LIFE + și resurse umane din cadrul DG ENV necesare pentru a gestiona moștenirea programului LIFE +, estimate la 5 ENI în 2021, 4 ENI în 2022 și, în fine, 2 ENI în 2023.

(53)    AC = agent contractual; AL = agent local; END = expert național detașat; INT = personal din agenții; JED = expert tânăr în delegații.

(54)    În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costuri de colectare.

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 2018.6.1.

COM(2018) 385 final

ANEXE

la

Propunerea de regulament

de instituire a unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1293/2013

{SEC(2018) 275 final}
{SWD(2018) 292 final}
{SWD(2018) 293 final}

ANEXA I

Organisme cărora li se pot acorda granturi fără a se apela la procedura cererii de propuneri

1.Rețeaua Uniunii Europene pentru punerea în aplicare și respectarea legislației din domeniul mediului (IMPEL);

2.Rețeaua europeană a procurorilor pentru mediu (European network of Prosecutors for the Environment - ENPE);

3.Forumul Judecătorilor Uniunii Europene pentru Mediu (European Union Forum of Judges for the Environment - EUFJE).

ANEXA II

Indicatori

1.Indicatori de realizări

1.1.Numărul de proiecte care dezvoltă, demonstrează și promovează tehnici și abordări inovatoare;

1.2.Numărul de proiecte care aplică cele mai bune practici în materie de natură și biodiversitate;

1.3.Numărul de proiecte pentru dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea sau asigurarea respectării legislației și politicilor relevante ale Uniunii;

1.4.Numărul de proiecte de îmbunătățire a guvernanței prin consolidarea capacităților actorilor din sectoarele public și privat și prin implicarea societății civile;

1.5.Numărul de proiecte care pun în aplicare

–planuri sau strategii-cheie;

–Programe de acțiune pentru integrarea aspectelor legate de „Natură și biodiversitate”.

2.Indicatori de rezultat

2.1.Schimbări nete ale mediului și climei, pe baza agregării indicatorilor la nivel de proiect care trebuie specificați în cererile de propuneri în cadrul subprogramelor

–Natură și biodiversitate;

–Economia circulară și Calitatea Vieții, acoperind cel puțin următoarele:

–calitatea aerului

–solul

–apa

–deșeurile

–Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea;

–Tranziția către o energie curată.

2.2.Investiții cumulate generate de proiecte sau de finanțările obținute (milioane EUR);

2.3.Numărul de organizații implicate în proiecte sau care primesc granturi de funcționare;

2.4.Proporția de proiecte care au un efect catalizator după încheierea proiectului.